Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XII - a
DOMENIU: Tehnic
NIVEL: 3
CALIFICARE: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL
Martie 2009
AUTOR:
prof.grad I ing. GIOVANNA STĂNICĂ – Colegiul Tehnic de
Poştă şiTelecomunicaţii „Gh. Airinei”
Competenţe:
3
Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic
1
În anexa... este prezentat un exemplu pentru completarea acestor secţiuni.
2
De ex: Furnizor de accesorii de telecomunicaţii, accesorii reţelistică, cabluri şi conductori.
3
De ex: Spaţiu de lucru – interior/exterior; Sala luminată natural sau artificial.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
5 Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic 4
4
Conform Convenţiei cadru încheiate între unitatea de învăţământ şi furnizorul de practică- anexa 8.1
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
6 Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
3. Modalităţi de organizare a practicii5
5
Pentru fiecare perioadă de practică veţi indica modul de organizare a practicii (de ex. pe grupe,
individual,etc.), cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării practicii şi tutorele.
In caz de electrocutare, măsurile de prim ajutor trebuie luate în funcţie de starea în care
se găseşte accidentatul, astfel:
- scoaterea rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului
respectiv, cu respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare,
deoarece, dacă accidentatul este atins de o persoană înainte de scoaterea lui
de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutată;
- cel care oferă ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, rău conducătoare
de electricitate (ţesături, funii, prăjini, mănuşi, covoare şi galoşi de cauciuc
etc.), iar la instalaţiile de înaltă tensiune este obligatorie folosirea mănuşilor şi
a cizmelor din cauciuc electroizolant; îndepărtarea conductoarelor căzute la
pământ se va face cu o prăjină uscată din lemn, iar ruperea lor se face prin
lovirea, de la distanţă, cu corpuri rău conducătoare de electricitate;
- în cazul când accidentatul este în stare de leşin, trebuie chemat neîntârziat un
medic sau ,,Salvarea"; până la sosirea acestora, persoana accidentată se va
aşeza într-o poziţie comodă, liniştită, îmbrăcămintea îi va fi desfăcută pentru
facilitarea respiraţiei, accidentatului dându-i-se în acelaşi timp să miroasă o
soluţie de amoniac; dacă accidentatul a încetat să mai respire sau respiră
anormal, rar, convulsiv, i se va face imediat respiraţie artificială.
Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secundă este preţioasă. Dacă
scoaterea de sub tensiune şi începerea respiraţiei artificiale se fac imediat
după electrocutare, readucerea la viaţă reuşeşte de cele mai multe ori. De
aceea, primul ajutor trebuie acordat fără întârziere, chiar la locul accidentului.
AM LUAT LA CUNOŞTINŢĂ,
Numele si prenumele elevului:
Semnătura elevului:
În perioadele de practică veţi completa mai multe tipuri de fişe. La sfârşitul stagiului de
practică veţi prezenta un portofoliu care va cuprinde:
1. jurnalul de practică
2. fişe de documentare
3. fişe tehnologice
4. fişe de lucru
5. diferite materiale referitoare la agentul economic (prospecte, materiale
promoţionale)
6. fotografii / filme de la locul de muncă
7. proiect /miniproiect
8. studiu de caz
9. alte activităţi
Tema:
Data:
Asamblarea componentelor Numele elevului:
Durata activităţii:
hardware intr-un calculator
Fişă de observaţie 1
Studiaţi o configuraţie hardware a unui calculator ce urmează a fi
asamblat, având precizată utilitatea acestuia (de exemplu dacă va fi folosit
pentru aplicaţii de secretariat, ca server de reţea, pentru grafică etc).
După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.
Tema:
Data:
Asamblarea componentelor Numele elevului:
Durata activităţii:
hardware intr-un calculator
Fişă de observaţie 2
Observaţi operaţiile de asamblare a unui calculator, operaţii efectuate în
laborator de profesor sau tutore.
După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.
Care au fost Care a fost Care au fost Care au fost Precizaţi masurile
instrumentele ordinea de verificările operatiile de siguranta luate
utilizate pentru asamblare? vizuale efectuate pentru evitarea
asamblarea efectuate in dupa accidentelor?
componentelor? timpul si dupa asamblarea
asamblare? calculatorului?
Tema:
Data:
Asamblarea componentelor Numele elevului:
Durata activităţii:
hardware intr-un calculator
Fişă de observaţie 3
Observaţi operaţiile de mentenanţă a componentelor hardware ale unui
calculator, operaţii efectuate în laborator de profesor sau tutore.
După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.
Care au fost paşii urmaţi Care au fost materialele şi Ce măsuri de protecţie s-au
pentru demontarea dispozitivele necesare luat în timpul efectuării
calculatorului în vederea curăţirii? operaţiilor de curăţire?
curăţirii?
Fişa de lucru 2
Denumire
Rolul si
Categoria din care face parte Modul de functionare
Componenta Caracteristici
Pret aproximativ
Firme producatoare
Tipuri constructive
Fişa de lucru 3
Fişa tehnologică 1
6
Completaţi fişa tehnologică pentru asamblarea unui calculator
4 Instalarea
microprocesorului
5 Coolerul
6 Memoria RAM
10 Alte componente
adiţionale
6
Vezi anexa 8.2
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
24 Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Tema:
Numele si prenumele:
Mentenanţa componentelor
Data:
hardware
Clasa:
Fişa tehnologică 2
Completaţi fişa tehnologică pentru localizarea şi remedierea defectelor
hardware apărute într-un calculator7
Nr. Operaţii (faze) Baza tehnico-materială Observaţii
crt. tehnologice SDV-uri şi materiale
O buna cunoaştere a
1 funcţionării componentelor
hardware
Identificarea simptomelor
2
defectului
Testări succesive pentru
3 a reproduce condiţiile în
care se produce defectul
4 Izolarea defectului
Curăţarea componentei
5 hardware sau înlocuirea
ei
7
Vezi anexa 8.3 “Întreţinerea componentelor hardware interne”
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
25 Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Tema: Numele si prenumele :
Utilizează metode specifice de Data:
protejare a programelor şi datelor Clasa:
Fişa tehnologică 3
Completaţi fişa tehnologică pentru aplicarea metodelor de întreţinere a
sistemului de operare8
Nr. Operaţii (faze) Baza tehnico-materială Observaţii
crt. tehnologice Software necesar
Scanarea hard disk-
1
ului
Defragmentarea hard
2
disk-ului
Instalarea şi
3
dezinstalarea softurilor
Configurarea meniului
4
START
Ştergerea fişierelor
5
inutile
Instalarea ultimelor
6
versiuni de drivere
8
Vezi anexa 8.4
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
26 Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
5.4 Studiu de caz
Studiu de caz 1
Citiţi cu atenţie regulile de mai jos şi găsiţi motivarea fiecărei reguli răspunzând la
întrebarea De ce.....?
Reguli de siguranţă generale:
Scoateţi ceasul şi toate bijuteriile.
Închideţi sursele de alimentare şi scoateţi echipamentele din priză înainte de reparaţii.
Acoperiţi toate marginile ascuţite din carcasa calculatorului cu bandă adezivă.
Nu deschideţi niciodată o sursă de alimentare sau un monitor.
Nu atingeţi părţile imprimantei care sunt fierbinţi sau care folosesc o tensiune înaltă.
Să ştiţi unde se află extinctorul şi să ştiţi să-l folosiţi.
Nu ţineţi mâncare sau băutură în spaţiul de lucru.
Păstraţi spaţiul de lucru ordonat şi curat.
Îndoiţi genunchii atunci când ridicaţi obiecte grele pentru a proteja coloana vertebrală.
Studiu de caz 2
Studiu de caz 3
Scenariu:
Sunteţi administratorul unei reţele de calculatoare dintr-o firmă.
SURSE DE INFORMARE:
Scenariu:
Computerul clientului este dotat cu 1 Modul de 256 MB RAM, un HDD de 40 GB, şi o
placă video AGP cu 32 MB de RAM. Clientul doreşte să joace jocuri video avansate.
2. Pe baza cercetărilor voastre, ce memorie RAM aţi folosi în situaţia dată? Discutaţi
alegerea făcută.
3. Căutaţi în magazine şi completaţi tabelul de mai jos cu 2 tipuri diferite de HDD
de 500 GB 5400 rpm IDE, notând mărcile, modelul, caracteristicile şi preţul lor.
Marca, Modelul Caracteristici Preţ
4. Pe baza cercetărilor voastre, ce tip de HDD aţi alege în situaţia dată? Discutaţi
alegerea făcută.
5. Căutaţi în magazinele de specialitate şi apoi treceţi în tabelul de mai jos 2 tipuri
diferite de placă video 8x AGP cu 256 MB RAM, notând marcile, modelul,
caracteristicile şi preţul lor.
Marca, Modelul Caracteristici Preţ
6. Pe baza cercetărilor voastre, ce tip de placă video aţi alege în situaţia dată?
Discutaţi alegerea făcută.
1. ETAPE – TERMENE
2. CONDIŢII DE PREZENTARE
SUCCES ÎN REALIZAREA
PROIECTULUI
Este foarte important de evidenţiat că această fişă nu conţine rubrică pentru notă.
Interesul trebuie îndreptat spre abordarea celor mai importante obiective şi spre
autoevaluare, implicând o strategie de genul “găseşte defectele, repară şi apoi mergi
mai departe”.
În acest scop, este recomandat ca, la începutul fişei pentru următoarea activitate,
să fie menţionată ţinta propusă anterior şi comentariile elevului şi profesorului asupra
îndeplinirii acesteia pe parcursul noii activităţii. Aceasta este o foarte eficientă strategie
de individualizare a învăţării, căci elevul depune efort concentrat spre atingerea unei
ţinte (auto)diagnosticate pentru el personal.
Aceste fişe se pot crea având în vedere atât competenţe cheie, caz în care
competenţele se vor regăsi pe parcursul mai multor teme de activitate, cât şi
competenţe tehnice specializate adresabile printr-un conţinut anume.
şi
Alte precizări
Director Reprezentant
Unitate de învăţământ Întreprindere, instituţie,
(Organizator de practică) societate comercială,etc
(Partener de practică)
Numele şi prenumele
Data
Semnătura
Ştampila
Elev
Tutore
Data:
Anexa pedagogică
2. Calendarul pregătirii
3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în
cazul timpului de lucru parţial):
4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea
indicată în Convenţie):
Data
Semnătura
1) Compatibilitatea componentelor
Componentele care se asamblează trebuie să fie compatibile între ele pentru a evita
problemele de incompatibilitate între componente.
3) Carcasa şi distanţierele
4) Instalarea microprocesorului
Puneţi placa de bază pe punga antistatică cu care a venit. Asiguraţi-vă că socket-ul este
deschis. Puneţi procesorul în poziţia corectă (săgeata de pe procesor trebuie să
corespundă cu cea de pe socket). Apăsaţi încet până toţi pinii procesorului intră în
locurile lor şi apăsaţi tare. Dacă procesorul nu intră bine, nu îl forţaţi, scoateţi-l afară şi
mai încercaţi o dată. Închideţi clapeta de la socket pentru fixarea definitivă.
5) Coolerul
6) Memoria RAM
Asiguraţi-vă că nu există piese ce vă pot încurca iar distanţierele sunt plasate corect.
Fixaţi-o ferm în lăcaşurile prevăzute cu ajutorul şuruburilor cu pasul filetului rar, acelaşi
tip de şuruburi ca la HDD. Conectaţi apoi alimentările şi fiţi atenţi la conectorii alimentării
plăcii de bază să fie poziţionaţi corect. În continuare, se montează firele ce vin dinspre
panoul frontal. De asemenea pentru LED-uri şi USB-uri trebuie să respectaţi polaritatea.
Firul roşu trebuie să fie pe plus, marcat pe placă cu 1 sau simplu cu +. În ambele cazuri
porturile sunt marcate pe placă deci va fi uşor să conectaţi firele. Verificaţi încă o dată
polaritatea şi fiţi atenţi să nu uitaţi ceva neconectat.
Aveţi grijă că pentru primele două aveţi nevoie de şuruburi cu pasul filetului mărunt iar
pentru ultimul şuruburi cu pasul filetului rar.
Pentru instalarea HDD-ului trebuie să aveţi disponibile cablurile IDE sau Serial ATA ce
se conectează pe placa de bază în locurile lor. Hard disk-ul are în spate mai mulţi
conectori ce trebuie aşezaţi în poziţia pentru Master sau Single Drive, conform indicaţiei
lipite pe el. Dacă avem mai multe hard disk-uri se montează în perechi, unul Master altul
Slave.
8.b) Discheta
Chiar dacă nu este neapărat necesară, discheta poate fi utilă în multe cazuri şi ar fi bine
să o aveţi instalată. Unitatea de dischetă se prinde ferm cu patru şuruburi. Ea se
alimentează cu două cabluri, unul de date şi unul de alimentare. Numărul de pini şi
poziţionarea acestor cabluri fac imposibilă montarea greşită.
9) Placa video
Majoritatea plăcilor video moderne sunt de tip PCI-Express şi trebuie introduse în slotul
PCI-e de pe placa de bază. În cazul în care aveţi o placă video AGP, aceasta se
introduce în unul dintre sloturile AGP.
Dacă placa de bază conţine mai multe fire sau componente, e bine să consultaţi
manualul pentru a vă asigura că totul va fi instalat în mod corespunzător. Închideţi
carcasa, montaţi tastatura, mouse-ul şi monitorul. Verificaţi iarăşi toate conexiunile apoi
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
44 Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
porniţi calculatorul pentru prima dată. Dacă există probleme (computerul nu porneşte;
computerul porneşte, dar nu boot-ează) este bine să verificaţi încă o dată toate
componentele şi modul lor de instalare.
1. Noţiuni generale
Un alt factor care afectează disiparea căldurii produsă de calculator este praful care
datorită atracţiei electrostatice şi gravitaţiei are tendinţa de a se acumula pe
componentele interne ale calculatorului. Praful depus pe o suprafaţă (de exemplu pe
placa de baza sau pe placa video) acţionează ca un izolator termic reducând schimbul
de căldură între suprafaţa respectivă şi mediul înconjurător. Ca urmare suprafaţa
respectivă nu va putea să transfere o parte din caldură către mediul ambiant şi este
posibil ca piesa căreia ii aparţine suprafaţa în cauză să devină în timp instabilă în
funcţionare.
Este indicat să păstrăm temperatura mediului ambiant din camera în care se află
calculatorul la valori rezonabile, de până la 25 de grade Celsius. De asemenea nu
trebuie să supunem calculatorul la variaţii mari de temperatură pentru că există
posibilitatea ca acestea să producă defectarea unora dintre componente. De exemplu
dacă pe timp de iarnă, având calculatorul oprit am uitat geamul deschis la cameră timp
de 1-2 ore şi temperatura a scăzut mult este recomandat să lasam temperatura să
revină la valori de peste 15-16 grade Celsius inainte de a porni calculatorul.
Cu cât aerul din camera în care se află calculatorul este mai curat, cu atât calculatorul
va funcţiona mai bine. Aceasta înseamnă că trebuie să aspirăm în mod regulat praful
din cameră şi să nu permitem fumatul în cameră.
2. Materiale necesare
Pentru asigurarea unei întreţineri corecte a calculatorului avem nevoie de câteva cârpe
de bumbac curate, uscate şi care să nu lase scame. De asemenea avem nevoie de o
soluţie de detergent lichid care să fie compusă din apă şi săpun sau un detergent folosit
pentru spălarea vaselor. În fine este posibil să avem nevoie şi de o mică pensulă de
pictură curată (nefolosită) şi moale care ne va ajuta să curăţăm praful din zone mai greu
accesibile.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
46 Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Un accesoriu util este şi un aspirator (sau mai bine un miniaspirator) care să poată
inversa fluxul de aer, adică să fie capabil să sufle aerul. Nu este indicat să ţinem
dispozitivul prin care suflăm aerul (furtun, de ex.) foarte aproape de suprafaţa care
trebuie curăţată, mai ales dacă viteza curentului de aer este mare.
3. Precauţii
Un calculator care nu a fost curăţat de multă vreme poate avea la interior o cantitate
mare de praf şi ca urmare este bine să ne luăm câteva precauţii care să ne asigure că
nu ne vom periclita sanatatea. Este bine să folosim nişte ochelari de plastic etanşi (de
exemplu nişte ochelari de schi) pentru a evita să ne intre praful în ochi. Dacă nu avem
astfel de ochelari trebuie pur şi simplu să închidem ochii atunci când suflăm praful de pe
componente. De asemenea trebuie să evităm cât putem de mult să inhalăm o cantitate
mare de praf.
Atunci când suflăm cu ajutorul unui aspirator praful din interiorul carcasei sau de pe
piesele calculatorului trebuie să facem operaţia respectivă în exteriorul casei sau pe
balcon (pentru ca acest praf să nu rămână în încăperea în care se află calculatorul) şi
de asemenea să fim atenţi la direcţia fluxului de aer în aşa fel încât să nu inspirăm noi
praful ridicat de pe componente.
4. Curăţarea suprafeţelor
Trebuie ţinut minte faptul că soluţia de apă călduţă şi detergent (sau apă şi săpun) nu se
pune direct pe piesa curăţată ci pe cârpă cu care curăţăm. Pentru suprafeţele de plastic
putem folosi şi alcool sanitar (spirt) care are avantajul că se evaporă foarte repede, dar
care nu curăţă atât de bine ca soluţia de apă şi detergent lichid.
5. Întreţinerea ventilatoarelor
Un ventilator care funcţionează normal emite un zgomot care îşi păstrează aceeaşi
intensitate. Un ventilator care nu mai merge bine are de asemenea un sunet
caracteristic, sincopat, care nu are în pemanenţă aceeaşi intensitate. Uneori zgomotul
ventilatorului dispare pentru o perioada de timp, semn ca el s-a oprit din funcţionare.
Toate ventilatoarele au doua etichete autocolante lipite pe părţi opuse ale porţiunii
centrale a elicei, dintre care una este colorată mai viu şi este mai frumoasă iar alta este
colorată în culori mai şterse, fiind mai puţin atrăgătoare. Eticheta mai frumoasă acoperă
partea elicei care se vede la exterior şi are o funcţie publicitară, ea acoperind doar o
suprafaţă de plastic. Eticheta mai puţin atrăgătoare acoperă însă dopul de cauciuc pe
care trebuie să-l scoatem pentru a avea acces la axul elicei. Înlăturăm eticheta fără a o
rupe sau mototoli şi o punem bine pentru că o vom pune la loc după ce ungem axul.
Scoatem dopul de cauciuc cu ajutorul unei şurubelniţe cu capul plat şi subţire. Punem
capul şurubelniţei la limita dintre marginea dopului de cauciuc şi porţiunea din plastic a
elicei şi apoi tragem uşor în sus iar dopul va ieşi. În compartimentul care apare vedem
capul axului elicei peste care punem o picătură de ulei cu ajutorul unei pipete sau a unei
seringi mici. O picătură este suficientă, nu este necesar şi nici indicat să punem mult
ulei.
Punem dopul de cauciuc la loc apăsându-l cu degetul şi apoi lipim din nou eticheta
peste dop sau punem o bucată de bandă izolatoare (sau scoci) dacă lipiciul etichetei nu
mai permite ataşarea ei. Apoi ţinem ventilatorul cu dopul în sus şi rotim de câteva ori cu
mana elicea ventilatorului pentru a permite uleiului să pătrundă în jos pe toată lungimea
axului. Punem ventilatorul de-o parte pentru o jumătate de oră înainte de a-l monta din
nou, timp care permite uleiului să coboare pe ax şi să nu iasă pe lângă marginile dopului
atunci când manipulăm ventilatorul.
Pentru ventilatoarele mici (cum sunt cele ale unor plăci video mai ieftine) care nu au
dop de cauciuc deasupra axului lor, este esenţial să îl acoperim pe acesta din urmă fie
cu eticheta autocolantă, fie cu o bucată de bandă izolatoare (recomandat) sau cu scoci
dacă eticheta şi-a pierdut lipiciul. Eticheta sau bucata de scoci trebuie aplicate doar
după ce am curăţat bine suprafaţa pe care urmează să le lipim. În nici un caz nu trebuie
lăsat descoperit axul ventilatorului, pentru că în acest caz lubrifierea sa a fost în zadar,
uleiul dispărând în câteva zile. Cantitatea de ulei folosită la lubrifiere nu trebuie să fie
foarte mare pentru că dacă punem prea mult ulei el va dezlipi eticheta de pe axul
ventilatorului şi se va scurge în afară. De fapt în cazul ventilatoarelor fără dop de
cauciuc este mai degrabă indicat să folosim un lubrifiant pe bază de pastă (de ex.
vaselina), pentru că acesta este mai aderent şi nu riscăm să îl pierdem atât de uşor din
cauza forţei centrifuge. Temperatura ridicată scade consistenţa pastei lubrifiante, ceea
ce permite ungerea optimă a axului ventilatorului. Lubrifiantul-pastă se va evapora după
6. Întreţinerea radiatorului procesorului
Întreţinerea radiatorului este bine să fie făcută la intervale regulate ,dar oricum cel puţin
o dată la 6 luni pentru a fi siguri că elicea ventilatorului poate să menţină numărul de
rotaţii pe minut necesar pentru răcirea adecvată a procesorului.
7. Întreţinerea procesorului
Procesorul nu necesită o întreţinere propriu-zisă, dar este bine să-l demontăm dacă
dorim să fim siguri că transferul de căldura între el şi radiator este maxim. Pasta
termoconductoare (pasta siliconică), cea care asigură transferul termic, este supusă la
temperaturi foarte mari şi ca urmare este posibil ca în timp calitatea ei să se degradeze.
Înlocuirea pastei termoconductoare este o operaţiune extrem de simplă. Va trebui să
ştergem pasta termoconductoare veche de pe suprafaţa procesorului şi a bazei
radiatorului cu o cârpă uscată şi apoi să curăţăm ambele suprafeţe cu ajutorul unei
cârpe îmbibate (şi bine stoarse) în spirt. În final ştergem bine cu o cârpă uscată ambele
suprafeţe. Trebuie să fim atenţi să nu apăsăm tare pe procesor în timpul operaţiei de
curăţare. Montăm procesorul în soclu şi aplicăm o picătură de pastă termoconductoare
(din seringa furnizată împreună cu radiatorul) pe suprafaţa lui. Împrăştiem cu delicateţe
picătura de pastă într-un strat omogen pe toată suprafaţa procesorului cu ajutorul
degetului arătător învelit într-o bucată de plastic (pungă, manuşă) şi înlăturăm pasta
care a depăşit marginile procesorului. După această operaţiune putem să montăm
radiatorul peste procesor.
Placa video este uşor de demontat, ceea ce face ca întreţinerea ei să nu fie dificilă.
Suflăm cu aer placa video pe ambele părţi pentru a îndepărta praful de pe ea şi eventual
În condiţiile în care ventilatorul plăcii video se roteşte foarte încet, plasticul din care este
contruită placa video se va supraîncălzi şi va emite un miros caracteristic de ars, chiar
dacă nici una din componentele electronice de pe ea nu s-a ars la acel moment. Dacă
nu vom demonta ventilatorul de pe placa video pentru a-l curăţa de praf şi a-l lubrifia
atunci avem toate şansele ca placa video să devină inutilizabilă, pentru ca mai devreme
sau mai târziu una din componentele electronice principale (cipsetul sau modulele de
memorie) nu va mai rezista la temperatura crescută şi se va arde cu adevărat.
Placa de bază (PB) trebuie suflată cu aer pe ambele părţi pentru a îndeparta praful
acumulat la suprafaţa ei. Este posibil ca o parte din praf să rămână aderent la suprafaţa
în unele locuri (sloturi PCI, sloturi ale modulelor de memorie, etc.) şi acesta va trebui
îndepărtat cu o cârpă uscată sau cu o pensulă. Cablurile de conectare a componentelor
calculatorului (cablurile IDE, de ex.) trebuie şi ele şterse de praf.
Plăcile de extensie sunt plăcile introduse în sloturile PCI (modem, placa de reţea, etc.)
şi la fel ca placa video ele trebuie curăţate de praf prin suflare şi eventual cu ajutorul
unei cârpe uscate. Modulele de memorie trebuie şterse de praf cu o cârpă uscată.
Unitatea de dischetă este una din componentele care acumulează pe parcursul timpului
mult praf la interior indiferent dacă o folosim sau nu. Acest lucru se întâmplă din cauza
prezenţei fantei de introducere a dischetelor prin care intră mult praf chiar dacă fanta
Sursa de alimentare este componenta care în caz că nu este întreţinută periodic poate
afecta cel mai mult funcţionarea calculatorului.
Este indicat ca o dată la 3 luni (sau mai frecvent, în funcţie de mediul ambiant în care se află calculatorul)
să deschidem carcasa calculatorului şi să suflam aer peste componente pentru a le curăţa de praf. Unele
componente (placa video, de ex.) pot fi demontate şi curăţate foarte uşor. Putem de asemenea să
ătergem de praf unităţile de stocare fără a le demonta. Ventilatoarele trebuie curăţate de praf şi eventual
lubrifiate o dată la 3 luni.
Sistemul de operare (SO) trebuie întotdeauna instalat "pe curat" adică pe o partitie care
a fost formatată în prealabil. Performanţa sistemului de operare tinde să scadă o dată cu
trecerea timpului din mai multe motive şi din această cauză trebuie ca la intervale de
timp regulate să "reparăm" sistemul de operare sau să il reinstalăm.
Pentru a preveni apariţia acestor erori sau pentru a le remedia pe cele existente trebuie
să folosim utilitarul de scanare disponibil pe sistemele de operare Windows. Pentru
aceasta avem la dispoziţie mai multe metode, dar cea mai simplă şi care este valabilă
este să facem click dreapta în Windows Explorer pe denumirea unui hard disk (sau a
unei partiţii) şi din meniul derulant care apare să facem click pe opţiunea "Properties".
Va apare o fereastră cu mai multe secţiuni din care ne interesează secţiunea "Tools"
(care este interfaţa pentru pornirea utilitarului de scanare şi a celui de defragmentare).
Facem click pe tabul "Tools" pentru a aduce în prim plan secţiunea respectivă, apoi în
aceasta facem click pe butonul "Check Now".
Scanarea temeinică ("thorough") este mai bună decât cea standard însă durează foarte
mult timp şi de aceea este recomandat să folosim în mod obişnuit scanarea standard.
Bifăm căsuţa "Automatically fix errors" (reparare automată a erorilor) făcând click în ea
şi apoi facem click pe butonul "Start". Scanarea durează câteva minute şi la sfârşitul ei
Scanarea hardiscului este declanşată automat ori de câte ori pornim calculatorul prin
resetare, de exemplu atunci când s-a blocat şi nu mai găsim altă metoda de a-l reporni.
Rezultatele acestei scanări (ca de altfel şi ale scanării manuale) se găsesc în fişierul
"SCANDISK.LOG" aflat în rădăcina hard disk-ului (partiţiei) pe care este instalat SO şi
care poate fi deschis cu orice editor de text (de ex. cu Notepad).
Este recomandat să scaăam hard disk-ul cel puţin o dată pe săptămână folosind
opţiunea "Standard" şi cel puţin o dată la 3-4 luni folosind opţiunea "Thorough".
2. Defragmentarea hardiscului
Instalarea de softuri şi ulterior folosirea lor duc la ocuparea spaţiului de pe hard disk. În
momentul în care ne decidem să ştergem un soft sau nişte fişiere, o parte din spaţiul de
pe hard disk este eliberat şi pe el pot fi scrise date noi. Scrierea datelor pe hard disk de
către SO se face în mod conservator, tinzându-se să se folosească tot spaţiul avut la
dispoziţie. Să presupunem că dorim să instalăm un soft care va avea mărimea finală pe
hard disk de 10 MB. Sistemul de operare va cauta pe hard disk spaţiile libere şi va scrie
în ele porţiuni din fişierele care conţin softul instalat. În acest fel o parte din fişiere vor fi
scrise pe o porţiune liberă care are 2 MB, altele pe o porţiune care are 5 MB şi restul pe
o porţiune care are 3 MB.
Se observă că porţiunile pe care au fost scrise fişierele softului nu sunt continue, adică
nu sunt aşezate una langă alta. Acest lucru nu constituie o problemă pentru că SO "ţine
minte unde a instalat fişierele respective" însă pe de altă parte atunci când folosim softul
în cauză s-ar putea să avem o performanţă ceva mai scăzută pentru ca SO dă comenzi
capetelor de citire/scriere ale hard disk-ului şi le "plimbă" dintr-o parte în alta a hard disk-
ului în funcţie de grupul de fişiere necesar pentru funcţionarea softului la un moment dat.
Defragmentarea unui hard disk (partiţii) trebuie făcută în mod regulat pentru ca softurile
instalate să ruleze la viteza maximă. Este recomandat să defragmentăm un hard disk
(partiţie) pe care îl folosim intensiv la 2-3 săptămâni o dată.
Este indicat să păstram în meniul de start ("Start Menu") doar scurtăturile care folosesc
pentru lansarea programelor (scurtăturile care au drept "ţintă" fişierele de tip EXE)
ştergându-le pe cele care au ca ţintă fişierele de ajutor ("help") sau alte fişiere care pot fi
accesate din interiorul softurilor respective (de ex. fisierele "readme"). Ştergerea
scurtăturilor se face cel mai bine din Windows Explorer, fiecare soft avându-şi propriul
subdosar în dosarul de la adresa C:\Windows\Start Menu\Programs. Este bine să
grupăm scurtăturile rămase în câteva dosare, ştergându-le pe celelalte inclusiv pe cele
instalate de SO Windows (Accesories, etc.) de exemplu :
SISTEM (conţine scurtături către utilitarele de defragmentare şi scanare, către utilitarul de
monitorizare a temperaturii procesorului, etc.);
UTIL (conţine scurtături către programe diverse pe care le folosim frecvent cum sunt editorul de
text, arhivatorul, softul de vizionare a fişierelor grafice, etc.);
START UP (conţine scurtături către programele care dorim să fie lansate automat la pornirea
SO)
INTERNET (conţine scurtături către softurile legate de internet de ex. explorator, client FTP,
program de poştă electronică, etc.)
JOCURI (conţine scurtături către jocurile instalate pe hard disk)
MULTIMEDIA (conţine scurtături către softurile folosite pentru vizionarea de filme sau pentru
asculatrea de muzică)
BIROTICĂ (conţine scurtături către programele dintr-o suită de tip MS Office de ex. editor de
text, editor HTML, program de calcul tabelar, etc.)
SECURITATE (conţine scurtături către softurile care ne protejează calculatorul, de ex.
programul antivirus, programul de criptare, etc.)
Unele softuri adaugă la instalare o scurtătura în dosarul "Start Up" şi ca urmare softurile
respective vor fi lansate de fiecare dată atunci când porneşte SO Windows. Deşi acest
Pe măsură ce folosim calculatorul hard disk-ul se umple din ce în ce mai mult cu fişiere
inutile, care nu fac altceva decât să ocupe spaţiu degeaba. Acestea sunt în principal
fişierele cu extensia TMP care sunt în fapt fişiere "temporare", create de unele softuri
(de ex. de arhivatoare) pentru perioade scurte de timp şi care sunt şterse când nu mai
este nevoie de ele. Putem să căutăm fişierele cu extensia TMP cu ajutorul utilitarului de
căutare din Windows şi apoi să le ştergem. Există şi softuri speciale care caută fişierele
temporare (nu numai pe cele cu extensia TMP) şi ne permit apoi ştergerea lor foarte
uşoară.
Cel mai mare depozit de fişiere inutile este subdosarul "Temp" din dosarul Windows.
Dacă mergem la adresa "C:\Windows\Temp descoperim că subdosarul este plin cu
fişiere din cele mai diverse. El este folosit de programele de instalare de softuri pentru
stocarea temporară de fişiere. În mod normal după terminarea procesului de instalare a
unui soft fişierele temporare sunt şterse automat dar există şi destule situaţii când ele
sunt "uitate" pe hard disk. Subdosarul "Temp" mai este folosit şi de foarte multe softuri
în timpul funcţionării lor şi uneori acestea uită şi ele fişiere pe care ar trebui să le şteargă
automat atunci când devin inutile. Trebuie să selectăm toate fişierele din subdosarul
"Temp" şi să le ştergem. Nici unul din aceste fişiere nu are funcţionalitate şi nu este
necesar pentru funcţionarea SO sau a vreunui soft, iar ştegerea lor nu va cauza nici o
problemă. Evident, nu trebuie să ştergem şi subdosarul "Temp". Golirea subdosarului
"Temp" trebuie făcută în mod regulat, o dată pe săptămână sau mai frecvent.
8. Bibliografie
Nicolae Ionescu Crutan – Calculatorul personal – configurare si optimizare, Ed.
Niculescu
Livia Emilia Margheti – Iniţiere in calculatoare, Ed. Niculescu
Peter Norton - PC - Totul despre calculatoare, Ed. Teora
Winn Rosch – Totul despre hardware, Ed. Teora