bee) CLLTBALA iG AG: 5 ae) SERIA ,FRATIL TENEBRELOR* Domnisoara Minerva Lane este 0 fat’ linigtiti, eu ochelari, care se pierde in multime si mu vrea si schimbe nimic. La trma urmei, ultima dati cind a fost in centrul atentici cotul s-a terminac prost — Pretec eran e te Pet aur renee Rc Rear) ecm Lica: Goring ED oo a etic eit] DTT gradina, dar cel putin nu sunt calcate in picioare. Asa ci, atunci cind un duce chipes vine in oras, ultimul lucru pe care si! doreste este atentia lui. DAR TOCMAI ASTA ESTE CEEA CE PRIMESTE Pentru ci Robert Blaisdell, ducele de Clermont, nu se lasa pac ‘Cand Minnie isi di seama ce pune la cale, el o rer ecu e ct ares meee er toate secretele, inainte ca ea si le descopere pe ale Ini. Dar, de data aceasta, o domniyoara timida se poate dovedi a fi mai mult decat prada lui... bid Be Fra) (oy Cirtile lui Courtney Milan au primi recenzii foarte bune in Publishers Weekly si Booklist. Este o seriitoare de bestselleruri New York Times si USA Today si castigitoarea premiului RITA’. fituri de sorul ei, un caine perfect Spero eB sTReureo tie Peet ‘Tradiie din 1989 ‘a7 Pee a wisi S797COURTNEY MILAN Traducere din limba englez& Anca Mihéilescu LITERA BucuregttPentru Carey, mare iubitoare de caini, dar nu si de paineCapitolul 1 CED Leicester, noiembrie 1863 Robert Blaisdell, al noudlea duce de Clermont, nu se ascundea. Era adevarat ca se retrasese in biblioteca de la etaj din vechiul conat Guildhall, suficient de departe de multimea de dedesubt pen- otul adunarii sd se transforme intr-un vuiet indepartat. Bra adevarat si cd nu era nimeni prin jur. De asemenéa adevarat: statea in spatele unor draperii groase din catifea gri-albastruie, care jl ascundeau vederii. $i fusese nevoit s4 mute canapeaua grea maronie, cu nasturi, ca sa ajungé acolo. nde, ci pentru ca ~ iar asta ¢ a gandurilor sale - in mn, doar unul trucazgom din piele Dar nu o facuse pentru a se ascul asta logica anum le, din tencuiala gi le iar acesta se intampla a fi era punctul-cheie din ace aceasta cladire veche de secol dintre panourile de geam se deschidea, celascuns in spatele sofalei. ‘Aga c4 iaté-l acolo cu tigara in mand, aerul rece al toamnei. Nu se ascundea, era doat feri cartile vechi de fumul tutunului. ‘Ar fi putut chiar s4 creada asta, daca ar fi fumat. Cu toate astea, prin panourile valurite de sticla veche distingea piatra in! tunecata a bisericii aflate chiar pe partea cealalta. Un teanc de brosuri fusese odinioara stivuit de usi, dar vantul toamnei le ridicase si le impragtiase pe drum, aruncandw-le prin balti. Facea mizerie. O afurisita de mizerie, splendida. Zambi ¢ igi lovi tigara neatinsé de deschizatura geamului, trimitand scrumul spre pietrele din pavaj aflate dedesubt. Scarfaitul usor al usii il facu sa tresara. Se intoarse de la fereas- tra, auzind apoi scarfaitul podelei. Cineva urcase scarile $i intrase in cameya aldturata, Pasii erau ugori — poate o femeie sau un co- pil. Brau straniu de ezitanti. Cei mai multi oameni care veneau in 7 fumul iesind rotocoale in ro chestiune deaCourtney Milan ——— biblioteca in mijlocul unei serate muzicale aveau un motiy g3 ° facd. Poate o intalnire clandestina sau poate cdutarea unui membry al familiei care disparuse. Din punctul lui de observatie din spatele draperiilor, Robert ye. dea doar o parte a bibliotecii. Oricine ar fi fost, se apropia pasind ezitant. Ea nu era in raza vizuala — cumva era sigur ca era 0 feme- je — dar fi putea auzi pasii usori, ca de felina, oprindu-se destul de des ca si examineze imprejurimile. Femeia nu strigase pe nimeni gi nici nu cauta in mod decis pe cineva. Nu parea ca si cum ar fi céutat un iubit ascuns. In schimb, ea inconjura perimetrul camerei. Robert avu nevoie de o jumatate de minut ca sa isi dea seama ca asteptase prea mult ca sa isi faci simtita prezenta. isi imagina cum ar fi putut s exclame iesind din spatele draperiilor: ~Aha! Tocmai admiram tencuiala. Cat de neted este aplicata aici in spate, stiati asta? Ar crede ca e nebun. $i deocamdata, nimeni nu ajunsese inca la concluzia asta. Aga ca, in loc s4 vorbeasca, barbatul dadu drumul ti garii pe fereastra, Se rostogoli spre margine si apoi in jos, cu varful portocaliu sclipind, pana cand ateriza intr-o balta unde se stinse. Tot ce putea vedea din incapere era o jumitate de raft de carti spatele canapelei si o masa alaturi, pe care fusese aranjat un joc de sah. Jocul era in desfasurare. Din putinul pe care si-] amintea din reguli, negrul parea sa castige. Robert se retrase mai mult, spriji nindu-se de fereastra. Ea intra in raza lui vieuala. Nu era una dintre acele tinere domnite pe care le intalnise mai devreme in sala de bal. Acelea fusesera toate nigte frumuseti care sperau sa ii atragé atentia. lar ea, oricine ar fi fost, nu era o frumu- sete, Parul ei negru era strans intr-un coc simplu, fara pretentii, la ceafa. Buzele {i erau subtiri si nasul ascutit si putin cam lung. Era imbracata intr-o rochie albastru -inchis cu margini ivoar ~ far dantela, panglici, doar materialul simplu, Chiar gi croiala era destul de severa: talia asa de stramta incat se intreba cum de putea s4 mai respire, mAnecile de la umeri pana la incheieturi fara nici un pic de material in exces ca si mai imblanzeasca imaginea. Nu il vazu pe Robert stand in spatele draperiilor. isi inclinase cas pul intr-o parte si se uita la jocul de gah in felul in care un membry al Ligii Abstinentilor s-ar uita lao lada cu sticle de coniac, de pareg fa 8———— Razbotul dicesei ——— ar fi fost ceva rau care trebuia alungat cu rugactuni gi psalmi - iar dacd asta nu functiona, cu legea martiala. Facu un pas inainte, apoi incd unul. Apof bag’ mana in sacu- letul care fi atarna a incheieturd gi scoase 0 pereche de ochelari. Ochelarii ar fi trebuit 9& o fact sA pard gi mai sever’. Dar de indata ce ti puse, privirea ej paru sd se imblanzeasca. Barbatul o apreciase in. mod gresit. Ochii ei nu fuseserd mijiti de suparare, ea pur gisim- plu igi mijea ochii ca s4 vada mai bine. Nu era severitate ce vozuse el in privirea ei, ci complet altceva - ceva de care nu reugea sé igi dea seama. Ea fatinse mana, Ind calul negru ¢i tl intoarse in mand jar glia. Bl nu vedea nimic la acele piese care si merite 0 asemenea atentie. Erau din lemn solid, seulptate cu pricepere. Cu toateastea, ea fi studia, cu ochii mari gi luminogi. Apoi, inexplicabil, il duse la buze gi il sdrutd. Robert priviscena in tcere. Se simfea aproape ca gi cum ar fi intrerupt o aventura. dintre o femeie si amantul ei, Aceasta era o lady care avea secrete $i nu voia sd le impartégeasca. Uga de la inciperea indepartata scart din nou, deschizéndu-se. Ochii femeii se (curd mari gi salbatici, Se uitd frenetic in jur gi searunci peste canapea in graba de a se ascunde, ateriz&nd intr-un morman jenant Ja nici doud picioare de el, Ea nu il vazu nici atunci pe Robert. Se facuse ghem, trigandu-si fustele in apatele barieret de piele acanapelei, tragand sacadat gi ugor-aer fn piept. Era bine c& mutase mai devreme canapeaua cu 0 jumatate de picioy mai in fata. Nu ar fi avut cum $8 igi ascunda altfel voluraul fustelor in spatele ei. Avea pamnul stréns in jurul pieset de sah si impinse puternic calul sub canapea. De data asta in incSpere patrunse o pereche de pagi mult mai apasaHl. =Minnie? zise 0 voce de barbat. Miss Pursling? Egti aici? Ba stramba din nas ise lipi de perete, Nu se stradui s4 raspunda. —Doamne, omule, se auzio alté voce pe care Robert nu o recu- noscu - tandra gf usor impleticita de la bauturd. Chiar nu te invi- diez pentru asta. —Nu vorbi de rau despre aproape-logadnica mea, zise prima voce. §tii cd e perfect& pentru mine. ~Soricelul ala timid?~—— Courtney Milan —— —O si tina o casi buna. Va avea grija de confortul meu, Se va ocupa de copii si nu se va plange de amantele mele. Se auzi scartaitul unor balamale - sunetul inconfundabil pe care-l auzeai cand deschidea cineva usile de sticla, care protejau rafturile de carti. ~Ce faci, Gardley? intreba barbatul baut. O cauti printre cartile in limba germana? Nu cred ca s-ar potrivi. , Comentariul fu insotit de un ras dezagreabil. Gardley. Acesta nu putea fi batranul domn Gardley, proprietarul distileriei — nu cu un glas asa de tanar. Acesta trebuia sa fie domnul Gardley cel tanar. Robert fl vazuse de departe ~ un individ banal, de inaltime medie, par castaniu banal si trasaturi care fi aminteau vag de cel putin alte cinci persoane. ~Dimpotriva, zise tanarul Gardley. Cred ca s-ar potrivi foarte bine. Ca sotie, Miss Pursling va fi exact ca aceste carfi. Cand voi vrea si o iau de pe raft si si 0 citesc, ea va fi acolo. Cand nu, va astepta rabdatoare, exact acolo unde am lasat-o. Imi va fio sotie confortabila, Ames. In afara de asta, mamei mele ii place. Robert nu credea ca il cunoscuse pe acel Ames. Ridica din umeri si se uit in jos la ~ Miss Pursling, binui el ~ ca si vada cum reac- tioneaza la aceasta revelatie. "Va trebui sa te duci in patul ei, sa stii, zise Ames. ~ Adevarat. Dar, slava Domnului, nu foarte des. ~E un soricel. Ca orice rozatoare, imi imaginez ca va chitai daca e impuns: Se auzi o bubuitura usoara. —Ce e? tipa Ames. ~Vorbesti de viitoarea mea sofie, zise Gardley. Poate ca individul nu era chiar asa de rau. Dar apoi Gardley continua: Bu sunt singu- ul care are voie sd se gandeasca la cum va impunge acea rozatoare, Miss Pursling isi stranse buzele si ridica privirea, de parca ar fi implorat cerurile. Dar in interiorul bibliotecii nu existau ce- vari care sa fie implorate. Ine& cand se uité in sus, prin deschizg. eriilor... ee ei ointalni pe a lui Robert. a facu ochii mari gi rotung, Nu tipa, nu scoase nici macar ° ‘exclamajie de surpriza. Ny tresari nici macar un pic. Pur $i simplu al fxd. privire care era pling 4 acuzatie tacuta, ve Narile fi frematara. yninoasa. 10