C1 Ce este intelligence?

Domeniul informațiilor este adesea atașat cu comportamentul de tip Mata Hari sau
James Bond;
Pentru Sherman Kent, intelligence este definit prin prisma relaţiei cu trei concepte
care sunt explicate în trei capitole distincte ale cărţii sale, Strategic Intelligence for
American World Policy;
 „intelligence means knowledge”;
 „intelligence is organization”
 „intelligence is activity ”
•intelligence means knowledge”, Kent accentuează că pentru el egalitatea dintre
intelligence şi cunoaştere face trimitere doar la nivelul unei formule restrictive
denumită „high-level foreign positive intelligence” (informaţii pozitive, externe, de
cel mai înalt nivel);
-ca informații relevante pentru formularea și implementarea unei politici
guvernamentale în scopul promovării intereselor sale de securitate națională și al
prevenirii amenințărilor din partea unor adversari reali sau potențiali;
Informații relevante pot fi:
-capacități sau planuri pentru o acțiune militară;
-activități și intenții diplomatice ale unei țări;
-activitățile unei țări în domeniul informațiilor;
-informații despre politica internă, statistici economice și demografice;
-tendințe sociale.
Informațiile nu includ doar „materiale brute” ci și analize și evaluări bazate pe
ele, rezultat numit PRODUS INFORMATIV. - produsul informativ este bazat pe
informații secrete și publice, este o evaluare cuprinzătoare a unei situații, fiind
produsul unui serviciu de informații.
• „intelligence is activity ”;
- ca activitate presupune culegerea, analizarea informațiilor și acțiunile pentru
contracararea activităților informative ale adversarilor;
Se poate referi la:
- metode diverse de culegere: spionaj, fotografiere aeriană, interceptare
comunicații, studiere documente publice, programe radio, tv, resurse de pe internet;
- metode utilizate specifice științelor sociale sau celor din domeniul informațiilor
(ex. decodarea mesajelor cifrate);
- investigarea și urmărirea agenților străini;
- codificarea comunicațiilor;
- acțiuni de tip „ agent dublu” și transmiterea unor mesaje false.
•„intelligence is organization”;
- termenul de informații se referă la o organizație care efectuează aceste activități;
- confidențialitatea , caracteristica unei asemenea organizații;
- În SUA primesc ca funcție și cea de efectuare a ACTIVITĂȚILOR SECRETE;
- Acestea cuprind: asistarea unui guvern străin prieten; orchestrarea răsturnării
guvernelor ostile;
(produsul care rezultă din procesarea informațiilor referitoare la națiuni străine,
forțe sau elemente ostile sau potențial ostile, sau zone ale unor operații actuale sau
potențiale. De asemenea termenul se aplică activităților din care rezultă
intelligence și cu titlu generic celor care execută procesul care conduce la aceste
finalități.)- IN VIZIUNEA MILITARA

Informațiile interne

- Statele sunt preocupate și de amenințările la adresa guvernării și existenței ca

stat care vin de la persoane sau grupuri din interiorul granițelor;
- aceștia vor dori răsturnarea guvernului prin mijloace ilegale, prin violență;
- fcție de tipul de guvern democrat sau autoritar, serviciile de informații vor
considera diferit ca ținte aceste persoane sau grupuri;
- persoanele sau grupurile din interiorul granițelor pot fi în legătură cu puteri străine
ostile, obținând astfel surse financiare, materiale și informații;

Serviciile de informații și aplicarea legii

- O problemă asociată este reprezentată de cele care nu sunt generate de un guvern

străin, ci de traficul de droguri, terorismul internațional sau alte tipuri de
crimă organizată;
- serviciile de informații pot oferi sprijin cu informații pentru organismele
responsabile cu aplicarea legii (ex. informații dintr-o țară externă de unde provine
sursa de droguri);
- serviciile de informații adună date și informații despre indivizi, grupuri –
motivații, resurse, interconexiuni, intenții;
- vor fi folosiți HUMINT, interceptare comunicații etc.

Serviciile de informații și economia

- Într-un sistem cu economie coordonată de guvern, domeniul informațiilor se va

concentra pe: aspecte economice privind relațiile cu alte guverne; creșterea
bunăstării economice a statului; achiziționarea unor tehnologii avansate de la
alte state (ex. prin spionaj);
- Într-un sistem democratic, domeniul informațiilor se va concentra pe: probleme
economice cu impact asupra securității naționale, a politicii militare, externe;
accesul la materii strategice;

Serviciile de informații și era informațională

Progresul tehnologic impresionant în procesarea și comunicarea informațiilor

‒›Schimbări de comportament și instituționale‒›Serviciile de informații au
concurenți reali în alte organizații care culeg, analizează și transmit date, informații
și produc intelligence‒› Pentru guvern trebuie găsită o modalitate de a combina
produsul de informații al serviciilor de informații cu celelalte surse pentru a servi
nevoii de informare a STATULUI.
Elementele activității serviciilor de informații
Elementele sau componentele domeniului informațiilor sunt:
1.Culegerea: adunarea datelor brute prin spionaj, metode tehnice, exploatarea
surselor deschise sau prin orice alte metode;
2.Analiza: emiterea unor judecăți referitoare la capacitățile, intențiile și acțiunile
unei părți;
3.Acţiunile secrete/sub acoperire: acțiuni care urmăresc să influențeze direct
evenimente politice prin persuasiune, propagandă, acțiuni paramilitare;
4.Contrainformaţiile: protejarea societății și a serviciilor de informații împotriva
amenințărilor din partea unor servicii de informații ostile prin inducere în eroare,
programe de securitate, contraspionaj, dezinformare.
C3 Culegerea informațiilor
Culegerea informațiilor din surse umane

- Primul lucru la care se gândește cineva când vorbim de servicii de informații;

- Presupune identificarea și recrutarea unei surse care are acces la informații
valoroase și dorește să le transmită unui ofițer de intelligence;
- SURSĂ poate fi:
1.oficial străin;
2.persoană care are acces la informații valoroase prin terți (prieteni, afaceri,
serviciu) sau care poate intra direct în contact cu anumite informații (ex. observator
în port, aeroport, bază militară etc.)

Tipuri de ofiter de intelligence:

•cu acoperire oficiala: diplomat, functionar guvernamental trimis in strainatate
•cu acoperire neoficiala: jurnalist, turist, imigrant, om de afaceri

ACOPERIRE= motiv plauzibil pentru un ofițer de informații să se afle într-o țară

străină; metode vizibile de susținere financiară; un pretext pentru a se întâlni cu
persoane care au acces la informații valoroase etc.

AVANTAJE ale ofițerului de intelligence cu acoperire oficială:

1 imunitate diplomatică;
2 asigură accesul la anumite surse: oficiali guvernamentali, alți diplomați;
 3 asigură prezența unei specialist în intelligence în ambasadă;
4 asigură căsuțe poștale într-o țară ce reglementează strict sau interzic
călătoriile în străinătate;
5 avantaje administrative: plata financiară, probleme de personal, comunicații
securizate.
DEZAVANTAJE ale ofițerului de intelligence cu acoperire oficială:
1 serviciul de informații al țării respective poate stabili exact care sunt
diplomații care sunt ofițeri de intelligence (supraveghere, interceptare
telefoane, urmărirea unor materiale despre personalul serviciului de
informații);
2 obstrucționarea accesului la persoane care vor ezita să intre în contact cu
un oficial al unei țări străine (în caz de război rețeaua de surse este pusă în
pericol).
AVANTAJE ale ofițerului de intelligence cu acoperire neoficială (NOC): 1.
asigură accesul la diferite surse din diferite medii;
2 pot pretinde că sunt cetățenii țării în care activează, fie ai unei țări terțe;
3 ascunderea legăturii cu guvernul pentru care lucrează îi permite accesul la
surse diferite și informații diferite;
4 dacă relațiile diplomatice sunt rupte, acesta poate continua operația;
5 sunt mai greu de identificat de către serviciul de informații a țării unde se
află în acțiune;
DEZAVANTAJE ale ofițerului de intelligence cu acoperire neoficială NOC:
1 cheltuieli și dificultăți administrative mari (soluții – convingerea unei
instituții private să-l angajeze; crearea unei afaceri de care să răspundă
NOC);
2 comunicații dificile cu serviciul de informații de acasă;

Tipuri de surse de intelligence:

1 surse recrutate de un ofițer de intelligence: privite cu încredere; sunt supuse
unui proces lung de recrutare;
2 voluntari: priviți cu suspiciune (posibili agenți ai unui serviciu de
informații); 3. defectori: priviți cu suspiciune.
Motive pentru a furniza informații:
1 credințe ideologice, etnice sau religioase (Guy Burges, Donald Maclean,
Harold Philby);
2 deziluzia față de acțiunile sau ideologiile țărilor proprii;
3 lăcomia;
4 dorința de aventură, lipsa de echilibru interior;
5 răzbunarea din cauza unui presupus tratament necorespunzător (Edward Lee
Howard);
6 șantajul.
Probleme privind culegerea informațiilor din surse umane:
1 asigurarea calității controlului, obținerea certitudinii că informațiile sunt
corecte (riscul paper mill – fabrică de documente );
2 posibilitatea de dublare a unei surse (ex. sistemul încrucișat al britanicilor în
al 2-lea Război Mondial);
3 natura țintei (ex. într-un stat închis; într-o organizație teroristă).

Arta schimbului de informații: constă în metode specifice utilizate de un ofițer de

intelligence pentru a acționa și comunica cu sursele sale, fără a fi detectat de
serviciul de informații advers

INCLUDE: - tehnici de deplasare

- tehnici de comunicare cu sursele fără a fi necesară o întâlnire (predare-fulger,
cutie poștală impersonală, scrieri secrete, micropuncte)
- stabilirea unor întâlniri în țări terțe (ex. cazul Walker, american agent sovietic,
întâlniri în Austria)

Culegerea informațiilor din surse tehnice

Culegerea informațiilor din fotografii și imagistică (imint):

- se referă la informații obținute prin fotografierea de la distanță a unor locații,
obiecte la care nu este posibil accesul;
- a apărut odată cu inventarea avionului și a fost modernizată odată cu utilizarea
sateliților
 Culegerea informațiilor din semnale (sigint):
- se referă la extragerea de informații din unde electromagnetice interceptate,
denumite în general semnale; - include: comint (interceptarea mesajelor radio),
telint (interceptarea, procesarea și analizarea telemetriei străine), elint
(interceptarea, procesarea și analizarea radiațiilor electromagnetice emise de un
echipament militar, de ex. un radar), masint (culegerea de informații prin
măsurători și semnături);
- comint (ex. Batălia de la Midway);
- elint (ex. ofensiva din 1982 a Israelului în Liban)

HUMINT versus TECHINT

HUMINT: • oferă informații despre intenții, activitate politică, concepte
strategice etc.
• oferă indicii pt interpretarea datelor date de techint;
• necesar pt a culege informații despre organizațiiteroriste, cu puține echipamente
tehnice;
• complementaritate cu techint
TECHINT: • importante când privesc o țară închisă, ținte dificile etc.
• impediment al banilor, ratarea unor ținte;
• necesare pentru controlul unor programe de dezvoltare a armelor de nimicire
în masă ;
• au început să fie puse la dispoziția comandanților de la nivel tactic;
• complementaritate cu humint.

Culegerea informațiilor din surse deschise

Culegerea informațiilor din publicații și emisiuni radio și TV:

- Osint reprezintă informații culese din:
1 ziare;
2 cărți;
3 emisiuni radio și tv, internet;
4 compendii (geografia țării, rețele de comunicații și transport, locații militare,
economice cheie);
5 surse statistice (ex. activitatea OSS pentru a decide fabrici și uzine din
infrastructura industriei de război germane);
 6 discursuri ale unor lideri;
7 texte de legi;
8 recensăminte;
9 urmărirea carierei unor persoane.

Informarea realizată de diplomați și atașați militari:

- amestec de humint și surse deschise;
- are la bază rapoartele diplomaților și atașaților militari;
- diplomații pot face evaluari ale politicii interne a statului unde execută misiunea
pe baza cunoașterii figurilor politice, a istoriei și a structurilor politice;
- atașații militari pot face evaluări pe baza relațiilor cu ofițerii de rang înalt, a
relațiilor cu decidenții civili, a analizei doctrinelor militare, a participării la
exerciții, ceremonii, parade, vizite în baze militare, porturi, aeroporturi etc.
Alte surse umane deschise:
- inspectorii care fac rapoarte în baza vizitelor specifice din baze militare (ex. INF
tratatul de eliminare a rachetelor cu rază medie și scurtă de acțiune, START tratatul
de reducere a armelor strategice);
- oameni de afaceri
- savanți care au acces la informații valoroase;
- turiști
- creșterea importanței acestui tip de culegere de informații pe fondul intensificării
comerțului, cercetării științifice și a turismului

C5. De la informații la analiza de intelligence

Ce este analiza de intelligence?

- ANALIZA se referă la procesul de transformare a informațiilor care sunt
culese în orice mod într-un produs care poate fi folosit de factorii de
decizie politici și de liderii militari;
- rezultatul este PRODUSUL INFORMAȚIONAL;
- poate lua forma unor: memorandumuri, rapoarte oficiale amanuntite,
expuneri, orice alte mijloace de prezentare a informatiilor.
Analiza tehnică

- ANALIZA TEHNICA: metode analitice care transformă date foarte

specializate, de neînțeles pentru oricine altcineva în afară de specialist, în date care
le pot folosi alți analiști.
- poate lua forma: 1. Criptanaliza
2. analiza telemetrica
3. interpretarea fotografica

Criptanaliza

Se refera la rezolvarea sau spargerea codurilor și cifrurilor

inamice;
- COD = un cuvânt sau expresie sunt înlocuite cu un grup de cifre ori
litere;
- Ex. de cod: Atacati maine = FGTY UINL;
- Lista de coduri va fi formată din cuvinte uzuale, litere și silabe;
- CIFRU = utilizarea unei formule sau algoritm care
înlocuiește fiecare literă cu alta, transformând un text lizibil într-un text
cifrat;
- Ex. de cifru: fiecare literă se înlocuiește cu următoarea literă din alfabet
Atacati maine = BUBDBUJ NBJOF;
- ex. de combinație între cod și cifru
Atacati maine = FGTY UINL GHUZ VJOM;
- combinația cod – cifru este mai de spart, codul se schimbă mai greu în timp
ce cifrul se poate schimba uzual;
- DECRIPTAREA = procesul prin care destinatarul recuperează textul
inițial;
- CRIPTOLOGIA = studiul general al codurilor și cifrurilor în scopul
realizării unora mai sigure;
- vulnerabilitatea criptanalizei provine din posibilitatea schimbării
sistemului de criptare de către adversari în orice moment;
- cunoașterea cifrului și codurilor adversarilor devine secretul cel mai bine
păzit de un stat și de serviciile de informații;
- Ex: britanicii și mașina de criptat Enigma; bătalia de la Midway 1942;
1986 Libia și SUA;
- CONCLUZIE: cu cât sunt mai valoroase informațiile existente, cu atât se
manifestă mai multă reticență în utilizarea lor și probabil acest lucru
atrage atenția adversarului asupra capacităților de culegere a
informațiilor.
- ex. cod de unică folosință:
cod cod de unică folosință
- Atacati maine = 1346 6738 + 2332 1151 = 3678 7889
- codul – trasmis printr-o listă de coduri;
- codul de unică folosință – este un număr aleatoriu
care va fi distrus după utilizare și nu va mai fi folosit niciodată;
- nu e practic când traficul de mesaje e foarte mare; când e dificil de
securizat comunicațiile între expeditor și destinatar;
- codul trebuie să aibă cel puțin lungimea tuturor mesajelor ce urmează să
fie transmise.

Analiza telemetrică
- reprezintă transmiterea radio a unor informații de la un vehicul- test către
stația de la sol;
- informațiile sunt: privind funcționarea motorului, starea acestuia,
temperatura unor componente, număr vibrații, alte caracteristici;
- un serviciu de informații va dori să intercepteze aceste informații printr-o
metoda numită TELINT (informații din telemetrie);
- Analiștii de telint trebuie să stabilească pe baza informațiilor radio care este
caracteristica radio măsurată de fiecare canal;
- pe baza acestora analiștii pot crea un MODEL care să copieze vehiculul-test.
- în 1979 SUA analizau datele telemetrice ale rachetelor URSS
pentru a urmări respectarea SALT II;
- ca urmare URSS a codificat informațiile telint;
Există trei metode de a bloca accesul la telint:
1. cutie neagră montată la nivelul vehiculului test;
2. avion de urmărire a vehiculului test;
3. semnal slab telint, neinterceptabil decat in zona de testare a vehiculului.
 Interpretarea fotografică
- fotografiile sunt o formă de informații foarte credibilă pentru decidenți;
- Acestea nu pot însă fi interpretate decât de analiști foto (photo
interpreter PH);
- Distanța de rezoluție de la sol = mărimea celui mai mic obiect care poate fi
identificat dintr-o mulțime de obiecte sau din fundal;
- dacă rezoluția crește, aceasta conduce la creșterea numărului de informații
desprinse din fotografie;
- PH lucrează pe baza unor „semnături” = detalii specifice care, în funcție de
experiență sau logică, sunt asociate cu anumite echipamente, activități,
intenții etc.;
Ex. lungimea unei piste de aterizare; forma unei baze militare;
- crateologia = corelarea echipamentului militar cu tipul și mărimea
avioanelor care sunt folosite la transport;
Ex. stabilirea că un tip de rachetă poate fi transportată cu un anumit tip de
avion conduce la concluzia că alte containere similare au putut fi
transportate atunci când transportul nu a fost monitorizat direct;
- semnăturile pot induce în eroare pe PH
Ex. existența focoaselor nucleare în Cuba, camuflate în camioane aparent
inofensive și nu în depozite strict monitorizate;
- dacă adversarul cunoaște semnăturile pe care se bazează analiștii PH, le
poate folosi pentru inducerea în eroare
Ex. în 1995 SUA a prezentat Indiei fotografii din satelit cu indicatori privind
un test nuclear iminent. În 1998 India a executat primul test nuclear fără ca
SUA să mai determine aceste semnături, acestea fiind camuflate (cablurile
de legătură între centrul de control și amplasamentul de testare)

Ce este analiza de intelligence?

BANCILE DE DATE (cercetarea de bază):

- constă în realizarea unor baze de date cu informații relevante despre țările
în care ar putea avea loc o activitate militară;
- pot conține date biografice, relații între diferite personaje din viața politică,
militară și a serviciilor de informații.
ELABORAREA INFORMAȚIILOR FINITE:
Informatii stiintifice si tehnice
Informatii militare
Informatii politice
Informatii economice si sociale

ELABORAREA INFORMAȚIILOR FINITE:

Informații științifice și tehnice:

-ritm crescut de integrare în activitatea serviciilor;
-colaborare strânsă între analist (ipoteze) și ofițerii de intelligence din teren
(observații directe);
-necesită colaborarea dintre informații cu expertiza științifică și tehnică;
-ex. sistemul de semnale radio Knickebein

Informații militare:
-informații referitoare la bazele militare străine folosite în scopul planificării
operațiilor militare;
-ordine de luptă;
-calitatea instruirii;
-calitatea actului de comandă;
-tactici și strategii utilizate (ex. planul german Schlieffen);
-dispozitive militare, deplasarea forțelor.

Informații politice:
-privesc procesele politice, ideile și intențiile țărilor străine, facțiunile și
liderii;
-reunesc informații publice cu informații din surse secrete, umane, tehnice;
-trebuie sa ofere răspunsuri oportune, se execută ordine, se lucrează în
echipe, se scot în evidență aspecte ce interesează decidenții (comparativ cu
analizele academice);
 Informații economice și sociale:
-informații similare oferite de lumea academică;
-metode similare de cercetare, în plus se adaugă informațiile secrete;
-serviciile de informații nu pot atrage cei mai buni analiști pe domeniul
economic și social;

Produsul activității serviciilor de informații

Informații curente
- produse menite să aducă la cunoștință decidenților noile intelligence
de interes deosebit care pot influența politicile adoptate;
- conduc uneori către problema analizei incrementale;
- în SUA iau forma:
1. Informarea zilnică a președintelui (president’s daily brief PDB) și
include „informații de ce mai mare importanță, necesare președintelui
pentru îndeplinirea responsabilităților pe linie de securitate națională”;
2. Informarea principalilor factori de decizie(senior executives
intelligence brief SEIB) care include „informații curente esențiale care
răspund cerințelor oficialilor de rang înalt cu atribuții în domeniul
asigurării securității naționale”
- Forma sistematizată a informațiilor curente este Semnale și Avertizări
(indications and warnings I&W);
 Informații de bază
- Iau forma unui raport informativ de bază care reflectă cât mai corect
imaginea unei situații anume;
În viziunea SUA din 2001 CIA elabora următoarele rapoarte de bază:
1. Regional Review – evaluări regionale a problemelor sociale, politice,
economice, militare din regiuni relevante pt SUA;
2. The Terrorism Review –raport lunar cu tendințe, metode și o
cronologie a evenimentelor teroriste;
3. The Narcotics Monitor – analizează evoluțiile pe plan mondial în domeniul
narcoticelor;
4. Proliferation Digest – raport lunar cu articole pe teme de proliferare;
5. The International Arms Trade Report – raport bilunar

Estimări informative
- cele mai ambițioase demersuri;
- anticipează modul cum vor evolua situații și evenimente curente;
- Ex. SUA – Estimarea națională de securitate (National intelligence
estimate NIE);
- NIE sunt realizate de personal special desemnat sprijiniți de analiști din
comunitatea de informații;
- NIE se elaborează anual și pot lua forma unor SNIE pentru estimări concise
referitoare la subiecte de interes imediat;
Ex : In Israel, până la Războiul de Yom Kippur 1973, estimările informative
erau întocmite de Direcția de Informații Militare.
 Eșecurile serviciilor de informații

Cauzele eșecurilor: Subordonarea activității de informații față de

factorul politic
Indisponibilitatea intelligence la locul și în momentul când sunt
necesare
Ideile convenționale
Proiectarea unei imagini simetrice
Soluții la problema eșecurilor: Soluțiiinstituționale: analiza competitivă
Soluții intelectuale: cunoașterea aprofundată a altor societăți și culturi

C7. Operațiile secrete

Definirea operațiilor secrete

Operatiile secrete- incercarea unui stat de a-si indeplini obiectivele de politica
externa prin desfasurarea unor activitati secrete menite sa influenteze deciziile altui
stat sau evenimentele si circumstantele de ordin politic, militar sau social din alta
tara.
- În viziunea SUA sunt „activitatea sau activitățile desfășurate de guvernul
SUA în scopul de a influența situația politică, economică sau militară din
alte țări, rolul jucat de guvern nefiind dezvăluit sau recunoscut public;
astfel de activități NU includ activitatea de contrainformații, activitățile
diplomatice, militare sau care țin de aplicarea legii.”
- În viziunea britanică se numesc acțiuni politice speciale;
- În viziunea rusă se numesc măsuri active (aktivnîie meropriiatiia) și este
extinsă „tehnicile deschise, cât și cele secrete, aplicate în vederea
influențării evenimentelor, strategiilor și acțiunilor altor țări” (Radio
Moscova, Consiliul mondial al păcii, Russia Today).

Asemanari si deosebiri activitatea de intell- operatii secrete

Deosebiri: OPERAȚII SECRETE-promovarea obiectivelor de politică externă
ACTIVITATEA DE INTELL- obținerea de informații
Asemanari: 1.apelează la acțiuni în secret, similare HUMINT
2. linia subțire între activitatea de contrainformații, activitățile diplomatice,
militare sau care țin de aplicarea legi și operațiile secrete.

Tipurile de operații secrete:

 Sprijinul secret acordat guvernului unui stat prieten
 Influențarea opiniilor altui stat
 Influențarea opiniilor populației din alt stat Sprijin pentru forțe politice
prietene
 Influențarea evenimentelor politice prin mijloace violente

Sprijinul secret acordat guvernului unui stat prieten

- Operații secrete desfășurate pe baza unor alianțe tacite
cu persoane/grupuri care urmăresc obiective comune;
- Ex. garantarea siguranței unui lider; furnizarea unor echipamente de
comunicații securizate;
Sunt de 2 tipuri:
1. asistența care nu implică activități de intell;
2. asistența pe linie de intell;
1. asistența care nu implică activități de intell
- Sprijinul acordat unui stat prieten îl ajută pe acesta să se mențină la putere;
- Acțiunile de susținere sunt SECRETE, în cazul când sunt scurgeri de
informații statul care le organizează nu-și asumă responsabilitatea;
- Apar divergențe privitoare la statele care beneficiază de astfel de ajutoare
(ex. 1974 ajutor interzis pt. forțele de poliție țările din America Latină).
2. asistența pe linie de intell
- Furnizarea sau schimbul de informații provenite din surse secrete;
- Această activitate permite statului care primește informațiile să-și atingă
obiective pe care nu le-ar atinge prin mijloace proprii;
- De regulă se practică între state prietene;
- Funcționează însă și pt state neconsiderate prietene, pt a-l determina,
provoca să ia o anumită decizie.
 Influențarea opiniilor altui stat
- Vizează influențarea opiniilor unui stat în scopul modificării strategiei,
evenimentelor și circumstanțelor într-un stat în folosul intereselor proprii;
Se face prin: agenti de influenta, informare si dezinformare
1. agenți de influență = agenți a căror misiune principală este de a influența
direct politica altui stat, NU de a culege informații;
- Poate fi un oficial guvernamental sau un membru marcant politic din țara
țintă;
- Acesta întreprinde acțiuni pe cont propriu fie încearcă să-și determine
colegii să adopte politici favorabile altui stat;
- Ex. Harry Dexter White – Trezoreria SUA, agent sovietic (împrumut URSS,
distrugerea capacității industriale a Germaniei); norvegianul Arne Treholt,
MAE, agent sovietic (contrabalansarea NATO, tratat de pescuit); francezul
Pierre-Charles Pathe agent sovietic (revista Synthetise).
Tipuri de agenți de influență (URSS):
- agenți „persoane de încredere”: persoane care colaborează, nu sunt
receptive la primirea unor informații detaliate, nu sunt remunerate;
- agenți „controlați”: primesc și execută ordine precise, primesc recompense
financiare;
- agenți „manipulați”: persoane manipulate prin consilieri sau alte persoane
din anturaj, nefiind conștiente de acest lucru.
2. informarea și dezinformarea = furnizarea de informații (adevărate sau
false) menite să facă un stat să execute un anumit gen de acțiuni;
- Ex. Informare - 1983 SUA a oferit Ayatolahului Khomeini informații
despre spioni ruși în Iran având ca rezultat desființarea partidului comunist
Tudeh;
- Dezinformare – SUA în Vietnam în anii 60, Sfânta Sabie a Ligii Patrioților;
1977 URSS a trimis anonim un document, la Ambasada Egiptului în
Belgrad, aparent emis de SUA, cu un complot al SUA, Iran și Arabia
Saudită pentru uciderea președintelui egiptean Anwar Sadat
- – dezinformare tacită prin documente clasificate.
 Influențarea opiniilor populației din alt stat
 Vizează opinia populației, rezultatele fiind greu de evaluat;
 Se obțin prin acțiuni de lungă durată;
se face prin: agenti de influenta, propaganda anonima, falsuri.
1. Agenți de influență:
Ex. prin intermediul unor jurnaliști francezi în anii 70 KGB a influențat
puternic opinia publică din Franța pe problematica NATO, URSS,
beneficiind de tendințele comuniste și gaulliste;
- În Japonia, KGB a utilizat un membru al Partidului Socialist Japonez, un
corespondent al unui ziar din Tokyo și al unui corespondent american al
Associated Press
2. Propaganda anonimă = popularizarea unor puncte de vedere, date
adevărate sau false prin intermediul mijloacelor de informare în masă.
- Există 2 situații:
a. statele puternice exprimă fățiș o opinie (prin Vocea Americii, Radio
Moscova);
b. punerea în circulație a unor materiale care să nu fie direct legate
de un stat (prin ziare independente) propaganda „neagră”;
Ex. publicarea în Providence Journal a unor relatări privind acțiunile
clandestine ale Germaniei pe teritoriul SUA;
 propaganda „gri” cu origini nerecunoscute public, deși nu sunt tăinuite pe
deplin sau eficient
Ex. Radio Europa Liberă de către SUA în 1949, emitea în Europa de
Est;
- transmiterea unor știri în media sau publicarea unor cărți în edituri ce nu au
legături evidente cu un guvern sau cu un serviciu de informații. Ex.
publicarea discursului lui Hrușciov care condamna cultul lui Stalin;
- utilizarea unor grupări paravan, ce adoptă poziții corespunzătoare. Ex.
grupări cu influențe britanice care hărțuiau America First înaintea WW2.
3. Falsurile, constau în crearea și transmiterea unor
documente falsificate;
- continutul falsului trebuie sa fie plauzibil pt cei care se incearca a fi
influentati
- sunt inserate elemente de adevaruri, rezultand dezinformarea
Ex. discursul lui Hrușciov, telegrama Zimmerman
 Sprijin pentru forțe politice prietene
- Constă în asigurarea de sprijin material forțelor politice prietene, cum ar
fi partidele politice, grupurile civice, sindicatele și presa;
Ex. sprijinul american asigurat Solidarității (fonduri, prese de tipar,
echipament de comunicații);
Ex. sprijinul american pentru ca alegerile din Italia în 1947 să nu fie
câștigate de comuniști (acțiunile au fost secret pentru a nu influența
populația revoltată de ajutorul dat de URSS partidului comunist italian).
Sprijin pentru forțe politice prietene
- susținerea organizațiilor mai conservatoare de către USA, în plan sindical,
mediatic, electoral, studențesc și cultural pentru a contrabalansa URSS;
- este adesea posibil să lucrezi cu persoanele cu care ai divergențe majore de
opinie – un motiv în plus să păstrezi secretul;
Ex. sprijinul american al forțelor de opoziție și al presei împotriva
președintelui din Chile, Salvador Allende.

Influențarea evenimentelor politice prin mijloace violente

Sprijinirea loviturilor de stat, a războaielor de eliberare naționale și a
luptătorilor pentru libertate:
 Asistență militară
 Sprijin operațional
 Sprijin economic
 Ex. sprijinul afganilor împotriva rușilor și sprijinul contrarezistenței în
Nicaragua
 Sprijinul acordat de un stat-sponsor terorismului

Forțele paramilitare:
 Utilizarea de trupe clandestine sau de voluntari
 Este greu de ținut secret
 Activitatea nu va fi recunoscută public de guvernul extern, astfel va fi
secreta indiferent de cat de transparenta devine pretentia de neimplicare.
 Acte specifice de violență,inclusiv asasinate:
 Îndreptate împotriva unor persoane(reprezentanți străini,figuri politice,
teroriști)
 Wet affairs
 URSS cazul Troțki, 1940
 SUA cazul Fidel Castro
 Franța cazul vasului Rainbow Warrior, 1985
 Germania cazul exploziei
 Black Tom, NJ, 1916

Operații secrete și păstrarea confidențialității

- Se evită informarea publicului pt că motivele diplomatice fac să prefere
nerecunoașterea implicării guvernului (un stat sponsor al terorismului care
neagă implicarea în atentate);
- Operații secrete presupun încălcarea legislației țării pe teritoriul căreia se
desfășoară;
- Țara vizată poate ignora operațiile secrete, fie pt că dorește menținerea
unor relații diplomatice, fie că NU le poate împiedica.
- Negarea plauzibilă = chiar dacă implicarea unui stat într-o operație
secretă devine cunoscută, șeful statului neagă că a autorizat sau a avut
cunoștință despre operație;
- - ex. cazul vasului Rainbow Warrior, ofițerii de intell francezi arestati in
Noua Zeelanda, implicarea ministrului apararii care a demisionat,
presedintele Mitterrand a scapat neatins.
- această doctrină este abolită în SUA din anii 70.
- Renunțarea la confidențialitate (ex. sprijinul SUA pt mujahedini,
finanțarea CIA a Radio Europa Liberă, Radio Libertatea, înființarea de SUA
a National Endowment for Democracy în 1983 ).
 C9. Activitatea de contrainformații

Definirea activității de contrainformații

- Cel mai greu de definit;
- Se refera la “datele si informatiile culese si analizate, precum si la
operatiile intreprinse pt a proteja un stat (inclusiv activitatile propriului
serviciu de informatii) impotriva atacurilor venite din partea serviciilor de
informatii adverse”
- În sens restrâns se referă strict la prevenirea culegerii de informații de
către serviciile de informații adverse
- Presupun luarea unor măsuri pasive și active.
Masuri pasive: Clasificarea informațiilor, securitatea
Masuri active: Contraspionajul, dezinformarea/contradezinformarea.

Clasificarea informațiilor
- Măsură pasivă de contrainformaţii;
- Informațiile sunt clasificate funcție de importanța lor, de pericolul pe care l-
ar reprezenta dezvăluirea lor unei puteri adverse, de gradul de atingere a
securității naționale;
Strict secret de importanță deosebită SSID
• Daune foarte grave
Strict secret SS
• Daune grave
Secret S
• Daune

- Ce informații ar trebui clasificate?

- Ce informații ar trebui protejate de accesul și dezbaterea publică?
- viziunea liberală presupune regula circulației libere a informațiilor și
excepția, împiedicarea prin clasificare;
- Ex. bugetele pentru apărare a SUA, URSS, Federația Rusă, China, Coreea de
Nord;
- Necesitatea găsirii unui echilibru între daunele aduse securității statului și
imperativele unei ordini politice interne;
- Ex: sprijinul populatiei americane pt atacul Libiei in 1986, dezvăluind
interceptarea unor comunicații privind atacul cu bombă din Berlinul de V.

Supraclasificarea
- Critică uzuală la adresa statului;
- Dauna principală: obstrucționarea inutilă a accesului cetățenilor la
informații;
- Alte daune: scăderea credibilității sistemului de clasificare, nepăsare la
scurgerea de informații;
De ce se folosește?
- pentru a-i scuti pe oficiali de critici interne (ex. România, protocoale SRI-
DNA?);
- pentru a scuti un guvern de critici față de acțiunile împotriva unui alt stat
străin;
- pt operațiile secrete, supraclasificarea apare din motive DIPLOMATICE, nu
operative. Ex: 1977 sustinerea SSID a regelui Hussein al Iordaniei de catre
SUA prin CIA, pt a nu ii afecta pozitia politica.

Securitatea
- Măsură pasivă de contrainformaţii;
- Sunt demersuri întreprinse în scopul blocării capacității unui serviciu
de informații advers de a culege date;
- Măsurile împiedică accesul la personal, documente, comunicații sau
operații în vederea obținerii unor informații importante;
- Sunt de 2 feluri: a) securitatea personalului
b) activitati contrainformative multidisciplinare

Securitatea personalului
- Implică procedurile aplicate pentru verificarea candidaților pe posturi care
au acces la informații clasificate;
- SCOPUL evaluării: dorința și capacitatea de a ține secret informațiile
clasificate;
- Elementele cheie ale evaluării: CARACTERUL și LOIALITATEA;
- Procedura de verificare stabilește dacă o persoană poate primi
acces autorizat la informații clasificate;
Procedura de verificare presupune:

 Informațiile furnizate printr-un chestionar

 de securitate
 Interviuri cu prieteni, cunoștințe, foști și actuali vecini, colegi de serviciu și
de școală
 Utilizarea poligrafului -> Utilizarea poligrafului: cazul Geoffrey Prime
(GCHQ), solicitarea SUA de a colabora cu servicii de informații care
folosesc testul poligraf;
Acest test are o acuratețe pusă sub semnul întrebării;
Serviciile de informații adverse au găsit metode de a trișa acest test (Ex.
serviciile cubaneze, agenți dubli; cazul Aldrich Ames spion sovietic în CIA,
a trecut 2 teste de poligraf: în 1986 și 1991)

Securitatea fizică
- Securitatea fizică = metode utilizate pentru a împiedica accesul fizic al
agenților străini la informații clasificate;

- Importanța existenței unor dispozitive de examinare;

- Controlul accesului la documente și la informații;
Exemple:
- Anii 70 o antenă a fost descoperită în șemineul ambasadei SUA din
Moscova;
 - Anii 80 s-au descoperit dispozitive de interceptare la mașinile de scris din
ambasadă;
- Ulterior s-a descoperit că în structura de beton a clădirii (coloane și grinzi)
sovieticii au implantat antene de interceptare a semnalelor din ambasadă.

Activităţi contrainformative multidisciplinare

MDCI- permit evaluarea eficientei resurselor adversarului pentru culegerea

informatiilor din surse tehnice

- Cunoaşterea acestor aspecte indică puncte vulnerabile ale informaţiilor,

comunicaţiilor sau activităţilor unui serviciu de informaţii advers;

- măsurile MDCI pot fi văzute ca măsuri TEHNICE sau de SECURITATE;

- importanţa multidisciplinarităţii derivă din luarea în considerare a

întregului spectru de resurse de care dispune un serviciu de informaţii
advers.

Securitatea comunicațiilor
- Protejarea comunicațiilor este sarcină a serviciului de contrainformații;
- Mesajele transmise prin cablu, semnalele radio pot fi interceptate;
- Se utilizează metode moderne de protejare a cablurilor de fibră optică, a
criptării mesajelor radio, a folosirii unor telefoane speciale;
Ex. locația ambasadei F. Ruse la Washington pe o înălțime din oraș,
deasupra unor obiective importante (Casa Albă, Departamentul de Stat,
Pentagonul).
 Securitatea emisiilor
- Protejarea emisiilor unor echipamenteelectrice este sarcină a
serviciului de contrainformații;
- Trebuie luate măsuri de protejare a echipamentelor
electrice prin reducerea intensității emisiilor.

Alte măsuri tehnice de securitate

- Avertizarea obiectivelor ce sunt în raza de acțiune a unor sateliți;
- Prevenirea culegerii de informații prin telemetrie prin criptare, bruiaj,
schimbarea frecvenței sau încetarea emisiei când adversarul este în
apropriere.

Contraspionajul
- Măsură activă de contrainformaţii;
- Contraspionajul = măsură activă ce urmărește înțelegerea modului în
care acționează un serviciu de informații concurent în vederea
contracarării și combaterii ACȚIUNILOR acestuia și a CULEGERII de
informații în scop propriu;
Acesta se realizeaza prin: operatii de supraveghere si culegerea de informatii
prin HUMINT si TECHINT.

1. Operații de supraveghere = monitorizarea permanentă a ofițerilor de

intelligence ai unui serviciu de informații;
- Stabilește UNDE și cu CINE comunică sau intră în contact ofițerul de
intell supravegheat;
- Activitate extrem de complexă: operații mascate, presupune un număr mare
de persoane implicate, sunt identificate persoanele sub acoperire oficială și
neoficială;
Culegerea informațiilor = culegerea directă a informațiilor de la
serviciul de informații advers prin surse umane sau tehnice;
- ex. Kim Philby (agent sovietic în MI6, desconspirase sute de ofițeri de intell
din SUA și MB); Oleg Gordievski (agent britanic în KGB care a avertizat
despre un fost ofițer MI5 care doarea să ofere informații KGB)
2. Culegerea informaţiilor Defectori şi agenţi dubli
- Pentru a afla informaţii din ţări închise precum URSS, SUA se baza
 pe defectori mai mult decât pe racolarea unor agenţi;
Ex. Vitali Iurcenko din KGB a dezvăluit CIA numele lui Ronald Pelton
(NSA) şi a lui Edward Lee Howard (fost CIA);
- Agenţii dubli = agenţi care pretind că spionează pt un serviciu advers, dar
de fapt sunt controlaţi de statul pe care îl spionează. Pot fi:
1. spioni prinşi de statul unde spionau şi convertiţi în agenţi ai acestui stat;
2. falşi defectori;
3. persoane abordate de un serviciu de informaţii străin, au raportat încercarea
de recrutare autorităţilor şi au fost încurajaţi să accepte.

Defectori şi agenţi dubli:

- Operaţiile cu agenţi dubli oferă informaţii despre:
1. Înţelegerea metodelor de lucru a serviciului advers;
2. Identificarea ofiţerilor de intell a serviciului advers;
3. Cunoaşterea în detaliu a unor echipamente
tehnice a serviciului advers folosite de agentul dublu;
4. Datele şi informaţiile prioritare ale unui serviciu advers;
5. Posibilitatea recrutării unui alt agent dublu care să-l garanteze în
momente importante;
6. Informaţii de umplutură amestecate cu informaţii deja aflate
de serviciului advers, fie a unor dezinformări.

Dezinformarea
Dezinformarea = încercarea de a conduce pe o pistă greșită analiza
informațiilor efectuată de adversar în ceea ce privește situația politică,
militară, economică etc.;
- Este o formă de acțiune contrainformativă dorind să facă
inutile operațiile de culegere a adversarului;
- Implică agenții dubli;
- Se face pe timp de RĂZBOI și pe timp de pace;
- Pe timp de război poate fi strategică și tactică:
Ex. dezinformare strategică: locația debarcării din
Normandia;
Ex. dezinformarea pe timp de pace: organizația „Încrederea”
înființată de CEKA;
 Scopuri diferite pt dezinformarea pe timp de război și pe timp de pace;
Pe timp de război:
- Convingerea că nu există iminența unui atac;
- Convingerea că un atac va avea loc într-un moment și un loc diferit de cel
plănuit.
Pe timp de pace:
- Convingerea că deține un armament modern și în număr mai mare ca cel al
adversarilor;
- Convingereacă are forțe armate care se încadrează în
anumite tratate.

Contradezinformarea
- Contradezinformarea = acţiunile executate de forţele proprii pentru a
nu permite ca acţiunile de dezinformare ale adversarului să aibă succes;
- Dificilă de prevenit;
 Ex. deși britanicii aveau succes în MB cu sistemul încrucișat în Olanda toți
agenții MI6 erau arestați și înlocuiți cu nemți (operațiile Nordpol și
Englandspiel);
- Pt a evita contradezinformarea trebuie cunoscuți factorii ce o facilitează și
recunoaște semnalele de avertizare;
Ex. un agent olandez a trimis intenționat un mesaj fără să respecte „testul de
securitate” însă englezii au ignorat mesajul recomandând antrenarea noului
operator.
- O persoană este vulnerabilă la dezinformare dacă se bazează pe un nr.
mic de canale de informare și adversarul cunoaște aceste canale.
Ex. utilizarea excesivă a unor sateliți de recunoaștere, a căror identitate și
orbite vor fi cunoscute de cei fotografiați, va permite acestora să
dezinformeze; William Kamplies a vândut în 1977 cu 3.000$ cartea tehnică
a satelitului KH- 11;
- Contradezinformarea prin culegerea informațiilor din comunicații
(COMINT)
Ex 1. tunelul săpat de CIA și MI6 în Berlin 1953 pt a intercepta mesajele
rușilor; rolul lui George Blake ofițer MI6 și agent sovietic. 2. rețeaua falsă a
grupului armat din SE Angliei pt a simula atacul în zona Calais.

- Pericolul contradezinformării prin culegerea din surse umane HUMINT;

Ex. „pustiul oglinzilor” din CIA din anii 60-70, prin care defectorii ruși
furnizau date false care se confirmau reciproc și puteau astfel dezinforma
SUA. Unii susțineau această posibilitate alții o considerau deplasată. Ultimii
au câștigat (James Angleton șef birou contrainformații din CIA a fost
concediat de directorul CIA William Colby în 1974).