Mentenanta Sistemelor de Calcul Si A Retelelor de Calculatoare

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XII - a
MODULUL: INSTALARE HARDWARE ŞI

MENTENANŢĂ
DOMENIU: Tehnic
NIVEL: 3
CALIFICARE: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL
Martie 2009
AUTOR:
prof.grad I ing. GIOVANNA STĂNICĂ – Colegiul Tehnic de
Poştă şiTelecomunicaţii „Gh. Airinei”
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

2 Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
CUPRINS
1. Unitatea de competenţe: INSTALARE HARDWARE ŞI MENTENANŢĂ..4
2. Informaţii despre specificul agenţilor economici:.......................................5
3. Modalităţi de organizare a practicii...........................................................7
4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a
muncii potrivit modulului................................................................................8
5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii...............................11
5.1. JURNALUL DE ACTIVITATE al elevului...........................................12
5.2. Fişe de observaţie.............................................................................14
5.2. Fişe de lucru......................................................................................18
5.3 Fişe tehnologice.................................................................................22
5.4 Studiu de caz......................................................................................26
5.5 Proiect................................................................................................30
6. Modalităţi de evaluare.............................................................................33
7. Anexe......................................................................................................35
7.1 CONVENŢIE CADRU.........................................................................35
Anexa 7.2.................................................................................................42
Anexa 7.3.................................................................................................44
Anexa7.4..................................................................................................50
8. Bibliografie..............................................................................................55

1. Unitatea de competenţe: INSTALARE HARDWARE ŞI MENTENANŢĂ
Competenţe:
1. Asamblează componentele hardware utilizate într-un computer.

2. Asigură mentenanţa componentelor hardware.
3. Utilizează metode specifice de protejare a programelor şi datelor.
4. Ameliorează performanţele sistemelor de calcul prin upgrade şi update

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici1:
Aceste date le veţi completa sub îndrumarea maistrului instructor / tutorelui de practică,
conform convenţiei încheiate între şcoală şi agentul economic.
 Descrierea activităţilor desfăşurate de agentul economic 2
3
 Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic
 Departamentele în care se poate efectua practica:
 Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru semnate:
 Facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică:
1
În anexa... este prezentat un exemplu pentru completarea acestor secţiuni.
2
De ex: Furnizor de accesorii de telecomunicaţii, accesorii reţelistică, cabluri şi conductori.
3
De ex: Spaţiu de lucru – interior/exterior; Sala luminată natural sau artificial.
 Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic 4
4
Conform Convenţiei cadru încheiate între unitatea de învăţământ şi furnizorul de practică- anexa 8.1
3. Modalităţi de organizare a practicii5
Nr. Perioada Agentul economic Cadrul didactic Tutore Mod de

responsabil cu organizare
crt.
urmărirea derulării
practicii
1.
2.
3.
5
Pentru fiecare perioadă de practică veţi indica modul de organizare a practicii (de ex. pe grupe,
individual,etc.), cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării practicii şi tutorele.

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi
securitate a muncii potrivit modulului
Protecţia muncii este o problemă de stat, urmărind îmbunătăţirea continuă a
condiţiilor de muncă şi înlăturarea cauzelor care pun în pericol viaţa şi sănătatea
oamenilor muncii în procesul de producţie.
Organizarea protecţiei muncii este reglementată prin acte normative, între care:
1. Legea 319/2006, legea 307/12.07.2006, MO 633/2006 si OG Rom nr.114/2000
2. Ordinul nr.1023/1999 şi Instrucţiuni privind PSI în unităţile de învăţământ
preuniversitar nr.34953/1993
3. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor în unităţile MEC ediţia 2000
4. Norme Specifice de Securitate/Protecţie a Muncii
5. Instrucţiuni privind organizarea activităţii de protecţie a muncii în unităţile de
învăţământ preuniversitar,nr.32160/24.061993
6. Măsuri de Protecţia Muncii-Ministerul Educaţiei şi Cercetării nr.37956/3108.1999
7. NSSM nr. 111 pentru utilizarea energiei in medii normale
8. ORDIN nr. 599/1998 privind prescripţiile minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau de sănătate la locul de muncă
Curentul electric are o acţiune complexă şi caracteristică asupra tuturor componentelor

organismului omenesc producând tulburări interne grave (aşa-numitele şocuri electrice)
sau leziuni externe (arsuri electrice, electrometalizări şi semne electrice).
Accidentele electrice se produc din următoarele cauze:
- folosirea curentului electric la tensiuni care depăşesc pe cele prevăzute în
normele de tehnica securităţii;
- atingerea conductorilor neizolaţi sau insuficient izolaţi aflaţi sub tensiune.
În vederea evitării unor asemenea accidente se impune ca izolarea
conductorilor să fie perfectă şi prin poziţia acestora să fie exclusă posibilitatea
unei atingeri. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare prin contact cu
uneltele cu care se lucrează, acestea vor avea mânerele din materiale
electroizolante. Elementele sub tensiune vor fi protejate de carcase,
împiedicându-se astfel atingerea acestora. Carcasarea sau îngrădirea se va
executa cu plase metalice sau table perforate cu rezistenţă metalică suficientă
şi bine fixată.
- contactul direct cu anumite părţi metalice ale instalaţiilor care au intrat sub
tensiune în mod întâmplător;
Pentru a se evita o astfel de accidentare, se va asigura legarea la pământ sau
legarea la nul a aparatelor (de exemplu, maşini-unelte), conform normelor de
electrosecuritate. Periodic (STAS 12604/5-90) se va verifica instalaţia de
legare la pământ, lucrările efectuându-se de către persoane de specialitate,
autorizate în acest scop;

- pătrunderea curentului de înaltă tensiune în instalaţiile de joasă
tensiune. Ca măsuri de protecţie în acest caz, este necesar să se folosească
siguranţe fuzibile calibrate sau întrerupătoare de protecţie automate şi să se
interzică folosirea sârmelor groase, a cuielor etc., în locul siguranţelor
calibrate;
- apropierea de instalaţiile sub tensiune înaltă se impune afişarea

plăcilor avertizoare şi îngrădirea locurilor respective iar elevii care vizitează
întreprinderile trebuie să fie sub stricta supraveghere a cadrelor didactice şi a
delegatului întreprinderii;
- alimentarea aparatelor electrice portative de la reţeaua de curent în încăperi
umede sau cu gaze, praf etc. şi alimentarea aparatelor electrice portative se
vor folosi tensiunile reduse prevăzute în normele de electrosecuritate. De
asemenea, revizia periodică a întregii instalaţii electrice şi a aparatelor
respective se va face de către personal calificat.
a. Se interzic comportările brutale.

b. Se interzice a se umbla la instalaţia electrică
(comutatoare,prize,tabloul de siguranţă)
c. acordul maistrului instructor, tutorelui de practică.
d. Se interzice a se folosi aparatele, maşinile, utilajele, sculele fără
acordul maistrului instructor, tutorelui de practică.
e. Executarea unei lucrări se realizează respectând instrucţiunile date de
maistrului instructor, tutorelui de practică.
f. Se interzice modificarea tehnologiei de execuţie a lucrărilor de laborator fără
acordul maistrului instructor, tutorelui de practică.
g. Se interzice aprinderea focului în atelier.
h. Se interzice fumatul în atelier.
i. Se interzice producerea de scurtcircuite la reţeaua de electrică din cadrul
atelierului.
j. Deranjamentele, defecţiunile sau abaterile de la normele de protecţia muncii
se
semnalează maistrului instructor, tutorelui de practică.
k. Se interzice depozitarea produselor inflamabile în alte locuri decât cele
stabilite de către maistrului instructor, tutorelui de practică.
l. Nu se joacă cu instalaţiile montate cu scop PSI şi nici nu li se produc
defecţiuni.
m. Izbucnirea oricarei forme de incendiu va fi anunţată urgent maistrului
instructor, tutorelui de practică.
n. La incendiu provocat de instalaţia electrică nu se va acţiona cu apă.

o. În caz de izbucnire a unui incendiu mare ,se va părăsi locul pe căile de
evacuare, fără a crea aglomeraţii şi basculade pe căile de acces.
p. Se interzice poluarea mediului cu materiale solide,lichide sau gazoase.
q. Se interzice aruncarea ambalajelor de hârtie, plastic, metal, sau lemn la voia
întâmplării. Acestea se vor depozita în locurile special amenajate.
r. Se lasa masa curate dupa terminbarea lucrarii in laborator.
In caz de electrocutare, măsurile de prim ajutor trebuie luate în funcţie de starea în care
se găseşte accidentatul, astfel:
- scoaterea rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului
respectiv, cu respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare,
deoarece, dacă accidentatul este atins de o persoană înainte de scoaterea lui
de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutată;
- cel care oferă ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, rău conducătoare
de electricitate (ţesături, funii, prăjini, mănuşi, covoare şi galoşi de cauciuc
etc.), iar la instalaţiile de înaltă tensiune este obligatorie folosirea mănuşilor şi
a cizmelor din cauciuc electroizolant; îndepărtarea conductoarelor căzute la
pământ se va face cu o prăjină uscată din lemn, iar ruperea lor se face prin
lovirea, de la distanţă, cu corpuri rău conducătoare de electricitate;
- în cazul când accidentatul este în stare de leşin, trebuie chemat neîntârziat un
medic sau ,,Salvarea"; până la sosirea acestora, persoana accidentată se va
aşeza într-o poziţie comodă, liniştită, îmbrăcămintea îi va fi desfăcută pentru
facilitarea respiraţiei, accidentatului dându-i-se în acelaşi timp să miroasă o
soluţie de amoniac; dacă accidentatul a încetat să mai respire sau respiră
anormal, rar, convulsiv, i se va face imediat respiraţie artificială.
Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secundă este preţioasă. Dacă
scoaterea de sub tensiune şi începerea respiraţiei artificiale se fac imediat
după electrocutare, readucerea la viaţă reuşeşte de cele mai multe ori. De
aceea, primul ajutor trebuie acordat fără întârziere, chiar la locul accidentului.
AM LUAT LA CUNOŞTINŢĂ,
Numele si prenumele elevului:
Semnătura elevului:

5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii
În perioadele de practică veţi completa mai multe tipuri de fişe. La sfârşitul stagiului de
practică veţi prezenta un portofoliu care va cuprinde:
1. jurnalul de practică
2. fişe de documentare
3. fişe tehnologice
4. fişe de lucru
5. diferite materiale referitoare la agentul economic (prospecte, materiale
promoţionale)
6. fotografii / filme de la locul de muncă
7. proiect /miniproiect
8. studiu de caz
9. alte activităţi

5.1. JURNALUL DE ACTIVITATE al elevului
– Pentru stagiile de pregătire practică –
Numele elevului Specializarea Clasa
Denumirea agentului economic Perioada de stagiu Nr. convenţiei de

practică
Cadrul didactic responsabil cu Tutorele (persoana care va avea Observaţii

urmărirea derulării stagiului de responsabilitatea din partea
pregătire practică din partea partenerului de practică)
organizatorului de practică
Data Interva Loc de muncă Sarcini realizate Resurse utilizate Mod de

l orar organizare al
activităţilor

5.2. Fişe de observaţie

Competenţa: Asamblează componentele hardware utilizate într-un computer
Tema:
Data:
Asamblarea componentelor Numele elevului:
Durata activităţii:
hardware intr-un calculator
Fişă de observaţie 1
Studiaţi o configuraţie hardware a unui calculator ce urmează a fi
asamblat, având precizată utilitatea acestuia (de exemplu dacă va fi folosit
pentru aplicaţii de secretariat, ca server de reţea, pentru grafică etc).
După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.
Care sunt Ce instrumente Ce aplicatii Ce dispozitive Ce masuri de

criteriile de hardware aţi software trebuie periferice sunt protectia muncii
selecţie a folosi pentru instalate pentru necesare a fi se vor lua in
componentelor asamblare? ca sistemul de conectate? timpul
hardware calcul sa asamblarii?
necesare? indeplineasca
functiile
propuse?
Observaţii ale cadrului didactic/maistrului instructor/tutorelui de practică :

Tema:
Data:
Observaţi operaţiile de asamblare a unui calculator, operaţii efectuate în
laborator de profesor sau tutore.
Care au fost Care a fost Care au fost Care au fost Precizaţi masurile
instrumentele ordinea de verificările operatiile de siguranta luate
utilizate pentru asamblare? vizuale efectuate pentru evitarea
asamblarea efectuate in dupa accidentelor?
componentelor? timpul si dupa asamblarea
asamblare? calculatorului?

Tema:
Data:
Observaţi operaţiile de mentenanţă a componentelor hardware ale unui
calculator, operaţii efectuate în laborator de profesor sau tutore.
Care au fost paşii urmaţi Care au fost materialele şi Ce măsuri de protecţie s-au
pentru demontarea dispozitivele necesare luat în timpul efectuării
calculatorului în vederea curăţirii? operaţiilor de curăţire?
curăţirii?

5.2. Fişe de lucru

Tema: Numele elevului:
Data:
Asamblarea componentelor
Obiectiv: Prin această activitate veti putea să identificaţi operaţiile specifice
asamblarii componentelor de calculatoare.

Fişa de lucru 1
Sub indrumarea profesorului sau tutorelui,

realizati in laborator asamblarea componentelor
hardware ale unui calculator. Testati functionarea
sistemului hardware. Raspundeti apoi la urmatoarele
intrebari:
- Pentru ce operaţii aţi folosit brăţara

antistatică şi covoraşul antistatic? Care
este rolul lor.
- Aţi consultat manualul plăcii de bază?
- Aţi verificat dacă procesorul se potriveşte cu placa de bază?
- Ce porturi şi conectori oferă placa de bază? Le-aţi putut instala şi pe panoul

frontal al carcasei?
- Cum verificaţi dacă aţi conectat corect HDD, CD-ROMul şi eventual

FloppyDiskul pe placa de bază?
- Ce precauţii aţi luat la montarea procesorului şi a memoriei RAM?
- Cum aţi instalat coolerul pe procesor?

Tema: Data: Numele elevului:
Componente hardware Durata activităţii:
Obiectiv: Prin această activitate veti putea să aprofundaţi şi să sintetizaţi informaţiile
referitoare la elementele componente ale unui calculator
Fişa de lucru 2
Organizaţi elementele componente ale unui calculator după modelul următor:
Denumire
Rolul si
Categoria din care face parte Modul de functionare
Componenta Caracteristici
Pret aproximativ
Firme producatoare
Tipuri constructive

Instrumente hardware Durata activităţii:
Obiectiv: Prin această activitate veti putea să corelaţi operaţiile specifice asamblarii
componentelor de calculatoare cu diferite tipuri uzuale de instrumente
Fişa de lucru 3
Analizati instrumentele, dispozitivele si materialele pe care le aveti in laborator si

pe care le folositi la asamblarea hardware a calculatoarelor.
Completati apoi tabelul de mai jos:
Categorie Numele Operaţia la care

instrument instrumentului se foloseşte

5.3 Fişe tehnologice

Numele si prenumele:
Tema:
Data:
Asamblarea unui calculator
Clasa:
Fişa tehnologică 1
6
Completaţi fişa tehnologică pentru asamblarea unui calculator
Nr. Operaţii (faze) Baza tehnico-materială Observaţii

crt tehnologice SDV-uri şi materiale
1 Compatibilitatea
componentelor
2 Pregătirea pentru
asamblare
3 Carcasa şi distanţierele
4 Instalarea
microprocesorului
5 Coolerul
6 Memoria RAM
7 Instalarea plăcii de bază
8 Montarea unităţii optice, a

floppy disk-ului si a hard
disk-ului.
9 Placa video
10 Alte componente
adiţionale
6
Vezi anexa 8.2
Tema:
Numele si prenumele:
Mentenanţa componentelor
Data:
hardware
Clasa:
Completaţi fişa tehnologică pentru localizarea şi remedierea defectelor
hardware apărute într-un calculator7
crt. tehnologice SDV-uri şi materiale
O buna cunoaştere a
1 funcţionării componentelor
hardware
Identificarea simptomelor
2
defectului
Testări succesive pentru
3 a reproduce condiţiile în
care se produce defectul
4 Izolarea defectului
Curăţarea componentei
5 hardware sau înlocuirea
ei
7
Vezi anexa 8.3 “Întreţinerea componentelor hardware interne”
Tema: Numele si prenumele :
Utilizează metode specifice de Data:
protejare a programelor şi datelor Clasa:
Completaţi fişa tehnologică pentru aplicarea metodelor de întreţinere a
sistemului de operare8
crt. tehnologice Software necesar
Scanarea hard disk-
1
ului
Defragmentarea hard
2
disk-ului
Instalarea şi
3
dezinstalarea softurilor
Configurarea meniului
4
START
Ştergerea fişierelor
5
inutile
Instalarea ultimelor
6
versiuni de drivere
8
Vezi anexa 8.4
5.4 Studiu de caz

Măsuri de protecţia muncii Durata activităţii:
Studiu de caz 1
Citiţi cu atenţie regulile de mai jos şi găsiţi motivarea fiecărei reguli răspunzând la
întrebarea De ce.....?
Reguli de siguranţă generale:
Scoateţi ceasul şi toate bijuteriile.
Închideţi sursele de alimentare şi scoateţi echipamentele din priză înainte de reparaţii.
Acoperiţi toate marginile ascuţite din carcasa calculatorului cu bandă adezivă.
Nu deschideţi niciodată o sursă de alimentare sau un monitor.
Nu atingeţi părţile imprimantei care sunt fierbinţi sau care folosesc o tensiune înaltă.
Să ştiţi unde se află extinctorul şi să ştiţi să-l folosiţi.
Nu ţineţi mâncare sau băutură în spaţiul de lucru.
Păstraţi spaţiul de lucru ordonat şi curat.
Îndoiţi genunchii atunci când ridicaţi obiecte grele pentru a proteja coloana vertebrală.
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:

Competenţa: Asigură mentenanţa componentelor hardware
Tema: Numele elevului:
Întreţinerea componentelor Data:
hardware interne Durata activităţii:
Studiu de caz 2
Obiectivul: Această activitate vă va ajuta să învăţaţi să recunoaşteţi situaţile în care

trebuie să curăţaţi diferitele componente hardware.
În timpul funcţionării calculatorului remarcaţi un sunet sincopat, care nu are aceeaşi

intensitate şi care uneori dispare pentru o perioadă de timp. Depistaţi cauza acestei
nereguli şi precizaţi măsurile ce se pot lua pentru înlăturarea ei.

Competenţa: Utilizează metode specifice de protejare a programelor şi datelor
Creare de conturi Durata activităţii:
Studiu de caz 3
Scenariu:
Sunteţi administratorul unei reţele de calculatoare dintr-o firmă.
Şeful departamentului de vânzări a solicitat un computer mai puternic. Doreşte ca

informaţiile despre preţurile de achiziţionare a produselor să fie confidenţiale.
De asemenea, acesta doreşte să aibă acces deplin la toate facilităţile sistemului de

calcul. În rest, cei care vor accesa acest calculator sunt utilizatori obişnuiţi, cu drepturi
limitate.
Sarcina voastră este să creaţi 2 conturi: un cont pentru şeful departamentului şi un

altul de utilizator obişnuit, cu drepturi limitate, ca în tabelul de mai jos:
Operaţia Administrator al User

computerului limitat
Instalare programe şi hardware 
Schimbări în sistem 
Acces şi citire toate fişierele “non-private” 
Creare şi ştergere conturi de utilizator 
Schimbare conturi pentru alţi utilizatori 
Schimbare nume cont şi tip pentru contul personal 
Personalizarea sistemului de operare  
Creare, schimbare sau ştergere a parolei personale  

5.5 Proiect
Cum veţi lucra? Cât veţi lucra? De unde vă veţi informa?

MOD DE LUCRU: TIMP DE LUCRU:
Pe Grupe Patru Saptămâni
SURSE DE INFORMARE:
surse reale: manual, documentaţie tehnică –

atelier/agent economic
surse virtuale: software educaţional, internet
surse mass-media: literatura tehnică de specialitate

I. TEMA PROIECTULUI: Upgrade Componente Hardware
Scenariu:
Computerul clientului este dotat cu 1 Modul de 256 MB RAM, un HDD de 40 GB, şi o
placă video AGP cu 32 MB de RAM. Clientul doreşte să joace jocuri video avansate.
1. Căutaţi în magazinele de specialitate şi apoi treceţi în tabelul de mai jos 2 tipuri

diferite de module de memorie de 1 GB DDR400 (PC3200), notând mărcile,
modelul, caracteristicile şi preţul lor.
Marca, Modelul Caracteristici Preţ
2. Pe baza cercetărilor voastre, ce memorie RAM aţi folosi în situaţia dată? Discutaţi
alegerea făcută.
3. Căutaţi în magazine şi completaţi tabelul de mai jos cu 2 tipuri diferite de HDD
de 500 GB 5400 rpm IDE, notând mărcile, modelul, caracteristicile şi preţul lor.
4. Pe baza cercetărilor voastre, ce tip de HDD aţi alege în situaţia dată? Discutaţi
alegerea făcută.
5. Căutaţi în magazinele de specialitate şi apoi treceţi în tabelul de mai jos 2 tipuri
diferite de placă video 8x AGP cu 256 MB RAM, notând marcile, modelul,
caracteristicile şi preţul lor.
6. Pe baza cercetărilor voastre, ce tip de placă video aţi alege în situaţia dată?
Discutaţi alegerea făcută.
II. STRUCTURA PROIECTULUI
Proiectul va fi realizat la finalul parcurgerii conţinuturilor modulului şi va fi structurat

în două mari părţi:
a. Cercetarea făcută pentru a documenta operaţia de upgrade, utilizând cei 6 paşi de mai
sus
b. Realizarea unei configuraţii hardware convenabilă pentru necesităţile upgrade-ului
1. ETAPE – TERMENE
Derularea proiectului va fi etapizată, termenele de finalizare fiind stabilite de comun acord

cu îndrumătorul, fiecare etapă finalizată urmând a fi analizată pentru descoperirea
punctelor slabe şi trecerea la o nouă etapă.
Elevii au obligaţia de a respecta etapele şi termenele stabilite pentru a se înscrie în grafic,
iar proiectul să poată fi predat în condiţii optime şi la termenul stabilit.
2. CONDIŢII DE PREZENTARE
Proiectul va fi prezentat în scris redactat la calculator şi printat.
SUCCES ÎN REALIZAREA
PROIECTULUI

6. Modalităţi de evaluare
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul

didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua
practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate
atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât si comportamentul şi modalitatea
de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate,
responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară
al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).
Înainte de rezolvarea sarcinilor de lucru aferente unei activităţi, este util ca, la
recomandarea profesorului, elevii să studieze materiale bibliografice, anexele
materialului cu conţinut în legătură cu tema care va fi analizată la respectiva activitate.
Activităţile practice sunt diverse şi au diferite niveluri de dificultate.
La finalizarea sarcinilor menţionate într-o fişă (de observaţie, de lucru sau
tehnologică), elevii vor nota răspunsurile date la întrebări sau vor consemna activităţile
îndeplinite, fiind astfel posibilă o autoevaluarea a activităţii de către elevi. Maistrul
instructor/tutorele de practică va verifica rezultatul muncii elevilor şi va confirma
corectitudinea răspunsurilor date în aceeaşi fişă. Maistrul instructor/tutorele de practică
împreună cu elevul va stabili un plan de măsuri privind sarcinile de lucru individuale de
realizat în viitor de către elevi. Acestea pot fi: consultarea materialului teoretic pe tema
analizată în activitatea respectivă, rezolvarea unor sarcini de lucru, de o mai mare
complexitate din altă fişă.
O altă variantă de evaluare este aceea de a înmâna elevilor fişe, ca în exemplul
de mai jos:

Titlul sarcinii de lucru: Nume elev:
Criterii Autoevaluare Evaluarea profesorului

Criteriul 1
..............
Criteriul n
Principalele puncte tari:

Îmbunătăţiri care trebuie aduse sarcinii:
Ţinte pentru următoarea sarcină (unul sau două dintre criteriile de mai sus):
Este foarte important de evidenţiat că această fişă nu conţine rubrică pentru notă.
Interesul trebuie îndreptat spre abordarea celor mai importante obiective şi spre
autoevaluare, implicând o strategie de genul “găseşte defectele, repară şi apoi mergi
mai departe”.
În acest scop, este recomandat ca, la începutul fişei pentru următoarea activitate,
să fie menţionată ţinta propusă anterior şi comentariile elevului şi profesorului asupra
îndeplinirii acesteia pe parcursul noii activităţii. Aceasta este o foarte eficientă strategie
de individualizare a învăţării, căci elevul depune efort concentrat spre atingerea unei
ţinte (auto)diagnosticate pentru el personal.
Aceste fişe se pot crea având în vedere atât competenţe cheie, caz în care
competenţele se vor regăsi pe parcursul mai multor teme de activitate, cât şi
competenţe tehnice specializate adresabile printr-un conţinut anume.

7. Anexe
7.1 CONVENŢIE CADRU
privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică
de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic
Prezenta covenţie se încheie între:
 Unitatea de învăţământ ......................................................................... (denumită

în continuare organizator de practică) reprezentată de Director Dl/Dna .........................
.................................... Adresa organizatorului de practică:
.............................................................................................................................................
email:…………………………………………….Telefon :............................................
şi
 Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc ................................................

(denumită în continuare partener de practică) reprezentată de (numele şi calitatea)
Dl/Dna..........................................................................
Adresa partenerului de practică:
.............................................................................................................................................
email:…………………………………………….Telefon :............................................
Perioada pentru care se încheie convenţia:..............................................
Art. 1 Obiectul convenţiei

Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire
practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire
profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:
Elev (denumit în continuare practicant)……………………………………………………….

CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul scolar …………..
calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare …………..
Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor

profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii
cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate
prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. __________________.
Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în
prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.
Art. 2 Statutul practicantului

Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de
învăţământ.
Art. 3. Plata si obligaţiile sociale

Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):
- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,
cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007 
- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă 
- se efectuează în cadrul unui proiect finanŃat prin Fondul Social European 
- se efectuează în cadrul proiectului ..................................... 
În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în
situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.
Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l
primeste în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are
statut de angajat.
Partenerul de practică poate, totusi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare,
primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8.
Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform
reglementărilor în vigoare.
Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului

Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea
şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.
Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare,
conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat
de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală
profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe
toată durata efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării
la lucru, partenerul de practică se angajează să înstiinţeze asiguratorul cu privire la
accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG
107/24.10.2003).
Art. 5. Responsabilităţile practicantului

Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să
respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o
prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi
dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se
aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ.
Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al
partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul
întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi
rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în
prealabil a înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este
înscris ( Art. 263/1 si Art. 264/1 din Codul muncii).
Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe
care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea
stagiului de practică.
De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la
care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a
le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu
acordul respectivului partener de practică.
Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică

Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre
salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte
integrantă a Convenţiei.
Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate si sănătate în muncă în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru

securitatea si sănătatea în muncă a practicanţilor, asa după cum acestea sunt definite în
particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q si r, din Legea nr.319/2006
securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire
asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele
necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta

securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art.177/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul

de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne

pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal,
după caz (Art. 257, Art. 258 si Art. 259 din Codul muncii).
Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate

civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu
se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.
Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor

profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de
protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002
asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii
346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile
contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un
prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce
derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).
În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra

accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de
servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către partenerul
de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).
Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practică

În cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu
angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii,
directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea
stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a
responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi
primirea confirmării de primire a acestei informaţii.
Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea,

organizarea si supravegherea desfăsurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună
cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi
competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în
conformitate cu Standardul de pregătire profesională si programa scolară
corespunzătoare.
Art. 8. Condiţii de desfăsurare a stagiului de pregătire practică

Gratificări sau prime acordate practicantului:
Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces

la cantina partenerului de practică,etc.):
Alte precizări
Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de

practică:
Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului

de practică):
Dl/Dna …………………………………………......
Funcţia …………………………………...............
Tel: …………………… Fax:…………………… Email: ………………………………………
Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din
partea organizatorului de practică:
Dl/Dna …………………………………………….
Funcţia …………………………………………….

Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email:
…………………………………………
Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practică

În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul
în permanenţă, pe baza unei Fise de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de
dobândire a competenţelor tehnice, cât si comportamentul şi modalitatea de integrare a
practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în
rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al
întreprinderii/instituţiei publice, etc.).
La finalul modulului/ stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de
dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fisei de observaţie/evaluare, a
unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la
baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de
pregătire practică.
Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practică

Periodic si după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un
caiet de practică care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăsurate pe perioada stagiului de pregătire practică
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă
Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.
Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………
Director Reprezentant
Unitate de învăţământ Întreprindere, instituţie,
(Organizator de practică) societate comercială,etc
(Partener de practică)
Numele şi prenumele
Data
Semnătura
Ştampila

Am luat la cunoştinţă,
Nume si prenume Semnătura
Elev
Părinte elev (pentru elevii

minori)
Cadru didactic responsabil

pentru stagiul de practică
Tutore
Data:
Anexa pedagogică
a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în

întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional si tehnic
1. Durata totală a pregătirii practice
2. Calendarul pregătirii
3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în
cazul timpului de lucru parţial):
4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea
indicată în Convenţie):
5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele

locaţii:
6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică
7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev

la şcoală şi în întreprindere

8. Numele si prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a
practicantului pe perioada stagiului de practică
9. Drepturi si responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ –

organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică
10. Numele si prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura

respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor
profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică
11. Drepturi si responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de

practică
12. Definirea unităţilor de competenţe si a competenţelor care vor fi dobândite pe

perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi
curriculumul aprobat prin OMECT
nr.____________________
Unitatea de Competenţa Modulul de Locul de Activităţi Observaţii

competenţe pregătire muncă planificate
13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada

stagiului de pregătire practică
Cadru didactic Tutore Practicant
Data
Semnătura

Anexa 7.2
Principalii 10 paşi pentru asamblarea unui calculator.
1) Compatibilitatea componentelor
Componentele care se asamblează trebuie să fie compatibile între ele pentru a evita
problemele de incompatibilitate între componente.
2) Pregătirea pentru asamblare
Se despachetează componentele pregătindu-le astfel pentru asamblare.
3) Carcasa şi distanţierele
Se desface carcasa şi se aşează distanţierele pentru placa de bază pe poziţiile

necesare. Distanţierele sunt mici dopuri din metal sau plastic destinate montării plăcii de
bază în carcasă. Ele au totodată rolul de a asigura o distanţă între placa de bază şi
carcasă pentru a se evita apariţia unor scurtcircuite ce defectează placa de bază. Dacă
nu sunt deja preinstalate, se plasează placa de bază în poziţia corectă în carcasă şi se
urmăreşte suprapunerea locurilor de fixare (găurilor). Distanţierele se plasează numai în
locurile unde găurile de pe placa de bază se suprapun perfect cu cele din carcasă.
4) Instalarea microprocesorului
Puneţi placa de bază pe punga antistatică cu care a venit. Asiguraţi-vă că socket-ul este
deschis. Puneţi procesorul în poziţia corectă (săgeata de pe procesor trebuie să
corespundă cu cea de pe socket). Apăsaţi încet până toţi pinii procesorului intră în
locurile lor şi apăsaţi tare. Dacă procesorul nu intră bine, nu îl forţaţi, scoateţi-l afară şi
mai încercaţi o dată. Închideţi clapeta de la socket pentru fixarea definitivă.
5) Coolerul
Pentru acest accesoriu trebuie să vă asiguraţi că se potriveşte cu procesorul şi cu placa

de bază. El are un sistem de prindere, iar în manualul placii de bază şi în cel care
însoţeşte procesorul sunt descrise amănunţit modalităţile de prindere şi de alimentare.
6) Memoria RAM
Toate memoriile moderne RAM au o singură posibilitate de a intra în slot. Plăcile de

bază actuale au mai multe sloturi pentru memorie şi nu contează pe care îl folosiţi.
Totuşi, indicat este să consultaţi manualul plăcii de bază pentru a verifica dacă instalaţi
memoriile corect. Acestea trebuie impinse până sistemul de prindere de pe margini intră
în funcţiune.

7) Instalarea plăcii de bază
Asiguraţi-vă că nu există piese ce vă pot încurca iar distanţierele sunt plasate corect.
Fixaţi-o ferm în lăcaşurile prevăzute cu ajutorul şuruburilor cu pasul filetului rar, acelaşi
tip de şuruburi ca la HDD. Conectaţi apoi alimentările şi fiţi atenţi la conectorii alimentării
plăcii de bază să fie poziţionaţi corect. În continuare, se montează firele ce vin dinspre
panoul frontal. De asemenea pentru LED-uri şi USB-uri trebuie să respectaţi polaritatea.
Firul roşu trebuie să fie pe plus, marcat pe placă cu 1 sau simplu cu +. În ambele cazuri
porturile sunt marcate pe placă deci va fi uşor să conectaţi firele. Verificaţi încă o dată
polaritatea şi fiţi atenţi să nu uitaţi ceva neconectat.
8) Montarea unităţii optice, floppy disk-ului si a hard disk-ului.
Aveţi grijă că pentru primele două aveţi nevoie de şuruburi cu pasul filetului mărunt iar
pentru ultimul şuruburi cu pasul filetului rar.
8.a) Instalarea hard disk-ului
Pentru instalarea HDD-ului trebuie să aveţi disponibile cablurile IDE sau Serial ATA ce
se conectează pe placa de bază în locurile lor. Hard disk-ul are în spate mai mulţi
conectori ce trebuie aşezaţi în poziţia pentru Master sau Single Drive, conform indicaţiei
lipite pe el. Dacă avem mai multe hard disk-uri se montează în perechi, unul Master altul
Slave.
8.b) Discheta
Chiar dacă nu este neapărat necesară, discheta poate fi utilă în multe cazuri şi ar fi bine
să o aveţi instalată. Unitatea de dischetă se prinde ferm cu patru şuruburi. Ea se
alimentează cu două cabluri, unul de date şi unul de alimentare. Numărul de pini şi
poziţionarea acestor cabluri fac imposibilă montarea greşită.
8.c) Unitatea optică
În principal, unitatea optică se conectează după aceleaşi principii ca şi hard disk-ul.
9) Placa video
Majoritatea plăcilor video moderne sunt de tip PCI-Express şi trebuie introduse în slotul
PCI-e de pe placa de bază. În cazul în care aveţi o placă video AGP, aceasta se
introduce în unul dintre sloturile AGP.
10) Alte componente adiţionale
Dacă placa de bază conţine mai multe fire sau componente, e bine să consultaţi
manualul pentru a vă asigura că totul va fi instalat în mod corespunzător. Închideţi
carcasa, montaţi tastatura, mouse-ul şi monitorul. Verificaţi iarăşi toate conexiunile apoi
porniţi calculatorul pentru prima dată. Dacă există probleme (computerul nu porneşte;
computerul porneşte, dar nu boot-ează) este bine să verificaţi încă o dată toate
componentele şi modul lor de instalare.

Anexa 7.3
Întreţinerea componentelor hardware interne
1. Noţiuni generale
Componentele interne ale unui calculator degajă o cantitate importantă de căldură în

timpul funcţionării acestuia. Principalele componente care produc căldură sunt
transformatorul sursei de alimentare, procesorul, hard disk-ul, unitatea CD-ROM şi placa
video.
Un alt factor care afectează disiparea căldurii produsă de calculator este praful care
datorită atracţiei electrostatice şi gravitaţiei are tendinţa de a se acumula pe
componentele interne ale calculatorului. Praful depus pe o suprafaţă (de exemplu pe
placa de baza sau pe placa video) acţionează ca un izolator termic reducând schimbul
de căldură între suprafaţa respectivă şi mediul înconjurător. Ca urmare suprafaţa
respectivă nu va putea să transfere o parte din caldură către mediul ambiant şi este
posibil ca piesa căreia ii aparţine suprafaţa în cauză să devină în timp instabilă în
funcţionare.
Mediul ambiant în care se află calculatorul are o importanţă deosebită în funcţionarea

optimă a acestuia. Calculatorul este un aparat a cărui răcire se face cu aer adus din
mediul înconjurător. Acest aer pătrunde în carcasă prin micile găuri care există pe
panourile acesteia.
Este indicat să păstrăm temperatura mediului ambiant din camera în care se află
calculatorul la valori rezonabile, de până la 25 de grade Celsius. De asemenea nu
trebuie să supunem calculatorul la variaţii mari de temperatură pentru că există
posibilitatea ca acestea să producă defectarea unora dintre componente. De exemplu
dacă pe timp de iarnă, având calculatorul oprit am uitat geamul deschis la cameră timp
de 1-2 ore şi temperatura a scăzut mult este recomandat să lasam temperatura să
revină la valori de peste 15-16 grade Celsius inainte de a porni calculatorul.
Cu cât aerul din camera în care se află calculatorul este mai curat, cu atât calculatorul
va funcţiona mai bine. Aceasta înseamnă că trebuie să aspirăm în mod regulat praful
din cameră şi să nu permitem fumatul în cameră.
2. Materiale necesare
Pentru asigurarea unei întreţineri corecte a calculatorului avem nevoie de câteva cârpe
de bumbac curate, uscate şi care să nu lase scame. De asemenea avem nevoie de o
soluţie de detergent lichid care să fie compusă din apă şi săpun sau un detergent folosit
pentru spălarea vaselor. În fine este posibil să avem nevoie şi de o mică pensulă de
pictură curată (nefolosită) şi moale care ne va ajuta să curăţăm praful din zone mai greu
accesibile.
Un accesoriu util este şi un aspirator (sau mai bine un miniaspirator) care să poată
inversa fluxul de aer, adică să fie capabil să sufle aerul. Nu este indicat să ţinem
dispozitivul prin care suflăm aerul (furtun, de ex.) foarte aproape de suprafaţa care
trebuie curăţată, mai ales dacă viteza curentului de aer este mare.
3. Precauţii
Un calculator care nu a fost curăţat de multă vreme poate avea la interior o cantitate
mare de praf şi ca urmare este bine să ne luăm câteva precauţii care să ne asigure că
nu ne vom periclita sanatatea. Este bine să folosim nişte ochelari de plastic etanşi (de
exemplu nişte ochelari de schi) pentru a evita să ne intre praful în ochi. Dacă nu avem
astfel de ochelari trebuie pur şi simplu să închidem ochii atunci când suflăm praful de pe
componente. De asemenea trebuie să evităm cât putem de mult să inhalăm o cantitate
mare de praf.
Atunci când suflăm cu ajutorul unui aspirator praful din interiorul carcasei sau de pe
piesele calculatorului trebuie să facem operaţia respectivă în exteriorul casei sau pe
balcon (pentru ca acest praf să nu rămână în încăperea în care se află calculatorul) şi
de asemenea să fim atenţi la direcţia fluxului de aer în aşa fel încât să nu inspirăm noi
praful ridicat de pe componente.
4. Curăţarea suprafeţelor
Toate suprafeţele murdare (panourile carcasei calculatorului, carcasa monitorului, etc.)

trebuie mai întâi şterse de praf cu o cârpă uscată şi abia apoi curăţate cu o soluţie de
apă călduţă şi detergent lichid.
Trebuie ţinut minte faptul că soluţia de apă călduţă şi detergent (sau apă şi săpun) nu se
pune direct pe piesa curăţată ci pe cârpă cu care curăţăm. Pentru suprafeţele de plastic
putem folosi şi alcool sanitar (spirt) care are avantajul că se evaporă foarte repede, dar
care nu curăţă atât de bine ca soluţia de apă şi detergent lichid.
5. Întreţinerea ventilatoarelor
Funcţionarea optimă a calculatorului chiar şi în condiţiile în care temperatura ambiantă

este ridicată depinde în mare masură de capacitatea diferitelor ventilatoare de a disipa
căldura degajătă de componentele calculatorului. Un ventilator nou îşi îndeplineşte
funcţia cu succes, însă o dată cu trecerea timpului randamentul său scade.
Un ventilator care funcţionează normal emite un zgomot care îşi păstrează aceeaşi
intensitate. Un ventilator care nu mai merge bine are de asemenea un sunet
caracteristic, sincopat, care nu are în pemanenţă aceeaşi intensitate. Uneori zgomotul
ventilatorului dispare pentru o perioada de timp, semn ca el s-a oprit din funcţionare.

Ştergerea palelor elicei se face întâi cu o cârpă uscată pentru a îndepărta praful şi apoi
cu o cârpă umezită în solutie de detergent.
Pentru lubrifierea ventilatoarelor calculatorului avem nevoie de ulei folosit în mecanica

fină (de ex. cel folosit pentru ungerea componentelor ceasurilor mecanice). Un ventilator
nou are destul lubrifiant pentru a funcţiona optim un an de zile însă cu trecerea timpului
lubrifiantul dispare şi rotirea elicei ventilatorului devine din ce în ce mai grea, iar acest
lucru se răsfrânge asupra funcţionării procesorului care nu mai este răcit suficient.
Toate ventilatoarele au doua etichete autocolante lipite pe părţi opuse ale porţiunii
centrale a elicei, dintre care una este colorată mai viu şi este mai frumoasă iar alta este
colorată în culori mai şterse, fiind mai puţin atrăgătoare. Eticheta mai frumoasă acoperă
partea elicei care se vede la exterior şi are o funcţie publicitară, ea acoperind doar o
suprafaţă de plastic. Eticheta mai puţin atrăgătoare acoperă însă dopul de cauciuc pe
care trebuie să-l scoatem pentru a avea acces la axul elicei. Înlăturăm eticheta fără a o
rupe sau mototoli şi o punem bine pentru că o vom pune la loc după ce ungem axul.
Scoatem dopul de cauciuc cu ajutorul unei şurubelniţe cu capul plat şi subţire. Punem
capul şurubelniţei la limita dintre marginea dopului de cauciuc şi porţiunea din plastic a
elicei şi apoi tragem uşor în sus iar dopul va ieşi. În compartimentul care apare vedem
capul axului elicei peste care punem o picătură de ulei cu ajutorul unei pipete sau a unei
seringi mici. O picătură este suficientă, nu este necesar şi nici indicat să punem mult
ulei.
Punem dopul de cauciuc la loc apăsându-l cu degetul şi apoi lipim din nou eticheta
peste dop sau punem o bucată de bandă izolatoare (sau scoci) dacă lipiciul etichetei nu
mai permite ataşarea ei. Apoi ţinem ventilatorul cu dopul în sus şi rotim de câteva ori cu
mana elicea ventilatorului pentru a permite uleiului să pătrundă în jos pe toată lungimea
axului. Punem ventilatorul de-o parte pentru o jumătate de oră înainte de a-l monta din
nou, timp care permite uleiului să coboare pe ax şi să nu iasă pe lângă marginile dopului
atunci când manipulăm ventilatorul.
Pentru ventilatoarele mici (cum sunt cele ale unor plăci video mai ieftine) care nu au
dop de cauciuc deasupra axului lor, este esenţial să îl acoperim pe acesta din urmă fie
cu eticheta autocolantă, fie cu o bucată de bandă izolatoare (recomandat) sau cu scoci
dacă eticheta şi-a pierdut lipiciul. Eticheta sau bucata de scoci trebuie aplicate doar
după ce am curăţat bine suprafaţa pe care urmează să le lipim. În nici un caz nu trebuie
lăsat descoperit axul ventilatorului, pentru că în acest caz lubrifierea sa a fost în zadar,
uleiul dispărând în câteva zile. Cantitatea de ulei folosită la lubrifiere nu trebuie să fie
foarte mare pentru că dacă punem prea mult ulei el va dezlipi eticheta de pe axul
ventilatorului şi se va scurge în afară. De fapt în cazul ventilatoarelor fără dop de
cauciuc este mai degrabă indicat să folosim un lubrifiant pe bază de pastă (de ex.
vaselina), pentru că acesta este mai aderent şi nu riscăm să îl pierdem atât de uşor din
cauza forţei centrifuge. Temperatura ridicată scade consistenţa pastei lubrifiante, ceea
ce permite ungerea optimă a axului ventilatorului. Lubrifiantul-pastă se va evapora după

un anumit timp şi va trebui aplicat din nou, dar chiar şi aşa durata de funcţionare
corespunzătoare a ventilatorului este dublă faţă de lubrifianţii pe bază de ulei.
6. Întreţinerea radiatorului procesorului
Funcţionarea la capacitate maximă a procesorului chiar şi în condiţiile în care

temperatura ambiantă este ridicată depinde în mare măsură de capacitatea radiatorului
de a disipa căldura degajată de procesor. Prinicipalele cauze pentru scăderea
randamentului răcitorului sunt acumularea de praf (pe radiator şi pe ventilator) şi
dispariţia lubrifiantului care asigură rotirea uşoară a palelor ventilatorului.
Radiatorul se curaţă uşor de praf folosind o cârpă uscatăa şi subţire, pe care o

introducem cu grijă în spaţiile dintre lamelele radiatorului şi o mişcăm într-o parte şi în
alta. Putem folosi şi o pensulă de pictură (nefolosită la pictat) pentru a curaţă de praf
anumite zone ale radiatorului.
Întreţinerea radiatorului este bine să fie făcută la intervale regulate ,dar oricum cel puţin
o dată la 6 luni pentru a fi siguri că elicea ventilatorului poate să menţină numărul de
rotaţii pe minut necesar pentru răcirea adecvată a procesorului.
7. Întreţinerea procesorului
Procesorul nu necesită o întreţinere propriu-zisă, dar este bine să-l demontăm dacă
dorim să fim siguri că transferul de căldura între el şi radiator este maxim. Pasta
termoconductoare (pasta siliconică), cea care asigură transferul termic, este supusă la
temperaturi foarte mari şi ca urmare este posibil ca în timp calitatea ei să se degradeze.
Înlocuirea pastei termoconductoare este o operaţiune extrem de simplă. Va trebui să
ştergem pasta termoconductoare veche de pe suprafaţa procesorului şi a bazei
radiatorului cu o cârpă uscată şi apoi să curăţăm ambele suprafeţe cu ajutorul unei
cârpe îmbibate (şi bine stoarse) în spirt. În final ştergem bine cu o cârpă uscată ambele
suprafeţe. Trebuie să fim atenţi să nu apăsăm tare pe procesor în timpul operaţiei de
curăţare. Montăm procesorul în soclu şi aplicăm o picătură de pastă termoconductoare
(din seringa furnizată împreună cu radiatorul) pe suprafaţa lui. Împrăştiem cu delicateţe
picătura de pastă într-un strat omogen pe toată suprafaţa procesorului cu ajutorul
degetului arătător învelit într-o bucată de plastic (pungă, manuşă) şi înlăturăm pasta
care a depăşit marginile procesorului. După această operaţiune putem să montăm
radiatorul peste procesor.
8. Întreţinerea plăcii video
Plăcile video moderne sunt componente de a căror funcţionare la parametri maximi

depinde performanţa generală a calculatorului.
Placa video este uşor de demontat, ceea ce face ca întreţinerea ei să nu fie dificilă.
Suflăm cu aer placa video pe ambele părţi pentru a îndepărta praful de pe ea şi eventual

folosim şi o cârpă uscată sau o pensulă pentru a curaţa anumite porţiuni ale ei pe care
praful a rămas aderent.
Radiatorul se curăţă de praf folosind o cârpă uscată şi subţire, de exemplu o batistă, pe

care o introducem cu grijă în spaţiile dintre lamelele radiatoarelor (de pe GPU şi
memorii) şi o mişcăm într-o parte şi în alta. Curăţarea postamentului radiatorului
(porţiunea care acoperă procesorul grafic) trebuie făcută cu delicateţe, fără a apăsa
tare, pentru a nu deteriora procesorul. Putem folosi şi o pensulă de pictură pentru a
curăţa de praf anumite zone ale radiatoarelor.
În condiţiile în care ventilatorul plăcii video se roteşte foarte încet, plasticul din care este
contruită placa video se va supraîncălzi şi va emite un miros caracteristic de ars, chiar
dacă nici una din componentele electronice de pe ea nu s-a ars la acel moment. Dacă
nu vom demonta ventilatorul de pe placa video pentru a-l curăţa de praf şi a-l lubrifia
atunci avem toate şansele ca placa video să devină inutilizabilă, pentru ca mai devreme
sau mai târziu una din componentele electronice principale (cipsetul sau modulele de
memorie) nu va mai rezista la temperatura crescută şi se va arde cu adevărat.
9. Întreţinerea plăcii de bază, a plăcilor de extensie şi a memoriei RAM
Placa de bază (PB) trebuie suflată cu aer pe ambele părţi pentru a îndeparta praful
acumulat la suprafaţa ei. Este posibil ca o parte din praf să rămână aderent la suprafaţa
în unele locuri (sloturi PCI, sloturi ale modulelor de memorie, etc.) şi acesta va trebui
îndepărtat cu o cârpă uscată sau cu o pensulă. Cablurile de conectare a componentelor
calculatorului (cablurile IDE, de ex.) trebuie şi ele şterse de praf.
Plăcile de extensie sunt plăcile introduse în sloturile PCI (modem, placa de reţea, etc.)
şi la fel ca placa video ele trebuie curăţate de praf prin suflare şi eventual cu ajutorul
unei cârpe uscate. Modulele de memorie trebuie şterse de praf cu o cârpă uscată.
10. Întreţinerea unităţilor de stocare
Hard disk-ul, unitatea CD-ROM şi unitatea de dischetă trebuiesc şterse de praf la

exterior cu o cârpă uscată.
Funcţionarea unităţii CD-ROM este uneori afectată de acumularea de praf la interior

(mai ales dacă folosim discuri murdare, pline de praf) care se depune pe lentila
mecanismului de citire a discurilor. Există nişte CD-uri speciale care permit curăţarea
lentilei respective. În mod normal nu este necesar să folosim aceste discuri speciale
pentru că unitatea funcţioneaza bine timp de cel puţin 1,5-2 ani de folosire intensivă,
după care este recomandat să o înlocuim cu o unitate nouă.
Unitatea de dischetă este una din componentele care acumulează pe parcursul timpului
mult praf la interior indiferent dacă o folosim sau nu. Acest lucru se întâmplă din cauza
prezenţei fantei de introducere a dischetelor prin care intră mult praf chiar dacă fanta

este acoperită de un volet protector. Unitatea se poate demonta foarte uşor şi astfel
putem curăţa praful din interiorul unităţii.
11. Întreţinerea sursei de alimentare
Sursa de alimentare este componenta care în caz că nu este întreţinută periodic poate
afecta cel mai mult funcţionarea calculatorului.
Temperaturile înalte şi praful duc cu timpul la defectarea ventilatorului şi în consecinţă

funcţionarea sursei de alimentare este perturbată. La sfarşitul unui an de funcţionare
este foarte posibil ca ventilatorul sursei să îşi piardă o mare parte din lubrifiant şi palele
elicei să fie pline de praf. Ca urmare zgomotul scos de ventilator va deveni sincopat (se
opreşte, porneşte iar, etc.) iar dacă ne uitam cu lanterna putem vedea ca palele se
învârtesc greu. Uneori este posibil ca ventilatorul să nu înceapă să se învârtă atunci
când pornim calculatorul sau să se oprească după un anumit timp. Sursa va emite un
miros caracteristic, de ars şi acesta este semnul cel mai evident că trebuie să închidem
calculatorul şi să curăţăm sursa sau să cumpărăm una nouă. Prezenţa mirosului de ars
nu înseamnă că sursa s-a ars şi nu mai poate funcţiona. Dacă o curăţăm în mod
corespunzător ea va funcţiona bine.
Este recomandat ca sursa de alimentare să fie deschisă şi curăţată de personal

specializat de la un service pentru calculatoare.
Există şi posibilitatea să efectuăm o curăţire parţială a sursei fără a o deschide. Pentru

aceasta suflăm cu aspiratorul aer prin fantele cutiei în care se află sursa şi astfel
eliminăm o parte din praful aşezat pe piesele din sursă. Cu acest procedeu nu rezolvăm
însă cele mai importante probleme şi anume curăţarea palelor ventilatorului şi lubrifierea
axului acestuia.
12. Periodicitatea procesului de curăţare
Procesul de curăţare a componentelor interne trebuie repetat periodic dar nu este

nevoie să demontăm complet calculatorul decât cel mult o dată la 6 luni pentru a-l
curăţa de praf în mod temeinic.
Este indicat ca o dată la 3 luni (sau mai frecvent, în funcţie de mediul ambiant în care se află calculatorul)
să deschidem carcasa calculatorului şi să suflam aer peste componente pentru a le curăţa de praf. Unele
componente (placa video, de ex.) pot fi demontate şi curăţate foarte uşor. Putem de asemenea să
ătergem de praf unităţile de stocare fără a le demonta. Ventilatoarele trebuie curăţate de praf şi eventual
lubrifiate o dată la 3 luni.

Anexa7.4
Întreţinerea sistemului de operare şi a softurilor instalate
Sistemul de operare (SO) trebuie întotdeauna instalat "pe curat" adică pe o partitie care
a fost formatată în prealabil. Performanţa sistemului de operare tinde să scadă o dată cu
trecerea timpului din mai multe motive şi din această cauză trebuie ca la intervale de
timp regulate să "reparăm" sistemul de operare sau să il reinstalăm.
Repararea SO presupune etapele următoare:
1. Scanarea hard disk-ului
2. Defragmentarea hard disk-ului
3. Instalarea şi dezinstalarea softurilor
4. Configurarea meniului START
5. Ştergerea fişierelor inutile
6. Instalarea ultimelor versiuni de drivere
1. Scanarea hardiscului
Pe măsură ce se repetă ciclul de scriere şi apoi de ştergere a datelor de pe hardisc,

ciclu care caracterizează o utilizare obişnuită a calculatorului, este posibil să apară erori
de citire a datelor, erori care scad performanţa sistemului sau chiar pot duce la blocarea
calculatorului.
Pentru a preveni apariţia acestor erori sau pentru a le remedia pe cele existente trebuie
să folosim utilitarul de scanare disponibil pe sistemele de operare Windows. Pentru
aceasta avem la dispoziţie mai multe metode, dar cea mai simplă şi care este valabilă
este să facem click dreapta în Windows Explorer pe denumirea unui hard disk (sau a
unei partiţii) şi din meniul derulant care apare să facem click pe opţiunea "Properties".
Va apare o fereastră cu mai multe secţiuni din care ne interesează secţiunea "Tools"
(care este interfaţa pentru pornirea utilitarului de scanare şi a celui de defragmentare).
Facem click pe tabul "Tools" pentru a aduce în prim plan secţiunea respectivă, apoi în
aceasta facem click pe butonul "Check Now".
Scanarea temeinică ("thorough") este mai bună decât cea standard însă durează foarte
mult timp şi de aceea este recomandat să folosim în mod obişnuit scanarea standard.
Bifăm căsuţa "Automatically fix errors" (reparare automată a erorilor) făcând click în ea
şi apoi facem click pe butonul "Start". Scanarea durează câteva minute şi la sfârşitul ei

apare o mică fereastră cu rezultatul care este fie "Scan Disk did not find errors on this
drive" (nu au fost găsite erori) fie "Scan disk found errors on this drive and fixed them
all" (au fost găsite erori şi au fost reparate). Facem click pe butonul "Close" din fereastra
cu rezultate şi apoi pe butonul "Cancel" din fereastra de pornire a scanării.
În Win XP se va deschide o fereastră în care trebuie să bifăm opţiunea dorită şi anume

"Automatically fix file system errors" (scanare obişnuită a fişierelor şi reparare automată
a erorilor descoperite în acestea) sau "Scan and attemp recovery of bad sectors"
(scanare obişnuită a fişierelor şi încercare de reparare a sectoarelor nefuncţionale de pe
hard disk). Bifăm opţiunea dorită şi facem click pe butonul "Start".
Erorile legate de fişiere şi dosare se numesc erori "logice" şi nu afectează integritatea

fizică a hardiscului ele putând fi corectate foarte uşor. De cele mai multe ori ele sunt de
genul "mărimea fişierului X a fost raportată incorect" sau " au fost pierduţi N bytes din
fişierul X". Erorile legate de alterarea suprafeţei hard disk-ului se numesc erori "fizice" şi
constau în apariţia unei mici porţiuni pe care nu mai pot fi scrise date, porţiuni numite
"bad sectors", care vor fi ocolite pe viitor de capetele de citire/scriere.
Scanarea hardiscului este declanşată automat ori de câte ori pornim calculatorul prin
resetare, de exemplu atunci când s-a blocat şi nu mai găsim altă metoda de a-l reporni.
Rezultatele acestei scanări (ca de altfel şi ale scanării manuale) se găsesc în fişierul
"SCANDISK.LOG" aflat în rădăcina hard disk-ului (partiţiei) pe care este instalat SO şi
care poate fi deschis cu orice editor de text (de ex. cu Notepad).
Este recomandat să scaăam hard disk-ul cel puţin o dată pe săptămână folosind
opţiunea "Standard" şi cel puţin o dată la 3-4 luni folosind opţiunea "Thorough".
2. Defragmentarea hardiscului
Instalarea de softuri şi ulterior folosirea lor duc la ocuparea spaţiului de pe hard disk. În
momentul în care ne decidem să ştergem un soft sau nişte fişiere, o parte din spaţiul de
pe hard disk este eliberat şi pe el pot fi scrise date noi. Scrierea datelor pe hard disk de
către SO se face în mod conservator, tinzându-se să se folosească tot spaţiul avut la
dispoziţie. Să presupunem că dorim să instalăm un soft care va avea mărimea finală pe
hard disk de 10 MB. Sistemul de operare va cauta pe hard disk spaţiile libere şi va scrie
în ele porţiuni din fişierele care conţin softul instalat. În acest fel o parte din fişiere vor fi
scrise pe o porţiune liberă care are 2 MB, altele pe o porţiune care are 5 MB şi restul pe
o porţiune care are 3 MB.
Se observă că porţiunile pe care au fost scrise fişierele softului nu sunt continue, adică
nu sunt aşezate una langă alta. Acest lucru nu constituie o problemă pentru că SO "ţine
minte unde a instalat fişierele respective" însă pe de altă parte atunci când folosim softul
în cauză s-ar putea să avem o performanţă ceva mai scăzută pentru ca SO dă comenzi
capetelor de citire/scriere ale hard disk-ului şi le "plimbă" dintr-o parte în alta a hard disk-
ului în funcţie de grupul de fişiere necesar pentru funcţionarea softului la un moment dat.

Dacă softul de 10 MB ar fi instalat pe o porţiune continuă a hard disk-ului performanţa la
rularea sa ar fi mai mare.
Pentru a remedia scăderea de performanţă datorată "împrăştierii" (fragmentării) pe hard

disk a fişierelor aparţinând softurilor instalate se foloseşte utilitarul de defragmentare
prezent pe sistemele de operare Windows. Acest utilitar grupează fişierele după softurile
cărora le aparţin acestea, în aşa fel încât în final fiecare soft să aibă fişierele puse într-o
singură porţiune a hard disk-ului pentru accesarea mai uşoară de către capetele de
scriere/citire.
Pentru a lansa utilitarul de defragmentare în Win XP procedăm ca în cazul scanării, cu

diferenţa că în fereastra "Properties" facem click pe butonul "Defragment Now". Cu alte
cuvinte pentru a scana un anumit hard disk (partiţie) facem click dreapta în Windows
Explorer pe denumirea lui şi în meniul derulant care apare facem click pe opţiunea
"Properties".
Va apare o fereastră cu mai multe secţiuni (dintre care ne interesează secţiunea

"Tools") care este interfaţa pentru pornirea utilitarului de scanare şi a celui de
defragmentare. Facem click pe tabul "Tools" pentru a aduce în prim plan secţiunea
respectivă, apoi în aceasta facem click pe butonul "Defragment Now" (defragmentează
acum).
În Win XP la apăsarea butonului "Defragment Now" va apare o fereastră numită "Disk

Defragmenter" unde sunt prezentate în compartimentul superior hard disk-urile
(partiţiile) prezente. Facem click pe un hard disk pentru a-l selecta şi apoi facem click pe
butonul "Analyze" din josul ferestrei. În scurt timp va apare o fereastră în care suntem
sfătuiţi (pe baza unui raport detaliat care analizează gradul de fragmentare) dacă este
sau nu necesar să defragmentăm hard disk-ul respectiv. Dacă dorim să vedem raportul
(şi eventual să-l salvam) facem click pe butonul "View Report". Dacă dorim să
defragmentam hard disk-ul indiferent de ce spune raportul facem click pe butonul
"Defragment".
Defragmentarea unui hard disk (partiţii) trebuie făcută în mod regulat pentru ca softurile
instalate să ruleze la viteza maximă. Este recomandat să defragmentăm un hard disk
(partiţie) pe care îl folosim intensiv la 2-3 săptămâni o dată.
3. Instalarea şi dezinstalarea softurilor
Instalarea şi dezinstalarea softurilor sunt nişte procese automatizate la care participarea

noastră se rezumă la alegerea unor opţiuni. De exemplu suntem întrebaţi în ce dosar
("folder") dorim să instalăm un anumit soft. În general putem să lăsăm opţiunea implicită
("default") specificată deja dar există şi situaţii particulare, de exemplu atunci când un
anumit soft doreşte să se instaleze la rădăcina hard disk-ului principal (C:\). Este bine ca
în această situatie să alegem mai degrabă crearea de către utilitarul de instalare a unui
subdosar aflat în dosarul "Program Files" (de ex. C:\Program Files\SoftX) în care să fie
instalat softul în cauză.
Dezinstalarea softurilor este automatizată şi concepută în aşa fel încât să lăse pe hard
disk câteva fişiere cum sunt fişierele de configurare sau în cazul jocurilor cele care
conţin jocuri salvate. Acestea trebuiesc arhivate şi puse bine dacă ne gândim să
reinstalam softul în cauză sau trebuiesc şterse dacă nu intenţionam acest lucru. În
anumite situaţii la dezinstalare suntem întrebaţi dacă dorim să fie şterse unele fişiere
care sunt partajate ("shared") cu alte programe rămase pe hard disk. Acest lucru
înseamnă că unele fişiere care sunt vizate pentru ştergere sunt folosite (sau pot fi
folosite) şi de alte softuri pe care le avem instalate sau pe care urmează eventual să le
instalam ulterior. Trebuie să alegem să fie păstrate (să nu fie şterse) numai fişierele
partajate care se găsesc în dosarul C:\Windows sau în unul din subdosarele acestuia.
4. Configurarea meniului de Start
La sfârşitul procesului de instalare ("setup") fiecare soft îşi instalează un subdosar cu

scurtături în dosarul de la adresa C:\Windows\Start Menu\Programs. În timp acest dosar
atinge dimensiuni impresionante şi devine inutilizabil dacă încercăm să lansăm
programele folosind meniurile derulante care apar la apăsarea pe butonul "Start" din
bara de sarcini ("Taskbar") prezentă în partea de jos a suprafeţei de lucru ("Desktop").
Este indicat să păstram în meniul de start ("Start Menu") doar scurtăturile care folosesc
pentru lansarea programelor (scurtăturile care au drept "ţintă" fişierele de tip EXE)
ştergându-le pe cele care au ca ţintă fişierele de ajutor ("help") sau alte fişiere care pot fi
accesate din interiorul softurilor respective (de ex. fisierele "readme"). Ştergerea
scurtăturilor se face cel mai bine din Windows Explorer, fiecare soft avându-şi propriul
subdosar în dosarul de la adresa C:\Windows\Start Menu\Programs. Este bine să
grupăm scurtăturile rămase în câteva dosare, ştergându-le pe celelalte inclusiv pe cele
instalate de SO Windows (Accesories, etc.) de exemplu :
 SISTEM (conţine scurtături către utilitarele de defragmentare şi scanare, către utilitarul de
monitorizare a temperaturii procesorului, etc.);
 UTIL (conţine scurtături către programe diverse pe care le folosim frecvent cum sunt editorul de
text, arhivatorul, softul de vizionare a fişierelor grafice, etc.);
 START UP (conţine scurtături către programele care dorim să fie lansate automat la pornirea
SO)
 INTERNET (conţine scurtături către softurile legate de internet de ex. explorator, client FTP,
program de poştă electronică, etc.)
 JOCURI (conţine scurtături către jocurile instalate pe hard disk)
 MULTIMEDIA (conţine scurtături către softurile folosite pentru vizionarea de filme sau pentru
asculatrea de muzică)
 BIROTICĂ (conţine scurtături către programele dintr-o suită de tip MS Office de ex. editor de
text, editor HTML, program de calcul tabelar, etc.)
 SECURITATE (conţine scurtături către softurile care ne protejează calculatorul, de ex.
programul antivirus, programul de criptare, etc.)
Unele softuri adaugă la instalare o scurtătura în dosarul "Start Up" şi ca urmare softurile
respective vor fi lansate de fiecare dată atunci când porneşte SO Windows. Deşi acest

lucru este binevenit în cazul unui program antivirus de cele mai multe ori nu avem
nevoie de softurile care îşi instalează scurtături pentru a porni o dată cu SO. Ca urmare
trebuie să ştergem din dosarul "Start Up" scurtăturile softurilor de care nu avem nevoie
imediat după pornirea SO, pentru că în acest fel eliberăm resursele sistemului pentru
alte sarcini iar SO va funcţiona mai bine. La unele softuri pornirea automată o dată cu
SO nu se face prin plasarea unei scurtături ci prin modificarea registrului Windows.
Pentru a stopa pornirea automată a acestor softuri trebuie să le lansăm şi să le
modificăm configuratia de funcţionare folosind o comandă din bara lor de meniuri (de
obicei Edit-Preferences sau Edit-Settings) şi să înlăturăm bifarea de la opţiunea "Start
with Windows".
5. Ştergerea fişierelor inutile
Pe măsură ce folosim calculatorul hard disk-ul se umple din ce în ce mai mult cu fişiere
inutile, care nu fac altceva decât să ocupe spaţiu degeaba. Acestea sunt în principal
fişierele cu extensia TMP care sunt în fapt fişiere "temporare", create de unele softuri
(de ex. de arhivatoare) pentru perioade scurte de timp şi care sunt şterse când nu mai
este nevoie de ele. Putem să căutăm fişierele cu extensia TMP cu ajutorul utilitarului de
căutare din Windows şi apoi să le ştergem. Există şi softuri speciale care caută fişierele
temporare (nu numai pe cele cu extensia TMP) şi ne permit apoi ştergerea lor foarte
uşoară.
Cel mai mare depozit de fişiere inutile este subdosarul "Temp" din dosarul Windows.
Dacă mergem la adresa "C:\Windows\Temp descoperim că subdosarul este plin cu
fişiere din cele mai diverse. El este folosit de programele de instalare de softuri pentru
stocarea temporară de fişiere. În mod normal după terminarea procesului de instalare a
unui soft fişierele temporare sunt şterse automat dar există şi destule situaţii când ele
sunt "uitate" pe hard disk. Subdosarul "Temp" mai este folosit şi de foarte multe softuri
în timpul funcţionării lor şi uneori acestea uită şi ele fişiere pe care ar trebui să le şteargă
automat atunci când devin inutile. Trebuie să selectăm toate fişierele din subdosarul
"Temp" şi să le ştergem. Nici unul din aceste fişiere nu are funcţionalitate şi nu este
necesar pentru funcţionarea SO sau a vreunui soft, iar ştegerea lor nu va cauza nici o
problemă. Evident, nu trebuie să ştergem şi subdosarul "Temp". Golirea subdosarului
"Temp" trebuie făcută în mod regulat, o dată pe săptămână sau mai frecvent.
6. Instalarea ultimelor versiuni ale driverelor
Driverele ("drivers") sunt software-uri care permit funcţionarea componentelor hardware

sub un anumit sistem de operare. Cu cât componentele hardware funcţionează mai bine
cu atât creşte performanţa SO şi a softurilor instalate, deci trebuie să ne asigurăm că
folosim cele mai noi drivere pentru componentele hardware ale calculatorului.
Producătorii de plăci video de exemplu lansează la câteva luni o nouă versiune de
drivere care îmbunătăţeşte performanta PV cu procente cuprinse intre 5-10%, în special
în ceea ce priveşte jocurile nou aparute. În mod similar producătorii cipseturilor plăcilor
de bază lansează şi ei pachete de drivere care îmbunătăţesc performanţa PB.

La intervale regulate (de ex. o dată la 2-3 luni) trebuie să verificăm pe siturile web ale
producătorilor componentelor hardware pe care le avem în calculator dacă au aparut
versiuni noi ale driverelor. Acestea (driverele pentru placa video, placa de bază, placa
de sunet) trebuie descarcăte şi instalate pentru că ameliorează atât performanţa
componentelor respective cât şi compatibilitatea lor cu softurile nou apărute.
8. Bibliografie
 Nicolae Ionescu Crutan – Calculatorul personal – configurare si optimizare, Ed.
Niculescu
 Livia Emilia Margheti – Iniţiere in calculatoare, Ed. Niculescu
 Peter Norton - PC - Totul despre calculatoare, Ed. Teora
 Winn Rosch – Totul despre hardware, Ed. Teora


Mentenanta Sistemelor de Calcul Si A Retelelor de Calculatoare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mentenanta Sistemelor de Calcul Si A Retelelor de Calculatoare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MODULUL: INSTALARE HARDWARE ŞI

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

1. Asamblează componentele hardware utilizate într-un computer.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

 Departamentele în care se poate efectua practica:

 Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru semnate:

 Facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică:

Nr. Perioada Agentul economic Cadrul didactic Tutore Mod de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Curentul electric are o acţiune complexă şi caracteristică asupra tuturor componentelor

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

- apropierea de instalaţiile sub tensiune înaltă se impune afişarea

a. Se interzic comportările brutale.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Numele elevului Specializarea Clasa

Denumirea agentului economic Perioada de stagiu Nr. convenţiei de

Cadrul didactic responsabil cu Tutorele (persoana care va avea Observaţii

Data Interva Loc de muncă Sarcini realizate Resurse utilizate Mod de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Care sunt Ce instrumente Ce aplicatii Ce dispozitive Ce masuri de

Observaţii ale cadrului didactic/maistrului instructor/tutorelui de practică :

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Observaţii ale cadrului didactic/maistrului instructor/tutorelui de practică :

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Observaţii ale cadrului didactic/maistrului instructor/tutorelui de practică :

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Sub indrumarea profesorului sau tutorelui,

- Pentru ce operaţii aţi folosit brăţara

- Aţi consultat manualul plăcii de bază?

- Aţi verificat dacă procesorul se potriveşte cu placa de bază?

- Ce porturi şi conectori oferă placa de bază? Le-aţi putut instala şi pe panoul

- Cum verificaţi dacă aţi conectat corect HDD, CD-ROMul şi eventual

- Ce precauţii aţi luat la montarea procesorului şi a memoriei RAM?

- Cum aţi instalat coolerul pe procesor?

Observaţii ale cadrului didactic/maistrului instructor/tutorelui de practică :

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Organizaţi elementele componente ale unui calculator după modelul următor:

Observaţii ale cadrului didactic/maistrului instructor/tutorelui de practică :

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Analizati instrumentele, dispozitivele si materialele pe care le aveti in laborator si

Categorie Numele Operaţia la care

Observaţii ale cadrului didactic/maistrului instructor/tutorelui de practică :

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Nr. Operaţii (faze) Baza tehnico-materială Observaţii

7 Instalarea plăcii de bază

8 Montarea unităţii optice, a

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Obiectivul: Această activitate vă va ajuta să învăţaţi să recunoaşteţi situaţile în care

În timpul funcţionării calculatorului remarcaţi un sunet sincopat, care nu are aceeaşi

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Şeful departamentului de vânzări a solicitat un computer mai puternic. Doreşte ca