1.

Principiile activitatii normative:

Principiul suprematiei legii:

Regula potrivit careia legea guverneaza societatea democratica iar toate
actele normative cu valoare juridica inferioara legii trebuie sa se conformeze
legii (Ex: o hotarare de guvern trebuie sa se conformeze legii, altfel respectiva
hot. De guv. Poate fi declara nelegala de instanta de judecata).

Principiul planificarii si prognozei legislative:

Regula potrivit careia actele normative trebuie elaborate pe baza unei
planificari riguroase care provine de la parlament sau guvern in functie de
programele politice si strategiile adopatate la nivel national. (Ex: in domeniul
sec. se elaboreaza Strategia Nationala de Aparare a tarii).

Principiul fundamentarii stiintifice a actelor normative:

Regula potrivit careia actele normative trebuie elaborate in functie de
contextul social, politic, economic, militar, etc existent pe un anumit teritoriu
(Ex: legea darii in plata, lege adoptata in contextul existentei unui numar mare
de persoane indatorate la banci, care nu au mai putut suporta plata ratelor
bancare, oferind posibilitatea datornicilor sa transmita proprietatea asupra
caselor, fiind astfel scutiti de plata ratelor)

Principiul asigurarii raportului corespunzator intre stabilitatea si mobilitatea

reglementarilor juridice:
Regula potrivit careia actele normative trebuie sa se bucure de o aplicare
stabila si durabila in timp si sa raspunda nevoilor sociale pe termen lung.

Principiul unitatii reglementarilor normative:

Regula potrivit careia prevederile actelor normative trebuie sa fie
compatibile unele cu celelalte, astfel incat sa formeze un tot unitar. (Ex: legea 10
din 2001 trebuie sa fie in compatibilitate cu codul civil).

Tehnica juridica:

Concept:
Reprezinta ansamblul regulilor metodelor si procedurilor necesare
adoptarii, sistematizarii si punerii in aplicare a regulilor de drept.

Tehnica legislativa:

Concept:
Constituie parte a tehnicii juridice care se raporteaza strict la legi.

Tehnica elaborarii actelor normative:

Etape:
1. Elaborarea proiectului de act normativ.
 2. Adoptarea sau elaborarea actului.
3. Executarea sau punerea in aplicare a actului.
4. Controlul aplicarii legii.
Pregatirea proiectului de act normativ:

Pentru pregatirea aceasta este necesara parcurgerea mai multor etape:

1. Documentatia prealabila cu privire la o anumita problema.
2. Intocmirea proiectului de act normativ.
3. Avizarea proiectului de act normativ.
4. Supunerea spre aprobare a proietcului de act normativ.
5. Dezbaterea publica a proiectului de act normativ.

Formulari si definiri in elaborarea actelor normative:

​In elaborarea actelor normative limbajul juridic presupune o anumita

abstractizare si tipizare.

In procedura elaborarii actelor normative exista 3 operatiuni:

1.Definirea.
2. Clasificarea.
3. Constructia juridica.

Definirea este operatiunea prin intermediul careia un anumit concept

juridic este explicitat sau clarificat. (Ex: In legea combaterii traficului de droguri
este explicitat conceptul de droguri de mare risc)
Clasificarea conceptelor este operatiunea prin intermediul careia
conceptele juridice se sistematizeaza si se grupeaza astfel incat sa fie intelese in
aplicarea lor. (Ex: Clasificarea bunurilor in bunuri mobile si imobile)
Constructia juridica reprezinta rationamentul aplicat de legiuitor pentru
elaborarea unei norme juridice. (Ex: Textul efectiv al normei)

Stilul si limbajul actelor normative:

Actele normative trebuie redactate intr-un stil clar, precis si accesibil,

astfel incat sa nu comporte interpretari diferite din partea organelor de aplicare a
dreptului.
Daca termenii folositi in lege sunt neclari sau susceptibili de mai multe
interpretari atunci este necesara interventia este necesara interventia ICCJ-ului
prin intermediul careia se clarifica modalitatea de aplicare a legii. (A se vedea
DPD si RIL)

Partile constitutive ale actelor normative ( 3 parti ):

1. Partea introductiva.
2. Reglementarea propriu-zisa.
3. Partea finala.

In partea introductiva a actului normativ regasim urmatoarele elemente :

- denumirea sau titlul actului normativ.
- formula introductiva.
- preambulul legii.

In reglementarea propriu-zisa identificam practic textul concret al actului

normativ, adica prevederile respectivului act normativ.
In reglementarea propriu-zisa avem urmatoarele elemente:
 1. Ansamblul dispozitiilor sau principiilor care stau la baza actului
normativ.
2. Dispozitiile de continut care reglementeaza anumite institutii juridice.
(Ex: Codul Penal are 2 parti: partea generala-principiile care stau la
baza dreptului, partea speciala-infractiunile)

Partea finala este elementul in care sunt cuprinse prevederile finale si

tranzitorii legate de data intrarii in vigoare si eventual modul de aplicare a
actului normativ.

Structura actelor normative:

Actele normative sunt formate din articole care se numeroteaza in ordine

crescatoare, de regula cu cifre arabe.
Daca printr-un act normativ ulterior se insereaza o noua prevedere, acest
nou articol va fi numerotat fie cu indice 1, 2, etc sau cu bis.
Articolele pot fi formate fie dintr-un singur alineat, fie din mai multe
aliniate, in functie de complexitatea si natura institutiei juridice reglementate
prin lege.

Adoptarea, completarea, modificarea actelor normative:

Actele normative pentru a fi adoptate urmeaza o procedura specifica care
depinde de organul emitent al actului. (Ex: Legea este adoptata de parlament iar
HG este adoptata de guvern, potrivit propriilor lor proceduri)
Completarea si modificarea actelor normative se face prin intermediul
unor acte normative subsecvente care au valoare juridica cel putin egala cu actul
normativ initial. (Ex: Legea se poate modifica doar prin lege, HG se poate
modifica tot prin lege – a se vedea principiul ierarhiei actelor normative).

Modificarea poate fi:

1. Expresa este cea care este indicata in mod expres. ​

2. Tacita nu este mentionata in mod expres dar rezulta din cuprinsul si
formularea noului text de lege.

Tehnica redactarii actelor juridice individuale:

In categoria actelor juridice individuale intra mai multe categorii de acte:

​1. Actele de putere sau de autoritate: (elaborate de institutii publice) –
Ex: Procese verbale se emit de politie, politie locala, garda de mediu.
​2. Actele juridice cu caracter privat: (Ex: contractul de schimb, de
donatie, de vanzare-cumparare, de intretinere, testamentul, intre soti privind
regimul matrimonial al bunurilor dintre soti)

Actele juridice de autoritate se compun din 3 parti:

Hotararea judecatoreasca este cuprinsa din urmatoarele parti:
- Partea introductiva (numarul de dosar, instanta de judecata, componenta
completului- numele judecatului, procurorului sau grefier, numele partilor, se
prezinta situatia faptica pe scurt)
- Considerentele judecatoresti (motivele avute in vedere de judecator
pentru pronuntarea solutiei in dosar)
- Dispozitivul Hotararii Judecatoresti (se arata solutia)