Sunteți pe pagina 1din 439

NOŢIUNI DE BAZĂ DE STATISTICĂ

1.1 SERII CRONOLOGICE

1.1.1 Noţiuni generale

Analiza evoluţiei fenomenelor şi proceselor economice are drept


scop cunoaşterea tendinţei de dezvoltare, precum şi a repetabilităţilor pe
care acestea le manifestă la diferite momente de timp şi în special de-a
lungul unei perioade. Aceasta serveşte la fundamentarea prognozelor
privind modificările pe care le vor înregistra în viitor sau în perspectivă
fenomenele în condiţii normale de desfăşurare.
Seria cronologică denumită şi serie dinamică sau de timp este
constituită dintr-un şir de valori privind evoluţia unei variabile statistice la
anumite momente sau perioade succesive de timp.
Notând valorile seriei cu y1, y2, y3, … , yn iar intervalele de timp
egale cu unitatea (t = 1, 2, 3, ..., n), putem spune că valoarea seriei în
momentul t este yt.
Aşadar, o serie cronologică care redă evoluţia caracteristicii y pe
perioada t1 – tn se prezintă astfel:
t1, t2, t3, …, tn
y1, y2, y3, …, yn

1.1.2 Indicatorii seriilor cronologice

a) Indicatorii absoluţi

Modificările absolute ne arată cu câte unităţi concrete de măsură s-a


modificat nivelul indicatorului analizat de la o perioadă la alta sau de la un
moment de timp la altul.
Modificările absolute pot fi:
- cu bază fixă:
∆ t / 1 = y t − y1 unde t = 2,n
Statistica întreprinderii

- cu bază în lanţ
∆ t / t −1 = y t − y t −1 unde t =2,n

Relaţii de verificare între modificările absolute:


n

∑∆ t =2
t / t −1
= ∆n / 1

∆ −∆t /1 t −1 / 1
= ∆t / t −1

Valoarea absolută a unui procent de modificare ne arată câte


unităţi concrete de măsură revin unui procent de modificare a indicatorului
analizat. Valoarea absolută a unui procent de modificare este întotdeauna un
indicator pozitiv.
Valoarea absolută a unui procent de modificare poate fi:
- cu bază fixă:

∆ t / 1 = y1 dacă ≠
At /1 = yt y1
R t / 1 100
Dacă y=y
t 1
atunci At / 1 = 0
- cu bază în lanţ:
∆ t / t −1 = y t −1 dacă ≠
A t / t −1 = yt yt −1
R t / t −1 100
Dacă yt = yt −1 atunci A t / t −1 = 0

b) Indicatorii relativi

Indicele ne arată de câte ori s-a modificat nivelul fenomenului


analizat de la o perioadă la alta.
Indicele poate fi:
- cu bază fixă:
yt
It / 1 = unde t =2,n
y1
- cu bază în lanţ:
yt
It / t −1 = unde t =2,n
yt −1
Noţiuni de bază de statistică

Relaţii de verificare între indici:


n
∏ It / t −1 = In / 1
t =2

It / 1 =
It / t −1 unde t =3,n
It −1 / 1

Procentul de modificare (ritm, rată, modificare relativă) ne arată


cu câte procente s-a modificat nivelul fenomenului analizat de la o perioadă
la alta.
Procentul de modificare poate fi:
- cu bază fixă:
R t / 1 = ( It / 1 − 1) *100
- cu bază în lanţ:
R t / t −1 = ( It / t −1 − 1) *100

c) Indicatorii medii

Nivelul mediu
- pentru o serie cronologică de intervale de timp formate din
indicatori absoluţi:
n
∑ yt
y= t =1

- pentru o serie de momente de timp cu intervale egale între


momente (media cronologică simplă):
y1 y
+ y2 + ... + yn −1 + n
2 2
ycr =
n −1
- pentru o serie de momente de timp cu intervale neegale între
momente (media cronologică ponderată):
d d +d d +d d
y1 1 + y2 1 2 + ... + yn −1 n −2 n −1 + yn n −1
y = 2 2 2 2
cr n −1
∑ dt
t =1
Pentru seria de momente cu intervale neegale între momente, media
cronologică ponderată este singurul indicator mediu cu care se poate
caracteriza seria.
Statistica întreprinderii

Modificarea medie absolută:


y −y
∆= n 1
n −1

Indicele mediu:
I = n −1 In / 1
Dacă dispunem de mai mulţi indici medii ce caracterizează mai
multe subperioade successive de timp, indicele mediu ce caracterizează
întreaga perioadă se calculează astfel:
k

∑ ni
I= I1n1 ⋅ In2 2 .... ⋅ Ink k
i =1

în care:
I este indicele mediu general
Ii sunt indicii medii parţiali
ni este numărul indicilor cu bază în lanţ ce intră în componenţa
fiecărui indice mediu parţial
k este numărul subperioadelor, adică al indicilor medii parţiali.

Procentul mediu de modificare:


R = ( I − 1) * 100

1.1.3 Ajustarea seriilor cronologice

Evoluţia oricărui fenomen în timp este influenţată de componente de


natură sistematică şi de natură aleatoare.
Componentele sistematice sunt:
- trendul sau tendinţa generală;
- sezonalitatea care se manifestă sub formă de abateri de la tendinţa
generală la intervale regulate de timp mai mici de un an;
- ciclicitatea care se prezintă sub formă de fluctuaţii în jurul
tendinţei, înregistrate la perioade mai mari de un an.
Componentele aleatoare se manifestă sub forma unor abateri
întâmplătoare de la ceea ce are sistemic evoluţia variabilei analizate.
Noţiuni de bază de statistică

Prin ajustarea termenilor unei serii statistice se înţelege operaţia de


înlocuire a termenilor reali cu termini teoretici ce exprimă legitatea specifică
de dezvoltare obiectivă a fenomenelor la care se referă datele.

Metodele simple de ajustare a seriilor cronologice sunt:


- metoda mediilor mobile
- metoda grafică
Metoda mediilor mobile se foloseşte pentru seriile care prezintă
oscilaţii sezoniere sau ciclice.

Mediile mobile sunt medii parţiale, calculate dintr-un număr


prestabilit de termini, în care se înlocuieşte pe rând primul termen cu
termenul ce urmează în seria ce trebuie ajustată.
Se pot calcula medii mobile dintr-un număr impar de termini sau
dintr-un număr par de termeni în funcţie de periodicitatea influenţei
factorilor sezonieri.
Când ajustarea se face pe baza mediilor mobile calculate dintr-un
număr par de termeni, mediile mobile se obţin în două trepte:
- medii mobile provizorii care se plasează între termenii seriei;
- medii mobile definitive sau centrate care se plasează în dreptul
termenilor seriei şi reprezintă valorile ajustate ale termenilor
respective din seria iniţială.
Metoda grafică presupune reprezentarea grafică a seriei de date
empirice prin cronogramă (historiogramă), urmată de trasarea vizuală a
dreptei sau curbei, astfel încât să aibă abateri minime faţă de poziţia
valorilor reale în grafic.

Metodele mecanice de ajustare a seriilor cronologice sunt:


- metoda modificării absolute medii
- metoda indicelui mediu
Metoda modificării absolute medii se foloseşte atunci când,
prelucrând seria de date, se obţin modificări absolute cu bază în lanţ
apropiate ca valoare unele de altele.
Funcţia de ajustare este:

Yt = y1 + ∆ ⋅ ( t − 1) unde t =1,n
Statistica întreprinderii

Metoda indicelui mediu se foloseşte atunci când termenii seriei au


tendinţa de a evolua sub forma unei progresii geometrice, în care raţia poate
fi considerată ca fiind egală cu indicele mediu.
Funcţia de ajustare este:
t −1
Yt = y1 ⋅ I unde t =1,n

Metodele analitice de ajustare au la bază un model matematic, în


care tendinţa centrală a evoluţiei se exprimă ca o funcţie de timp:
y = f(t)
în care:
t reprezintă valorile variabilei independente adică timpul
y reprezintă valorile variabilei dependente adică fenomenele care
sunt prezentate în seria cronologică.
Alegerea tipului de funcţie care se potriveşte cel mai bine pentru
exprimarea trendului se facepe baza următoarelor criterii aplicabile opţional:
- criteriul bazat pe reprezentarea grafică. Se construieşte cronograma
şi se apreciază forma tendinţei de evoluţie.
- criteriul diferenţelor. Se procedează la calculul diferenţelor
absolute cu bază în lanţ de ordinul unu, doi, etc., până când
obţinem diferenţe de ordin i aproximativ constante, ajustarea
făcându-se după polinomul de grad i.
În urma alegerii funcţiei de ajustare se impune estimarea
parametrilor acestei funcţii utilizând metoda celor mai mici pătrate. Această
metodă are ca obiectiv minimizarea sumei pătratelor abaterilor valorilor
reale de la cele ajustate, deci:
2
min ∑ ( y t − Y t ) unde t = 1,2,…,n
Trend liniar:
Yt = a + b ⋅ t
a reprezintă parametrul care are sens de medie şi arată ce nivel ar fi
atins Y dacă influenţa tuturor factorilor cu excepţia celui
înregistrat, ar fi fost constantă pe toată perioada.
b reprezintă parametrul care sintetizează numai influenţa
caracteristicii factoriale t.
t reprezintă valorile caracteristicii factoriale care, în cazul seriilor
cronologice, este timpul.
Y t reprezintă valorile ajustate calculate în funcţie de valorile
caracteristicii factoriale.
Noţiuni de bază de statistică

Parametrii a şi b se determină prin rezolvarea sistemului de ecuaţii


obţinut prin metoda celor mai mici pătrate:
na + b∑ t = ∑ yt
a ∑ t + b∑ t 2 = ∑ t ⋅ yt
Pentru ∑ t = 0 , sistemul de ecuaţii devine:
∑ yt
a=
na = ∑ yt n
de unde
b∑ t = ∑ t ⋅ yt
2
∑ t ⋅ yt
b=
∑ t2
Înlocuind valorile calculate ale celor doi parametrii în ecuaţia de
regresie şi apoi înlocuind succesiv valorile variabilei timp se obţin valorile
ajustate ale caracteristicii rezultative.
Verificarea corectitudinii calculării ecuaţiilor de regresie se face pe
baza relaţiei:
∑ yt = ∑ Y t

1.1.4 Extrapolarea seriilor cronologice

Extrapolarea datelor unei serii statistice are la bază metodele şi


procedeele folosite la ajustare.
Pentru a face distincţie între termenii ajustaţi Y t şi cei extrapolaţi –
care sunt consideraţi tot termeni teoretici – termenii extrapolaţi vor fi notaţi
cu Y't .
Deci, relaţiile de calcul vor fi:
- pentru extrapolarea pe baza metodei modificării absolute medii:
Yt = y1 + ∆ ⋅ t
' '

- pentru extrapolarea pe baza metodei indicelui mediu:


Yt = y1 ⋅ I
' t'

- pentru extrapolarea prin metode analitice:


Yt = a + b t
' '

dacă optăm pentru modelul liniar.


Statistica întreprinderii

1.2 INDICI STATISTICI

Metoda indicilor ocupă un loc important în analiza economică,


reflectând, într-o formă mai expresivă decât datele brute, modificările
fenomenelor ecercetate şi influenţa factorilor în variaţia acestor fenomene.
Metoda indicilor are drept scop cuantificarea mişcării sau variaţia
unui fenomen complex, la nivelul unei unităţi statistice sau pe total
colectivitate.
Într-o concepţie mai largă, indicii sunt mărimi relative cu caracter de
medie prin care se evidenţiază şi caracterizează modificările fenomenelor
economico-sociale. Ei îndeplinesc o serie de funcţii, cum ar fi:
- caracterizarea modificărilor nivelurilor fenomenelor în dinamică şi
în plan territorial;
- reflectarea nivelului prevederilor de plan faţă de realizările unei
perioade trecute;
- măsurarea gradului de realizare a nivelurilor planificate;
- descompunerea variaţiei fenomenelor complexe, prin determinarea
influenţei diferiţilor factori.
Fenomenele supuse analizei cu ajutorul metodei indicilor pot
reprezenta mărimi de stoc (indicatori de nivel la un moment dat în timp) sau
mărimi de flux.

1.2.1 Indicii individuali

Indicii individuali se calculează ca indici simpli folosind datele


înregistrate pentru fiecare variabilă la nivelul unităţii de observare utilizată.
Pentru fenomenul complex y avem:
y1 x1 ⋅ f 1
I1 / 0 = =
y

y0 x 0 ⋅ f 0
unde:
y este fenomenul complex, de tipul y = x*f
x este factorul calitativ
f este factorul cantitativ

Pentru factorul calitativ x avem:


x1
I1/ 0 =
x

x0
Noţiuni de bază de statistică

Pentru factorul cantitativ f avem:


f1
I1/ 0 =
f

f0
Cei trei indici verifică întotdeauna relaţia de sistem:
I1/ 0 = I1/ 0 ⋅ I1/ 0
y x f

1.2.2 Indicii de grup

Indicii de grup se calculează la nivelul unei grupe sau la nivel de


ansamblu.
Sisteme de ponderare folosite la construirea indicilor de grup
factoriali:
a) Sistemul de ponderare propus de Laspeyres, la care ponderile
folosite sunt cele din perioada de bază:
- pentru factorul cantitativ:
∑ x0 f 1
I1/ 0 =
y(f )

∑ x0 f 0
- pentru factorul calitativ:

∑ x1 f 0
I1 / 0 =
y(x )

∑ x0 f 0

b) Sistemul de ponderare propus de Paasche, la care ponderile


folosite sunt cele din perioada curentă:
- pentru factorul cantitativ:
∑ x1 f 1
I1/ 0 =
y(f )

∑ x1 f 0
- pentru factorul calitativ:
∑ x1 f 1
I1/ 0 =
y(x )

∑ x0 f 1

Modalităţi de calcul al indicilor de grup:


- pentru fenomenul complex
∑ x1 f 1
I1/ 0 =
y ( x ,f )

∑ x0 f 0
Statistica întreprinderii

- pentru factorul cantitativ:


∑ x0 f 1
I1/ 0 =
y(f )

∑ x0 f 0
- pentru factorul calitativ:
∑ x1 f 1
I1/ 0 =
y(x )

∑ x0 f 1
Indicii de grup factoriali calculaţi cu sisteme diferite de ponderare
verifică relaţia de sistem, şi anume:
I1/ 0 = I1/ 0 ⋅ I1/ 0
y ( x ,f ) y(f ) y(x )

Modificarea absolută se calculează, în general, ca diferenţă între


numărătorul şi numitorul indicelui:
- pentru fenomenul complex
∆1/ 0 = ∑ x1 f 1 − ∑ x0 f 0
y ( x ,f )

- pentru factorul cantitativ:


∆1/ 0 = ∑ x0 f 1 − ∑ x0 f 0
y(f )

- pentru factorul calitativ:


∆1/ 0 = ∑ x1 f 1 − ∑ x0 f 1
y( x )

Relaţia de sistem în cazul modificărilor absolute este:


∆1 / 0 = ∆1 / 0 + ∆1 / 0
y ( x ,f ) y(f ) y( x )

Pe baza acestei relaţii se calculează contribuţia relativă a fiecărui


factor la modificarea absolută pe total:
y(f ) y( x )
y(f )
= ∆ ⋅ 100, respectiv y( x )
= ∆ ⋅100
K y ( x ,f ) K y ( x ,f )
∆ ∆

Exemplificare pentru producţie (q) ca fenomen complex cu doi


factori de influenţă: productivitatea (w) şi numărul de salariaţi (T):
∑ w1 T1
q ( w ,T )
I1 / 0 =
∑ w 0 T0
∑ w1 T1
I1 / 0 =
q ( w ,T )

∑ w 0 T0
∑ w1 T1
I1 / 0 =
q ( w ,T )

∑ w 0 T0
I1/ 0 = I1 / 0 ⋅ I1/ 0
q ( w ,T ) q ( w ) q (T )
Noţiuni de bază de statistică

∆1 / 0 = ∑ w1 T1 − ∑ w 0 T0
q ( w ,T )

∆1 / 0 = ∑ w1 T1 − ∑ w 0 T1
q(w)

∆1/ 0 = ∑ w 0 T1 − ∑ w 0 T0
q (T )

∆1 / 0 = ∆1 / 0 + ∆1 / 0
q ( w ,T ) q(w ) q(T)

PROBLEME PROPUSE ŞI REZOLVATE

Aplicaţia 1: Analiza statistică a unei serii cronologice


de intervale
O întreprindere industrială a fabricat în anul 2004 în lunile ianuarie-
septembrie următoarele cantităţi de produse:
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Producţia 120 116 122 144 145 164 175 176 178
(mii
bucăţi)

Se cere:
1. să se caracterizeze evoluţia producţiei întreprinderii folosind
indicatorii absoluţi, relativi şi medii;
2. să se determine trendul de evoluţie pe baza metodelor mecanice şi
analitice;
3. să se extrapoleze seria pentru lunile octombrie şi noiembrie.
Rezolvare:
1.
Calculul indicatorilor absoluţi: modificarea absolută cu bază fixă şi
în lanţ, valoarea absolută a unui procent din ritm cu bază fixă şi cu bază în
lanţ.
Valoarea absolută a unui
Modificarea absolută
procent din ritm
Producţia (mii bucăţi)
(mii buc./%)
(mii
Luna Cu bază Cu bază
bucăţi)
Cu bază fixă Cu bază în lanţ fixă în lanţ
yt
∆t / 1 = yt − y1 ∆t / t −1 = yt − yt −1 y1 yt −1
At / 1 = A t / t −1 =
100 100
1 120 - - - -
2 116 -4 -4 1,2 1,2
3 122 2 6 1,2 1,16
4 144 24 22 1,2 1,22
Statistica întreprinderii

Valoarea absolută a unui


Modificarea absolută
procent din ritm
Producţia (mii bucăţi)
(mii buc./%)
(mii
Luna Cu bază Cu bază
bucăţi)
Cu bază fixă Cu bază în lanţ fixă în lanţ
yt
∆t / 1 = yt − y1 ∆t / t −1 = yt − yt −1 y1 yt −1
At / 1 = A t / t −1 =
100 100
5 145 25 1 1,2 1,44
6 164 44 19 1,2 1,45
7 175 55 11 1,2 1,64
8 176 56 1 1,2 1,75
9 178 58 2 1,2 1,76
Total 1340 - 58 - -

Calculul indicatorilor relativi: indicele cu bază fixă şi cu bază în lanţ,


procentul de modificare cu bază fixă şi cu bază în lanţ.
Indicele Procentul de modificare (%)
Producţi Cu bază Cu bază
a (mii fixă în lanţ Cu bază fixă Cu bază în lanţ
Luna bucăţi)
yt yt R t / 1 = (It / 1 − 1) ⋅10 R t / t −1 = ( It / t −1 − 1) ⋅10
yt It / 1 = It / t −1 =
y1 yt −1
1 120 - - - -
2 116 0,966 0,966 -3,4 -3,4
3 122 1,016 1,051 1,6 5,1
4 144 1,200 1,180 20 18
5 145 1,208 1,006 20,8 0,6
6 164 1,366 1,131 36,6 13,1
7 175 1,458 1,067 45,8 6,7
8 176 1,466 1,005 46,6 0,5
9 178 1,483 1,011 48,3 1,1
Total 1340 - - -

Calculul indicatorilor medii:


- nivelul mediu ( y )
Avem o serie cronologică de intervale, deci nivelul mediu se
calculează aplicând formula mediei aritmetice:
9
∑ yt 1340
y= t =1
= = 148,89 mii bucăţi / lună
9 9
Noţiuni de bază de statistică

Producţia medie lunară a întreprinderii analizate a fost de 148, 89


mii bucăţi.
- modificarea absolută medie ( ∆ )
58
∆ = ∆n /1 = = 7,25 mii bucăţi / lună
n −1 8
În perioada ianuarie-septembrie, producţia întreprinderii analizate a
crescut în medie cu 7,25 mii bucăţi / lună.
- indicele mediu:
I = n −1 In / 1 = 8 1,483 = 1,0505
În perioada ianuarie-septembrie, producţia întreprinderii analizate a
crescut în medie de 1,0505 ori de la o lună la alta.
- ritmul mediu:
R = ( I − 1) ⋅ 100 = 5,05%
În perioada ianuarie-septembrie, producţia întreprinderii analizate a
crescut în medie cu 5,05% de la o lună la alta.

2 Determinarea trendului sau a tendinţei generale


- prin metoda modificării absolute medii:
Pentru ajustarea termenilor se utilizează relaţia:
Yt = y1 + ∆ ⋅ ( t − 1)
- prin metoda indicelui mediu:
Pentru ajustarea termenilor se utilizează relaţia:
t −1
Yt = y1 ⋅ I
Rezultatele obţinute în urma ajustării termenilor prin aceste două
metode mecanice sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Valori ajustate prin:


Luna yt Modificarea medie
Indicele mediu
absolută
1 120 Y1 = 120 + 7,25 ⋅ 0 = 120 Y1 = 120
2 116 Y2 = 120 + 7 , 25 ⋅ 1 = 127 , 25 Y 2 = 120 ⋅ 1,0505 = 126,06
3 122 Y 3 = 120 + 7,25 ⋅ 2 = 134 Y3 = 120 ⋅1,0505 = 132,43
2

4 144 Y 4 = 120 + 7,25 ⋅ 3 = 141,75 Y 4 = 120 ⋅1,0505 = 139,1


3

5 145 Y 5 = 120 + 7,25 ⋅ 4 = 149 Y 5 = 120 ⋅ 1,0505 = 146,14


4

6 164 Y 6 = 120 + 7,25 ⋅ 5 = 156 ,25 Y6 = 120 ⋅1,0505 = 153,52


5

7 175 Y 7 = 120 + 7,25 ⋅ 6 = 163,5 Y7 = 120 ⋅1,0505 = 161,27


6

8 176 Y 8 = 120 + 7,25 ⋅ 7 = 170 ,25 Y8 = 120 ⋅1,0505 = 169,42


7
Statistica întreprinderii

Valori ajustate prin:


Luna yt Modificarea medie
Indicele mediu
absolută
9 178 Y 9 = 120 + 7,25 ⋅ 8 = 178 Y9 = 120 ⋅1,0505 = 178
8

Total 1340 1340,5 1325,95

- prin metode analitice


Pentru ajustarea seriei cronologice utilizăm fucţia liniară:
Yt = a + b ⋅ t
Pentru calculul parametrilor a şi b trebuie să rezolvăm sistemul de
ecuaţii:
na + b∑ t = ∑ yt
a ∑ t + b∑ t 2 = ∑ t ⋅ yt
pentru ∑ t = 0 , sistemul de ecuaţii devine:
∑ yt
a=
na = ∑ yt n
de unde
b∑ t = ∑ t ⋅ yt
2
∑ t ⋅ yt
b=
∑ t2
Sistemul din problema noastră devine:
9a = 1340
60b = 538
Deci a = 148,89, iar b = 8,96
Y t = 148,89 + 8,96 ⋅ t

Valorile ajustate sunt prezentate în tabelul de mai jos:


Luna Producţia (mii bucăţi) Valori ajustate prin
funcţia liniară
1 120 113,05
2 116 122,00
3 122 131,69
4 144 139,93
5 145 148,89
6 164 157,85
7 175 166,09
8 176 175,77
9 178 188,73
Total 1340 1340
Noţiuni de bază de statistică

3 Extrapolarea seriei pentru lunile octombrie şi noiembrie


- prin metoda modificării absolute medii:
Y10 = 120 + 7,25 ⋅ 9 = 185,25 pentru luna octombrie
Y11 = 120 + 7,25 ⋅ 10 = 192,5 pentru luna noiembrie
- prin metoda indicelui mediu:
Y10 = 120 ⋅ 1,0505 = 186,98 pentru luna octombrie
9

Y11 = 120 ⋅ 1,0505 = 196,43 pentru luna noiembrie


10

- prin metode analitice


Y 5 = 148,89 + 8,96 ⋅ 5 = 193,69 pentru luna octombrie
Y 6 = 148,89 + 8,96 ⋅ 6 = 202,65 pentru luna noiembrie
Aplicaţia 2: Indici statistici
Într-o societate comercială s-au înregistrat următoarele date cu
privire la trei mărfuri A,B,C în două luni consecutive:
Mărfurii Unităţi Cantităţi vândute qi Preţ unitar pi
măsură (mii lei /um)
0 1 0 1
A Buc. 500 600 20 30
B Buc. 800 1000 12 20
C Kg 300 200 30 60
Total - - - - -
Se cere:
3.1 să se calculeze indicii individuali ai valorii, volumului fizic şi
preţurilor pentru cele trei mărfuri;
3.2 să se calculeze indicii de grup ai valorii, volumului fizic şi
preţurilor şi să se verifice relaţia dintre ei;
3.3 să se calculeze, pe total, modificările absolute pentru valoare,
preţuri şi volum fizic, specificându-se care este ponderea
factorilor determinanţi.

Rezolvare:

a) Calculul indicilor individuali ai valorii, volumului fizic şi


preţurilor
v1 p1 q1 q1 p1
i1 / 0 = = i1 / 0 = i1 / 0 =
v q p

v0 p0 q 0 q0 p0
Statistica întreprinderii

Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos:


Mărfuri i Indicele Indicele Indicele
volumului preţurilor i1p/ 0 valorii i1v/ 0
fizic i1q/ 0
A 1,20 1,50 1,80
B 1,25 1,66 2,08
C 0,66 2,00 1,32

b) Indicii de grup se calculează în această problemă ca indici


agregaţi:
∑ p1 q1 30 * 600 + 20 *1000 + 60 * 200 50000
I1 / 0 = = = = 1,748
v ( p ,q )

∑ p0 q 0 20 * 500 + 12 * 800 + 30 * 300 28600


∑ p1 q1 30 * 600 + 20 *1000 + 60 * 200 50000
I1 / 0 = = = = 1,66
v(p)

∑ p0 q1 20 * 600 + 12 *1000 + 30 * 200 30000


∑ p0 q1 20 * 600 + 12 *1000 + 30 * 200 30000
I1 / 0 = = = = 1,049
v(q )

∑ p0 q0 20 * 500 + 12 * 800 + 30 * 300 28600


Relaţia dintre cei trei indici:
I1 / 0 = I1 / 0 ⋅ I1 / 0
v ( p ,q ) v(p) v(q)

1,748 = 1,66 ⋅ 1,049


c) Modificările absolute ale valorii, volumului fizic şi ale preţurilor
∆1 / 0 = ∑ p1 q1 − ∑ p0 q0 = 50000 − 28600 = 21400miilei
v ( p ,q )

∆1 / 0 = ∑ p1 q1 − ∑ p0 q1 = 50000 − 30000 = 20000miilei


v(p)

∆1 / 0 = ∑ p0 q1 − ∑ p0 q0 = 30000 − 28600 = 1400miilei


v(q )

Relaţia dintre modificările absolute:


∆1 / 0 = ∆1 / 0 + ∆1 / 0
v ( p ,q ) v( p) v(q )

Ponderea celor doi factori:


v( p)
∆1 / 0 20000
K = v ( p.q ) ⋅ 100 = ⋅ 100 = 93,46%
v(p)

∆1 / 0 21400
v(q )
v(q )
= ∆1 / 0 ⋅ 100 = 1400 ⋅ 100 = 6,54%
K v ( p .q )
∆1 / 0 21400
Se poate observa că modificarea absolută a preţurilor a contribuit în
proporţie de 93,46% la modificarea absolută a valorii totale, în timp ce
modificarea absolută a volumului fizic a contribuit doar în proporţie de
6,54%.
ANALIZA STATISTICĂ A PRODUCŢIEI

2.1 SISTEMUL DE INDICATORI AI PRODUCŢIEI


Funcţia esenţială a oricărui sistem economic constă în producerea de
mărfuri şi servicii. A produce înseamnă a transforma unele bunuri materiale,
mărfuri şi servicii, create anterior, în alte mărfuri şi servicii. În economie,
prin definiţie, avem în vedere procesul de transformare a valorii şi nu, pur şi
simplu, transformarea în sensul fizic sau merceologic al cuvântului. Dincolo
de transformările tehnice pe care le suferă obiectele muncii în procesul
prelucrării lor, dincolo de diferenţele specifice pe care le îmbracă diferite
activităţi productive, la baza tuturor stă procesul de creare a valorii.
Generalizând puţin se poate spune că activitatea de producţie constă
în obţinerea unor bunuri şi servicii numite în economie output, prin
consumarea unor factori de producţie pe care-i vom denumi input.
Rezultatul producţiei se materializează în mijloace de producţie,
bunuri de consum şi servicii. Unitatea economică în măsură să dezvolte
activitatea de producţie, în sensul specificat mai sus, este firma, respectiv
întreprinderea.
Conform legislaţiei, firmă este definită ca cea mai mică unitate legal
constituită, care dispune de autonomie decizională (personalitate juridică,
contabilitate proprie, obligativitatea întocmirii bilanţului contabil).
Firma este o forma de organizare a proprietăţii care combină factorii
de producţie într-o unitate productivă. La rândul său, unitatea productivă
este unitatea fizică (întreprindere, antrepozit, magazin) care efectuează
activităţi economice destinate producerii de bunuri sau servicii. Rezultă,
aşadar, că firma nu este altceva decât numele sub care întreprinderile
industriale, comerciale, bancare etc. îşi exercită activitatea, aducând la
cunoştinţă publicului denumirea ei, scopul înfiinţării şi forma de proprietate
adoptată. Ţinând seama de primatul producţiei asupra celorlalte sfere ale
reproducţiei sociale, locul fundamental în sistemul unităţilor economice îl
ocupă cele de producţie.
Statistica întreprinderii

Pe parcursul acestui curs, analiza se face la nivel de întreprindere sau


de producător şi la nivel de grup de producători, acesta fiind orice structură
organizatorică identificabilă în spaţiul economic.
Producţia industrială este constituită din totalitatea rezultatelor
directe şi utile obţinute în urma activităţilor de producţie desfăşurate în
întreprinderi (unităţi) industriale sau subunităţi asimilate acestora.

2.1.1 Modalităţi de cuantificare a producţiei

1. Producţia industrială cuantificată în unităţi fizice (naturale)


caracterizează cantitativ volumul de produse obţinute de o firmă în perioada
de analiză.
Cuantificarea în unităţi naturale se realizează atunci când se
identifică o mulţime omogenă de produse, omogenitate care se referă la
caracteristicile tehnico-economice şi la utilitatea produsului. Exprimarea
producţiei în unităţi fizice (naturale) serveşte ca bază de plecare pentru toate
celelalte modalităţi de cuantificare a producţiei.
Avantajul principal al metodei îl constituie exactitatea, rigurozitatea
cu care reflectă volumul activităţii economice pentru un anumit tip de
produs. Deficienţa metodei stă în sfera sa limitată de cuprindere.
Dacă un produs i este realizat de mai multe secţii (verigi
organizatorice) aparţinând aceluiaşi producător sau de mai mulţi
( )
producători, varietatea acestora fiind notată cu j j = 1,m , atunci volumului
fizic total al producţiei pentru produsul i – agregarea pe verticală – este:
m
∑ q ij.
j=1

Agregarea volumului fizic este posibilă numai pentru mulţimea


producătorilor, nu şi pentru varietatea produselor.

2. Producţia industrială cuantificată în unităţi


natural-convenţionale

Metoda de cuantificare în unităţi natural convenţionale presupune


identificaea unei mulţimi omogene de produse sub aspectul utilităţii, dar
eterogene din punct de vedere al caracteristicilor tehnico-economice.
Omogenitatea se face cu un coeficient Ki, care poate fi ales în funcţie de
Analiza statistică a producţiei

caracteristica principală a produsului, de timpul unitar de realizare şi de


preţ.
Coeficientul de transformare Ki se determină ca raport între
caracteristica produsului I de transformat şi caracteristica produsului etalon:
CPT
Ki =
CPE
CPT - caracteristica produsului de transformat;
CPE - caracteristica produsului etalon.
Dacă vom considera varietatea produselor în raport cu nivelul
caracteristicilor tehnice ( i = 1, n ), atunci pentru întreaga producţie –
omogenă din punct de vedere al utilităţii produselor - modelul va fi:
n
∑ qi ⋅ Ki.
i =1

Dacă luăm în considerare şi posibilitatea ca produsul, într-o gamă


variată, să fie realizat în cadrul unor secţii de producţie (verigi
organizatorice) aparţinând unui singur producător sau, de asemenea,
considerând că mai mulţi producători realizează produsele respective, iar
varietatea acestora o vom nota cu j = 1,m, atunci pentru întregul volum de
producţie relaţia de determinare va fi:
n m
∑∑ qij ⋅ Ki.
i =1 j=1

K i este coeficientul de echivalenţă determinat ca raport între


caracteristica produsului i şi caracteristica produsului etalon, care serveşte
prin urmare drept coeficient de omogenizare a producţiei.
Această metodă lărgeşte sfera de cuprindere a producţiei, dar
prezintă dezavantajul că se limitează la o mulţime de produse ce au aceeaşi
utilitate.

3. Producţia industrială cuantificată în unităţi de timp de muncă

Elementul de omogenizare al producţiei îl constituie timpul aferent


realizării unui produs, exprimat în ore. Prin acest fapt, metoda poate fi
considerată cea mai fidelă reflectare a producţiei, dar sfera de aplicabilitate
este redusă, datorită volumului mare de muncă necesar.
Statistica întreprinderii

Considerăm varietatea produselor i = 1,n , cea a operaţiunilor


tehnologice la care sunt supuse produsele K = 1,p ; varietatea secţiilor de
producţie ale aceluiaşi producător j = 1,m ; atunci modelul pentru
determinarea volumului de producţie în unităţi de timp de muncă va fi:
n m p
∑ ∑ ∑ q ijK ⋅ t ijK ,
i =1 j=1 K =1

relaţie în care t ijK reprezintă timpul unitar aferent realizării operaţiunii


tehnologice k, pentru obţinerea produsului i la nivelul verigii organizatorice
j.

4. Producţia industrială cuantificată în unităţi valorice

În acest caz, elementul de omogenizare îl constituie preţul unui


produs i practicat de către un producător j (pij).
La nivelul produsului valoarea producţiei fizice este:
qijpij
La nivelul unui producător valoarea producţiei fizice este:
n
∑ q ijp ij
i =1

La nivelul grupului de producători valoarea producţiei fizice este:


n m
∑∑ qij ⋅ pij
i =1 j=1

Exprimarea producţiei în unităţi valorice permite includerea tuturor


componentelor producţiei, a tuturor produselor şi a tuturor producătorilor în
indicatorii producţiei. În consecinţă, sfera sa largă de cuprindere reprezintă
principalul avantaj al metodei. Dezavantajul acestei metode este reprezentat
de nivelul preţului, care poate avantaja sau dezavantaja anumiţi producători.
De exemplu, pentru acelaşi nivel al volumului fizic al producţiei,
producătorul ce practică un preţ ridicat va fi avantajat sub aspectul valorii
producţiei realizate.
Analiza statistica a productiei

2.1.2 Sistemul de indicatori valorici ai producţiei

Pentru a putea reflecta în mod corect volumul activităţilor productive la nivelul


întreprinderilor şi al economiei naţionale se utilizează un sistem de indicatori care au
funcţii specifice de cunoaştere. Din cadrul acestui sistem, sunt prezentaţi în cele ce
urmează cei mai importanţi:
1) Producţia globală (brută) reprezintă indicatorul ce măsoară volumul
rezultatelor din activitatea industrială desfăşurată într-o perioadă de timp de o
întreprindere.
Pgl = Pf + (S − s) + ( N 2 − N1 ) + (M 2 − M 1 ) +
+ (L − l) + Lcs + R + a + Vpmc + Vmc
sau:
Pgl = Pf L + (Pf 2 − Pf1 ) + S L + ( N 2 − N1 ) + (M 2 − M1 ) +
+ (S 2 − S1 ) + L t + Lcs + R + a + Vpmc + Vmc
în care:
Pf = PfL + (Pf2 – Pf1) → produsele finite livrate şi destinate livrării;
S = s + SL + (S2 – S1)→ semifabricate;
s → semifabricatele consumate productiv;
SL → semifabricare livrate pentru terţi;
S2 → S1- diferenţa de stoc de semifabricate;
N2 – N1 → diferenţa de stoc de producţie neterminată;
M2 – M1 → diferenţa de stocuri de matriţe, dispozitive, verificatoare;
Lt = L – l → lucrările cu caracter industrial executate pentru terţi;
L → lucrări industriale executate;
l → lucrări industriale executate pentru sectoarele productive;
Lcs → lucrările de cercetare ştiinţifică;
R → reparaţiile capitale şi periodice;
Vpmc → contravaloarea prelucrării materiilor prime, materialelor aduse de clienţi;
Vmc → valoarea materialelor clienţilor aduse pentru prelucrare.
Producţia globală mai este cunoscută şi sub denumirea de producţia exerciţiului
(Pe) şi reprezintă producţia vândută, soldul producţiei stocate şi producţia de imobilizări:
Pe = Producţia vândută + Venituri din producţia stocată (+/-) +
+ Venituri din producţia de imobilizări
Statistica întreprinderii

Producţia de imobilizări reprezintă costul lucrărilor şi cheltuielile


efectuate de o unitate economică pentru ea însăşi, care se înregistrează ca
active corporale sau necorporale.
Producţia exerciţiului nu are caracter omogen deoarece producţia
vândută este exprimată la nivelul preţurilor de vânzare în timp ce producţia
stocată şi imobilizatã este evaluatã la nivelul costului de producţie.
Producţia exerciţiului este totuşi un indicator important pentru activitatea
productivã deoarece exprimã performanţele întreprinderii.
2) Producţia marfă (Pmf) reprezintă indicatorul care are menirea de
a caracteriza volumul rezultatelor activităţii industriale, obţinute în perioada
de analiză, ce îndeplinesc cerinţele pieţei.
Pmf = Pf + S L + L t + Lcs + Vpmc + a =
= Pf L + (Pf 2 − Pf 1 ) + S L + L t + Lcs + Vpmc + a
Ţinând seama de legătura sa cu indicatorul producţie globală, se mai
poate scrie:
Pmf = Pgl − (S 2 − S1 ) − ( N 2 − N 1 ) − ( M 2 − M 1 ) − R − Vmc
în care:
Pf = PfL + (Pf2 – Pf1) → produsele finite livrate şi destinate livrării
SL → semifabricatele livrate
Lt → lucrările industriale executate pentru terţi
Lcs → lucrările de cercetare ştiinţifică terminate şi recepţionate
Vpmc → contravaloarea prelucrării materiilor prime, materialelor aduse de
clienţi

3) Producţia marfă livrată şi decontată (încasată) reflectă un


aspect deosebit de important şi anume acela legat de relaţiile de decontare
ale producătorului cu beneficiarii săi.
Pml î = Pmf – (Pf2 – Pf1) – (FN2 – FN1)
în care:
Pf2 – Pf1 → diferenţele de stocuri de produse finite
FN2 – FN1 → diferenţele de stocuri de facturi neîncasate de la sfârşitul şi
respectiv începutul perioadei de analiză
4) Cifra de afaceri reprezintă valoarea facturilor întocmite de
întreprindere în perioada de referinţă pentru vânzarea de produse şi
executarea de servicii.
Se mai includ:
Analiza statistică a producţiei

• vânzarea (facturarea) energiei electrice, termice, a gazelor şi a


apei;
• vânzarea de deşeuri şi rebuturi;
• concesionări şi închirieri de clădiri, bunuri aflate în proprietate;
• patente, taxe, licenţe.
Nu se includ în cifra de afaceri:
• elemente de circulaţie internă;
• vânzarea de terenuri şi active aflate în proprietate;
• vânzarea de acţiuni;
• dobânzi, dividende.
Se exclude taxa pe valoare adăugată, facturată de producător
clientului.
Pe de altă parte, cifra de afaceri include toate celelalte cheltuieli
facturate.

5) Circulaţia globală reprezintă indicatorul care măsoară întregul


volum determinat de activitate al întreprinderii, considerând fiecare secţie
sau sector de producţie ca o entitate. Pornind de la acest aspect, circulaţia
globală se calculează prin însumarea volumului de activitate exprimat
valoric de la toate verigile componente ale întreprinderii.
Cgl = Pgl + Ci
în care:
Cgl → circulaţia globală
Pgl → producţia globală
Ci → circulaţia internă

6) Circulaţia internă este formată din consumul intern productiv.


Ci = s + l
Pgl = Cgl – Ci
în care:
s → valoarea semifabricatelor consumate productiv
l → valoarea lucrărilor industriale executate pentru nevoi proprii
Statistica întreprinderii

Coeficientul de combinare al producţiei (K) se determină astfel:


Cgl
K= .
Pgl
Acest coeficient este mai mare în cazul întreprinderilor cu un flux
tehnologic complex, în cadrul căruia sunt necesare mai multe secţii
tehnologice (deci înregistrările repetate sunt numeroase) pentru a se ajunge
la produsul finit.

7) Valoarea adăugată (VA) reprezintă avuţia creată de


întreprindere prin utilizarea factorilor de producţie. Acest indicator asigură
legătura dintre contabilitatea întreprinderii şi contabilitatea naţională,
însumarea tuturor valorilor adăugate formând Produsul Intern Brut.
Valoarea adăugată se poate determina prin două procedee:
a) VA = Producţia exerciţiului – Consum intermediar + Marja
Comercială
Consumul intermediar reprezintă totalitatea consumurilor provenind
de la terţi: materii prime, materiale, energie, combustibil, apă, servicii
externe.
b) VA = Cheltuielile cu personalul + CAS + Cheltuieli cu impozite,
taxe + Cheltuieli financiare + Dividende plătite +
Capacitatea de autofinanţare

Prin această metodă se poate explica faptul că valoarea adăugată


remunerează participanţii direcţi şi indirecţi la activitatea întreprinderii:
personalul, statul, creditorii, acţionarii. Având în vedere că existenţa unei
întreprinderi este justificată de producerea şi comercializarea unor bunuri
sau servicii, mecanismul formării valorii adăugate poate fi explicat astfel:

Consumuri Încasări
de la terţi Valoarea din vânzări
adăugată

Valoarea adăugată reprezintă surplusul de încasări peste nivelul


consumurilor provenind de la terţi. Obiectivul oricărei întreprinderi este de a
crea o valoare adăugată cât mai mare, acesta fiind un indicator ce
caracterizează potenţialul productiv al unei firme.
Analiza statistică a producţiei

Indicatorul are două variante:


1. Valoarea adăugată brută → reprezintă aportul brut adus de
agentul economic la obţinerea bunurilor şi serviciilor executate de
el;
2. Valoarea adăugată netă, respectiv valoarea nou creată de agentul
economic într-o anumită perioadă de timp → indicatorul nu va
include amortizarea activelor imobilizate corporale şi necorporale
(Am), astfel că nivelul său se poate determina cu relaţia:
VAN = VAB – Am
În condiţiile în care costul de producţie şi, respectiv, preţul de livrare
se determină cu ajutorul relaţiilor:
S + A + C = COST de producţie
COST + R = PREŢ de livrare
unde:
S = salarii
R = rezultat financiar
A = amortizari
C = consum intermediar
se prezintă următorul model matriceal de incidenţă-corespondenţă a
producţiei după gradul de finisare tehnică şi indicatorii de nivel ai
producţiei:

INDICATOR Pmf Pmfvî Pgl Vpfiz Cgl Ci


Pf SRAC SRAC SRAC SRAC SRAC *
Prod.finit Pf2-Pf1 SRAC SRAC SRAC SRAC SRAC *
FN2–FN1 * SRAC * * * *
SL SRAC SRAC SRAC SRAC SRAC *
Semifabr. S2-S1 * * SAC SRAC SAC *
s * * * SRAC SAC SAC
Lt SRAC SRAC SRAC SRAC SRAC *
Lucr.
l * * * SRAC SAC SAC
Vpmc SRAC SRAC SRAC SRAC SRAC *
Vmc * * C C C *
N2-N1 * * SAC * SAC *
LCS SAC SAC SAC SRAC SAC *
RK * * SAC SRAC SAC *
Cip * * SAC SRAC SAC *
a SRAC SRAC SRAC SRAC SRAC *
Notă: * - nu există o corespondenţă între indicatori.
Statistica întreprinderii

2.2 ANALIZA COMPARATĂ A PRODUCŢIEI


2.2.1 Sistemul de indicatori utilizaţi
Dacă notăm cu X indicatorul producţiei, atunci X este producţia în
cantităţi fizice, natural convenţionale sau unul din indicatorii valorici.
În analizele ce vor fi efectuate pe parcursul întregului curs.
Observaţie: prin X se poate simboliza orice indicator statistic comparabil.
Vom nota:
X1 – nivelul indicatorului realizat în perioada de analiză;
Xpl – nivelul planificat al indicatorului;
X0 – nivelul realizat în perioada anterioară, considerată bază de
comparaţie.
Pentru caracterizarea realizării planului
a) Indicele realizării (nerealizării) planului:
I X 1 = X1 ⋅ 100
pl Xpl
b) Modificarea absolută a lui X faţă de plan:
∆ X 1 = X1 − X pl
pl

c) Modificarea relativă a lui X faţă de plan:


⎛ ⎞
R X 1 = ⎜ I X 1 − 1⎟ ⋅ 100 = I X 1 ⋅ 100 − 100
pl ⎝ pl ⎠ pl

d) Modificarea absolută a lui X ce revine la 1% din modificarea


relativă, faţă de plan:
X pl
A X 1 = ∆X = ∆x =
pl R X ∆ x ⋅ 100 100
Xpl
Pentru analiza în dinamică
a) Indicele lui X:
X1
IX1 = ⋅ 100
0 X0
Analiza statistică a producţiei

b) Modificarea absolută a lui X faţă de perioada de bază:


∆ X 1 = X1− X 0
0

c) Modificarea relativă a lui X faţă de perioada de bază:

R X 1 = ⎛⎜ I X 1 − 1⎞⎟ ⋅ 100 = I X 1 ⋅ 100 − 100


0 ⎝ 0 ⎠ 0

d) Modificarea absolută a lui X ce revine la 1% din modificarea


relativă, faţă de perioada de bază:

A X 1 = ∆x = ∆x = 0
X
0 R X ∆ x ⋅ 100 100
X0
Indicatorul arată câte unităţi din modificarea (sporul sau reducerea)
absolută a lui X corespund la un procent din modificarea relativă.
Indicele poate fi exprimat şi sub forma unui coeficient (subunitar,
unitar sau supraunitar), caz în care interpretarea sa este "Indicatorul X1 s-a
modificat (a crescut sau s-a redus) de x ori faţă de nivelul planificat (Xpl)
sau cel realizat în perioada de bază (X0)".
∆X are aceeaşi unitate de măsură ca şi X şi arată cu câte unităţi s-a
modificat (a crescut sau a scăzut) nivelul realizat în perioada de analiză faţă
de nivelul planificat sau cel realizat într-o perioadă anterioară.
RX arată cu câte procente s-a modificat indicatorul X în perioada de
analiză faţă de nivelul planificat sau cel realizat în perioada de bază – nivel
considerat 100%.
Dacă în RX înlocuim pe IX, rezultă (de exemplu la analiza în
dinamică 1/0):

⎛ X1 ⎞ X − X0
R X = ⎜⎜ − 1⎟⎟ ⋅ 100 = X1 ⋅ 100 − 100 = 1 ⋅ 100 = ∆ X ⋅ 100
⎝ X0 ⎠ X0 X0 X0

Această modalitate de scriere a lui RX confirmă afirmaţia anterioară,


dar are şi menirea de a pune în evidenţă relaţiile ce există între cei trei
indicatori ai dinamicii lui X.
Statistica întreprinderii

2.2.2 Analiza comparată a producţiei exprimată în unităţi naturale

Volumul fizic al producţiei realizat de veriga organizatorică j:


qj
Volumul fizic total al producţiei realizat de toate verigile
organizatorice este:
m
∑q j
j =1

Ponderea deţinută de producţia realizată în volumul total de


producţie pentru fiecare verigă:
qj
yj = m
∑ qj
j =1

Volumul fizic al producţiei verigii j exprimat în funcţie de ponderea


sa în volumul total de producţie şi acest volum:
m
qj = y j∑qj .
j=1

a) Indicele producţiei fizice a verigii j:


m
y j1 ⋅ ∑ q j1
q j1 j =1
iq j = = m
q j0
y j0 ⋅ ∑ q j0
j =1

Indicele datorat modificărilor structurale, adică ale ponderii, este


următorul:
m
y j1 ⋅ ∑ q j1
j =1
i qy jj = m
→ i yj
y j0 ⋅ ∑ q j1
j =1
Analiza statistică a producţiei

Indicele datorat modificării volumului total al producţiei va fi:


m
y j0 ⋅ ∑ q j1
j =1
i q∑j q j = m
→ I∑ q j
y j0 ⋅ ∑ q j0
j =1

Pentru toate verigile j avem iq∑ q j = I∑ q j , precum şi iq j = iqy j ⋅ iq∑ q j


j j j

b) Modificarea absolută a producţiei verigii j:


m m
∆q j = q j1 − q j0 = y j1 ⋅ ∑ q j1 − y j0 ⋅ ∑ q j0.
j =1 j =1

Modificarea datorată schimbărilor structurale (ponderilor) este:


( )
m m m
∆qy jj = y j1 ⋅ ∑ q j1 − y j0 ⋅ ∑ q j1 = y j1 − y j0 ⋅ ∑ q j1 = . ∆ y j ⋅ ∑ q j1
j=1 j=1 j=1

Modificarea datorată sporirii/scăderii volumului total al producţiei:


m m ⎛m m ⎞
⎜ ⎟
j0 ∑ j1 j0 ∑ j0 j0 ⎜ ∑ j1 ∑ j0 ⎟ = y j0 ⋅ ∆ ∑ q j .
∑qj = y ⋅ q − ⋅ q = ⋅ q − q
∆q j y y
j=1 j=1 ⎝ j=1 j=1 ⎠
Între indicatori există următoarea relaţie:
m m m m
∆q j = ∆qy j + ∆q∑ q j = y j ⋅ ∑ q j1 − y j ⋅ ∑ q j1 + y j ⋅ ∑ q j1 − y j ⋅ ∑ q j0 =
j j 1 0 0 0
j=1 j=1 j=1 j=1
m m
= y j ⋅ ∑ q j1 − y j ⋅ ∑ q j0 = ∆q j .
1 0
j=1 j=1

Relaţii între indicatorii individuali şi indicatorii globali (de grup)


ai dinamicii

A) Considerând indicele producţiei fizice totale:


∑qj
I∑ q j = ⋅100 1

∑ j
q 1
Statistica întreprinderii

şi indicii individuali ai producţiei fizice a verigii j:


q j1
iq j =
q j0
obţinem:
I∑ q
I∑ q j = ∑ i q j ⋅ y j0 = ∑ X j ,
q j0
unde = y j reprezintă structura producţiei din perioada de bază.
∑ q j0
0

B) Considerând procentul de modificare al producţiei fizice totale

(
R ∑ q j = I∑ q j − 1 ⋅ 100 = )
∆∑ q j
⋅ 100
∑ j0
q

şi procentele de modificare a producţiilor pe verigile j respective

(
r q j = iq j − 1 ⋅ 100 = )
∆q j
q j0
⋅ 100 ,

rezultă:
r q j⋅q j0
∆∑ q j ∑ ∆q ∑ 100 ⋅ 100 =
R∑qj = ⋅ 100 = ⋅ 100 =
j

∑qj 0
∑qj 0
∑ q j0
∑ r q j ⋅ q j0 m m R∑q
= ∑ rqj ⋅ y j = ∑ X j ,
∑ q j0 j=1
0
j =1

deoarece
q j0
= yj
∑q j 0
0

C) Considerând modificarea absolută a producţiei fizice totale

∆ ∑ q = ∑ q1 − ∑ q 0
Analiza statistică a producţiei

∆ q = q1 − q 0
atunci:
∆∑ q = ∑ ∆q

2.2.3 Analiza comparată a producţiei exprimată în unităţi natural-


convenţionale

În conceperea, realizarea şi utilizarea acestui procedeu se porneşte


de la considerarea unui indicator de producţie ca fiind rezultatul însumării
mai multor componente, care la rândul lor sunt constituite din mai multe
elemente.
În cazul indicatorului producţiei industriale exprimată în unităţi
natural convenţionale, varietatea produselor este simbolizată prin indicele i,
iar pentru omogenizare se utilizează coeficienţii de echivalenţă Ki. Notând
volumul fizic din fiecare varietate qi, atunci, pentru toată gama de produse,
volumul total poate fi:
n
∑ qi ⋅ Ki
i =1
Dacă vom considera totodată că mai multe unităţi productive
realizează integral sau parţial varietatea i de produse, iar pentru aceste
unităţi vom folosi indicele j, atunci volumul total de producţie va fi:
m n
∑∑ q ij ⋅ K i
j=1 i =1

unde: qij – reprezintă volumul fizic al producţiei de varietate i realizat de


producătorul j;
Ki –. coeficienţii de echivalenţă pentru transformarea lui qij în produs
etalon.

Conform procedeului simplei structuri vom determina ponderea


⎛n ⎞
volumului total al producţiei unităţii producătoare ⎜⎜ ∑ q ij ⋅ K i ⎟⎟ în volumul
⎝ i =1 ⎠
⎛ m n ⎞
total al producţiei realizat de toţi cei m producători ⎜ ∑ ∑ q ij ⋅ K i ⎟,
⎜ j=1 i=1 ⎟
⎝ ⎠
Statistica întreprinderii

adică:
n
∑ q ij ⋅ K i
i =1
Yj = m n
.
∑∑ q ij ⋅ K i
j=1 i =1
De unde rezultă:
n m n
∑ q ij ⋅ K i = Y j ⋅ ∑∑ q ij ⋅ K i ,
i =1 j=1 i =1

adică volumul producţiei realizat de producătorul j este exprimat de


ponderea sa (Yj) şi de volumul producţiei tuturor celor m producători.
Dar la fel de bine putem considera ca un întreg volumul producţiei
⎛n ⎞
producătorului j ⎜⎜ ∑ q ij ⋅ K i ⎟⎟ şi elementele ce-l compun, cantităţile de
⎝ i =1 ⎠
(
producţie – exprimată în unităţi etalon – din fiecare sortiment i q ij ⋅ K i . În )
aceste condiţii vom putea determina ponderea deţinută de producţia din
sortimentul i în totalul producţiei producătorului j, adică:
q ij ⋅ K i
Yi = n
∑ q ij ⋅ K i
i =1
de unde
n
q ij ⋅ K i = Yi ⋅ ∑ q ij ⋅ K i .
i =1

Ţinând seama de relaţia de calcul pentru Yj putem scrie:


m n
q ij ⋅ K i = Yi ⋅ Y j ⋅ ∑ ⋅ ∑ q ij ⋅ K i ,
j=1 i =1
adică volumul producţiei în unităţi natural convenţionale din sortimentul i
realizat de producătorul j este exprimat în funcţie de ponderea sa în volumul
producţiei producătorului j, ponderea producţiei acestuia în volumul
producţiei tuturor celor m producători şi volumul total al producţiei
acestora.
Această modalitate de exprimare are utilitate în analiza în dinamică
la nivelul fiecărui sortiment i. Folosind metoda substituţiei în lanţ se
determină modificările factoriale absolute şi relative.
Analiza statistică a producţiei

De exemplu, în cazul modificărilor factoriale absolute, relaţiile de


verificare se pot surprinde schematic în felul următor:
m n m n
∆ q ijk i = q ij1k i − q ij0 k i = Yi1 ⋅ Y j1 ⋅ ∑ ⋅ ∑ q ij1 ⋅ K i – Yi0 ⋅ Y j0 ⋅ ∑ ⋅ ∑ q ij0 ⋅ K i
j=1 i =1 j=1 i =1
⎧∆yi
⎪ q ijk i
⎪⎪ y
∆q k = q ij1k i − q ij0 k i = ⊕⎨∆ qj k

ij i ij i

⎪∆∑∑ q ijk i
⎪⎩ q ijk i

Acest sistem de indicatori, care analizează dinamica folosind metoda


dublei structuri, se poate aplica şi pentru indicatorii valorici, cu diferenţa că
I va arăta varietatea elementelor constitutive ale indicatorilor valorici, iar j
va urmări componentele după gradul de finisare.
La analiza dinamicii valorii producţiei fizice se impune eliminarea
influenţei preţurilor, situaţie în care indicele valorii producţiei are forma:

∑ ∑ q ijl p ij0
j
I ∑ ∑ q ij p ij = i
i j ∑ ∑ q ij0 p ij0
i j

2.2.4 Caracterizarea statistică a efectelor modificării programelor


de producţie
¾ Cazul în care planul fizic de producţie nu a fost realizat
la un sort
Se notează:
qipl – volumul fizic al producţiei planificat pentru sortul i şi
qi1 – volumul fizic al producţiei realizat la sortul i.
Deşi:
n
∑ qi1 ⋅ pipl
I1 / pl =
i =1
n
≥ 1(100) ,
∑ qipl ⋅ pipl
i =1
Statistica întreprinderii

deci se înregistrează o realizare/depăşire pe ansamblu, totuşi, există cel


puţin un sort i pentru care planul fizic al producţiei nu a fost realizat:
q
iqi = i1 <1 (100).
qipl
Modelul utilizat într-o astfel de situaţie consideră ca fiind îndeplinit
în cadrul sortului planificat (qispi) minimul dintre volumul valoric planificat
şi cel realizat pentru fiecare sort, deci:
qispi = min {qipl pipl; qi1 pipl}.

Coeficientul sortului
qis ⋅ pi
Ksi =
qipl ⋅ pipl

Efectul economic al nerealizării sortului i


∆si = qis·pi - qipl·pipl < 0

¾ Cazul în care volumul fizic de producţie a fost depăşit


la toate sorturile

Problema care se pune este aceea că, datorită unor condiţii


subiective sau obiective, depăşirile nu sunt uniforme, adică la un sort
depăşirea a fost mai mare sau mai mică în raport cu alte sorturi, deci:
iqi ≠ iqi+1 ≥ 1, cu i = 1, n
cu notaţiile:
• q i (1, pl) – volumul fizic al producţiei sortului i cu nivelurile
planificat şi respectiv realizat;
• pi – preţul contractat (planficat);
• qi pi – volumul valoric al producţiei sortului i (planificat şi
realizat);
• ∑ qi ⋅ pi – volumul valoric al sortimentului, adică al întregii
producţii (cu nivelurile planificat şi realizat);
Analiza statistică a producţiei

qipl ⋅ pi
• yipl = n
– ponderea planificată a sortului i în volumul
∑ qipl ⋅ pi
i =1
total al producţiei;
n
• qi∗ pi = yipl ⋅ ∑ qi1 ⋅ pi – volumul valoric al sortului i recalculat în
i =1
funcţie de structura planificată a producţiei;
• qis pi = min{qi1 pi ; qi∗ pi} – volumul valoric al producţiei sortului i
acceptat ca realizat în cadrul sortimentului planificat.

Coeficientul sortului şi efectul economic se determină în acelaşi mod


ca şi în cazul anterior.

PROBLEME PROPUSE ŞI REZOLVATE


Aplicaţia 1: indicatorii valorici ai producţiei
În lunile iulie şi august o societate comercială a înregistrat
următoarele rezultate în activitatea industrială:

Valoarea în iulie
Procentul
(sute u.m.)
Nr. de modificare
Indicatori a indicatorului
crt.
în preţ de
în cost în august faţă de iulie
livrare sau
de producţie
tarife
1 Produse finite livrate 45.000 20
2 Produse finite în stoc:
- începutul lunii; 1.600
- sfârşitul lunii; 13.600 17.000 10
3 Facturi neîncasate:
- începutul lunii; 6.000
- sfârşitul lunii; 10.000 10
4 Semifabricate:
- stoc începutul lunii 4.300
- livrate la terţi 5.000 15
- livrate cămin nefamilişti 400 12
- livrate sector investiţii 100 12
Statistica întreprinderii

Valoarea în iulie
Procentul
(sute u.m.)
Nr. de modificare
Indicatori a indicatorului
crt.
în preţ de
în cost în august faţă de iulie
livrare sau
de producţie
tarife
- livrate secţii producţie
24.000 10
industrială
- stoc sfârşitul lunii 4.000 10
5 Lucrări industriale:
- pentru secţii industriale 2.500 15
- pentru secţii neindustriale 500 11
- pentru sector investiţii 300 14
- pentru terţi 4.000 10
- pentru administraţia
100 10
societăţii
6 Producţie neterminată
- stoc începutul lunii 12.000
- stoc sfârşitul lunii 16.000 10
Lucrări de cercetare
7
ştiinţifică:
- terminate 400 8
- în curs de finalizare 1.600 7
8 Ambalaje:
- incluse în cost 1.200 10
- neincluse în cost 200 15
9 Rebuturi 250 2
Notă: Indicatorii asigură comparabilitatea.

Se cere:
1. Să se calculeze următorii indicatori valorici pentru lunile iulie şi
august:
1a = producţie marfă fabricată;
1b = producţie marfă vândută şi încasată;
1c = producţie globală;
1d = circulaţie globală;
Analiza statistică a producţiei

2. Să se analizeze dinamica indicatorilor valorici în luna august faţă


de iulie, aprofundând analiza unuia dintre indicatori.
3. Să se analizeze comparat indicatorii valorici explicându-se
cauzele care au generat diferenţele de ritmuri.

Rezolvare:

1. Pentru calculul indicatorilor valorici ai producţiei industriale este


necesară exprimarea acestora în preţuri de livrare (componentele livrate la
terţi sau destinate livrării), precum şi determinarea lor pentru luna august.
Trecerea indicatorilor din costuri de producţie în preţuri de livrare se
face, conform metodologiei actuale, pe baza raportului ce există între
valoarea produselor finite şi costul de producţie al acestora. Din datele
oferite rezultă că acest raport este 1.700.000.000 / 1.360.000.000 = = 1,25,
urmând a fi trecute:
• produse finite în stoc la începutul lunii
(160.000.000 * 1,25 = 200. 000.000)
• semifabricate pentru cămin nefamilişti
(40. 000.000 * 1,25 = 50.000.000)
• semifabricate pentru sector investiţii
(10.000.000 * 1,25 = 12.500.000)
• lucrări industriale pentru secţii neindustriale
(50.000.000 * 1,25 = 62.500.000)
• lucrări industriale pentru investiţii şi terţi
[(30.000.000 + 400.000.000) *1,25 = 537.500.000]
• ambalaje neincluse în cost (20.000.000 * 1,25 = 25.000.000).

Calculul indicatorilor din luna august are ca principiu trecerea din


ritmul sporului în indice şi determinarea nivelului din perioada comparată
prin efectuarea produsului între nivelul indicatorului din iulie şi indicele
acestuia. Menţionăm că stocul la sfârşitul lunii iulie devine stoc la începutul
lunii august.
Statistica întreprinderii

Indicatorii valorici în lunile iulie (0) şi august (1) au următoarele


valori:
1. Produse finite livrate (Pfliv)
• 0 - 4.500.000.000 lei
• 1 - 5.400.000.000 lei
2. Produse finite destinate livrării (Pf2 – Pf1)
• 0 - (17 – 2)*108 = 1.500.000.000
• 1 - (18,7 – 17)*108 = 170.000.000
3. Diferenţe stoc facturi (Sf2 – Sf1)
• 0 - (10 – 6)*108 = 400.000.000 u.m.
• 1 - (11 – 10)*108 = 100.000.000 u.m.
4. Semifabricate livrate (Sliv)
• 0 - 562.500.000 u.m.
• 1 - 645.000.000 u.m.
5. Semifabricate consumate în procesul de producţie (s)
• 0 - 2.400.000.000 u.m.
• 1 - 2.640.000.000 u.m.
6. Diferenţe de stoc semifabricate (S2 – S1)
• 0 - (-) 30.000.000 u.m.
• 1 - (+) 40.000.000 u.m.
7. Lucrări industriale pentru terţi (Lt)
• 0 - 600.000.000 u.m.
• 1 - 662.125.000 u.m.
8. Lucrări industriale pentru necesităţile procesului de producţie (l)
• 0 - 260.000.000 u.m.
• 1 - 298.500.000 u.m.
9. Diferenţa de stocuri producţie neterminată (N2 – N1)
• 0 - 400.000.000 u.m.
• 1 - 160.000.000 u.m.
10. Lucrări de cercetare ştiinţifică terminate (Lcs)
• 0 - 40.000.000 u.m.
• 1 - 43.200.000 u.m.
Analiza statistică a producţiei

11. Ambalaje neincluse în cost (a)


• 0 - 25.000.000 u.m.
• 1 - 28.750.000 u.m.

1.a
Pmf = Pfliv + (Pf2 – Pf1) + Sliv +Lt + Vpmc + Lcs + a
Pmf 0 = (45 + 15 + 5,625 + 6 + 0 + 0,4 + 0,25) *108 =
= 7.227.500.000 u.m.
Pmf 1 = (54 + 1,7 + 6,45 + 6,62125 + 0 + 0,432 + 0,2875) * 108 =
= 6.949.075.000 u.m.
1.b
Pmf vî = Pmf – (Pf2 – Pf1) – (Sf2 – Sf1)
Pmf vî 0 = 7.227.500.000 – 15*108 – 4 * 108 = 5.327.500.000 u.m.
Pmf vî 1 = 6.949.075.000 – 17 *107 – 1 * 108 = 6.679.075.000 u.m.

1.c
Pg = Pmf + (S2 – S1) + (N2 – N1) + Cip + Vmc + R
Pg 0 = 7.227.500.000 + (–0,3 * 108) + 4*108 + 0 + 0 + 0 =
= 7.597.500.000 u.m.
Pg 1 = 6.949.075.000 + 0,4 * 108 + 1,6 *108 + 0 + 0 + 0 =
= 7.149.075.000 u.m.

1.d
Cg = Pg + s +l
Cg 0 = 7.597.500.000 + 24 *108 + 2,6 *108 = 10.257.500.000 u.m.
Cg 1 = 7.149.075.000 + 26,4 *108 + 298.500.000 =
= 10.087.575.000 u.m.

2.

2.a
P mf 1 6.949.075.000
I Pmf = ∗ 100 ; I Pmf = ∗ 100 ≅ 96,1477%
Pmf 0 7.227.500.00
RPmf = IPmf – 100; Rpmf = 96,1477 – 100 = –3,8523 %
∆Pmf = Pmf 1 – Pmf 0
∆Pmf = 6.949.075.000 – 7.227.500.000 = –278.425.000 u.m.
Apmf = ∆Pmf/RPmf
Statistica întreprinderii

Apmf = –278.425.000 /–3,8523 = 72.275.000 u.m.

2.b
Ipmf vî = 125.37 %
Rpmf vî = 25,37 %
∆Pmf vî = 1.351.525.000 u.m.
Apmf vî = 53.275.000 u.m.

2.c
IPg = 94,098%
RPg = –5,902 %
∆Pg = –448.425.000 u.m.
APg = 75.975.000 lei

2.d
ICg = 98,3434 %
RCg = –1.6566 %
∆Cg = –169.925.000 u.m.
ACg = 102.575.000 u.m.

Aprofundarea analizei o vom efectua pentru producţia marfă


fabricată prin calculul indicatorilor la nivel de componentă (Ci ) ştiind că
orice componentă are o anumită pondere în producţia marfă ( yi = Ci / Pmf).
Nivelul unei componente poate fi exprimat astfel: Ci = yi * Pmf ,
relaţie care permite evidenţierea influenţei modificării lui yi şi Pmf asupra
lui Ci.

Calculele le vom sintetiza în tabelul următor:


C i1
A. I Ci = ⋅ 100
C i0

Yi y1i ⋅ Pmf1
B. I Ci = ⋅ 100
y i0 Pmf1

Pmf y1i ⋅ Pmf1


C. I Ci = ⋅ 100
y i0 Pmf1
Analiza statistică a producţiei

D. ∆Ci = Ci1 – Ci0


E. ∆Yi ( )
CI = y i1 − y i 0 ⋅ Pmf1

CI = (Pmf1 − Pmf 0 )⋅ y 0
∆Pmf i
F.
I Pmf
G. X Ci = I Ci ⋅ y Ci
0
R
H. X CiPmf = R Ci ⋅ y Ci
0

Notă: Pentru a se respecta corelaţiile între indicatori unele calcule au


fost efectuate cu un grad de precizie mai mare.

3. Ipmfvî > Ipmf datorită în principal scăderii stocurilor de produse


finite
(Pf2 – Pf1)1 /(Pf2 – Pf1)0 *100 =11,333%.

Această componentă acţionează în sensul creşterii producţiei marfă


vândută şi încasată. De asemenea a scăzut diferenţa de stoc de facturi
neîncasate, fapt ce a dus la creşterea aceluiaşi indicator.
Indicele Indicele Modificarea Modificarea Modificarea
Valoarea Ponderea Indicele componentei componentei absolută a absolută a absolută a Contribuţia

Componente
componentei componentei componentei sub influenţa sub influenţa componentei componentei componentei componentei
(sute mil. u.m.) (%) (%) lui Yi lui Pmf (sute mil. pe seama lui pe seama lui la formarea
(% ) (%) u.m.) Yi Pmf

ritmului
Ci Yi ICi Yi
I Ci Pmf
I Ci ∆ Ci ∆yici ∆Pmf
Ci
indicelui
Pmf
sporului
Pmf

0 1 0 1 A B C D E F G H

Pf.
45 54 62.26 77.70 120 124.8 96.14 9 10,733,540 –1,733,541 74.7 12.4524
Liv

Pf2-
15 1.7 20.75 2.44 11.333 11.786 96.14 –13.3 –12,722,367 –577,633 2.3 –18.401
Pf1

Sliv. 5.625 6.45 7.78 9.28 114.66 119.26 96.14 0.825 1,041,666 –216,666 8.92 1.1413

Lt. 6 6.62125 8.30 9.52 110.35 114.768 96.14 0.62125 851,957 –230,707 9.16 0.8595

Lcs. 0.4 0.432 0.55 0.62 108 112.658 96.14 0.032 48,644 –16,643 0.59 0.0442

A 0.25 0.2875 0.34 0.41 114.8 119.364 96.14 0.0375 46,560 –9,060 0.39 0.0513

Pmf 72.275 69.4907 100 100 96.147 * 96.14 –2.78425 0 –2,784,250 96.1 –3.8523
Analiza statistică a producţiei

Aplicaţia 2: indicatorii valorici ai producţiei

O societate comercială a înregistrat următoarele rezultate în


activitatea industrială în cursul unei luni:

Valoarea indicatorului
(mil. lei)
Nr.
Indicatori în preţ
crt. în cost
de livrare
de producţie
sau tarife
1 Produse finite livrate 2000
2 Produse finite în stoc:
- la începutul lunii 800 960
- la sfârşitul lunii 1020
3 Semifabricate:
- stoc la începutul lunii 200
- livrate la terţi 650
- livrate la secţiile de producţie 125
- stoc la sfârşitul lunii 400
4 Lucrări cu caracter industrial:
- pentru administraţia societăţii 120
- pentru secţiile de producţie 65
- pentru terţi 264
5 Producţie neterminată:
- stoc la începutul lunii 112
- stoc la sfârşitul lunii 164
6 Reparaţii capitale curente 20
7 Lucrări de cercetare ştiinţifică:
- terminate 100
- în curs de finalizare 13
8 Facturi neîncasate:
- la începutul lunii 450
- la sfârşitul lunii 320
9 Ambalaje:
- incluse în cost 400
- neincluse în cost 115
Statistica întreprinderii

Să se calculeze următorii indicatori valorici ai producţiei:


a) producţia globală;
b) producţia marfă;
c) producţia marfă vândută şi încasată;
d) circulaţia internă;
e) circulaţia globală
şi să se interpreteze rezultatele obţinute făcând corelaţii între valorile
indicatorilor obţinuţi.

Aplicaţia 3: aplicaţie pentru analiza dublă structură


Volum
producţie
Volumul Caracteristic buc. y i / yj
Produ Ki
Produs producţiei a principală convenţional
-cător (Ke = 5 %
i (bucăţi) puterea e 5kw
j kw)
(kw) q ij K i
0 1 0 1 0 1
A 500 555 5 1 500 555 27,47 32,51
1 B 600 480 7 1,4 840 672 46,15 39,37
C 300 300 8 1,6 480 480 26,38 28,12
Total ∑ * * * * 1820 1707 100 100

33,7 29,7
A 150 154 5 1 1500 1545 41,9 38,23
2 0 5
D 800 960 10 2 1600 1920 44,69 47,51
E 200 240 12 2,4 480 576 13,41 14,26
Total ∑ * * * * 3580 4041 100 100

66,3 70,3
Total ∑ ∑ * 8 * * 5400 5748 100 100
i j
Note: * înseamnă că nu se poate face suma.
Ki este coeficient de convenţionalizare.
Ke este caracteristica etalon.
Analiza statistică a producţiei

Când nu avem obligativitate de a alege un produs, putem oferta


pentru produsul etalon.
MODIFICAREA
RELATIVĂ (%) ABSOLUTĂ (bucăţi convenţionale)
Totală Factorială Totală Factorială
∑∑
∆ qij Ki ∆ q Ki ∆ q Ki ∆ q∑ ∑
yi yj q Ki yi yj qij Ki
I qij Ki I q Ki I q Ki I q Ki ij Ki
ij ij ij ij ij ij

111 118,35 88,13 106,4 55 86 - 63 32


80 85,31 88,13 106,4 - 168 - 116 - 106 54
100 106,6 88,13 106,4 0 30 - 61 31
(1)
* 88,13 106,4 - 113 * - 230 117
93,79
103 91,24 106,03 106,4 45 - 148 96 97
120 106,31 106,03 106,4 320 114 103 103
120 106,34 106,03 106,4 96 34 31 31
(2)
* 106,03 106,4 461 * 230 231
112,87
(3)
* * * 348 * * *
106,14

Valoarea 93,79 ne permite să afirmăm că activitatea nu s-a


desfăşurat în condiţii bune pentru că volumul producţiei a scăzut (din cauza
scăderii producţiei produsului B) pentru primul producător.
(1) corespunde următorului indicator: I ∑ q Ki
i1
i

(2) corespunde următorului indicator: I∑q Ki


i2
i

(3) corespunde următorului indicator: ∑∑ q ijKi


i j
Mutaţiile structurale care s-au efectuat la producătorul 1 au fost
favorabile, deoarece s-au efectuat în defavoarea produsului cu scădere.
Mutaţiile au fost favorabile deoarece s-au efectuat către producătorul
2 unde volumul producţiei a cunoscut o creştere.
Activitatea economică a fost bună deoarece transformările s-au făcut
pentru produsele care au avut creşteri mai mari sau către producătorul care a
avut producţie mai mare.
106,4 = 93,79 * 0,337 + 112,87 * 0,663
106,4 = 31,61 (pentru producătorul 1)+76,83 (pentru producătorul 2)
Statistica întreprinderii

Aplicaţia 4 : analiza indicatorilor valorici ai producţiei

Analiza poate fi făcută atât la nivel de producător cât şi la nivel de


grup de producători.
În acest exemplu analiza este efectuată la nivel de producător.
Volumul Preţ de Valoarea
Compo- Unita-
nentele tea de
producţiei livrare componentei yi / y j
j (buc. ) mil. lei/u.m. mil. lei q1q 0
măsur
ă 0 1 0 1 q0p0 q1p1 0 1
A buc. 500 600 2 2,1 1000 1260 1200 62,5 71,43
PFL
B tone 200 160 3 3,75 600 600 480 37,5 28,57
* * * * * 1600 1860 1680 100 100


i
98,04 87,01
A buc. 20 20 0,5 0,6 10 12 10 45,45 43,1
SL
B tone 15 16,5 0,8 1 12 16,5 13,2 54,55 56,9
* * * * * 22 28,5 23,2 100 100


i
1,35 1,35
(1)mil. 10 11 * * 10 11 11 0,61 0,64
Lt
lei

∑∑ * * * * * 1632 1899,5 1714,2 100 100


i j

∑∑ reprezintă producţia marfă vândută şi încasată.


i j
(1) reprezintă preţuri comparabile.

i cij j
∑ cij
y = ; y = i
∑ cij ∑∑ cij
i i j
Analiza statistică a producţiei

Modificarea relativă
(%)
Unitea de factorială
Componentele j totală
măsură
yi yj
I cij I I I cPmfvi
cij cij ij

A buc 120 114,28 99,97 105,04


Pf L
B tone 80 76,18 99,97 105,04
∑ * 105 * 99,97 105,04
i
A buc 100 94,83 100 105,04
SL
B tone 110 104,32 100 105,04
∑ * 105,45 * 100 105,04
i
(1)mil.
Lt 110 * 104,92 105,04
lei
∑∑ * 105,04 * * *
i j

Considerăm că la ambele componente mutaţiile structurale au fost


avantajoase deoarece s-au realizat în favoarea elementului care a înregistrat
creşterea cea mai accentuată.

Aplicaţia 5: analiza producţiei exprimată în unităţi fizice

Având următoarele informaţii despre volumul fizic al producţiei de


produs A din cele două secţii ale unei întreprinderi industriale pentru două
perioade consecutive, se cere să se analizeze dinamica volumului fizic al
producţiei pe secţii şi pe întreprindere evidenţiind influenţele factorilor.
Volumul producţiei
Secţii (buc.)
0 1
1 500 600
2 500 700
Întreprindere 1000 1300

Rezolvare:

Observăm că producţia este omogenă.


Analiza dinamicii volumului fizic al producţiei se face cu ajutorul a
doi indicatori absoluţi şi a doi indicatori relativi. Avem şi doi factori care
influenţează modificarea volumului fizic al producţiei din secţii, şi anume:
Statistica întreprinderii

structura volumului producţiei (factor calitativ) şi volumul total al


producţiei realizat în întreprindere (factor cantitativ).

Modificarea volumului producţiei cu ajutorul indicatorilor absoluţi


(bucăţi)
Valoarea absolută a unui procent de
Modificarea absolută
Secţii modificare
a volumului producţiei
a volumului producţiei

∆qi∑
q
∑ qi
∆ qi
q
y qi y
∆ qi A qi A qi A qi
1 100 -52 150 5 6,5 5
2 200 52 150 5 6,5 5
Total 300 - - 10 - -

Modificarea volumului producţiei cu ajutorul indicatorilor relativi


Procentul modificare
Indicele volumului producţiei al volumului producţiei
Secţii
(%)
q q
y ∑ qi y ∑ qi
I qi I qi I qi R qi R qi R qi
1 1,2 0,92 1,3 20 -8 30
2 1,4 1,08 1,3 40 8 30
Total 1,3 - - 30 - -

Problema 6
Din activitatea a trei producători industriali se cunosc următoarele
date referitoare la fabricarea produsului A pe primele două trimestre ale
anului:
a)

Structura producţiei
Producător (%)
Trimestrul I Trimestrul II
1 21 22
2 25 26
3 54 52
Analiza statistică a producţiei

b) Se mai cunoaşte că producătorul nr. 2 a contribuit la ritmul


sporului producţiei totale cu 6,2 %.
c) La nivelul celor trei producători volumul producţiei a crescut cu
4000 de bucăţi.

Să se analizeze dinamica producţiei industriale la nivelul grupului de


producători şi a fiecărui prducător, evidenţiind influenţele factorilor.

Rezolvare:

Pe baza informaţiilor de la punctele a), b) şi c) din enunţul problemei


se determină volumul producţiei totale în cele două perioade:

R Σq
X2 = rq 2 ⋅ y q0 2 = 0,062
y q0 2 = 0,25
⇒ rq 2 = 0,248 (24,8%) ⇒ i q 2 = 1,248
∆ Σq = Σq 1 − Σq 0 = 4000 buc.
y1q 2 i q 2 ⋅ y q0 2
q 2 = y ⋅ Σq 2 ⇒ i q 2
q2
= q 2 ⋅ I Σq ⇒ I Σq = = 1,2
y0 y1q 2
I Σq = 1,2 ⎫⎪
⎬ ⇒ Σq 0 = 20000 buc. şi Σq 1 = 24.000 buc.
∆ Σq = 4000 buc.⎪⎭

La nivelul fiecărui producător se prezintă în continuare indicatorii


dinamicii, exprimaţi în mărimi absolute şi relative:
q
y ∗ ∑ q i1
q i1
iq = = 1 i
i qi0 y q ∗ q
20 ∑ i0
∆ q = q i1 − q i0
i
Statistica întreprinderii

Modificările factoriale exprimate în cifre absolute şi relative se


determină pe baza metodei substituţiei în lanţ:
q
q y ∗ ∑ q i1 q
y i1 y
i i i q q
i = ∆ = ( y i1 − y i0 ) ∗ ∑ q i1
qi q q i
y ∗ ∑ q i1
i0
i
q
y ∗ ∑ q i1
i 0
∑ q i1 i ∑q q
i = ∆ i = ( ∑ q i1 − ∑ q i0 ) ∗ y
qi q q i i 0
y ∗ ∑ q i0 i i
i0
i
q
yi ∑ qi
iq = i *i
i qi qi
q
yi ∑ qi
∆q = ∆ +∆
i q i qi

Relaţiile de verificare sunt:

Structura producţiei Volumul producţiei


Producător
(%) (buc.)
0 1 0 1
1 21 22 4200 5280
2 25 26 5000 6240
3 54 52 10000 12480
Total 100 100 20000 24000

Modificarea relativă Modificarea absolută


(%) (buc.) XI XR
Producător
Factorială Factorială (%) (%)
Totală Totală
iy iΣq ∆y ∆Σq
1 126 105 120 1080 240 840 26 5,4
2 125 104 120 1240 240 1000 31 6,2
3 115 96 120 1680 -480 2160 63 8,4
Total 120 - - 4000 0 4000 120 20
Analiza statistică a producţiei

Problema 7
Din activitatea economică a trei producători reţinem următoarele
date referitoare la fabricarea produsului -A- în lunile iulie şi august.

Structura producţiei
Producător (%)
iulie august
1 21 22
2 25 26
3 54 52
Total 100 100

Se mai cunoaşte că:


- producătorul -1- a contribuit la formarea indicelui producţiei pe
total cu 26,4%;
- valoarea absolută a unui procent de modificare a volumului
producţiei producătorului -2- datorată modificării volumului total al
producţiei a fost de 50 bucăţi.

Se cere:
1. Să se determine volumul producţiei în luna iulie şi august la nivel de
producător şi pe ansamblu.
2. Să se analizeze dinamica producţiei pe producător (metoda simplei
structuri) şi pe ansamblu grupului celor trei producători.
Rezolvare:

Se cunoaşte :
q q
y = i (1)
i ∑q
i

I q 26,4
X1∑ = i q * y10 =
q
(2)
1 100
∆∑
q
q2
A∑ =
q
= 50 buc. (3)
q2 ∑ q
(i − 1) *100
q2
Statistica întreprinderii

0,264
Din relaţiile (1) şi (2) => i q = = 1,257143
1 0,21
Relaţia (3) poate fi scrisă:
q q q
(∑ q1 − ∑ q 0 ) * y 20 (∑ q1 − ∑ q 0 ) * y 20 y 20 ∑ q 0
= = = 50
q q 100
y 20 ∑ q1 (∑ q1 − ∑ q 0 ) * y 20
( − 1) *10 0 *100
q q
y 20 ∑ q 0 y 20 ∑ q 0

y iq ∑ q i = q i ⇒ q 20 = 5000 care reprezintă 25% din total


5000
⇒ ∑ q0 = = 20000 buc.;
0,25

Ştiind că: q10 = 0,21 ∗ 20000 = 4200 şi q 30 = 0,54 ∗ 20000 = 10800


buc. se determină q11 = q10 ∗ i q1 = 4200 ∗ 1,257143 = 5280 buc.
5280
Dar q11 reprezintă 22% din total, deci ∑ q1 =
0,22
= 24000 buc.

q 21 = 0,26 ∗ 24000 = 6240 buc.


q 31 = 0,52 ∗ 24000 = 12480 buc.
Dinamica producţiei se realizează după modelul aplicaţiei 3.

Problema 8
Din activitatea economică a trei producători reţinem urmatoarele
date referitoare la fabricarea produsului -A- în lunile iulie şi august.

Valoarea absolută Modificarea absolută


a unui procent a volumului producţiei datorată
Producţie de modificare a modificării:
volumului producţiei structurii volumului total al
(t) producţiei producţiei
1 100 –412 ?
2 200 0 600
3 ? ? ?
Total 400
Analiza statistică a producţiei

Se cere:
1. Să se determine volumul producţiei în lunile iulie şi august pe
producători şi pe ansamblu.
2. Să se analizeze dinamica producţiei la nivel de producător şi grup
de producători, eviden-ţiindu-se influenţele diferiţilor factori.

Rezolvare:
Se cunoaşte:
∆q
Aq = i (1)
i R q ⋅ 100
i
∆ q
∑ i
A = (2)
∑q R ∑ qi ⋅ 100
i
q
y q q
∆ i = (y − y )∑ q i1 (3)
qi i1 i0

∑q q
∆ i = (∑ q i1 − ∑ q i0 )y (4)
qi i0

Relaţia (1) se mai poate scrie :


∆q q ∑ q i0 Aq
q
Aq = i = i0 ⇒ A q = ⇒ ∑ Aq = A q ⇒ y i = y ⇒
i ∆ 100 ∑ i 100 i ∑ i i i
qi
* 100
q i0
⇒ A q = 400 − (100 + 200) = 100
3
Statistica întreprinderii

Se ştie că :
q
y ∑q
∆ q = ∆ i + ∆ i ⇒ ∆q 2 = 0 + 600 = 600 t . Corelând cu cele
qi qi
afirmate anterior
⇒ q 20 = A q * 100 ; q 20 = 20000 t. si q 21 = 20000 + 600 = 20600 t .
2
n q n yq q
y3
Având în vedere că ∑ y = 1 ⇒ ∑ ∆ i =0 ⇒ ∆ = 412 t. şi
i q q3
i =1 i =1 i
q
y
faptul că ∆ 2 = 0 ⇒
q2
q q 20600
⇒ y 21 = y 20 deci 0,5 (50 %) ⇒ ∑ q1 = = 41200 t.
0,5

Putem scrie:
q
y1 q q q 10000
∆ = (y11 − y10 )∑ q1 = −412 dar y10 = = 0,25
q1 40000
q − 412 q
y11 = + 0,25 = 0,24 ⇒ y 31 = 0,26 ⇒ q11 = 0,24 * 41200 = 9888 buc.
41200
q 31 = 0,26 * 41200 = 10712 buc.

2. Analiza dinamicii producţiei la nivel de producător şi grup de


producători
Rezultate obţinute:

Structura MODIFICAREA
producţie RELATIVĂ ABSOLUTĂ
(%) I R
(%) (t) ∑q
X ∑ X
Produc- q
ţia
Totală Factorială Totală Factorială i i
yq ∆∑
0 1 ∑ qi q qi (%) (%)
iq i i ∆q ∆ yq
i qi qi i qi
i
1 25 24 98,88 96 103 -112 -412 300 24,72 -0,28
2 50 50 103,00 100 103 600 0 600 51,50 1,50
3 25 26 107,12 104 103 712 412 300 26,78 1,78
Total 100 100 103,00 * 103 1200 * 1200 103,00 3,00
Analiza statistică a producţiei

Problema 9

Din activitatea economică a trei producători reţinem următoarele


date referitoare la fabricarea produsului -A- în lunile iulie si august:

Structura producţiei (%)


Producător
iulie august
1 21 22
2 25 26
3 54 52
Total 100 100

Se mai cunoaşte :
• producătorul -1- a contribuit la ritmul sporului producţiei pe
ansamblu cu 5,4 %;
• producătorul -3- a contribuit la modificarea absolută a volumului
producţiei totale cu 3360 buc.

Se cere :
1. Să se afle volumul producţiei în lunile iulie şi august pe
producători şi pe total.
2. Să se analizeze dinamica producţiei la nivel de producător şi
ansamblu, evidenţiindu-se influenţele factorilor.
Rezultat pentru verificare :

∑ q1 = 48000 buc.

Problema 10
Din activitatea unei firme industriale care fabrică două tipuri de
produse reţinem următoarele date referitoare la două luni consecutive:
Preţ unitar de livrare
Tipul Structura valorii producţiei (%)
(mii lei)
produsului
0 1 0 1
A 62 70 8000 7000
B 38 30 4000 3000
Total 100 100 - -
Statistica întreprinderii

Se mai cunosc următoarele informaţii:


a) Volumul valoric total al producţiei a crescut cu 5%, în timp ce
volumul valoric al producţiei produsului B a scăzut cu 26 milioane lei;
b) Numărul total de muncitori care au participat la realizarea
produselor a fost de 1000 de muncitori în ambele luni.

Se cere să se determine:
1. Volumul valoric al producţiei atât pe produs cât şi pe total în
ambele perioade:

q A 0 p AO , q A1 p A1 , q B0 p B0 , q B1 p B1 , ∑ q i 0 p i 0 , ∑ q i1p i1 , i ∈ {A, B}
i i
2. Volumul fizic al producţiei pentru fiecare produs în parte. (nu se
poate obţine volumul fizic total al producţiei pentru că avem producţie
eterogenă – două produse diferite nu se pot însuma)
q A 0 , q A1 , q B0 , q B1

3. Dinamica volumului valoric al producţiei pe total indicator şi pe


factorii de influenţă care intervin în context:
∑ q i pi y q i I qp R qp
∆ ∑q p , I∑q p , R ∑q p , A∑q p , ∆ i ,∆ i ,X ∑ ,X ∑
i
i i
i
i i
i
i i
i
i i q i pi q i pi q i pi q i pi
4. Indicele volumului fizic al producţiei totale:
I q∑ qp

Rezolvare:

1. Volumul valoric al producţiei atât pe produs cât şi pe total în


ambele perioade
De la punctul a din ipoteză cunoaştem:
∑ q il p il
R ∑ q p = 5% ⇒ i = 1,05
i
i i
∑ q i0 p i0
i ∑ q i0 p i0 = 400 mil. lei
∆ q p = q B1 p B1 − q B0 p B0 = −26 mil. lei rezultă i
∑ q i1 p i1 = 420 mil. lei
B B

B1 ∗ ∑ q il p il = 0,3 ∗ ∑ q il p il
Dar : q B1 p B1 = y qp 1
i i

B0 ∗ ∑ q i 0 p i 0 = 0,38 ∗ ∑ q i 0 p i 0
q B0 p B0 = y qp
i i
Analiza statistică a producţiei

Datele referitoare la volumul valoric al producţiei pentru fiecare


produs sunt sintetizate în tabelul de mai jos:
Volumul valoric al producţiei (q i p i )
Tipul produsului (mil. lei)
0 1
A 248 294
B 152 126
Total 400 420

2) Volumul fizic al producţiei pentru fiecare produs în parte


Cunoaştem pentru fiecare produs în parte volumul valoric al
producţiei (q i p i ) şi cunoaştem din ipoteză preţul unitar de livrare pentru
fiecare produs, deci putem determina volumul fizic al producţiei pentru
qp
fiecare produs în parte adică q i = i i . Rezultatele sunt prezentate în
pi
tabelul care urmează:
Volumul fizic al producţiei (q i )
Tipul produsului (buc.)
0 1
A 31 42
B 38 42
TOTAL - -

3. Dinamica volumului valoric al producţiei pe total indicator şi pe


factorii de influenţă care intervin în context
∆ = q i1 p i1 − q i 0 p i 0
q i pi
q i1 p i1
I =
q i pi q i0 p i0

R = ⎛⎜ I − 1⎞⎟ ∗ 100
q i pi q p
⎝ i i ⎠
q p
A = i0 i0
q i pi 100
∆∑ = ⎛⎜ ∑ q il p il − ∑ q i 0 p i 0 ⎞⎟ ∗ y iqp0
qp
q i pi ⎝ i i ⎠
Statistica întreprinderii

∆y = (y iqp1 − y iqp0 )∗ ∑ q il p i1
qi pi i
I
X i ∑ = I q i pi ∗ y iqp0
qp

R
X i ∑ = R q i pi ∗ y iqp0
qp

Valorile acestor indicatori sunt date în tabelul de mai jos:

∆∑
I
Tip
∆q p Rq p Aq p qp
∆y Xi∑
qp R qp
Xi ∑
i i Iq p i i i i qp
i i q i pi
produs i i

(mil.lei) (%) (mil.lei/%) (mil.lei) (mil.lei) (%) (%)

A 46 1,18 18 2,48 12,4 33,6 73,16 11,16


B -26 0,82 -18 1,52 7,6 -33,6 31,16 -6,84
Total 20 1,05 5 4,00 20,0 0 - -

Se observă că volumul valoric total al producţiei a crescut cu 20


milioane lei, de 1,05 ori, respectiv cu 5%. Unui procent de modificare a
volumului valoric total al producţiei îi corespunde o modificare de 4
milioane lei.

4. Indicele volumului fizic al producţiei totale


Indicele volumului fizic al producţiei totale se mai numeşte şi
indicele volumului valoric al producţiei totale pe seama modificării
volumului fizic al producţiei. Relaţia de calcul a acestui indicator este:
∑ q i1p i0 42 ∗ 8000mii + 42 ∗ 4000mii
q
I ∑ qp = i = = 1,2
∑ q i0 p i0 420mil.lei
i

Se poate observa că indicele volumului fizic al producţiei totale are


o valoare mai mare decât indicele volumului valoric al producţiei totale,
acest fapt datorându-se diminuării preţurilor unitare de livrare de la o
perioadă la alta.
Analiza statistică a producţiei

Problema 11
Se cunosc următoarele date în legăturã cu activitatea unei firme
industriale având trei secţii productive, pentru două perioade consecutive:
Mărimea cu care contribuie fiecare Mărimea cu care contribuie fiecare
Secţii secţie la modificrea relativă a secţie la ritmul sporului producţiei
producţiei totale (%) totale (%)
1 28 5
2 36 7
3 56 8

Valoarea producţiei din prima secţie a crescut cu 21,74 mil. lei în


perioada curentă faţă de perioada de bază.
Analizaţi dinamica valorii producţiei la nivel de secţie şi societate
comercială, evidenţiind influenţele factorilor.
Rezolvare:
I R Σqp qp
X i Σqp = i qp y q0i p = (rqi p + 1) y q0i p = rqi p y q0i p + y q0i p = X i + y0
I R Σqp
⇒ y q0i p = X i Σqp − X i
y q01p = 23%
y q0 2 p = 29%
y q0 2 p = 48%
I
X1Σqp
q1p = = 1,2174
i y q01p q10 p = 100 mil.lei şi q11p = 121,74 mil. lei
∆ q1p = 21,74

Rezultatele problemei se dau în tabelul de mai jos:


Structura
Valoarea producţiei Modificarea Modificarea
producţiei
Secţie (mil. lei) relativă absolutã
(%)
(%) (mil. lei)
0 1 0 1
1 23 23,33 100,00 121,74 121,74 21,74
2 29 30,00 126,08 156,34 1,24 30,26
3 48 46,67 208,69 243,54 1,167 35,84
Total 100 100 434,77 521,62 1,2 86,84
Statistica întreprinderii

Problema 12

Din activitatea economică a doi agenţi economici reţinem


următoarele date comparabile referitoare la lunile iulie si august.
Contribuţia fiecărui element al
producţiei marfă vândută şi
Elementele producţiei
Agent încasată (agent *)
marfă vândută
economic la formarea:
şi încasată
-j- (%)
-i-
Ritmului Ritmului
de creştere sporului
Produse finite 59,774 9,774
1 Semifabricate livrate 29,887 2,887
Lucrări industriale la terţi 25,289 2,289
TOTAL agent 1 45,980 * 5,980 *
Produse finite 67,221 7,221
2 Semifabricate livrate 18,139 8,139
Lucrări industirlae la terţi 21,340 8,660
TOTAL agent 2 64,020 * 4,020 *

Se mai cunoaşte faptul că lucrările industriale efectuate pentru terţi


de agentul economic -2- ar fi fost mai mari cu 3.600.000 u.m. (unităţi
monetare) în august faţă de iulie dacă păstrau acelaşi ritm de creştere cu cel
înregistrat de grupul respectiv.
Se cere:
Să se determine valoarea fiecărei componente şi a producţiei marfă a
fiecărui agent economic şi a grupului.
Să se analizeze dinamica producţiei marfă la nivel de agent
economic (simplă structură) şi la nivel de componentă (dubla structură).
Rezolvare:
Notăm: cij - componenta -i- ce a fost realizată de agentul -j-;
∑ c ij = Pmfvi realizată de producătorul -j-;
i

∑ ∑ c ij = Pmfvi realizată de grup.


i j
Analiza statistică a producţiei

Se cunoaşte:
I c
∑ ij c ij0
X i = i c * Y0i = i c * y i0 unde y i0 = (1)
i ij ij ∑ c ij0
i
I c
∑ ij
∑ Xi i =I c
∑ ij
(2)
i i
R c
∑ ij
X i = R c * y i0 (3)
i ij
R c
∑ ij
∑ Xi i =R c
∑ ij
(4)
i i
I
∑ ∑ c ij ∑ c ij0
i j j j
X = I c * Y0 unde y0 = i (5)
j ∑ ij ∑ ∑ c ij0
i i j
I
∑ ∑ c ij
i j
∑Xj =I (6)
∑ ∑ c ij
j i j
R
∑ ∑ c ij
i j j
X = R c * y0 (7)
j ∑ ij
i
R
∑ ∑ c ij
i j
∑Xj =R (8)
∑ ∑ c ij
j i j
∑∑c
ij
∆ i j
= (∑ ∑ c ij1 − ∑ ∑ c ij0 ) * y 30 * y 02 (9)
c
32 i j i j
Statistica întreprinderii

Pe baza relaţiilor 1-9 putem determina indicatorii economici necesari


răspunsurilor solicitate de punctul -1- al problemei.
În general, avem:
I R
X ∑ x = i x * y 0x si X ∑ x = R x * y 0x dar R x = i x − 1 ⇒
i i
R R I
⇒ X ∑ x = (i x − 1) * y 0x ⇒ X ∑ x = X ∑ x − y 0x
i i i
j
Din datele problemei de care dispunem putem determina y i0 şi y 0
astfel:

I c R c
∑ ij ∑ ij
i
y0 = X i −X i
i i

I R
∑ ∑ c ij ∑ ∑ c ij
j i j i j
y0 = X −X
j j

Cunoscându-se contribuţiile şi structurile corespunzătoare (relaţiile


I c
∑ ij
X i
1 - 8), se pot determina indicii la nivel de componente ( i c = i ) şi
ij y i0
I
∑ ∑ c ij
i j
X
j
agent economic ( I c = ).
∑ ij i
i y 0

Identificând indicatorul corespunzător grupului şi componentei a 3-a


a agentului -2-, utilizând relaţia (9), se poate determina valoarea producţiei
marfă vândută şi încasată de cei doi agenţi economici.
Analiza statistică a producţiei

Avem:

y 30 = 21,340 − (−8,660) = 30 % (0,3)


21,340
i 32 = = 71,1(33)
0,3
y 02 = 64,020 − 4,020 = 60 % (0,6)
64,02
I Pmfvi = = 106,7 %
2 0,6
I ∑ ∑ cij = 45,980 + 64,020 = 110 %
i j

Relaţia (9) poate fi scrisă:

(1,1 * ∑ ∑ c ij0 − ∑ ∑ c ij0 ) * 0,3 * 0,6 = 3.600.000 u.m..


i j i j
3,6 * 10 6
∑ ∑ c ij0 = = 200.000.000 u.m.
i j 0,18 * 0,1
6
∑ ∑ c ij1 = 200 * 10 * 1,1 = 220.000.000 u.m.
i j

În mod asemanător se determină celelalte structuri (i şi j) din


perioada de bază şi se repartizează cele 200*106 u.m., pentru perioada
curentă distribuţia realizându-se pe baza indicilor obţinuti după modelul
prezentat (vezi tabel).
Tabelul 3
MODIFICAREA
RELATIVĂ ABSOLUTĂ
Valoarea
Structura DATORITĂ FACTORILOR DATORITĂ FACTORILOR
în preţuri
i/j
comparabile
(%)
(mil. u.m.)
TOTALĂ TOTALĂ
icij YI Yj ΣΣcij ∆cij YI Yj ΣΣcij

0 1 0 1

1 40 47,8192 50 52 119,548 104 104,5 110 7819,2 1839,2 1980 4000

1 2 21,6 23,9096 27 26 110,6926 96,296 104,5 110 2309,6 -919,6 1069,2 2160

3 18,4 20,2312 23 22 109,952 95,652 104,5 110 1831,2 -919,6 910,8 1840

Total 1 80 91,96 114,95 * 104,5 110 11960 * 3960 8000

1 72 80,6652 60 63 112,035 105 97 110 8665,2 3841,2 -2376 7200

2 2 12 21,7668 10 17 181,39 170 97 110 9766,8 8962,8 -396 1200

3 36 25,608 30 20 71,133 66,(6) 97 110 -10392 -12804 -1188 3600

Total 2 120 128,04 106,7 * 97 110 8040 * -3960 12000

TOTAL 200 220 100 100 110 * * 110 20000 * * 20000


Analiza statistică a producţiei

Problema 13

Din activitatea economică a doi agenţi economici reţinem


următoarele date referitoare la producţia marfă (în trimestrele II si III) (date
în preţuri comparabile).
Valoarea absolută a unui
procent de modificare Contribuţia componentei
absolută a componentei (agentului economic *)
Agent Componenta datorată modificării la formarea ritmului
economic producţiei marfă producţiei marfă sporului producţiei
a grupului
(%)
(lei)
Produse finite 800000 9,774
Semifabricate 432000 2,887
1
Lucrări
368000
industriale
TOTAL 5,980
Produse finite 1440000
Semifabricate 240000 8,139
2
Lucrări
720000 -8,660
industriale
TOTAL 4,020

Se cere:
Să se determine valoarea fiecărei componente şi a producţiei marfă
în cele două trimestre.
Să se analizeze dinamica producţiei marfă la nivel de agent (simpla
structură) şi la nivel de componentă (dubla structură).

Problema 14

Din activitatea unei întreprinderi industriale având două secţii de


producţie care fabrică acelaşi tip de produs X reţinem următoarele date din
Statistica întreprinderii

două luni consecutive:

Structura producţiei
Secţii (%)
0 1
1 40 50
2 60 50
Întreprindere 100 100

Se mai cunoaşte că volumul producţiei totale a crescut cu 20%


respectiv cu 2000 bucăţi.
Se cere să se calculeze volumul producţiei pe secţii şi pe
întreprindere şi să se analizeze dinamica volumului producţiei evidenţiind
influenţele factorilor.

Problema 15

Din activitatea unei întreprinderi industriale având două secţii de


producţie care fabrică acelaşi tip de produs X reţinem următoarele date din
două luni consecutive:

Indicele volumului producţiei


Structura producţiei în
Secţii pe seama modificării
perioada de bază
structurii producţiei
1 1,25 40
2 0,83 60

Se mai cunoaşte că volumul producţiei totale a crescut cu 20%,


respectiv cu 2000 bucăţi.
Se cere să se calculeze volumul producţiei pe secţii şi pe întreprindere şi să
se analizeze dinamica volumului producţiei evidenţiind influenţele
factorilor.
ANALIZA UTILIZĂRII FORŢEI
DE MUNCĂ ŞI A SALARIZĂRII MUNCII

3.1 ANALIZA UTILIZĂRII EXTENSIVE A FORŢEI


DE MUNCĂ

3.1.1 Efectivul şi calificarea forţei de muncă

Forţa de muncă de care dispune un agent economic se evidenţiază


prin numărul personalului angajat, indicator ce poate fi determinat la un
moment dat sau pentru o perioadă.
Numărul de personal la un moment dat reprezintă efectivul zilnic al
salariaţilor şi se urmăreşte la începutul şi sfârşitul perioadei. El
caracterizează potenţialul uman de care dispune unitatea şi este considerat
ca un indicator de stoc.
În efectivul zilnic se includ:
ƒ toţi salariaţii angajaţi cu contracte individuale de muncă, pe durată
determinată sau nedeterminată, existenţi la acea dată, inclusiv
salariaţii de la alte firme pentru care se livrează fond de salarii;
ƒ salariaţii care nu şi-au putut îndeplini obligaţiile de muncă,
aflându-se în concedii medicale, concedii de maternitate, pentru
îngrijirea copilului bolnav, pentru creşterea copilului până la 1 an,
în concedii de odihnă, în concedii fără plată, beneficiind de timp
liber prevăzut de lege sau stabilit prin contract colectiv de muncă,
în greve sau învoiţi etc.
ƒ salariaţii ce înlocuiesc alţi angajaţi pe perioade mai mari de 30 de
zile;
ƒ salariaţii care sunt angajaţi cu fracţiuni de normă, care sunt incluşi
proporţional cu timpul efectiv lucrat.
Nu sunt cuprinşi salariaţii care lucrează în străinătate, precum şi
persoanele angajate pe bază de contract de prestări servicii, de colaborare,
convenţii, care prestează servicii prin cumul de funcţii etc.
Statistica întreprinderii

Salariatul este persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui


contract de muncă într-o unitate economică sau socială – indiferent de
forma ei de proprietate – sau la persoane particulare, în schimbul unei
remuneraţii sub formă de salariu, plătit în bani sau natură, sub formă de
comision etc.
Numărul mediu al salariaţilor se determina potrivit relaţiei:
n
∑ T1
T = i =1
Dc
în care:
- i = 1,2,...,n – zile ale perioadei în care unitatea şi-a desfăşurat
activitatea;
- Ti – efectivul personalului în ziua i; pentru zilele libere şi
sărbătorile legale este luat numărul din ultima zi lucrătoare;
- Dc – durata calendaristică a perioadei.
Pentru categoriile de personal care au un grad ridicat de stabilitate
efectivul mediu se calculează ca o medie aritmetică simplă între existentul
la începutul perioadei şi existentul la sfârşitul perioadei, după relaţia:
T + T2
T= 1
2
în care:
- T1 – efectivul personalului la începutul perioadei;
- T2 – efectivul personalului la sfârşitul perioadei.
Pentru perioade mai mari de o lună (trimestru, semestru, an) numărul
mediu de personal se poate calcula ca medie aritmetică simplă a numerelor
medii lunare:
m
∑ Tj
j=1
T=
N
în care:
- j = 1, 2,..., m – numărul lunilor în care unitatea şi-a desfăşurat
activitatea;
- Tj – numărul mediu de personal corespunzător lunii j;
- N – numărul de luni corespunzător perioadei.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

În analiza statistică, caracterizarea nivelului de calificare a


muncitorilor şi a gradului de complexitate a lucrărilor executate se
realizează cu ajutorul indicatorilor:
• categorie medie de încadrare a muncitorilor ( K );
• categorie medie de încadrare a lucrărilor( Kl ).

Categoria medie de încadrare se calculează ca o medie aritmetică


ponderată a categoriilor de încadrare KI cu structura muncitorilor ( yTi ),
astfel:
n
∑ K iTi
n T n
K = i =1 = ∑ K i y i = ∑ x iK
n i =1 i =1
∑ Ti
i =1
în care:
- i = 1,2,...,n – categorii de încadrare;
- Ti – numărul muncitorilor din categoria i;
- xiK – mărimea cu care contribuie fiecare categorie de muncitori la
formarea categoriei medii de încadrare.
Categoria medie a lucrărilor se calculează ca o medie aritmetică
ponderată a categoriilor de încadrare a lucrărilor (Kl) cu structura om-orelor
( )
normate în fişa tehnologică pe categorii de lucrări yiTh , astfel:
n
∑ K i Th i n n K
K l = i=1 = ∑ K i y Th = ∑ x i
n i=1 i i=1 i
∑ Th i
i=1
în care:
- Thi – numărul de ore normate în fişa tehnologică pentru
executarea lucrărilor de categoria i;
- xiKl – mărimea cu care contribuie fiecare categorie la formarea
categoriei medii de încadrare a lucrărilor.
Interpretare:
¾ K > Kl → muncitori cu un nivel de calificare superior execută
lucrări de o complexitate mai redusă, fapt ce reflectă o folosire
Statistica întreprinderii

necorespunzătoare a forţei de muncă, cu efecte nefavorabile asupra


cheltuielilor cu salariile;
¾ K < Kl → lucrări de complexitate superioară sunt realizate de
către muncitori cu un nivel de calificare mai redus, fapt ce poate influenţa
negativ calitatea lucrărilor executate.

3.1.2 Indicatorii statistici ai mişcării forţei de muncă

Mişcarea forţei de muncă reprezintă modificarea numărului de


personal ca urmare a intrărilor şi plecărilor de salariaţi din întreprindere
înregistrate în cursul perioadei de analiză; ea se manifestă cu o intensitate
diferită pe categorii de personal.
Mişcarea personalului din cauze obiective, cum sunt, de exemplu,
restrângerile de activitate, cauzele naturale sau restructurarea întreprinderii,
este un fenomen necesar şi, în măsura în care este controlat de agentul
economic, nu trebuie să antreneze efecte negative importante.
Plecările din întreprindere datorate unor cauze de ordin subiectiv
sunt cuprinse în fluctuaţia forţei de muncă. Printre aceste cauze se numără
demisia, desfacerea contractului de muncă, indisciplina, incompetenţa etc.
Pentru întreprindere, caracterul neorganizat al plecărilor de personal
şi în special de muncitori calificaţi, generează efecte negative. Aceste efecte
apar atunci când locurile de muncă rămase libere, în special cele deservite
de personal cu înaltă calificare, presupun angajări de personal, o perioadă de
timp pentru acomodarea acestora cu noile condiţii sau uneori pentru
calificare etc.
Principalii indicatori care caracterizează intensitatea mişcării forţei
de muncă sunt:
Coeficientul intrărilor (KI) reflectă intensitatea intrărilor de personal
şi se determină ca raport între numărul celor care s-au angajat în cursul
perioadei (I) şi numărul mediu de personal (T) ale perioadei analizate.
I
K I = ⋅ 100
T
Coeficientul plecărilor (KP) se calculează ca raport între numărul
celor plecaţi din întreprindere din motive obiective (restrângerea activităţii,
cauze naturale, transfer în interes de serviciu etc.) în cursul perioadei (P) şi
numărul mediu de personal (T) şi evidenţiază intensitatea plecărilor.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

P
KP = ⋅ 100
T
Coeficientul fluctuaţiei sau al mişcării de prisos se calculează ca
raport între numărul celor cuprinşi în fluctuaţia efectivă ( Pf ) şi numărul
mediu de personal (T):

Pf
Kf = ⋅ 100
T
Coeficientul mişcării totale (generale) – Kg – se calculează ca raport
între totalul intrărilor (I) şi plecărilor (P) şi numărul mediu de personal sau
ca sumă a coeficientului intrărilor şi plecărilor:
I+P
Kg = ⋅ 100 = K I + K P
T

Vechimea medie în întreprindere ( V ) se calculează ca o medie


aritmetică ponderată a grupelor de vechime cu structura personalului pe
grupe de vechime, astfel:
∑ Vi Ti
V= = ∑ Vi y Ti
∑ Ti
în care:
- Vi – vechimea pe grupe;
- yTi – structura numărului de personal pe grupe de vechime.

3.1.3 Analiza statistică a îndeplinirii planului forţei de muncă

La nivelul categoriei de personal:


a) indicele îndeplinirii planului numărului de personal se va calcula
astfel:
Ti1
i Ti =
Tipl
în care:
- Ti pl şi Ti1 sunt numărul de personal din categoria i, planificat şi,
respectiv, realizat;
- I = 1,2,...,n – categoria de personal;
Statistica întreprinderii

b) depăşirea (nerealizarea) faţă de plan a numărului de personal din


categoria i, exprimată în cifre relative:
T ∆ Ti
R Ti = i Ti − 1 = il − 1 =
Tipl Tipl

c) depăşirea (nerealizarea) faţă de plan a numărului de personal din


categoria i, exprimată în cifre absolute:
∆ Ti = Ti1 − Tipl = R Ti ⋅ Tipl

În corelaţie cu indicatorii îndeplinirii planului producţiei se


determină indicatorii:
a) modificarea (economia /risipa) relativă de forţă de muncă
exprimată în cifre relative:

⎛ ∑T ⎞ ⎛ ⎞
MR = ⎜ 1 − 1⎟ ⋅100 = ⎜ I ∑ T − 1⎟ ⋅100 = ⎛⎜ 1 − 1⎞⎟ ⋅100
R (∑ T ) ⎜ ∑ T I ⎜I ⎟
⎝ 0 ∑ qp ⎟⎠ ⎜ I qp ⎟
⎝ ∑ ⎠ ⎝ W ⎠
b) modificarea (economia /risipa) relativă de forţă de muncă
exprimată în cifre absolute:

MA
R = ∑ T1 − ∑ T0 ⋅ I ∑ qp
(∑ T)

Interpretare:
MRA şi MRR >0 – risipă relativă de forţă de muncă
MRA şi MRR< 0 – economie relativă de forţă de muncă

3.1.4 Analiza în statică a folosirii timpului de lucru

Analiza folosirii timpului de lucru se realizează pe baza datelor din


balanţa utilizării timpului de lucru, balanţă ce se întocmeşte numai pentru
muncitori, la nivelul întreprinderii şi cuprinde date cumulate de la începutul
anului.
În balanţa utilizării timpului de lucru sunt cuprinşi următorii
indicatori, exprimaţi în om-zile şi om-ore:
1) Fondul de timp calendaristic (Tc), determinat ca un produs între
numărul mediu de muncitori ΣTi şi numărul de zile calendaristice ale
perioadei (lună, trimestru, semestru, an) (Dc):
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

TC = DC ⋅ ∑ Ti ;

2) Timpul de reapaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile


nelucrătoare (Tl), ce se calculează ca un produs între numărul mediu de
muncitori (ΣTi) şi numărul zilelor libere (Zl):
Tl = Z l ⋅ ∑ Ti ;
3) Concedii de odihnă (Tco). Timpul aferent acestor concedii este
preluat din documentele de evidenţă primară.
4) Fondul de timp maxim disponibil pentru lucru (Td) se
calculează scăzând din fondul de timp calendaristic timpul aferent zilelor de
repaus săptămânal, sărbătorilor legale, altor zile nelucrătoare şi concediilor
de odihnă:
Td = Tc − (Tl + Tco ) .

5) Timp efectiv lucrat în program normal reflectă timpul efectiv


lucrat într-o anumită perioadă de timp. Se calculează ca diferenţă între
fondul de timp maxim disponibil şi timpul nelucrat. Diferenţa se face
separat pentru indicatorul exprimat în om-zile, respectiv om-ore.
În practică, indicatorul se determină din evidenţa operativă a întreprinderii,
respectiv din foaia colectivă de prezenţă.
6) Timpul nelucrat în cadrul programului normal de lucru.
Timpul nelucrat în cadrul programului normal de lucru este
evidenţiat în balanţă în zile întregi, care se transformă în ore, prin
multiplicarea acestuia cu durata medie normală a zilei de lucru. Timpul
nelucrat se determină ca diferenţă între fondul de timp maxim disponibil şi
timpul efectiv lucrat.
Tnelucrat = Td − Tef

Durata normală a zilei de lucru (ore/zi) este durata stabilită prin


lege, contracte colective de muncă sau sentinţe judecătoreşti şi variază pe
ramuri ale economiei, sectoare de producţie, categorii de salariaţi etc.
Nivelul maxim al acestui indicator, stabilit prin lege, este de 8 ore.
Durata medie a zilei de lucru evidenţiază numărul mediu de ore
lucrate de o persoană într-o zi (dz) şi se calculează ca un raport între timpul
efectiv lucrat exprimat în om-ore (Th) şi timpul efectiv lucrat exprimat în
om-zile (Tz):
∑ Thi
dz = = ore / om-zi.
∑ Tzi
Statistica întreprinderii

În analiză se lucrează şi cu durata normală a lunii de lucru,


determinată ca diferenţă între durata calendaristică a lunii şi numărul de zile
libere şi sărbători legale.
Durata medie a lunii de lucru reflectă numărul mediu de zile lucrate
de un salariat într-o lună ( d 1 ) şi se determină ca un raport între timpul
efectiv lucrat exprimat în om-zile şi numărul mediu de personal:

∑ Tz
dl = = zile / persoană / lună.
∑T

Durata normată a lunii de lucru se obţine ca raport între fondul de


timp maxim disponibil însumat cu fondul de timp aferent concediilor de
odihnă (fonduri de timp exprimate în om-zile) şi numărul mediu de
muncitori.
Indicatorii enumeraţi anterior se reprezintă în cele două capitole ale
balanţei: capitolul de resurse de timp de muncă şi capitolul de utilizări ale
resurselor de timp.
Pentru a transforma în om-ore indicatorii prezentaţi la capitolul
resurse de timp de muncă, exprimaţi în om-zile, aceştia se vor
multiplica cu durata medie normală a zilei de lucru.
Balanţa utilizării timpului de lucru
Om- Om-
Indicatori Om-zile Om-ore Indicatori
zile ore
1) Fondul de timp T*Dc*dn 5) Timp efectiv
T*Dc Tz Th
calendaristic l lucrat
2) Timpul de 6) Timpul nelucrat
reapaus • motivat
săptămânal, - pierderi de zile
T*Zl T*Zl*dnl
sărbători legale întregi
şi alte zile - pierderi de ore în
nelucrătoare cadrul schimbului
3) Concedii de • nemotivat
odihnă - pierderi de zile
4) Fondul de timp întregi
maxim disponibil 1-2-3 1-2-3 - pierderi de ore în
pentru lucru cadrul schimbului

Pe baza balanţei utilizării timpului de lucru se pot determina anumiţi


indicatori absoluţi, între care cei mai importanţi sunt cei legaţi de volumul
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

de timp efectiv lucrat: timpul efectiv lucrat exprimat în om-zile şi timpul


efectiv lucrat exprimat în om-ore.
Volumul de timp efectiv lucrat exprimat în om-zile reprezintă
numărul de om-zile efectiv lucrate de către toţi salariaţi (determinaţi fie la
nivelul unei întreprinderi, activităţi economice sau la nivelul economiei
naţionale) într-o perioadă de timp analizată.
Volumul de timp efectiv lucrat exprimat în om-ore reprezintă
numărul de om-ore efectiv lucrate de către toţi salariaţi (determinat fie la
nivelul unei întreprinderi, activităţi economice sau la nivelul economiei
naţionale) într-o perioadă de timp analizată.
Cu ajutorul acestor indicatori se determina durata efectivă a zilei şi a
lunii de lucru:
¾ durata efectivă a zilei de lucru reflectă numărul de ore lucrate de
un muncitor într-o zi de lucru;
¾ durata efectivă a lunii de lucru reflectă numărul de zile lucrate de
un muncitor într-o lună, indiferent de câte ore a lucrat într-o zi.

Indicatorii utilizaţi în analiza statistică a folosirii timpului şi


evaluarea rezervelor de timp şi de producţie

Balanţa permite aprecierea ponderilor diferitelor categorii de timp în


fondul de timp maxim disponibil; de exemplu, care este greutatea specifică
a timpului efectiv lucrat sau a timpului nelucrat în fondul de timp maxim
disponibil.
Coeficientul utilizării fondului de timp maxim dispoinibil (Ku)
Th
Ku = × 100 ;
Td(om − ore)

- Th este timpul efectiv lucrat exprimat în om-ore


- Td este fondul de timp maxim disponibil.
Indicatorul se determină şi analog pentru cazul în care timpul efectiv
lucrat este exprimat în om-zile.
1. Coeficientul folosirii duratei medii normale a zilei de lucru
(Kdz)
dz
K dz = × 100 .
d nz
Statistica întreprinderii

Indicatorul reflectă proporţia în care a fost folosită durata medie


normală a zilei de lucru de către angajaţi. Diferenţa până la 100 reprezintă,
în expresie relativă, pierderile de ore în cadrul zilei de lucru (a schimbului).
2. Timp nelucrat exprimat în om-ore datorită folosirii incomplete a
d
duratei medii normale a zilei de lucru (∆ z ) .
Th

∆ Tz = (d z − d nz ) x ∑ Tz
d
h

în care: ∑ Tz
este timpul efectiv lucrat exprimat în om-zile.
3. Pierderea de producţie datorată folosirii incomplete a duratei
medii normale a zilei de lucru:
∆d z = (d z − d nz ) × ∑ Tz × W hpl = ∆d z × W hpl
Q ∑ Th

în care: Whpl este productivitatea orară planificată.


4. Coeficientul folosirii duratei normale a lunii de lucru se
calculează:

dl
K dl = × 100
d nl

Nivelul indicatorului caracterizează proporţia în care a fost utilizată


durata normală a lunii de lucru de către un salariat, iar diferenţa până la 100
arată, în expresie relativă, pierderile de zile întregi în medie pe fiecare
salariat.

5. Timpul nelucrat exprimat în om-zile datorat folosirii incomplete a


d
duratei normale a lunii de lucru (∆ l ) , se calculează:
Tz
d
∆ l = (d l − d nl ) × ∑ T
Tz

în care ΣT este numărul mediu de muncitori.


Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

6. Timpul nelucrat exprimat în om-ore datorat folosirii incomplete a


d
duratei normale a lunii de lucru (∆ l ) , se calculează:
Th

∆d l = (d l − d nl ) × ∑ T × d nz = ∆d l × d nz
∑ h T ∑ Tz

7. Pierderea de producţie pe seama folosirii incomplete a duratei


normale a lunii de lucru (∆dQl ) :

∆d l = (d l − d nl ) × ∑ T × W zpl = ∆d l × W zpl = ∆d l × W zpl


Q ∑ Tz ∑ Th
în care Wzpl este productivitatea medie zilnică planificată.

8. Pierderea de timp ( ∆d z ,Td l ) , respectiv de producţie (∆dQz , d l ) ,


∑ h
datorată folosirii incomplete a duratei medii normale a zilei de lucru şi a
duratei normale a lunii de lucru se calculează:
∆d∑z ,Td l = ∆d∑z T + ∆d∑l T = ∆h∑ Th = ( h − h n ) × ∑ T ,
h h h

∆dQz , d l = ∆dQz + ∆dQl = ∆hQ = ( h − h n ) × ∑ T × W hpl .

3.1.5 Dinamica indicatorilor folosirii timpului de lucru

3.1.5.1 Analiza în dinamică a indicatorilor medii


ai utilizării timpului de lucru

Analiza în dinamică a duratei medii a zilei de lucru


La nivelul unei structuri organizatorice i:
a) Indicele duratei medii a zilei de lucru (id ) :
zi

d zi1 T T
id = = hi1 : zi1 = i T : i T ;
zi d zi0 Thi0 Tzi0 hi zi
Statistica întreprinderii

b) Procentul modificării relative a duratei medii a zilei de lucru


(R d zi ) :
∆ d zi
R d zi = (i d zi − 1) = ⋅ 100;
d zi 0

c) Modificarea absolută a duratei medii a zilei de lucru (∆ d zi ) :


∆ d zi = d zi1 − d zi 0 = R d zi × d zi 0 .
0

La nivelul unei colectivităţi ce include pe i, durata medie a zilei de


lucru se calculează:
n n
∑ Thi ∑ d ziTzi
n T n
d zi = i = 1 = i = 1 = ∑ d zi × y zi = ∑ x id zi
n n
∑ Tzi ∑ Tzi i =1 i =1
i =1 i =1
în care:
• y Tzi este structura timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile;
• x id z – mărimea cu care contribuie categoria de muncitori i la
formarea duratei medii a zilei de lucru.
Indicele duratei medii a zilei de lucru ( indicele cu structură
variabilă):
n n n Tzi n d
∑ d zi1Tzi1 ∑ d zi0 Tzi0 ∑ d zi1 × y1 ∑ x i1z
d
I = z1 = i = 1 : i =1 = i =1 = i =1 ;
dz d n n n T zi n d
z0
∑ Tzi1 ∑ Tzi0 ∑ d zi0 × y 0 ∑ x i0z
i =1 i =1 i =1 i =1
Indicii factoriali:
¾ Indicele cu structură fixă evidenţiază variaţia duratei medii a zilei
de lucru datorată modificării duratei medii a zilei de lucru pe categorii:
n n n Tzi n d
∑ zi1 zi1 ∑ zi0 zi1
d T d T d ×
∑ zi1 1 y ∑ x i1z
d d
I zi = i = 1 : i =1 = i =1 = i =1 = z1 ;
dz n n n Tzi n d dz *
∑ Tzi1 ∑ Tzi1 ∑ zi0 1
d × y ∑ x z
i*
i =1 i =1 i =1 i =1
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

¾ Indicele schimbărilor structurale reflectă influenţa variaţiei


structurii timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile:
n n n Tzi n d
T ∑ d zi 0 Tzi1 ∑ d zi 0 Tzi 0 ∑ d zi 0 × y ∑ x z
1 i*
y zi i = 1 d
I = : i =1 = i =1 = i =1 = z* .
dz n n n Tzi n d d z0
∑ Tzi1 ∑ Tzi0 ∑ d zi0 × y 0 ∑ x i0z
i =1 i =1 i =1 i =1
Modificarea absolută totală a duratei medii a zilei de lucru, precum
şi modificările factoriale, se calculează:
n n
T T
∆ d = ∑ d zi1 × y1 zi − ∑ d zi0 × y 0 zi = d z1 − d z 0 ,
zi
i =1 i =1
n n
d zi T T T

d zi
= ∑ d zi1 × y1 zi − ∑ d zi0 × y1 zi = ∑ ∆d z1 × y1 zi = d z1 − dz∗ ,
i =1 i =1
Tzi n n
∆y = ∑ d zi0 × y1Tzi − ∑ d zi0 × yT
0 = d z∗ − d z 0
zi
d zi
i =1 i =1

Analiza în dinamică a duratei medii a lunii de lucru


La nivelul unei structuri organizatorice i, dinamica duratei medii a
lunii de lucru (dli) se analizează cu ajutorul indicatorilor:
a) Indicele duratei medii a lunii de lucru (i d ) :
li
d T T T T
i d = li1 = zi1 : zi0 = zi1 : i1 = i T : i T
li d li0 Ti1 Ti0 Tzi0 Ti0 zi i
b) Modificarea relativă a duratei medii a lunii de lucru (R dl ) :
i
∆d
R d = id − 1 = li ;
li li d li0
c) Modificarea relativă a duratei medii a lunii de lucru (∆ d ) :
li
∆d = d li1 − d li0 = R d d li0 .
li li
Statistica întreprinderii

La nivelul unei colectivităţi ce include pe i, durata medie a lunii de


lucru se calculează:
n n
∑ Tzi ∑ d li Ti
n T n
dl = i = 1 = i = 1 = ∑ di y i = ∑ x dl
n n i
∑ Ti ∑ Ti i =1 i =1
i =1 i =1
în care:
T
• y i – este structura numărului mediu de muncitori;

• x d l – mărimea cu care contribuie categoria de muncitori i la


i
formarea duratei medii a lunii de lucru;
• dli – durata medie a lunii de lucru pe categorii de muncitori ;
T
• y i – structura numărului mediu de muncitori.
Indicele cu structură variabilă se calculează:
n n n n
∑ Tzi1 ∑ Tzi0 ∑ Tzi1 ∑ Ti1
d
I d = l1 = i =nl : i =nl = in= l : in=l = I ∑ Tzi : I ∑ Ti =
i d l0
∑ Til ∑ Ti0 ∑ Tzi0 ∑ Ti0
i =1 i =1 i =1 i =1

n n n n
T d
∑ d li1Ti1 ∑ dli0Ti0 ∑ dli1 × y1 i ∑ x i11
= i =1n : i =1n = in=1 = i =n1
T d
∑ Ti0 ∑ Ti0 ∑ dli0 × y0i ∑ x i01
i =1 i =1 i =1 i =1

Indicele cu structură fixă:


n n n n
T d
∑ d li1Ti1 ∑ d li0Til ∑ d li1y1 i ∑ x i11
d li d
I = i =1 : i =1 = i =1 = i =1 = 1l
d1 n n n n d∗
T d
∑ Ti1 ∑ Til ∑ d li0 y1 i ∑ x i∗1 1
i =1 i =1 i =1 i =1
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Indicele variaţiei
n n n n
T d
∑ d li0 Ti1 ∑ d li0 Ti0 ∑ d li0 y1 li ∑ x i ∗1 d∗
y Ti
structurii: I = i =1 : i =1 = i =1 = i =1 = 1
d1 n n n n d10
T d1
∑ Ti1 ∑ Ti0 ∑ d li0 y 0 li ∑ x i0
i =1 i =1 i =1 i =1

T
d li y i
I =I ×I .
dl
dl dl

Modificarea absolută a duratei medii a lunii de lucru, în general şi pe


factori, se calculează astfel:
∆ d = d l1∗ − d l0 ,
l

n n
d li T T

dl
= ∑ d li1y1 li − ∑ d li0 y1 i = d l1 − d1∗ ,
i =1 i =1

Ti n n
T T
∆y = ∑ d li0 y1 i − ∑ d li0 y 0 i = d1∗ − d l0
d1
i =1 i =1

Analiza în dinamică a timpului mediu efectiv lucrat

La nivel de grup, în funcţie de relaţia de calcul al timpului mediu


efectiv lucrat, putem pune în evidenţă influenţa factorilor, astfel:
n n
∑ Thi ∑ h i Ti
n T n
a) dacă: h = i = 1 = i = 1 = ∑ hi × y i = ∑ x h
n n i
∑ Ti ∑ Ti i =1 i =1
i =1 i =1
n n n Ti n h
∑ i1 i1 ∑ i0 i0
h T h T ∑ i1 1
h × y ∑ x i1
h
I = 1 = i =1 : i =1 = i =1 = i =1 .
h h0 n n n T i n h
∑ Ti1 ∑ Ti0 ∑ h i0 × y 0 ∑ x i0
i =1 i =1 i =1 i =1
Statistica întreprinderii

T
hi y i
Indicii factoriali sunt I şi I .
h h
T
h y i
I = I i ×I
h
h h
respectiv:
∆ = hl − h0
h
h n Ti n Ti
∆ i = ∑ h i1 × y1 − ∑ h i0 × y1 = h1 − h *
h i =1 i =1
T n Ti n Ti
y i
∆ = ∑ h i0 × y1 − ∑ h i0 × y 0 = h * − h 0
h i =1 i =1
n n
b) dacă: h = d z × d l = ∑ d zi y Tzi × ∑ d li y Ti
i =1 i =1
Indicele dinamicii timpului mediu efectiv lucrat se va calcula:

n n
T T
∑ d zi1y1 zi x ∑ d li1y1 i
h d xd
I h = 1 = z1 l1 = i =1 i =1
h 0 d z 0 xd l0 n n
Tzi T
∑ zi0 0 ∑ d li0 y 0 i
d y x
i =1 i =1

Între indicii factoriali există următoarea relaţie de verificare:


Tzi
d zi d d zi d li y Ti
Ih = I x I li =I x Iy xI x
h h h h h h
Corespunzător indicilor factoriali se pot determina şi modificările
absolute astfel încât să se verifice următoarea relaţie:

T T
d y zi d y i
∆ = ∆d z + ∆d l = ∆ zi + ∆ + ∆ li + ∆ .
h
h h h h h h
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

3.1.5.2 Dinamica fondului de timp efectiv lucrat

Analiza în dinamică a fondului de timp efectiv lucrat exprimat


în om-zile

La nivelul categoriei de muncitori:


Indicele timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile:
T d T
i T = zi1 = li1 i1 = i d × i T .
zi Tzi0 d li0 Ti0 li i

Modificările absolute (totală şi factoriale):


∆ T zi = Tzi1 − Tzi0 ,

∆ dli = ∆ d li × Ti1 ,
Tzi

∆ Ti = d li0 × ∆Ti .
Tzi

La nivelul întreprinderii (grup de întreprinderi) modificarea timpului


efectiv lucrat exprimat în om-zile se poate analiza plecând de la două
sisteme de descompunere:
d d d
I li = I li = l1
∑ Tzi dl dl *

a) Id l =I
∑ Tzi dl
∑ Tzi1 d l1 ∑ Ti1
I∑ T = =
zi ∑ Tzi0 d l0 ∑ Ti0
T T
y i y i d
I =I = l*
∑ Tzi dl d l0

∑ Ti ∑ Ti1
I = I∑ T =
∑ Tzi i ∑ Ti0
Statistica întreprinderii

∑ Tzi1 ∑ d li1Ti1
b) I ∑ T = = ,
zi ∑ Tzi0 ∑ d li0 Ti0
d ∑ d li1Ti1
I li = ,
∑ Tzi ∑ d T
li0 i1
T ∑ d li0 Ti1
I i = .
∑ Tzi ∑ d T
li0 i0

Relaţiile de verificare dintre cele două sisteme de descompunere pot


fi puse în evidenţă prin intermediul următoarei scheme:

d
∆ li T
∑ zi

d
∆ l T = ∆d l ⋅ ∑ Tzi =
∑ zi

yT
a) ∆ iT
∑ zi
d l1 ∑ Til − d l0 ∑ Ti 0 =

∆∑ Ti = d l0 ⋅ ∆ ∑ Ti +
T
∑ zi =
∆ ∑ Thi

d
∆ li T = ∑ ∆d li ⋅ Til
∑ zi
b)
∑ d li1Til − ∑ d li0 Ti0 = =

T
∆ i T = ∑ d li0 ⋅ ∆Ti
∑ zi
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Analiza în dinamică a fondului de timp efectiv lucrat exprimat


în om-ore

Fondul de timp efectiv lucrat exprimat în om-ore, la nivelul


categoriei de muncitori:
⎧ d zi × Tzi

Thi = ⎨d zi × d li × Ti
⎪ h ×T
⎩ i i

Între modificările absolute datorate influenţei factorilor, calculate în


cele trei variante, se stabilesc relaţii de verificare astfel:

d
∆ Tzi
a) hi
T
∆ Tzi =
hi
d
∆ Tzi
hi +
∆ Thi = Thi1 − Thi0 ⇒
d
∆ Tli =
b) hi
Ti +
∆T
hi =
∆hi
Thi
c) =
T
∆ Ti
hi

La nivelul întreprinderii, dinamica fondului de timp efectiv lucrat


exprimat în om-ore se va analiza cu ajutorul indicilor de grup calculaţi sub
formă agregată şi a modificărilor absolute corespunzătoare, ţinând seama de
variantele prezentate anterior, folosind una din relaţiile:
a)
⎧ ∑ d zi × Tzi

∑ Thi = ⎨∑ d zi × d li × Ti
⎪ ∑h ×T
⎩ i i
Statistica întreprinderii

b)
⎧ T
⎪ d zi × ∑ Tzi = ∑ d zi × y zi × ∑ Tzi
⎪ T T
∑ Thi = ⎨d zi × d l × ∑ Ti = ∑ d zi y zi × ∑ d li y zi × ∑ Ti
⎪ T
⎪ h × ∑ Ti = ∑ h i × y zi × ∑ Ti

3.2 ANALIZA UTILIZĂRII INTENSIVE A FORŢEI


DE MUNCĂ
3.2.1 Analiza nivelului şi dinamicii productivităţii muncii
Nivelul productivităţii muncii se exprimă fie prin cantitatea de
produse obţinute într-o unitate de timp, fie prin cheltuiala de muncă ce
revine pe unitate de produs. Corespunzător, se evidenţiază următoarele
metode:
q
• metoda directă: w =
T
T
• metoda inversă: t =
q
în care:
- w,t – nivelul productivităţii muncii;
- q – volumul producţiei;
- T – consumul de muncă în unităţi de timp.
În funcţie de natura indicatorului, se identifică următoarele tipuri
de productivitate a muncii:
¾ Productivitatea medie a muncii:
∑ q ∑ wT
w= = = ∑ w ⋅ yT
∑T ∑T
Prin metoda inversă, acest indicator se determină astfel:

t=
∑ Ti
∑ qi
Acest indicator reflectă producţia (outputul) obţinută pe unitatea de
forţă de muncă consumată.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

¾ Productivitatea marginală a muncii


∆q
w=
∆T
Astfel determinat, indicatorul exprimă modificarea outputului în
urma variaţiei cu o unitate suplimentară a factorului de producţie (forţa de
muncă).
Pentru o funcţie de producţie de tipul q = f (T), productivitatea
marginală a muncii va fi egală cu derivata parţială a acestei funcţii în raport
cu T. Spre deosebire de productivitatea medie a muncii, productivitatea
marginală a muncii poate lua şi valori negative.
Legătura între cele două tipuri de productivitate se realizează prin
intermediul elasticităţii producţiei în raport cu forţa de muncă. Acest
indicator reflectă creşterea procentuală a producţiei la o modificare cu un
procent a forţei de muncă:
∆Y
∆Y T w
E= Y = ÷ =
∆T ∆T Y w
T
Cea mai complexă clasificare a productivităţii muncii este în funcţie
de modul de exprimare a producţiei.

Nivelul şi dinamica productivităţii muncii exprimată în unităţi


naturale

Productivitatea muncii astfel determinată reflectă numărul de unităţi


fizice realizate în unitatea de timp de muncă.
Această metodă corespunde în cea mai mare măsură definiţiei
ştiinţifice a productivităţii muncii. De aceea aplicarea ei este recomandată în
toate ramurile cu producţie omogenă. Productivitatea muncii exprimată în
unităţi naturale permite o comparare mai uşoară şi mai precisă a nivelului
atins în diferite perioade sau în diferite întreprinderi. Condiţia principală a
aplicării acestei metode, aceea de “omogenitate a producţiei”, este în acelaşi
Statistica întreprinderii

timp şi un factor care limitează sfera ei de aplicare, întrucât la nivel


microeconomic majoritatea întreprinderilor au o producţie eterogenă.
Totuşi, se determină producţia pe anumite bunuri care revine pe cap
de locuitor al unei ţări. Indicatorul astfel determinat serveşte pentru
realizarea unei analize în dinamică, la nivelul aceleiaşi ţări, dar, mai ales,
datorită comparabilităţii sale, la determinarea poziţiei unei ţări, în raport cu
celelalte.

Indicatorii dinamicii productivităţii muncii :


a) la nivelul producătorilor cu producţie omogenă sau pe tipuri de
produse în cazul unei producţii eterogene
w i1
i wi = sau i wi = R wi = 1
w i0
∆ wi
R wi = i wi − 1 sau R wi =
w i0
∆ wi = w i1 − wi 0 sau ∆ wi = R wi ⋅ wi 0
b) la nivelul superior de agregare (grup de întreprinderi, ramură
etc.) se calculează nivelul mediu al productivităţii muncii
folosind una din relaţiile:
c)
n n
∑ qi ∑ w i Ti n n
w = i =1 = i =1 = ∑ w i y Ti = ∑ x iw
n n
i =1 i =1
∑ Ti ∑ Ti
i =1 i =1
în care:
- i=1,2,...,n – varietatea întreprinderilor unde se realizează acelaşi
produs;
- yTi – structura pe întreprinderi a timpului de muncă cheltuit;
- xi⎯W – mărimea cu care contribuie întreprinderea i la formarea
nivelului mediu al productivităţii muncii.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Modificarea relativă a productivităţii medii:


w
a) I w = 1 = i1
:
∑q
i0 ∑q
= I∑ q : I∑ T ;
w 0 ∑ Ti1 ∑ Ti0

w
b) I w = 1 =
∑ w i1Ti1 : ∑ w i0 Ti0 = ∑ w i1y1Ti = ∑ x1w .
w0 ∑ Ti1 ∑ Ti0 ∑ w i0 y Ti
0 ∑ x 0w
Indicii factoriali:
w
Iw
∑ w i1 y1Ti = ∑ x1 = w1 ,
w =
∑ w i0 y1Ti ∑ x ∗w w ∗
y Ti ∑ w i0 y1Ti w ∗
Iw = = .
∑ w i0 y Ti0
w0
Modificarea absolută a productivităţii medii:

T T
∆ w1 = w1 − w 0 = ∑ w il y1 i − ∑ w i0 y 0 i
T T
∆ww = w1 − w ∗ = ∑ w il y1 i − ∑ w i0 y1 i = ∑ ∆ wi y1Ti
T
T
∆yw = w ∗ − w 0 = ∑ w i 0 y1 i − ∑ w i 0 y Ti
0 .

Analiza în dinamică a timpului consumat pe unitate de produs:

a) la nivelul întreprinderii cu producţie omogenă (respectiv pe tip


de produs în întreprinderile cu producţie eterogenă) se
calculează:
• indicele timpului consumat pe unitate de produs (iti):
t
i ti = i 0
t il
• procentul modificării relative (Rti):

R ti = i ti(% ) − 100
sau
t t −t ∆
R tI = i0 − 1 = i0 i1 = ti
t i1 t i1 t il
Statistica întreprinderii

• modificarea absolută (∆ti ):


∆ ti = t i 0 − t il ,
respectiv
∆ ti = R ti ⋅ t il .

b) la nivel superior de agregare (grup de întreprinderi, ramură) se


calculează timpul mediu pe unitate de produs ( t ):
t=
∑ Ti
∑ qi
respectiv:
∑ t iqi = t yqi = x t
t= ∑i ∑ i
∑ qi
în care:
- y qi – structura pe întreprinderi a producţiei;
- xit – mărimea cu care contribuie fiecare întreprindere la
formarea timpului mediu pe unitatea de produs.
q
t ∑ t i0q i0 ∑ t ilq i1 ∑ t i0 y 0 i
It = 0 sau It = ÷ =
t1 ∑ q i0 ∑ qil ∑ t i1y1q i
Indicii factoriali:
q
t
Iti =
∑ t i0 y1 i t
= ∗
q
∑ t i1y1 i t1
q
qi
I ty =
∑ t i0 y 0 i t
= 0
q
∑ t i0 y1 i t∗
qi
t
t1 = I t i ⋅ I ty
Influenţa asupra variaţiei producţiei :
∆t q = (t 0 − t1 )∑ q i1 ÷ t 0
∑ i
∆ i q = (t ∗ − t1 )∑ q i1 ÷ t 0
t
∑ i
qi
∆y q = (t 0 − t ∗ )∑ qi1 ÷ t 0
∑ i
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

qi
t
∆t qi = ∆ i qi + ∆y qi
∑ ∑ ∑
Nivelul productivităţii muncii exprimată în unităţi natural
convenţionale
Pentru a se lărgi sfera de aplicare a metodei de calcul a
productivităţii muncii exprimată în unităţi naturale, în practică s-a recurs la
o variantă a acestei metode potrivit căreia producţia şi productivitatea
muncii se exprimă în unităţi natural-convenţionale.
Productivitatea muncii se calculează astfel:
a) la nivelul producătorului j:
n
∑ qijK i
w j = i =1
Tj
b) la nivel superior de agregare:
m n
∑ ∑ qijK i
j=1i =1
w=
∑ Tj
în care:
- i = 1,…, n – varietatea tipurilor calitative;
- j = 1,…., m – varietatea producătorilor ce realizează aceleaşi
tipuri calitative;
- wj – productivitatea medie a muncii exprimată în unităţi natural
convenţionale din întreprinderea j;
- qij – volumul producţiei exprimat în unităţi natural convenţionale
corespunzător tipului calitativ i din întreprinderea j;
- Ki – coeficientul de transformare corespunzător tipului calitativ i;
n
- ∑q K
i =1
ij i – producţia exprimată în unităţi natural convenţionale la

întreprinderea j;
- Tj – timp de muncă cheltuit (poate fi exprimat prin număr mediu
de personal, număr mediu de muncitori, om-ore sau om-zile);
Nivelul productivităţii muncii exprimată în unităţi valorice
Determinarea productivităţii muncii exprimată în unităţi valorice ia
în consideraţie întreaga producţie realizată de la nivelul unei întreprinderi
până la nivelul economiei naţionale. De aici reiese şi principalul avantaj al
Statistica întreprinderii

metodei, acela de a permite realizarea comparaţiei între întreprinderi şi


însumarea producţiei pe ramuri, la nivelul economiei naţionale.
Q(Pm, Ca , Va, Pg, qp.)
w=
T
Va Pg Va
w Va = = ⋅
T T Pg
Pm Pg Pm
w Pm = = ⋅
T T Pg
în care:
- wVa – productivitatea muncii calculată pe baza valorii adăugate;
- Va – valoarea adăugată;
- T – timp de muncă cheltuit;
- Pg – producţie globală;
- wPm – productivitatea muncii calculată pe baza producţiei marfă
fabricate;
- Pm – producţie marfă fabricată
- qp – în cazul general.
În cazul exprimării productivităţii muncii în unităţi valorice, pentru
aprecierea corectă a evoluţiei acestui indicator, se va elimina influenţa
modificării preţurilor. Astfel, productivitatea muncii din perioada curentă se
va determina în funcţie de valoarea producţiei curente exprimată în preţuri
comparabile.

W1 =
∑ q1 p 0
∑ T1
Nivelul şi dinamica productivităţii muncii exprimată în unităţi
de timp de muncă

n
∑ qi t ni
w = i =1
n
∑ Ti
i =1
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

în care:
- w este productivitatea muncii exprimată în unităţi de timp de
muncă;
- qi – volumul fizic al producţiei pe sortimente, faze, operaţii etc.;
- tni – timp normat pe unitate de produs, fază, operaţie;
- Ti – timp de muncă cheltuit pentru obţinerea producţiei qi
exprimat în ore-om.
Timpul de muncă cheltuit (Ti) se poate calcula:
Ti = q i ⋅ t i
în care ti este timp efectiv ce revine pe unitatea de produs.
Dinamica productivităţii muncii se calculează astfel:
n n
∑ qi1t ni ∑ qi0 t ni
I w = i =1 : i =1
n n
∑ Ti1 ∑ Ti0
i =1 i =1
n n
∑ qi1t ni ∑ qi0 t ni
I w = i =1 : i =1
n n
∑ qi1t i1 ∑ qi0 t i0
i =1 i =1

I twi = ∑ qi1t ni : ∑ qi1t ni = ∑ qi1t i0


∑ qi1t il ∑ qi1t i0 ∑ qi1t il
n n
∑ qi1t ni ∑ qi0 t ni
y qi
Iw = i =n1 : i =n1
i
∑ qi1t i0 ∑ qi0 t i0
i =1 i =1
Statistica întreprinderii

3.2.2 Nivelul productivităţii muncii în funcţie de modul


de exprimare a cheltuielilor de timp de muncă
Productivitatea muncii lunare:

Qi
w li =
Ti
respectiv
wl = ∑ Qi = ∑ w liTi = ∑ w yTi = ∑ x w i
li
∑ Ti ∑ Ti i

în care:
- i = 1, 2, 3,..., n – unităţi;
- wli – productivitatea medie lunară a muncii la unitatea i;
- Qi – volumul producţiei la unitatea i (poate fi exprimat în unităţi
naturale, natural convenţionale, valorice sau unităţi de timp de
muncă);
- Ti – număr mediu de personal (sau număr mediu efectiv) la
unitatea i;
- wl – productivitatea medie lunară calculată la nivelul unui grup
de unităţi;
- yTi – structura numărului mediu de personal (sau a numărului
mediu efectiv), pe unităţi;
- xiwl – mărimea cu care contribuie fiecare unitate la formarea
nivelului mediu al productivităţii muncii.
Productivitatea muncii zilnică:
Qi
w zi =
Tzi
respectiv
wz = ∑ Qi = ∑ w ziTzi = ∑ w yTzi = ∑ x w z
zi
∑ Tzi ∑ Tzi i

în care:
- Wzi – productivitatea medie zilnică determinată la nivelul
unităţilor;
- Tzi – timpul de muncă cheltuit exprimat în om-zile (se va lua în
calcul timpul lucrat în program normal de lucru şi timpul lucrat
suplimentar);
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

- y Tzi – structura timpului de muncă cheltuit exprimat în om-zile;


- xiW z – mărimea cu care contribuie fiecare unitate la formarea
nivelului productivităţii medii zilnice.
Productivitatea orară a muncii:
Q
w hi = i
Thi
şi
Wh = ∑ Qi = ∑ Whi × Tzi = ∑ W × yThi = ∑ x w h
hi
∑ Thi ∑ Thi i

în care:
- Whi este productivitatea medie orară a muncii la unitatea i;
- Qi – volumul prodcţiei la unitatea i;
- Thi – timp de muncă exprimat în om-ore (se va lua în calcul
timpul lucrat în regim normal de lucru şi timpul lucrat
suplimentar);
- y Thi – structura timpului de muncă exprimat în om-ore;
- xiW h – mărimea cu care contribuie fiecare unitate la formarea
nivelului mediu a productivităţii muncii orare, calculată la
nivelul unui grup de unităţi.

3.2.3 Analiza corelată a productivităţii muncii cu indicatorii


folosirii timpului de lucru şi ai producţiei
Productivitatea muncii zilnice
La nivel individual (întreprindere):
Wzi = Whi × d zi
i Wzi = i Wzi × id zi
∆ Wzi = Wzi1 − Wzi0
W
∆ Whi = ∆ Whi × d zi1
zi
d
∆ Wzi = Whi0 × ∆ Wzi
zi
La nivel agregat:
Wz = Wh × d z = ∑ Whi × y Thi × ∑ d zi × y Tzi
∆Y
Wz
T
Statistica întreprinderii

iar
T T
W W ×d
I W = z1 = h1 z1 =
∑ Whi1 × y1 hi × ∑ d zi1 × y1 hi
Wz 0 Wh 0 × dz 0 T T
z
∑ Whi0 × y0 hi × ∑ d zi0 × y0 hi
Prin substituţie în lanţ se obţin indicii factoriali, iar ca diferenţă între
numărătorul şi numitorul acestora se pot determina modificările factoriale
relative. Relaţiile între modificările factoriale sunt următoarele:
W y d y
I W = I W × I d = I Whi × I WThi × I Wzi × I WTzi
z h z z z z z
y Tzi y Tzi
∆ W = ∆Wzi + ∆ + ∆d zi + ∆
z Wz Wz Wz Wz
Relaţiile existente între modificările factoriale ale productivităţii
medii zilnice datorită indicatorilorutilizării timpului de lucru se prezintă în
schema:

∆Wh
Wz
Wh

Wz
Th
∆y
Wz
∆W
z
dz

Wz
dz

Wz
T h
∆y
Wz
. Productivitatea muncii lunare se poate calcula cu una din relaţiile:
La nivel individual:
⎧Whi × d zi × d li

Wli = ⎨ Whi × h i
⎪ W ×d
⎩ zi li
i Wli = i Whi × i d zi × i d li = i Whi × i h i = i Wzi × i d li
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

La nivel agregat:
⎧W × d × d = ∑ W × y Thi × ∑ d × y Tzi × ∑ d y Ti
⎪⎪ h z l hi
Thi
zi
Ti
li
Wl = ⎨ Wh × h = ∑ Whi × y × ∑ h i y
⎪ Wz × d = ∑ Wzi × y Tzi × ∑ d li y Ti
⎪⎩

Prin substituţie în lanţ se obţin indicii factoriali, iar ca diferenţă între


numărătorul şi numitorul acestora se pot determina modificările factoriale
relative. Relaţiile între modificările factoriale sunt prezentate schematic
astfel:
Whi
I
Wl
Wh
I =
W1
Thi
Iy
W1
Wz
I =
W1
d zi
I
W1
dz
I =
W1
IW = Tzi h1
1 Iy I
W1
W1

x = Ih =
W1
d 1i Ti
I
W1 Iy
W
d1
I =
W1
Ti
Iy
W1

Influenţa variaţiei productivităţii muncii asupra volumului


producţiei
La nivelul unităţii, volumul producţiei se calculează astfel:
Q i = w i ⋅ Ti
Statistica întreprinderii

iQi = i w i ⋅ iTi
w T
∆ Qi = ∆ Qi + ∆ Qi
i i
La nivel superior de agregare, volumul producţiei poate fi
determinat astfel:

a) ∑ Qi = ∑ w i ⋅ Ti
b) ∑ Qi = w ⋅ ∑ Ti
În funcţie de fiecare variantă de determinare a volumului producţiei
totale, se identifică modificările factoriale corespunzătoare, prezentate, în
forma lor relativă, în schema 3.1.

Relaţiile de verificare sunt:


¾ în cadrul fiecărei variante:

w T
I∑ Qi = I iQ ⋅ I i Q
∑ i ∑ i

Ti Ti
I ∑ Q i = I w Q ⋅ I ∑ Qi = I iQ ⋅ I y Q ⋅ I ∑ Qi = I w i ⋅ I w
T w T y w
⋅ I ∑ Ti = I w ⋅ I∑ Ti
∑ i ∑ i ∑ i ∑ i ∑ i

¾ între cele două variante:

Ti
I i Q = I y ⋅ I∑ i
T T
∑ i ∑ Qi ∑ Qi
Analog, se vor determina modificările absolute, între care există
următoarele relaţii de verificare:
¾ în cadrul fiecărei variante:
w T
a) ∆ ∑ Qi = ∆ iQ + ∆ i Q
∑ i ∑ i
Ti
∆ ∑ Q i = ∆w i Q + ∆∑ TQi = ∆ ∑ Q i = ∆w i Q + ∆y Q + ∆∑ TQi
b) ∑ i ∑ i ∑ i ∑ i ∑ i
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

¾ între variante:
Ti
∆ Qi = ∆yQ + ∆∑
T i T
i i Qi

Schema generală a influenţei factorilor asupra variaţiei volumului


producţiei în funcţie de posibilităţile de exprimare a productivităţii şi a
timpului cheltuit:

w hi
wz wh
wl dz y Thi
dl

∑ Qi dl

y Ti
∑ Ti

3.2.4 Analiza statistică a îndeplinirii normelor

Coeficientul îndeplinirii normelor


(la nivelul unul grup de muncitori):

Kni =
∑ q1 t n
∑ q1t1
în care:
- Kn1 – coeficientul îndeplinirii normelor în perioada curentă;
- q1 – volumul producţiei realizat în perioada curentă;
- t1 – timp consumat pe unitate de produs în perioada curentă;
- ∑ q1tn – timp normat pentru producţia efectiv realizată de
muncitorii ce lucrează în acord;
- ∑ q1t1 – timp de muncă efectiv cheltuit pentru realizarea
producţiei din perioada curentă de către muncitorii care lucrează
în acord.
Statistica întreprinderii

Pentru analiza în dinamică a gradului îndeplinirii normelor se


folosesc indicii individuali sau de grup, în funcţie de nivelul la care se face
analiza.

I K n = ∑ 1 nl : ∑ 0 n 0
qt q t
∑ q1t1 ∑ q 0 t 0
Indicii factoriali:
t
Ikn = ∑ q1t n1 : ∑ q1t n 0 = ∑ q1t n1
n
∑ q1t1 ∑ q1t 0 ∑ q1t n 0

Ikt = ∑ q1t n 0 : ∑ q1t n 0 = ∑ q1t 0


n
∑ q1t1 ∑ q1t 0 ∑ q0t 0
q
I ky = ∑ q1t n 0 : ∑ q1t n 0 = ∑ q 0 t n 0
n
∑ q1t 0 ∑ q1t 0 ∑ q 0 t 0

3.3 ANALIZA STATISTICĂ A SALARIZĂRII MUNCII

3.3.1 Analiza statistică a structurii fondului de salarii

Din punct de vedere statistic, salariul reprezintă drepturile în bani şi


în natură cuvenite salariaţilor pentru munca efectiv prestată (inclusiv
pentru timpul lucrat suplimentar), potrivit formei de salarizare aplicate,
sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent din salariu sau în sume fixe,
alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat
(indemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi de studii, zile de sărbătoare
şi alte zile libere, sumele plătite din fondul de salarii pentru concediile
medicale), premiile, primele de vacanţă şi alte sume plătite din fondul de
salarii potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare sau contractelor colective
de muncă1.
În economia românească se utilizează trei forme de salarizare:
salarizarea după timpul lucrat (în regie), salarizarea în acord (direct sau
progresiv) şi salarizarea prin cote procentuale.

1
Anuarul Statistic al României 1999, CNS 2000.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Salarizarea în regie presupune stabilirea nivelului salariului, nu


numai în funcţie de timpul lucrat, ci şi de modul în care salariatul şi-a
îndeplinit obligaţiile ce îi revin stabilite prin fişa postului.
Salarizarea în acord corespunde atât intereselor salariaţilor, cât şi
conducerilor întreprinderilor, întrucât drepturile salariale ale acestora sunt
determinate de cantitatea şi calitatea produselor sau serviciilor realizate şi
de tarifele calculate pe baza normelor de timp sau de producţie.
Elementele care compun fondul de salarii pot fi analizate în statică şi
dinamică cu ajutorul mărimilor de structură, avându-se în vedere structura
forţei de muncă din întreprinderea analizată.
La nivelul categoriei de salariaţi, modificările intervenite în structura
fondului de salarii pot fi puse în evidenţă cu ajutorul unor modele
multiplicative de forma:
n
s ij = y ij ∑ s ij
i =1
m n
s ij = y ij y j ∑ ∑ s ij
j = 1i = 1

m n
s ij = y tij ∑ ∑ s ij
j = 1i = 1
în care:
- i = 1,2,..., n – categorii de personal;
- j = 1,2,..., m subunităţi (secţii, sectoare etc.);
- sij - fond de salarii aferent categoriei de personal i din
subunitatea j;
s ij
- y ij = – ponderea fondului de salarii aferent categoriei de
n
∑ s ij
i =1
personal i, din subunitatea j, în fondul de salarii aferent
subunităţii j;
Statistica întreprinderii

n
∑ s ij
- y j = i =1 – ponderea fondului de salarii aferent subunităţii j
m n
∑ ∑ s ij
j =1i =1

în total fond de salarii;


sij
- y tij = = y ij y j – ponderea fondului de salarii aferent
m n
∑ ∑ sij
j=1i =1

categoriei de personal i în total fond de salarii.


În funcţie de nivelul la care se face analiza, indicii de grup pot fi
calculaţi fie direct pe baza valorilor absolute, fie cu ajutorul metodei
analitice.
n
∑ s ij1 n nI s
In = i =1 = ∑ i s ij × y ij0 = ∑ x ij∑ ij
∑ s ij n
i =1 ∑ s ij0 i =1 i =1
i =1

m n
∑ ∑ s ij1 m n m n
j =1i =1 m j ij j tij
I m n
∑ ∑ s ij
=
m n
= ∑ I n × y0 = ∑ ∑ i s ij × y 0 × y 0 = ∑ ∑ i s ij × y 0
j =1 ∑ s ij j =1i =1 j =1i =1
j=1i =1 ∑ ∑ s ij0 i =1
j =1i =1

3.3.2 Analiza statistică a dinamicii fondului de salarii

Fondul de salarii poate fi brut sau net, după reţinerea tuturor


obligaţiilor salariatului.
Fondul de salarii brut are următoarele elemente componente:
• fond de salarii ce cuprinde salariile de bază brute
corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi
suplimentar (inclusiv indexări şi compensări);
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

• fond aferent sporurilor şi indemnizaţiilor acordate sub formă de


procent din salariul brut sau sume fixe. Sporurile se pot acorda
în funcţie de condiţiile de muncă pentru timpul lucrat în aceste
condiţii: muncă în subteran, condiţii grele de muncă, condiţii
nocive, pentru ore lucrate suplimentar, pentru vechime, pentru
exercitarea unei funcţii suplimentare, pentru munca de noapte
etc.;
• fond ce cuprinde alte adaosuri la salarii potrivit legii sau
stabilite prin contracte colective de muncă;
• fond ce include sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii
de odihnă, de studii, pentru zile de sărbători, evenimente
familiale deosebite, întreruperi ale lucrului neimputabile
salariaţilor, ieşirea la pensie, desfacerea contractului de muncă,
transfer, instalare la post, deces etc.);
• fond ce cuprinde sumele pentru concediile de boală plătite din
fondul de salarii, potrivit legii (exclusiv sumele plătite din
fondul de asigurări sociale);
• fond aferent premiilor sezoniere şi anuale;
• drepturile în natură acordate salariaţilor sub formă de
remuneraţie;
• alte sume plătite din fondul de salarii conform contractelor
colective de muncă (prime de vacanţă, prime pentru
îmbrăcăminte, aprovizionare de iarnă etc.);
• al 13-lea salariu.

a) La nivelul unităţilor componente ale sistemului se calculează:

¾ indicele dinamicii fondului de salarii (is i )

S
i s i = i1 ;
Si0
¾ modificarea relativă a fondului de salarii în perioada
curentă faţă de perioada de bază (R s i )

∆Si
R s i = is i − 1 = ;
Si 0
Statistica întreprinderii

¾ modificarea absolută a fondului de salarii în perioada


curentă faţă de perioada de bază (∆ si )

∆ s i = s i1 − s i0 = R s i × s i 0
în care:
-Si0, Si1 – fondul de salarii la nivelul unităţilor componente ale
sistemului în perioada de bază, respectiv curentă;
- i = 1, 2, ..., n – unităţi componente ale sistemului (categorii de
personal, secţii, ateliere etc.).
Fondul de salarii la acest nivel poate fi calculat ca un produs între
salariul mediu (si) şi numărul de salariaţi (Ti), respectiv:
Si = s i × Ti

Deci, modificarea în timp a fondului de salarii este influenţată de


variaţia celor doi factori:

S s T
i S i = i1 = i1 i1 = i s i × i Ti
Si0 s i0 Ti0

Ti
∆ = s i 0 × ∆Ti
si
∆ S i = Sil × Si0
si
∆ = ∆ s i × Til
si

Influenţa factorilor:
b) La nivelul sistemului (întreprindere, grup de întreprinderi etc.)
indicatorii dinamicii fondului de salarii se calculează:
I∑ S =
∑ S1
∑ S0
∆∑S
R ∑ S = I∑ S −1 =
∑ S0
∆ ∑ S = ∑ S1 − ∑ S0 = R ∑ S × ∑ S0
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Sistemele de indici calculaţi sub forma agregată:


1) în cazul în care factorul structural este cuprins în factorul
cantitativ, dinamica fondului total de salarii se calculează:

I ∑ Si =
∑ Si1 = ∑ si1 × Ti1
∑ Si0 ∑ si0 × Ti0
iar modificarea absolută este dată de relaţia:

∆ ∑ Si = ∑ Si1 − ∑ Si0 = ∑ s i1Ti1 − ∑ s i0 Ti0 = ∑ ∆ Si

Indicii factoriali sunt:


s
I iS =
∑ si1Ti1
∑ i ∑ si0Ti1
şi

I
Ti
=
∑ s i0Ti1
∑ Si ∑ s i0Ti0
Modificarea absolută a fondului de salarii ce evidenţiază influenţa
separată a factorilor se va calcula:
s s
∆ i S = ∑ s il Ti1 − ∑ s i0 Ti1 = ∑ ∆ s i × Til = ∑ ∆ Si
∑ i i

T T
∆ i S = ∑ s i0 Ti1 − ∑ s i0 Ti0 = ∑ s i0 × ∆ Ti = ∑ ∆ Si
∑ i i

Relaţiile de verificare sunt:


2) În cazul în care factorul structural este cuprins în factorul
calitativ, dinamica fondului total de salarii se calculează cu ajutorul relaţiei:

I ∑ Si =
∑ si1 = s1 ∑ Ti1
∑ si0 s 0 ∑ Ti0
iar modificarea absolută:
∆ ∑ S i = ∑ Si1 − ∑ Si 0 = s1 ∑ Ti1 − s 0 ∑ Ti 0

Indicii factoriali sunt:


s ∑ Ti1
Is S = 1 = IS
∑ i s ∑T
0 i1
Statistica întreprinderii

şi
s ∑ Ti1
I ∑ Si = 0
T
= I ∑ Ti
∑ i s ∑T
0 i0

Modificarea absolută a fondului total de salarii ce evidenţiază


influenţa separată a factorilor se calculează:
∆s S = s1 ∑ Ti1 − s0 ∑ Ti1 = ∆ s × ∑ Ti1
∑ i

∆∑ Si = s0 ∑ Ti1 − s0 ∑ Ti0 = s0 ∆ ∑ Ti
T
∑ i

Relaţiile de verificare sunt:


I ∑ Si = I s S × I ∑ Si = I s × I ∑ Ti
T
∑ i ∑ i

∆ ∑ Si = ∆s S + ∆∑ Si
T
∑ i ∑ i

3.3.3 Analiza statistică a dinamicii salariului mediu

La nivelul categoriei de personal, dinamica salariului mediu se


calculează astfel:
s S S S T
i s i = i1 = i1 : i 0 = i1 : i1 = iS : i Ti
s i 0 Ti1 Ti 0 Si 0 Ti 0
Dinamica salariului mediu la nivel de întreprindere se calculează cu
ajutorul indicilor de grup cu bază de medie astfel:
s
Is = 1 =
∑ Si1 : ∑ Si0 = ∑ Si1 : ∑ Ti1 = I : I
s0 ∑ Ti1 ∑ Ti0 ∑ Si0 ∑ Ti0 ∑ Si ∑ Ti

sau
T s
s
Is = 1 =
∑ si1Ti1 : ∑ si0Ti0 = ∑ si1y1 i = ∑ x i1
s0 ∑ Ti1 ∑ Ti0 ∑ s y Ti ∑ x s i0 0 i0
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

în care:
- s este salariul mediu;
- i = 1,2,..., n – categorii de personal (secţii, ateliere etc.);
- y Ti – structura personalului pe categorii;
- xis – mărimea cu care contribuie categoria de salariaţi i la formarea
salariului mediu.

Modificarea absolută a salariului mediu se calculează:


T T
∆ s = s1 − s0 = ∑ s i1y1 i − ∑ s i0 y 0 i

iar influenţa asupra fondului total de salarii:

∆s S = ∆ s × ∑ Ti1

s y Ti s Ti
Influenţa separată a factorilor este dată de I si şi I s , ∆ si şi ∆ys ,
Ti
s
respectiv ∆ i S şi ∆y S .
∑ i ∑ i

3.3.4 Analiza în dinamică a salariului mediu şi a fondului de


salarii în corelaţie cu indicatorii folosirii timpului de lucru

3.3.4.1 Analiza în dinamică a salariului mediu orar şi a fondului


de salarii orar

Salariul mediu orar:


• pe categorii de muncitori:
shi = Shi / Thi
• la nivel de întreprindere:
∑ Shi = ∑ s hi ⋅ Thi = s ⋅ y Thi = x s h
sh = ∑ hi ∑ i
∑ Thi ∑ Thi
în care:
- i = 1,2,…, n – categorii de muncitori;
- shi – salariul mediu orar corespunzător categoriei i;
- Shi – fond de salarii orar corespunzător categoriei i;
- Thi – timp efectiv lucrat exprimat în om-ore aferent categoriei i;
Statistica întreprinderii

- s h – salariul mediu orar calculat la nivel superior de agregare


(întreprindere, grup de întreprinderi);
- yThi – structura timpului efectiv lucrat exprimat în om-ore pe
categorii de muncitori;
- xish – mărimea cu care contribuie fiecare categorie de muncitori
la formarea salariului mediu orar pe întreprindere.

Analiza în dinamică a salariului mediu orar se realizează cu


ajutorul indicatorilor:
• la nivelul categoriilor de muncitori:
s
i s hi = hi1
s hi 0

∆ S hi
R S hi = i S hi − 1 =
S hi 0

∆ s hi = s hil − s hi0 = R s hi ⋅ s hi0

• la nivel superior de agregare:


T
sh1 ∑ s hi1 ⋅ y1 hi
I sh = =
sh 0 ∑ s ⋅ y Thi
hi 0 0

∆ sh
R sh = I sh − 1 =
sh 0

∆ s h = sh1 − sh 0

Fondul de salarii orar cuprinde salariile de bază brute


corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi suplimentar
(inclusiv indexări şi compensări) şi plata tarifară a depăşirilor de normă
pentru cei care lucrează în acord şi totodată include: adaosurile şi sporurile
legate de realizările orare ale muncitorilor, adaosul de acord progresiv,
premii, sporuri pentru munca de noapte, spor de modificare a condiţiilor de
muncă, spor pentru conducerea unor formaţii de lucru, spor pentru instruirea
la locul de muncă.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Fondul de salarii orar se calculează:


• pe categorii de muncitori:
Shi = shi ⋅ Thi
• la nivel de întreprindere:
∑ Shi = ∑ s hi ⋅ Thi
∑ Shi = sh ⋅ ∑ Thi

∑ Shi = ∑ s hi ⋅ y Thi ⋅ ∑ Thi

3.3.4.2 Analiza în dinamică a salariului mediu zilnic şi a fondului


de salarii zilnic

Salariul mediu zilnic se calculează la nivelul categoriei de


muncitori:
szi = Szi / Tzi
sau
szi = shi ⋅ dzi ⋅ a
în care:
- szi este salariul mediu zilnic aferent categoriei i;
- Szi – fond de salarii aferent categoriei i;
- Tzi – timp efectiv lucrat exprimat în om-zile (în timp normal şi
suplimentar);
- dzi – durata medie a zilei de lucru corespunzătoare categoriei i;
- a = Szi / Shi – raportul dintre fondul de salarii zilnic şi fondul de
salarii orar.
La nivelul întreprinderii salariul mediu zilnic se calculează:
∑ Szi = ∑ s zi ⋅ Tzi = s ⋅ y Tzi = x sz
sz = ∑ zi ∑ i
∑ Tzi ∑ Tzi
sau


hi


( )
sz = sh ⋅ d z ⋅ a = ⎛⎜ ∑ s hi ⋅ y T ⎞⎟ ⋅ ∑ d zi ⋅ y Tzi ⋅ a

în care:
- sz - salariul mediu zilnic la nivelul întreprinderii;
- yTzi - structura timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile;
Statistica întreprinderii

- xisz - mărimea cu care contribuie fiecare categorie la formarea


salariului mediu zilnic.

Indicii ce reflectă influenţa simultană a factorilor şi indicii factoriali,


precum şi modificările absolute se calculează:
T
s
I s z = z1 =
∑ s zi1 ⋅ y1 zi
sz 0 ∑ s ⋅ y Tzi
zi0 0
sau
T
s s ⋅d ⋅a
I s z = z1 = h1 z1 1 =
∑ s hi1 ⋅ y1Thi ⋅ ∑ d zi1 ⋅ y1 zi ⋅ a1
sz 0 sh 0 ⋅ d z 0 ⋅ a 0 ∑ s hi0 ⋅ y Thi
Tzi
0 ⋅ ∑ d zi0 ⋅ y 0 ⋅ a 0

Fondul de salarii zilnic cuprinde fondul de salarii orar şi sumele


plătite pentru timpul nelucrat în cadrul zilei justificat: adaosul pentru ziua
redusă de muncă din diferite motive, plata timpului în care au fost realizate
rebuturi neimputabile muncitorilor cu tarifele stabilite, plata întreruperilor
din cadrul schimbului, dar nu din vina muncitorilor.
Fondul de salarii zilnic se determină astfel:
– pe categorii de muncitori:
Szi = szi ⋅ Tzi
Szi = shi ⋅ dzi ⋅ a ⋅ Tzi
– la nivel de întreprindere:
ΣSzi = Σszi ⋅ Tzi
∑ S zi = s z ⋅ ∑ T zi

∑ Szi = ∑ s zi ⋅ y Tzi ⋅ ∑ Tzi


∑ Szi = sh ⋅ d z ⋅ a ⋅ d l ⋅ ∑ Ti
respectiv
∑ Szi = ∑ s hi ⋅ y Thi ⋅ ∑ d zi ⋅ y Tzi ⋅ a ⋅ ∑ d li ⋅ y Ti ⋅ ∑ Ti
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

3.3.4.3 Analiza în dinamică a salariului mediu lunar şi a fondului


de salarii lunar

Salariul mediu lunar se calculează:


a) ca raport între fondul de salarii brut şi numărul mediu de
muncitori:
S
s li = li
Ti
respectiv
∑ Sli = ∑ s li ⋅ Ti = s ⋅y Ti = x sl
sl = ∑ li ∑ i
∑ Ti ∑ Ti
în care:
- sl este salariul mediu lunar calculat la nivelul întreprinderii;
- sli – salariul mediu lunar pe categorii de salariaţi;
- yTi – structura numărului mediu de salariaţi;
- xisl – mărimea cu care contribuie fiecare categorie de salariaţi la
formarea salariului mediu lunar.
b) ca produs între salariul mediu orar (shi), durata medie a zilei de
lucru (dzi), raportul dintre fondul de salarii zilnic şi fondul de
salarii orar (ai), durata medie a lunii de lucru (dli) şi raportul
dintre fondul de salarii lunar şi fondul de salarii zilnic (bi):
sli = s hi ⋅ d zi ⋅ a i ⋅ d li ⋅ bi
s li = s zi ⋅ d li ⋅ b i
respectiv
sl = s h ⋅ d z ⋅ a ⋅ d l ⋅ b = ∑ s hi ⋅ y Thi ⋅ ∑ d zi ⋅ y Tzi ⋅ a ⋅ ∑ d li ⋅ y Ti ⋅ b

sl = sz ⋅ d l ⋅ b = ∑ s zi ⋅ y Tzi ⋅ ∑ d li ⋅ y Ti ⋅ b

Indicele dinamicii salariului mediu lunar se poate calcula:


T
s
I s l = l1 =
∑ s li1 ⋅ y1 i
sl0 ∑ s ⋅ y Ti
li0 0
Statistica întreprinderii

iar în corelaţie cu indicatorii folosirii timpului de lucru:

s s ⋅d ⋅a ⋅d ⋅b
I s l = l1 = h1 z1 1 l1 1 =
sl 0 s h 0 ⋅ d z 0 ⋅ a 0 ⋅ d l 0 ⋅ b 0
T T T
=
∑ s hi1 ⋅ y1 hi ⋅ ∑ d zi1 ⋅ y1 zi ⋅ a1 ⋅ ∑ d li1 ⋅ y1 i ⋅ b1
T T T
∑ s hi0 ⋅ y 0 hi ⋅ ∑ d zi0 ⋅ y 0 zi ⋅ a 0 ⋅ ∑ d li0 ⋅ y 0 i ⋅ b 0
Fondul de salarii lunar (trimestrial, semestrial, anual) cuprinde
fondul de salarii zilnic, sumele plătite pentru întreruperi mai mari de o zi,
sporurile şi adaosurile ce se acordă pe perioade mai mari (lună).
Fondul de salarii se calculează:
• la nivelul categoriei de salariaţi:

⎧s li ⋅ Ti
⎪s ⋅ d ⋅ b ⋅ T

Sli = ⎨ zi li i i
⎪s hi ⋅ d zi ⋅ a i ⋅ d li ⋅ bi ⋅ Ti
⎪⎩b i ⋅ Szi

• la nivelul întreprinderii:

⎧∑ s li ⋅ Ti

⎪s l ⋅ ∑ Ti

∑ Sli = ⎨s h ⋅ d z ⋅ a ⋅ d l ⋅ b ⋅ ∑ T

⎪s z ⋅ d l ⋅ b ⋅ ∑ T
⎪b S
⎩ ∑ zi

Indicii dinamicii salariului mediu lunar sub influenţa simultană a


tuturor factorilor se calculează astfel:

s s ⋅d ⋅a ⋅d ⋅b
I s l = l1 = h1 z1 1 l1 1
sl0 s h 0 ⋅ d z 0 ⋅ a 0 ⋅ d l 0 ⋅ b 0
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Modificarea absolută a fondului de salarii pe seama variaţiei


salariului mediu lunar este:

∆ l S = (sl1 − sl0 ) ⋅ ∑ T1
s
∑ l

Influenţa modificării salariului mediu orar asupra salariului


mediu lunar va fi:
• în cifre relative:
sh s ⋅d ⋅a ⋅d ⋅b
I = h1 z1 1 l1 1
sl s h 0 ⋅ d z1 ⋅ a 1 ⋅ d l1 ⋅ b1

• în cifre absolute:
sh
∆ = (s h1 − s h 0 ) ⋅ d z1 ⋅ a 1 ⋅ d l1 ⋅ b1
sl

s s
∆ h S = ∆ sh ⋅ ∑ T1
∑ l

Influenţa duratei medii a zilei de lucru asupra salariului mediu


lunar este:
• în cifre relative:
dz s h ⋅ d z 1 ⋅ a 1 ⋅ d l1 ⋅ b1
I = 0
sl s h 0 ⋅ d z 0 ⋅ a 1 ⋅ d l1 ⋅ b1
• în cifre absolute:
d
( )
∆ s z = d z1 − d z 0 ⋅ sh 0 ⋅ a1 ⋅ d l1 ⋅ b1
l

Modificarea salariului mediu lunar pe seama variaţiei


raportului dintre fondul de salarii zilnic şi fondul de salarii orar este:
• în cifre relative:
s ⋅d ⋅a ⋅d ⋅b
I as = h 0 z 0 1 l1 1
l sh 0 ⋅ d z 0 ⋅ a 0 ⋅ d l1 ⋅ b1

• în cifre absolute:
∆as = (a1 − a 0 ) ⋅ sh 0 ⋅ d z0 ⋅ d l1 ⋅ b1
l
Statistica întreprinderii

Influenţa modificării duratei medii a lunii de lucru asupra


variaţiei salariului mediu lunar a fost:
• în cifre relative:
d s ⋅d ⋅a ⋅d ⋅b
I s l = h 0 z 0 0 l1 1
l sh 0 ⋅ d z 0 ⋅ a 0 ⋅ d l0 ⋅ b1
• în cifre absolute:
∆ sl = (d l1 − d l0 ) ⋅ sh 0 ⋅ d z 0 ⋅ a 0 ⋅ b1
d
l

d d
∆ l S = ∆ sl ⋅ ∑ T1
∑ l

Influenţa modificării raportului dintre fondul de salarii lunar şi


fondul de salarii zilnic este:
• în cifre relative:
s ⋅d ⋅a ⋅d ⋅b
I bs = h 0 z 0 0 l0 1
l s h 0 ⋅ d z 0 ⋅ a 0 ⋅ d l0 ⋅ b 0

• în cifre absolute vom avea:


∆as = (b1 − b 0 ) ⋅ sh 0 ⋅ d z0 ⋅ d l0 ⋅ a 0
l

∆b S = ∆bs ⋅ ∑ T1
∑ l

Modificarea absolută a fondului de salarii pe seama variaţiei


salariului mediu se poate determina ca suma algebrica a diferenţelor parţiale
folosind relaţia:
s d d
∆ ∑ S = ∆ h S + ∆ z S + ∆a S + ∆ l S + ∆b S
∑ ∑ ∑ ∑ ∑

3.3.5 Analiza corelaţiei dintre creşterea salariului mediu


şi a productivităţii muncii

O corelaţie optimă între productivitatea muncii şi salarii presupune


ca dinamica productivităţii muncii să fie superioară celei a salariului
mediu. Numai creşterea mai rapidă a productivităţii muncii faţă de salarii
permite reducerea cheltuielilor cu salariile pe unitate de produs ceea ce
determină micşorarea costurilor şi sporirea rentabilităţii.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Respectarea corelaţiei dintre productivitatea muncii şi salarii


prezintă o deosebită importanţă atât la nivel microeconomic cât şi la nivelul
întregii economii naţionale. La nivel microeconomic efectele pozitive ale
respectării corelaţiei analizate se manifestă în planul asigurării unui anumit
echilibru între producţie, costuri şi salarii. La nivel macroeconomic, efectele
pozitive sunt legate de menţinerea circulaţiei mărfurilor şi a banilor,
evitându-se alimentarea fenomenelor inflaţioniste.
Corelaţia economică este respectată în situaţia în care raportul dintre
indicele salariului mediu şi cel al productivităţii muncii este subunitar.
Respectarea acestei corelaţii se analizează cu ajutorul inegalităţii:
Is : Iw < 1
Acest raport este însoţit de un alt indicator, considerat deosebit de
sugestiv: modificarea relativă a fondului de salarii datorată variaţiei
productivităţii muncii2. Acest indicator reflectă economia sau risipa de fond
de salarii înregistrată la nivelul economiei naţionale, pe seama creşterii
respectiv scăderii productivităţii muncii.
Is ⋅ I∑ T I S
= ∑
I w ⋅ I∑ T IQ

IQ > I∑ S sau I∑ S : IQ < 1

În analiză se urmăreşte corelaţia dintre ritmul creşterii salariului


mediu şi cel al creşterii productivităţii muncii, precum şi corelaţia dintre
ritmul de creştere a fondului de salarii şi cel al producţiei. În consecinţă,
analiza comparată a fondului de salarii se poate realiza în două variante,
după cum se ţine seama sau nu de indicele îndeplinirii planului de producţie:
1) Neţinând seama de indicele îndeplinirii planului de producţie
În acest caz se compară fondul de salarii efectiv cheltuit cu fondul de
salarii planificat şi se calculează:
a) Modificarea absolută exprimată în cifre relative a fondului de
salarii:
⎛ ∑ S1 ⎞
( )
R ∑ S = I ∑ S − 1 ⋅ 100 = ⎜
⎜ ∑ Spl
− 1⎟ ⋅ 100

⎝ ⎠

2
vezi Roman, M, Zaharia, O., Hurduzeu M., Mihaescu, C. – Analiza statistico-economică
în industrie. Compendiu, Editura ASE, Bucureşti 2000
Statistica întreprinderii

b) Modificarea absolută exprimată în cifre absolute:


∆ ∑ S = ∑ S1 − ∑ Spl = R ∑ S ⋅ ∑ Spl
2) Dacă se ţine cont de realizarea planului de producţie

În cazul acesta se calculează un indicator suplimentar numit fondul


de salarii admisibil, corespunzător indicelui realizării planului de producţie
marfă sau producţie globală. El este de fapt fondul de salarii planificat,
corectat sau recalculat cu indicele îndeplinirii planului producţiei, indicând
limita maximă a fondului de salarii ce poate fi folosit de întreprindere în
perioada respectivă.
Fondul de salarii admisibil se calculează astfel:
∑q p
∑ Sa = ∑ Spl ⋅ q 1 p = ∑ Spl ⋅ I Q
∑ pl
în care:
- ΣSa este fondul de salarii admisibil;
- Σq1p – producţia efectiv realizată;
- Σqplp – producţia planificată;
- ΣSpl – fondul de salarii planificat.
Comparând fondul de salarii efectiv realizat cu fondul de salarii
admisibil se poate calcula modificarea (economia/risipa) relativă de fond de
salarii exprimată în cifre relative şi absolute:
• modificarea (economia/risipa) relativă de fond de salarii
exprimată în cifre relative se calculează astfel:

M rr =
∑ S1 ⋅ 100 − 100 =
∑ S1 ⋅ 100 − 100 = ∑ S1 − ∑ Sa ⋅ 100
∑ Spl ⋅ I Q ∑ Sa ∑ Sa
• modificarea (economia/risipa) relativă exprimată în cifre
absolute este dată de relaţia:
M ar = ∑ S1 − ∑ S a = M rr × ∑ S a

Modificarea (economia/risipa) relativă de fond de salarii exprimată


în cifre relative şi absolute se determină în următoarele variante:
1) Folosind mărimile absolute putem determina modificarea
(economia/risipa) relativă de fond de salarii exprimată în cifre relative
astfel:

Mrr =
∑ S1 ⋅ 100 − 100 = ∑ S1 − ∑ Sa ⋅ 100 = M ar ⋅ 100
∑ Spl I Q ∑ Sa ∑ Sa
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

În cifre absolute, modificarea (economia/risipa) relativă de fond de


salarii se calculează prin relaţia cunoscută:
M ar = ∑ S1 − ∑ a = M rr ⋅ ∑ S a
2) Pornind de la mărimile medii, modificarea (economia / risipa)
relativă de fond de salarii se determină cu ajutorul relaţiei:
s1 s
M ar = ⋅ 100 − 100 = 1 ⋅ 100 − 100
s pl ⋅ I w sa
în care sa reprezintă salariul mediu planificat, corectat cu indicele
îndeplinirii productivităţii muncii, respectiv salariul mediu admisibil.
( )
M ar = (s1 − s a )∑ T1 = s1 − s pl ⋅ Iw ∑ T1
3) În cazul în care folosim mărimile relative ale îndeplinirii planului,
modificarea (economia/risipa) relativă de fond de salarii exprimată în cifre
relative se calculează:

Mrr =
∑ S1 : Q1 ⋅100 − 100 = ⎛⎜ I ∑ S − 1⎞⎟ ⋅100
∑ Spl Q pl ⎜ IQ ⎟
⎝ ⎠
Dacă cunoaştem indicele îndeplinirii planului productivităţii muncii
şi cel al salariului mediu, acelaşi indicator se va calcula astfel:
s w ⎛I ⎞
M rr = 1 : 1 ⋅ 100 − 100 = ⎜⎜ s − 1⎟⎟ ⋅ 100
s pl w pl ⎝ Iw ⎠
4) Folosind mărimile relative de structură, modificarea
(economia/risipa) relativă a fondului de salarii exprimată în cifre relative se
poate determina astfel:

M rr =
∑ S1 : ∑ S pl ⋅ 100 − 100 = ⎛⎜ g1 ⎞
− 1⎟ ⋅ 100
∑ Q1 ∑ Q pl ⎜ g pl ⎟
⎝ ⎠
unde g1' şi g 'pl reprezintă greutatea specifică a fondului de salarii în
valoarea producţiei sau câţi lei fond de salarii revin la un leu producţie
efectiv realizată, respectiv planificată.
s s pl ⎛ g' ⎞
M rr = 1 : ⋅ 100 − 100 = ⎜ 1 − 1⎟ ⋅ 100
w1 w pl ⎜ g' pl ⎟
⎝ ⎠
unde g'1 şi g'pl reprezintă greutatea specifica a salariului mediu în
productivitatea muncii sau câţi lei salariu mediu revin la un leu
productivitate.
Statistica întreprinderii

Modificarea (economia /risipa) relativă a fondului de salarii


exprimată în cifre absolute se calculează:
(
M ar = g1 − g pl ⋅ Q1)
sau
( )
M ar = g'1 −g 'pl ⋅ Q1

Modificarea (economia/risipa) de fond de salarii realizată ca urmare


a corelaţiei favorabile dintre indicele salariului mediu şi cel al
productivităţii muncii se poate calcula folosind relaţia:

M ar = (I s − I w ) ⋅ spl ⋅ ∑ T1

PROBLEME PROPUSE ŞI REZOLVATE

Aplicaţia 1

Având următoarele informaţii despre numărul de muncitori din cele


două secţii ale unei întreprinderi industriale pentru două perioade
consecutive, se cere să se analizeze dinamica numărului de muncitori
evidenţiind influenţele factorilor.

Numărul de muncitori
Secţii
0 1
1 500 600
2 500 700
Întreprindere 1000 1300

Rezolvare:

Modificarea numărului de muncitori se face cu ajutorul a doi


indicatori absoluţi şi a doi indicatori relativi. Avem şi doi factori care
influenţează modificarea numărului de muncitori din secţii şi anume:
structura numărului de muncitori (factor calitativ) şi numărul total de
muncitori din întreprindere (factor cantitativ).
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Modificarea numărului de muncitori cu ajutorul indicatorilor absoluţi


Valoarea absolută a unui procent
Modificarea absolută a numărului
de modificare a numărului de
de muncitori
Secţii muncitori

∆∑ Ti
A T∑i Ti
T T
∆ Ti ∆yTi Ti
A Ti y
A Ti
1 100 -52 150 5 6,5 5
2 200 52 150 5 6,5 5
Total 300 - - 10 - -
Modificarea numărului de muncitori cu ajutorul indicatorilor relativi
Procentul modificare a numărului
Indicele numărului de muncitori de muncitori
Secţii (%)

I Ti yT
∑ Ti
I Ti R Ti yT
∑ Ti
R Ti
I Ti R Ti
1 1,2 0,92 1,3 20 -8 30
2 1,4 1,08 1,3 40 8 30
Total 1,3 - - 30 - -

Aplicaţia 1*: Analiza corelată Productivitate – Timp – Producţie


Având datele din coloanele 0 – 8 din tabelul 1 se calculează toţi
indicatorii prezentaţi în tabelele 2 şi 3.
Tabel 1
Cifra de afaceri
(preţuri dz dl
T
Secţii comparate) ore zile
(mii U.M.)
VII VIII VII VIII VII VIII VII VIII
0 1 2 3 4 5 6 7 8
20,161
1 36441,2 43148,6 7,472 7,61 19,825 1200 1302
3
19,012
2 22838,8 24765,4 7,8 7,85 19,737 800 798
5
S.C. 59280,0 67914,0 7,6 7,7 19,5 20 2000 2100

Tabel 2
Wh Wz Wl
U.M./ oră U.M./zi U.M./lună
VII VIII VII VIII VII VIII
205 216 1531,78 1643,76 30367,7 33140,3
192,5 200,306 1501,5 1572,4 28547,3 31034,5
200 210 1520 1617 29640 32340
TABELUL 3
MODIFICAREA VOLUMULUI PRODUCŢIEI

RELATIVĂ ABSOLUTĂ
(%) (mii u.m.)
Secţii
Totală Factorială Totală Factorială

iq ∆q
iqWh idz
q iqWz idl
q iqWl iT
q ∆qWh ∆dz
q ∆qWz ∆ dl
q ∆ qWl ∆T
q

1 118,406 105,366 101,847 107,312 101,696 109,132 108,5 6707,4 2197,4 742,715 2940,115 670,965 3611,08 3096,320

2 108,436 104,055 100,641 104,722 103,81 108,712 99,75 1926,6 964,1 151,4975 1115,5975 867,790 1983,387 -56,7875

S.C. 114,565 105 101,316 106,381 102,564 109,109 105 8634 3234 840 4074 1596 5670 2964
Statistica întreprinderii

Aplicaţia 1**

Având următoarele informaţii referitoare la numărul de muncitori şi


la durata zilei, respectiv lunii de lucru dintr-o întreprindere având două
secţii productive, se cere să se calculeze şi să se analizeze indicatorii de
volum ai folosirii timpului de lucru evidenţiind influenţele factorilor.

Numărul de Durata zilei de lucru Durata lunii de lucru


Secţii muncitori (ore) (zile)
0 1 0 1 0 1
1 200 300 7,2 7,4 20 22
2 400 600 7,4 7,6 22 24
Întreprinder
600 900
e

Rezolvare:
Indicatorii de volum ai utilizării timpului de lucru sunt timpul efectiv
lucrat exprimat în om-zile şi timpul efectiv lucrat exprimat în om-ore.
Valorile acestor doi indicatori se vor determina pornind de la
relaţiile de calcul ale duratei zilei, respectiv lunii de lucru.
Tz i
dli = ⇒ Tz i = dl i ∗ T i
Ti
Th i
dz i = ⇒ Th i = dz i ∗ Tz i
Tz i

Timpul efectiv lucrat exprimat în om-zile şi respectiv în om-ore se


însumează pe secţii şi se obţine timpul total lucrat exprimat în om-zile,
respectiv om-ore.
Având timpul total se determină durata medie a zilei, respectiv lunii
de lucru.
Timp efectiv lucrat exprimat Timp efectiv lucrat exprimat
Secţii în om-zile în om-ore
0 1 0 1
1 4000 6600 28800 48840
2 8800 14400 65120 109440
Total 12800 21000 93920 158280

Vom prezenta în continuare doar modificarea absolută totală a:


Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

• timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile şi pe seama celor doi


factori de influenţă (durata lunii – factor calitativ şi numărul de
muncitori – factor cantitativ )
• timpului efectiv lucrat exprimat în om-ore şi pe seama celor 4
factori de influenţă posibil de identificat.
Modificarea timpului Modificarea timpului lucrat exprimat în om-
lucrat exprimat în om-zile ore
Secţii
∆ Tz ∆ dl
Tz ∆T
Tz ∆ Th ∆ Tz
Th ∆ dz
Th ∆ dl
Th ∆T
Th
1 2600 600 2000 20040 18720 1320 4320 14400
2 5600 1200 4400 44320 41440 2880 8880 32560
60167, 13207, 46952,
Total 8200 1800 6400 64360 4189,5
5 5 6

Problema 2

Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele date


pentru lunile iulie şi august:
Structura Durata lunii de Indicele
Modificarea
producţiei lucru duratei zilei
Secţii absolută a zilei
(%) (zile) de lucru
de lucru
0 1 0 1 (%)
1 40 42 17 17,4 0,3 104,1(6)
2 60 58 16 16,3 0,2 102,(702)
S.C. 100 100 16,5 16,894

Se mai cunosc:
• pe societate comercială producţia a crescut cu 10%
∑ q i1
R ∑ q = 10% ⇒ = 1,1
∑ q i0
• la secţia 1 producţia a crescut cu 15500 bucăţi
∆ q1 = q11 − q10 = 15500 bucăţi
• pe societate comercială numărul total de muncitori a crescut cu 50
de muncitori
∆ ∑ Ti = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 50 muncitori
• la secţia 1 numărul de muncitori a crescut de 1,134 ori

I T1 = T1l = 1,134
T10
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Se cere să se analizeze:
1. Dinamica producţiei la nivel de secţie evidenţiind influenţele
factorilor (cifre relative)
y q , I ∑ qi
I qi , R qi , I qi qi
2. Dinamica numărului de muncitori pe secţii evidenţiind influenţele
factorilor (cifre absolute)
T
∆ Ti , A Ti , ∆yTi , ∆∑
Ti
Ti

3. Dinamica timpului efectiv lucrat pe societate comercială:

3.1 dinamica timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile pe societate


comercială
∆ ∑ Tz , I ∑ Tz , R ∑ Tz , A ∑ Tz
3.2 dinamica timpului efevtiv lucrat exprimat în om-ore pe societate
comercială
∆ ∑ Th , I ∑ Th , R ∑ Th , A ∑ Th

Rezolvare:

1.
∆ q1 = q11 − q10 = 15500 bucăţi
q
q1l = y10 ∑ q il = 0,42∑ q il
q
q10 = y10 ∑ q i0 = 0,42∑ q i0
Deci: 0,42 ∑ q i1 − 0,4∑ q i0 = 15500 bucăţi

∑ q i1
= 1,1 ⇒ ∑ q i0 = 250000 bucăţi; ∑ q i1 = 275000 bucăţi
∑ q i0
Statistica întreprinderii

Indicatorii referitori la producţie care se cer a fi calculaţi la punctul 1


sunt prezentaţi în tabelul care urmează:
Volumul producţiei
Secţii (buc.) I qi R qi (%) yq
I qi
∑ qi
I qi
0 1
1 100000 115500 1,155 15,5 1,05 1,1
2 150000 159500 1,063 6,3 0,96 1,1
S.C. 250000 275000 1,1 10 - -
q
q y i1 ∑ q i1 y iq1
y
I qi = q =
y i0 ∑ q i1 y iq0

y iq0 ∑ q i1 ∑ q i1
∑ qi
I qi = q =
y i 0 ∑ q i0 ∑ q i0

Interpretarea rezultatelor pentru secţia 1:


La secţia 1 volumul fizic al producţiei a crescut de 1,155 ori,
respectiv cu 15,5%. Producţia fizică la secţia 1 a crescut de 1,05 ori pe
seama creşterii ponderii producţiei secţiei 1 în totalul volumului fizic al
producţiei cu 2%. Producţia secţiei 1 a crescut de 1,1 ori pe seama creşterii
volumului total al producţiei societăţii comerciale.
2.
T
I T1 = 1l = 1,134
T10
T
T11 = y11 ∑ T i1
T
T10 = y10 ∑ T i0

Structura numărului de muncitori nu se dă în ipoteză, dar se poate


determina din datele referitoare la durata medie a lunii de lucru şi din
duratele lunii de lucru pe secţii.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

∑ Tz i ∑ dl i T i
dl = = = ∑ dl i y T
∑ Ti ∑ Ti i
T T T
dl 0 = ∑ dl i0 y i0 = 17 y10 + 16 y 20 = 16,5
T + y T = 1 ⇒ y T = y T = 0,5
y10 20 10 20
T T T
dl1 = ∑ dl i1 y i1 = 17,4 y11 + 16,3 y 21 = 16,894
T + y T = 1 ⇒ y T = 0,54; y T = 0,46
y11 21 11 21
T11 0,54∑ T i1
= = 1,134
T10 0,5∑ T i0
∑ T i1 − ∑ T i0 = 50 ⇒ ∑ T i0 = 1000 muncitori;
∑ T i1 = 1050 muncitori
Indicatorii referitori la forţa de muncă care au fost ceruţi a fi
calculaţi la punctul 2 vor fi prezentaţi în tabelul care urmează:
Numărul de muncitori T
Secţii
0 1
∆ Ti A Ti ∆yTi ∆∑TiT
1 500 567 67 5 42 25
2 500 483 -17 5 -42 25
S.C. 1000 1050 50 10 - -

yT
∆Ti = ⎛⎜ yil
T − yT ⎞ ∗ T
i0 ⎟⎠ ∑ il

∑ T = (∑ T − ∑ T ) ∗ yT
∆ Ti il i0 io
Interpretarea rezultatelor pentru secţia 2:
La secţia 2 numărul de muncitori a scăzut de la o perioadă la alta cu
17 muncitori, acest fapt datorându-se reducerii nurărului de muncitori pe
seama scăderii ponderii numărului de muncitori din secţia 2 în numărul de
muncitori al societăţii de la 50% la 46%. Datorită creşterii numărului total
de muncitori din societatea comercială, numărul de muncitori de la secţia 2
a crescut cu 25 de de muncitori.
Unui procent de scădere al numărului de muncitori de la secţia 2 îi
revin 5 oameni.
Statistica întreprinderii

3.1.
∑ Tz i
dl = ⇒ ∑ Tz i = dl * ∑ T i
∑ Ti
∑ Tz i0 = dl 0 ∑ T i0 = 16,5 * 1000 = 16500 om-zile
∑ Tz i1 = dl1 ∑ T i1 = 16,894 * 1050 = 17738,7 om-zile
∆ ∑ Tz = ∑ Tz i1 − ∑ Tz i0 = 1238,7 om-zile
∑ Tz i1
I ∑ Tz = = 1,075
∑ Tz i0
R ∑ Tz = ( I ∑ Tz − 1) ∗ 100 = 7,5 %
∑ Tz i0
A ∑ Tz = = 165 om-zile/1%
100
La nivel de societate comercială, timpul efectiv lucrat exprimat în
om-zile a crescut cu 1238,7 om-zile, de 1,075 ori, respectiv cu 7,5%. Unui
procent de creştere a timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile îi revin 165
om-zile.

3.2.
∆ dz = dzi1 − dzi0
dzi1
Idz = ⇒ dzi0 ; dzi1
dzi0
dz11 − dz10 = 0,3 ore
dz11
= 1,0416 ⇒ dz10 = 7,2 ore; dz11 = 7,5 ore
dz10
dz 21 − dz 20 = 0,2 ore
dz 21
= 1,02702 ⇒ dz 20 = 7,4 ore; dz 21 = 7,6 ore
dz 20
Th
dzi = i ⇒ Th i = dzi ∗ Tzi
Tzi
Tz i
dli = ⇒ Tzi = dli ∗ Ti
Ti
Tz10 = dl10 T10 = 17 ∗ 500 = 8500 om-zile
Tz11 = dl11T11 = 17,4 ∗ 567 = 9865,8 om-zile
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Tz 20 = dl20 T 20 = 16 ∗ 500 = 8000 om-zile


Tz 21 = dl21T 21 = 16,3 ∗ 483 = 7872,9 om-zile
Th10 = dz10 Tz10 = 7,2 ∗ 8500 = 61200 om-ore
Th 20 = dz 20 Tz 20 = 7,4 ∗ 8000 = 59200 om-ore
∑ Th i0 = Th10 + Th 20 = 120400 om-ore
Th11 = dz11Tz11 = 7,5 ∗ 9865,8 = 73993,5 om-ore
Th 21 = dz 21Tz 21 = 7,6 ∗ 7872,9 = 59834,04 om-ore
∑ Th i1 = Th11 + Th 21 = 133827,54 om-ore
∆ ∑ Th = ∑ Th i1 − ∑ Th i0 = 13427,54 om-ore
∑ Th i1
I ∑ Th = = 1,11
∑ Th i0
R ∑ Th = 11%
∑ Th i0
A ∑ Th = = 1204 om-ore/1%
100
Pe societate comercială, timpul total efectiv lucrat exprimat în om-
ore a crescut cu 13427,54 om-ore, de 1,11 ori, respectiv cu 11%. Unui
procent de creştere a timpului total lucrat exprimat în om-ore îi revin 1204
om-ore.

Problema 3
Din activitatea unei firme industriale care fabrică două tipuri de
produse reţinem următoarele date referitoare la două luni consecutive:

Structura valorii producţiei Preţ unitar de livrare


Tipul
(%) (mii u.m.)
produsului
0 1 0 1
A 62 70 8000 7000
B 38 30 4000 3000
Total 100 100 - -

Se mai cunosc următoarele informaţii:


a) Volumul valoric total al producţiei a crescut cu 5%, în timp ce
volumul valoric al producţiei produsului B a scăzut cu 26 milioane u.m.;
Statistica întreprinderii

b) Numărul total de muncitori care au participat la realizarea


produselor a fost de 1000 de muncitori în ambele luni.

Se cere să se determine:
1) Volumul valoric al producţiei atât pe produs, cât şi pe total în
ambele perioade:
q A 0 p A 0, q A1 p A1, q B0 p B0, q B1 p B1, ∑ q i 0 pi 0, ∑ q il pil, i ∈ {A,B}
i i

2) Volumul fizic al producţiei pentru fiecare produs în parte. (Nu se


poate obţine volumul fizic total al producţiei pentru că avem producţie
eterogenă – două produse diferite nu se pot însuma.)
q A 0 , q A1, q B0 , q B1

3) Dinamica volumului valoric al producţiei pe total indicator şi pe


factorii de influenţă care intervin în context:
q
∑ q i pi y i i I qp R qp
∆ ∑ q p , I∑ q p , R ∑ q p , A ∑ q p , ∆ ,∆ ,X ∑ ,X ∑
i i i i i i i i q i pi q i pi q i pi q i pi
i i i i

4) Indicele volumului fizic al producţiei totale:


Iq∑ qp

5) Dinamica productivităţii medii a muncii :


∆ wl , I wl , R wl , A wl

6) Modificarea volumului valoric al producţiei totale pe seama


modificării productivităţii medii lunare şi a numărului total de muncitori (în
cifre absolute):
∆∑wl , ∆ ∑ T
qp ∑ qp

Rezolvare:

1) Volumul valoric al producţiei atât pe produs cât şi pe total în


ambele perioade
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

De la punctul a cunoaştem:
∑ q i pi
R ∑ q p = 5% ⇒ i = 1,05
i i ∑ i0 i0
q p
i
i
∆q Bp B = q B1p B1 − q B0p B0 = −26 mil. u.m. rezultă
∑ qi0pi0 = 400 mil. u.m.
i

Dar: q B0p B0 = yqp


B1 ∗ ∑ qil pil = 0,3 ∗ ∑ qilpil
i i
∑ i1 i1
q p = 420 mil. u.m.
i

q B0p B0 = yqp
B0 ∗ ∑ qi0pi0 = 0,38 ∗ ∑ qi0pi0
i i

Datele referitoare la volumul valoric al producţiei pentru fiecare


produs sunt sintetizate în tabelul de mai jos:

Volumul valoric al producţiei ( qi pi )


Tipul produsului (mil. u.m.)
0 1
A 248 294
B 152 126
Total 400 420

2) Volumul fizic al producţiei pentru fiecare produs în parte

Cunoaştem pentru fiecare produs în parte volumul valoric al


producţiei ( qi pi ) şi cunoaştem din ipoteză preţul unitar de livrare pentru
fiecare produs, deci putem determina volumul fizic al producţiei pentru
q p
fiecare produs în parte adică qi = i i . Rezultatele sunt prezentate în
pi
tabelul care urmează:
Statistica întreprinderii

Volumul fizic al producţiei ( qi ) (buc.)


Tipul produsului
0 1
A 31 42
B 38 42
TOTAL - -

3) Dinamica volumului valoric al producţiei pe total indicator şi pe


factorii de influenţă care intervin în context
∆ q p = q i1 p i1 − q i0 p i0
i i
q i1 p i1
Iq p =
i i q i0 p i0
R q p = ( I q p − 1) ∗ 100
i i i i
q i0 p i0
Aq p =
i i 100
∆ q∑ qp = (∑ q i1 p i1 − ∑ q i0 p i0 ) ∗ y qp
p
i i i0
i i
qp qp
∆ qy p = ( y i1 − y i0 ) ∗ ∑ q i1 p i1
i i i
qp
X iI ∑ qp = I q p ∗ y i0
i i
qp
X iR ∑ qp = R q p ∗ y i0
i i

Valorile acestor indicatori sunt date în tabelul de mai jos:

∆q p Aq p ∆ q∑ qp ∆ qy p
Tip i i Rq p i i i pi i i X iI ∑ qp X iR ∑ qp
produ Iq p i i
(mil. i i (mil. (mil. (mil.
s (%) (%) (%)
u.m.) u.m./%) u.m.) u.m.)
A 46 1,18 18 2,48 12,4 33,6 73,16 11,16
B -26 0,82 -18 1,52 7,6 -33,6 31,16 -6,84
Total 20 1,05 5 4,00 20,0 0 - -

Se observă că volumul valoric total al producţiei a crescut cu 20


milioane u.m., de 1,05 ori, respectiv cu 5%. Unui procent de modificare a
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

volumului valoric total al producţiei îi corespunde o modificare de 4


milioane u.m..

4) Indicele volumului fizic al producţiei totale


Indicele volumului fizic al producţiei totale se mai numeşte şi
indicele volumului valoric al producţiei totale pe seama modificării
volumului fizic al producţiei. Relaţia de calcul a acestui indicator este:
∑ q i1 p i0
i 42 ∗ 8000 mii + 42 ∗ 4000 mii
I q qp = = = 1,2
∑ ∑ q i0 p i0 420 mil. lei
i
Se poate observa că indicele volumului fizic al producţiei totale are
o valoare mai mare decât indicele volumului valoric al producţiei totale,
acest fapt datorându-se diminuării preţurilor unitare de livrare de la o
perioadă la alta.
5) Dinamica productivităţii medii a muncii
∑ q i pi ∑ q i0 p i0
i 400
wl = ⇒ wl 0 = i = = 0,4 mil. u.m./muncitor
∑ Ti ∑ T i0 1000
i i
∑ q i1 p i0
i 504
wl1 = = = 0,504 mil. u.m./muncitor
∑ T i1 1000
i
∆ wl = wl1 − wl 0 = 0,504 − 0,4 = 0,104 mil. u.m./muncitor

wl1 0,504
I wl = = = 1,26
wl 0 0,4

R wl = ( I wl − 1)*100 = 26%

wl 0
A wl = = 0,004 mil. u.m./%
100
Statistica întreprinderii

Se poate observa că productivitatea medie lunară (fără influenţa


preţurilor) a crescut de la o lună la alta cu 0,104 milioane u.m. pe muncitor,
adică cu 26%.

6) Modificarea volumului valoric al producţiei totale pe seama


modificării productivităţii medii lunare şi a numărului total de muncitori (în
cifre absolute)
∆ wlqp = ( wl1 − wl 0 ) ∗ ∑ T i1 = (0,420 − 0,4) ∗ 1000 = 20 mil. u.m.

i
∑ q i1 p i1
i 420
wl1 = = = 0,420 mil. u.m./muncitor
∑ T i1 1000
i

∆∑ T = ( ∑ T i1 − ∑ T i0) * wl 0 = 0
∑ qp
i i

∆ ∑ qp = ∆ wlqp + ∆ ∑ T
∑ ∑ qp
Se observă că volumul total al producţiei valorice a crescut pe seama
creşterii productivităţii medii a muncii, numărul de muncitori rămânând
neschimbat. Acesta este un aspect favorabil pentru întreprinderea analizată.

Problema 4

Se cunosc următoarele date în legătură cu activitatea productivă a


unei întreprinderi având două secţii, pentru lunile iulie şi august, referitoare
la fabricarea produsului A:
Structura Ore nelucrate pe Zile nelucrate ce
Productivitatea
volumului zi ce revin în revin
muncii
Secţii producţiei medie pe un în medie
(buc./muncitor)
(%) muncitor pe un muncitor
0 1 0 1 0 1 0 1
1 40 42 400 420 0,5 0,4 0,7 0,8
2 60 58 400 550 0,6 0,5 0,6 0,6

Se mai ştie că la nivelul firmei volumul producţiei a crescut cu 10%,


în timp ce la nivelul secţiei 1 a crescut cu 3100 de bucăţi.
Durata normată a zilei de lucru a fost de 31 de zile.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Să se analizeze:
1. Dinamica producţiei în unităţi fizice, la nivelul fiecărei secţii şi al
întreprinderii
2. Modificarea relativă şi absolută a duratelor medii ale zilei şi lunii
de lucru
3. Modificarea absolută a volumului de timp efectiv lucrat exprimat
în om-ore şi a producţiei pe seama următorilor factori:
• durata medie a zilei de lucru
• durata medie a lunii de lucru
• numărul de muncitori
4. Modificarea absolută şi relativă a productivităţii medii lunare
5. Economia relativă a numărului total de muncitori exprimată în
cifre relative şi absolute la nivelul firmei

Rezolvare:
1.
∆ q1 = q11 − q10 = 3100 bucăţi
q11 = y11q ∑ q = 0,42∑ q
i1 i1
q10 = y10q ∑ q = 0,4∑ q ⇒ 0,42 ∑ q − 0,4∑ q = 3100 bucăţi
i0 i0 i1 i0
∑ q i1
. = 1,1 ⇒ ∑ q i0 = 50000 bucăţi; ∑ q i1 = 55000 bucăţi
∑ q i0

Indicatorii producţiei ceruţi la punctul 1 sunt prezentaţi în tabelul


care urmează:
Secţii Volumul producţiei ∆ qi I qi R qi A qi
(bucăţi)
(buc.) (%) (buc./1%)
0 1
1 20000 23100 3100 1,155 15,5 200
2 30000 31900 1900 1,063 6,3 300
Total 50000 55000 5000 1,1 10 500

2. Din ipoteză ştim că durata normală a lunii de lucru este d nl = 21


zile şi mai cunoaştem din ultimele două coloane ale tabelului din ipoteză
numărul de zile nelucrate ce revin în medie pe un muncitor. Din aceste date
vom determina duratele lunilor pe secţii.
Statistica întreprinderii

dl i = d nl − numărul de zile nelucrate ce revin în medie pe un


muncitor
La fel vom determina duratele zilelor de lucru pe secţii. Cunoaştem
din ipoteză numărul de ore nelucrate pe zi şi mai ştim că durata normală a
zilei de lucru este de 8 ore.
dz i = 8 − numărul de ore nelucrate pe zi
Rezultatele obţinute vor fi prezentate în tabelul care urmează:

Secţi dli (zile) dz i (ore) Ti y iT Tz i


i
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
1 20,3 20,2 7,5 7,6 50 55 0,4 0,48 1015 1111
2 20,4 20,4 7,4 7,5 75 58 0,6 0,52 1530 1183,2
Total 20,36 20,304 7,44 7,548 125 113 1 1 2545 2294,2

Numărul de muncitori a fost determinat prin împărţirea volumului


producţiei (care a fost determinat) la productivitatea lunară a muncii
(ipoteză).
qi
Ti =
wl i
Durata medie a lunii de lucru a fost determinată cu ajutorul relaţiei:
∑ Tz i0 ∑ dl i0 T i0
dl 0 = = = ∑ dli0 y T = 20,3 ∗ 0,4 + 20,4 ∗ 0,6 = 20,36 zile
∑ T i0 ∑ T i0 i0
∑ Tz i1 ∑ dl i1 T i1
dl1 = = = ∑ dli1 y T = 20,2 ∗ 0,48 + 20,4 ∗ 0,52 = 20,304 zile
∑ T i1 ∑ T i1 i1
∆ dl = dl1 − dl 0 = −0,056 zile

dl1
I dl = = 0,997
dl 0

R dl = −0,3 %
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

dl 0
A dl = = 0,2036 zile/1%
100
Durata medie a zilei. de lucru a fost determinată cu ajutorul relaţiei:

∑ Th i0 ∑ dz i0 Tz i0 1015 1530
dz 0 = = = ∑ dz i0 y Tz = 7,5 ∗ + 7, 4 ∗ =
∑ Tz i0 ∑ Tz i0 i0 2545 2545
= 7,44 ore
∑ Th i1 ∑ dz i1 Tz i1 1111 1183,2
dz1 = = = ∑ dz i1 y Tz = 7,6 ∗ + 7,5 ∗ =
∑ Tz i1 ∑ Tz i1 i1 2294,2 2294,2
= 7,548 ore
∆ dz = dz1 − dz 0 = 0,108 ore
dz1
I dz = = 1,0145
dz 0
R dz = 1,45 %
dz 0
A dz = = 0,0744 ore/1 %
100

3. Determinăm timpul efectiv lucrat exprimat în om-ore:


Th i = dz i Tz i

Secţii Th i (om − ore)


0 1
1 7612,5 8443,6
2 11322 8874
Total 18934,5 17317,6

Modificarea timpului total efectiv lucrat exprimat în om-ore pe


seama modificării duratei medii a zilei de lucru:

∆ dzThi = ( dz1 − dz 0 ) * ∑ Tz i1 = (7,548 − 7,44) ∗ 2294,2 =



= 247,7736 om-ore
Statistica întreprinderii

Modificarea timpului total efectiv lucrat exprimat în om-ore pe


seama modificării duratei medii a lunii de lucru:
∆ dl Thi = ( dl1 − dl 0 ) ∗ dz 0 ∗ ∑ T i1 = ( 20,304 − 20,36) ∗ 7,44 ∗ 113 =

= − 47,08032 om-ore

Modificarea timpului total efectiv lucrat exprimat în om-ore pe


seama modificării numărului total de muncitori:

∆ ∑ Ti = (∑ T i1 − ∑ T i0) ∗ dz 0 ∗ dl 0 = (113 − 125) ∗ 7,44 ∗ 20,36 =


∑ Thi
= − 1817 ,7408 om-ore

Pentru a determina modificarea absolută a volumului total al


producţiei pe seama factorilor de influenţă ceruţi, vom utiliza relaţia:
∑ q i = wh ∗ dz ∗ dl ∗ ∑ T i
Modificarea absolută a volumului producţiei totale pe seama
modificării duratei medii a zilei de lucru, a lunii de lucru, a numărului total
de muncitori:
∆ dzqi = ( dz1 − dz 0 ) ∗ wh 0 ∗ dl1 ∗ ∑ T i1 = 654,165 bucăţi

∆ dl qi = ( dl1 − dl 0 )* wh 0 * dz 0 *∑ T i1 = −124,292 bucăţi


∆ ∑ Ti = (∑ T i1 − ∑ T i0)* wh 0 * dz 0 * dl 0 = −4798,835 bucăţi


∑ qi
∑ q i0 50000
wh 0 = = = 2,64 bucăţi/oră
∑ Th i0 18934,5

4. Productivitatea medie lunară a muncii se determină conform


relaţiei:
∑ q i0 50000
wl 0 = = = 400 bucăţi/muncitor
∑ T i0 125
∑ q i1 55000
wl1 = = = 486,725 bucăţi/muncitor
∑ T i1 113
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

∆ wl = wl1 − wl 0 = 86,725 bucăţi/muncitor

wl1
I wl = = 1,2168 ⇒ R wl = 21,68%
wl 0

5. Economia relativă a numărului de muncitori exprimată în cifre


relative:
∑ T i1 113
ERR = ( − 1) ∗ 100 = ( − 1) ∗ 100 = −17,81%
I ∑ q ∑ T i0 1,1*125

Economia relativă în cifre absolute a numărului de muncitori:


EA
R = ∑ T i1 − I ∑ q ∑ T i0 = 113 − 1,1*125 = −24 muncitori

Problema 5
Se cunosc următoarele informaţii din activitatea unei societăţi
comerciale, având două secţii cu producţie omogenă, pentru luna octombrie
din 2 ani:

Volumul de timp efectiv lucrat Productivitatea lunară a muncii


Secţii exprimat în om-ore (mil.u.m./muncitor)
0 1 0 1
1 160000 156240 9,6 11,625
2 150000 163800 6,0 7,500
Total 310000 320040 7,8 9,480

La nivelul societăţii comerciale se mai cunosc datele:


• numărul total de muncitori a crescut cu 100, creşterea la secţia 1
fiind cu 0,8%
• coeficienţii utilizării zileide lucru au fost de 93,75% în perioada
curentă şi de 96,875% în perioada de bază

dz1 dz 0
K dz
u1
= = 0,9375; K dz
u0
= = 0,96875
d nz d nz

• ponderea fondului de salarii în valoarea producţiei a fost de


10%.
Statistica întreprinderii

Se cere:
1. Să se analizeze dinamica producţiei evidenţiind influenţele
factorilor.
2. Modificarea absolută a timpului lucrat în om-ore şi în om-zile în
corelaţie cu indicatorii utilizării timpului de lucru.
3. Să se analizeze utilizarea în statică a timpului de lucru, în perioada
curentă, ştiind că durata normală a lunii de lucru este de 23 zile, iar
productivitatea orară planificată este de 65000 u.m./oră.
4. Modificarea absolută şi relativă a fondului de salarii lunar,
evidenţiind influenţele factorilor.
5. Economia (risipa) relativă în cifrea absolute şi relative a forţei de
muncă şi a fondului de salarii.

Rezolvare:
1.
T∑
y11
T11 T i1
= 1,008 ⇒ = 1,008
T10 T
y10 ∑ T i0

wl = ∑ wl i y T ⇒ 7,8 = 9,6 y T + 6 y T
i 10 20
T T T T
y10 + y 20 = 1 ⇒ y10 = y 20 = 0,5

9,48 = 11,625 y11T + 7,5 y T


21
y11 + y 21 = 1 ⇒ y11 = 0,48; y T
T T T
21
= 0,52
0,48 ∑ T i1
= 1,008
0,5 ∑ T i0
∆ ∑ Ti = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 100 muncitori ⇒ ∑ T i0 = 2000 muncitori
∑ T i1 = 2100 muncitori

Valoarea
Secţii
Număr muncitori producţiei I qipi y
I qipi ∑ qp
I qipi
(mil.u.m.)
0 1 0 1
1 1000 1008 9600 11718 1,22 0,95 1,276
2 1000 1092 6000 8190 1,365 1,076 1,276
Total 2000 2100 15600 19908 1,276 - -
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Valoarea producţiei a fost determinată cu ajutorul relaţiei:


q i p i = wli T i

q i1 p i1 ∑ q i1 p i1
I qipi = ; I ∑ qp =
q i0 p i0 ∑ q i0 p i0

y iqp
1 ∑ q i1 p i1 y iqp
y
I qipi = = 1
y i0 ∑ q i1 p i1 y iqp
qp
0
y iqp
0 ∑ q i1 p i1 = ∑ q i1 p i1
∑ qp
I qipi =
y iqp
0 ∑ q i0 p i0
∑ q i0 p i0

2. Indicatorii folosirii timpului de lucru sunt: durata zilei şi durata


lunii.
dz
dz1 = d nz ∗ K u1 = 8 ∗ 0,9375 = 7,5 ore
dz
dz 0 = d nz ∗ K u 0 = 8 ∗ 0,96875 = 7,75 ore

∑ Th i ∑ Th i 320040
dz = ⇒ ∑ Tz i = ⇒ ∑ Tz i1 = = 42672 om-zile
∑ Tz i dz 7,5
310000
∑ Tz i0 = = 40000 om-zile
7,75

∆ dzTh = ( dz1 − dz 0 ) ∗ ∑ Tz i1 = (7,5 − 7,75)*42672 =



= − 10668 om-ore

∆ dl Th = dz 0 ∗ ( dl1 − dl 0 ) ∗ ∑ T i1 = 7,75( 20,32 − 20) 2100 =



= 5200 om-ore
∑ Tz i0 40000
dl 0 = = = 20 zile
∑ T i0 2000

∑ Tz i1 42672
dl1 = = = 20,32 zile
∑ T i1 2100
Statistica întreprinderii

∆ dl Tz = ( dl1 − dl 0 ) ∗ ∑ T i1 = ( 20,32 − 20) ∗ 2100 = 672 zile


3. Pierderile de timp, respectiv de producţie datorită folosirii


incomplete a duratei zilei şi lunii de lucru sunt prezentate mai jos:
∆ dl Tz1 = ( dl1 − d nl1 ) ∑ T i1 = ( 20,32 − 23) ∗ 2100 = −5628 om-zile

∆ dzqp
,dl = (
dz1 ∗ dl1 − d nz1 ∗ d nl1) ∗ ∑ T i1 ∗ wh plan =

= (7,5 ∗ 20,32 − 8 ∗ 23) ∗ 2100 ∗ 65000 = 4313,4 mil. lei

4. Factorii care influenţează fondul de salarii sunt: salariul mediu


lunar şi numărul de muncitori.
Fsl1
= 0,1 (ipoteză) ⇒ Fsl1 = 19908 mii. lei ∗ 0,1 = 1990800 lei
∑ q i1

Fsl 0 ⇒ Fsl 0 = 15600 mii. lei ∗ 0,1 = 1560000 lei


= 0,1 (ipoteză)
∑ q i0

1990800
Fsl1 = s1 ∑ T i1 ⇒ s1 = = 948 lei/muncitor
2100
1560000
Fsl 0 = s 0 ∑ T i0 ⇒ s 0 = = 780 lei/muncitor
2000

∆ sFsl = ( s1 − s 0 ) ∗ ∑ T i1 = 352800 lei

∑ T = s ∗ (∑ T i1 − ∑ T i0) = 78000 lei


∆ Fsl 0
5. Modificarea relativă în cifre absolute a fondului de salarii:
MA R = Fsl1 − I ∑ qp Fsl 0 = 1990800 − 1,276*1560000 = −240lei

Se observă că avem o economie relativă în cifre absolute la fondul


de salarii de 240 u.m.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Modificarea relativă în cifre relative a fondului de salarii:


Fsl1
MR R =(I − 1)*100 = −0,012%
∑ qp Fsl 0
Se observă că avem o economie relativă în cifre relative la fondul de
salarii cu 0,012% u.m.
Modificarea relativă în cifre absolute a numărului de muncitori:

MA
R = ∑ T i1 − I ∑ qp ∑ T i0 = 2100 − 1,276 * 2000 = −452 de muncitori

S-a înregistrat o economie relativă în cifre absolute de 452 de


muncitori.
Modificarea relativă în cifre relative a numărului de muncitori:
∑ T i1
MR
R=( − 1) *100 = −17,71%
I ∑ qp ∑ T i0

S-a înregistrat o economie relativă în cifre relative a numărului de


muncitori cu 17,71%.

Problema 6

Se cunosc următoarele date din activitatea unei întreprinderi pentru


luna noiembrie din doi ani consecutivi:
Mărimea cu care
contribuie fiecare secţie
Structura numărului
Zile nelucrate la formarea nivelului
de muncitori
Secţii ce revin pe muncitor mediu al productivităţii
(%)
muncii
(mii u.m./pers)
0 1 0 1 0 1
1 1,50 1,4 38 34 4596,48 3971,2
2 1,25 1,0 62 66 7403,52 7565,6
Total - - 100 100 - -

La secţia 2 numărul de muncitori în perioada de bază a fost de 1240.


T 20 = 1240 muncitori
Statistica întreprinderii

La nivelul întreprinderii s-au mai înregistrat datele:


• ritmul sporului numărului total de muncitori a fost de 5%, iar al
duratei medii a zilei de lucru a fost de 2%
∑ T i1
R ∑ T = 5% ⇒ = 1,05
∑ T i0

dz1
R dz = 2 % ⇒ = 1,02
dz 0
• modificarea absolută a timpului efectiv lucrat, datorată variaţiei
duratei lunii de lucru pe secţii, a fost de 417,9 om-ore
T T
∆ dl Th = dz 0 (∑ dl i1 y i1 − ∑ dl i0 y i1) ∗ ∑ T i1 = 417,9 om-ore

• durata normală a lunii de lucru este 22 zile.
Se cere:
1. Modificarea absolută şi relativă a timpului efectiv lucrat exprimat
în om-zile pe seama unui factor ce influenţează durata medie a lunii de
lucru.
2. Să se alcătuiască schema generală a influenţei factorilor asupra
modificării absolute a producţiei.

Rezolvare:
1.
Mărimea cu care contribuie fiecare secţie la formarea nivelului
mediu al productivităţii muncii are următoarea relaţie de calcul:
T
X iwl = wli ∗ y i
Din tabelul din ipoteză avem atât structura numărului de muncitori,
cât şi mărimea cu care contribuie fiecare secţie la formarea nivelului mediu
al productivităţii muncii, deci vom determina productivitatea lunară a
muncii.
Productivitatea lunară a muncii va fi prezentată în tabelul 1.
T
yT = 20 = 0,62
20 ∑ T
i0
T 20 = 124 muncitori ⇒ ∑ T i0 = 2000 muncitori
⇒ T10 = 760 muncitori
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

∑ T i1
= 1,05 ⇒ ∑ T i1 = 2100 muncitori
∑ T i0
T i1
y iT1 = ⇒ T11 = 0,34 ∗ 2100 = 714 muncitori;
∑ T i1

T 21 = 1386 muncitori

Din durata normală a lunii de lucru şi din numărul de zile nelucrate


ce revin pe un muncitor determinăm durata lunii de lucru.
Durata medie a lunii de lucru se va determina conform relaţiei:
T
dl 0 = ∑ dl i0 y i0 = 20,5 ∗ 0,38 + 20,75 ∗ 0,62 = 20,655 zile
T
dl1 = ∑ dl i1 y i1 = 20,6 ∗ 0,34 + 21 ∗ 0,66 = 20,864 zile

Din productivitatea lunară şi din numărul de muncitori vom


determina valoarea producţiei.
Tabeu 1
Durata lunii de lucru Valoarea producţiei
Număr muncitori
Secţii (zile) (mii u.m.)
0 1 0 1 0 1
1 760 714 20,50 20,6 9192960 8339520
2 1240 1386 20,75 21,0 14807040 15887760
Total 2000 2100 20,655 20,864 24000000 24227280

Modificarea timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile pe seama


modificării duratei lunii de lucru pe secţii (factor de influenţă al duratei
medii a lunii de lucru)

T T
∆ dl Tz = (∑ dl i1 y i1 − ∑ dl i0 y i1 ) ∗ ∑ T i1 = (20,864 − 20,5 ∗ 0,34 − 20,75 ∗ 0,66) ∗

∗ 2100 = 417,9

Modificarea timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile pe seama


modificării structurii numărului de muncitori (factor de influenţă al duratei
medii a lunii de lucru)
t T T
∆ y Tz = (∑ dl i0 y i1 − ∑ dl i0 y i0 ) ∗ ∑ T i1 = 21 om-zile

Statistica întreprinderii

Problema 7

Referitor la forţa de muncă utilizată într-o întreprindere industrială


se cunosc următoarele date din doi ani consecutivi:

Valoarea absolută a unui procent de modificare


Secţii
a numărului de muncitori
1 4
2 ?
Total 10

Se mai cunoaşte:
• că numărul de muncitori din prima secţie a contribuit la
formarea procentului de modificare a numărului total de
muncitori pe întreprindere cu 20 %.
• ponderea numărului de muncitori din secţia 2 în numărul total
de muncitori în perioada curentă este de 50%.
Se cere să se determine numărul de muncitori din fiecare secţie şi pe
total în ambele perioade şi să se analizeze în dinamică numărul de muncitori
pe secţii şi pe total punând în evidenţă şi factorii de influenţă.

Rezolvare:

Din tabel deducem:


T
A T1 = 4 muncitori ⇒ 10 = 4 ⇒ T10 = 400 muncitori
100
∑ T i0
A ∑ T i = 10 muncitori ⇒ = 10 muncitori ⇒ ∑ T i0 = 1000
100
muncitori
Deci ⇒ T 20 = 600 muncitori
Mai cunoştem din ipoteză că:
T ⎛ T1l − 1⎞⎟ ∗ 100 ∗ 400 = 20 ⇒
X iR ∑ T = R T1* y10 = ⎜ T11 = 600 muncitori
⎝ 10 ⎠ 1000
T = T11 = 50% ⇒ ∑
Dar : y11 T i1 = 1200 muncitori ⇒ T 21 = 600 muncitori
∑ T i1
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Rezultatele obţinute sunt sintetizate în tabelul care urmează:


Nr. muncitori
y iT y T ∑T R Ti
Secţii Ti ∆ Ti ∆T ∆T ITi ATi
i i %
0 1 0 1
1 400 600 0,4 0,5 200 120 80 1,5 50 4
2 600 600 0,6 0,5 0 -120 120 1 0 6
Total 1000 1200 1,0 1,0 200 0 200 1,2 20 10

Problema 8
O societate comercială cu profil alimentar a înregistrat în luna august
a anului 1999 un număr de 100 angajaţi, din care 10 au fost în concediu de
odihnă. În cursul lunii s-au efectuat 4 concedii medicale din care două de
trei zile, iar două de cinci zile, 8 salariaţi au absentat nemotivat câte o zi
fiecare, iar în cursul programului de lucru au fost înregistrate 10 învoiri de
câte 3 ore şi două învoiri de două ore fiecare.
Să se întocmească balanţa utilizării timpului de lucru pentru luna
august şi să se calculeze indicatorii utilizării timpului de lucru.

Rezolvare:

FTC = T ∗ Z cal = 100 ∗ 31 = 3100 om – zile = 3100 ∗ 8 = 24 800 om -ore

FTC = fondul de timp calendaristic;


Zcal = numărul zilelor calendaristice ale lunii respective;
T = numărul de angajaţi ai societăţii.
FZLSL = T ∗ ZL = = 100 ∗ 8 = 800 om – zile = 800 ∗ 8 = 6400 om-ore;
CO = TCO ∗ Z lucrat ∗ 10 ∗ 23 = 230 om – zile = 230 ∗ 8 = 1840 om-ore;
FTMD = FTC − FZLSL − CO = 3100 – 800 – 230 = 2070 om-zile.

FZLSL = fondul de timp de zile libere şi sărbători legale din cursul


lunii;
ZL = zile libere;
CO = fondul de timp alocat concediilor de odihnă;
TCO = numărul de muncitori aflaţi în concediu de odihnă;
Statistica întreprinderii

Zlucrat = numărul zilelor lucrătoare din cursul lunii;


FTMD = fondul de timp maxim disponibil.

TN z = ( 2 ∗ 3 + 2 ∗ 5 ) (concedii medicale) + 8 ∗ 1 (absenţe nemotivate) =


= 24 om-zile

TN z = timp nelucrat de zile întregi, ca urmare a concediilor medicale,


absenţelor motivate şi nemotivate, şomaj tehnic.
TN h = 24 ∗ 8 + ( 10 ∗ 3 + 2 ∗ 2 ) ( învoiri în timpul programului ) =
= 226 om-ore
TN h = timp nelucrat în ore, care cumulează atât timpul nelucrat de zile
întregi, cât şi pierderile de timp în ore din cadrul zilei de muncă.
Tfe = FTMD – TN = 2070 – 24 = 2046 om-zile = 2070 ∗ 8 – 226 =
= 16 334 om-ore
Tef = timp efectiv lucrat.

Balanţa utilizării timpului de lucru în luna august este:


Utilizarea
Resurse de timp
om-zile om-ore timpului de om-zile om-ore
de muncă
muncă
FTC 3100 24800 Tef 2046 16334
F ZLSL 800 6400 TN 24 226
CO 230 1840
FTMD 2070 16560

Indicatorii utilizării timpului de lucru:

a) Gradul de utilizare al fondului de timp maxim disponibil


Th 16334
gh = ∗ 100 = ∗ 100 = 98,635 %
FTMD h 16560
Tz 2046
gz = ∗ 100 = ∗ 100 = 98,84 %
FTMD z 2070
Se observă o pondere foarte mare a timpului efectiv lucrat exprimat
în om-ore şi respectiv în om-zile în fondul de timp maxim disponibil.
b) Structura timpului neutilizat pe cauze:
• ponderea absenţelor nemotivate în timpul nelucrat
• ponderea învoirilor în timpul nelucrat
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

• ponderea concediilor medicale în timpul nelucrat.


c) Durata medie a zilei de lucru, care exprimă numărul de ore lucrate
în medie de un muncitor într-o zi:
∑ Th 16334
dz = = = 7,98 ore
∑ Tz 2046
d) Durata medie a lunii de lucru, care exprimă numărul mediu de zile
lucrate de un muncitor într-o lună:
∑ Tz 2040
dl = = = 20,4 zile
∑T 100
e) Gradul de utilizare a zilei de lucru, care exprimă, în procente, cât
din durata normală a zilei de lucru a fost utilizată:
dz 7,98
uz = ∗ 100 = ∗ 100 = 99,75%
DNZ 8
DNZ = durata normală a zilei de lucru;

f) Gradul de utilizare a lunii de lucru:


d 20,4
u l = 1 ∗ 100 = ∗ 100 = 98,55 %
DNL 20,7
FTMD z 2070
DNL = = = 20,7
T 100
g) Rezerva de timp pe seama utilizării integrale a zilei de lucru,
exprimată în om-ore:
d
∆ Th
z
= (DNZ − d z ) ∗ Tz = (8 − 7,98) ∗ 2046 = 40,92 om-ore

h) Rezerva de timp pe seama utilizării integrale a lunii de lucru,


exprimată în om-zile:
d
∆ Tz
1
= (DNL − d l ) ∗ T = (20,7 − 20,4) ∗ 100 = 30 om-zile

i) Rezerva totală de timp pe seama utilizării integrale a zilei şi lunii


de lucru, exprimată în om-ore:
d d
∆T = ∆ Th
z
+ ∆ Tz
1
* 8 = 40,92 + 30 * 8 = 280,92 om-ore.
Statistica întreprinderii

Problema 9

Se cunosc următoarele date referitoare la activitatea unei firme


industriale pentru două luni consecutive:
a) referitoare la două dintre produsele firmei:

Denumirea Structura valorii producţiei


produsului 0 1
A 0,62 0,7
B 0,38 0,3

• valoarea ambelor produse a crescut cu 5%, în timp ce valoarea


produsului B a scăzut cu 26 u.m. (unităţi monetare).

b) la nivelul firmei:
• numărul de muncitori nu s-a modificat;
• numărul de om-zile efectiv lucrate a crescut cu 2,5% în perioada
curentă faţă de cea de bază, iar creşterea datorată variaţiei duratei
medii a lunii de lucru a fost de 500 om-zile;
• durata medie a lunii de lucru a crescut cu 0,5 zile;
• durata medie a zilei de lucru a crescut cu 2,7027%, respectiv 0,2
ore;

Se cere să se analizeze:
1. Dinamica valorii producţiei pentru produsele A şi B şi influenţele
factorilor;
2. Modificarea absolută a timpului efectiv lucrat la nivelul firmei,
exprimat în om-ore, evidenţiind influenţa tuturor factorilor.
3. Dinamica timpului mediu efectiv lucrat de un muncitor,
evidenţiind influenţele factorilor.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Rezolvare
1. Valoarea produselor A şi B şi dinamica acestora este analizată în
tabelul următor:
yqp Modificarea absolută
qp
(%) (u.m.)
Produs (u.m.)
totală factorială
0 1 0 1 ∆ qp y qp
∆ qp ∆∑
qp
qp

A 248 294 62 70 46 33,6 12,4


B 152 126 38 30 -26 -33,6 7,6
Total 400 420 100 100 20 0,0 20,0

2.
∑ T1 = ∑ T0 = 1000 muncitori
d l 0 = 20 zile
d l1 = 20,5 zile

d z 0 = 7,4 ore
d z 1 = 7,6 ore

∑ Tz 0 = 20000 om-zile
∑ Tz1 = 20500 om-zile
∑ Th 0 = 148000 om-ore
∑ Th 1 = 155800 om-ore
∆dz = 4100 om-ore
∑ Th
∆ ∑ Th = 7800 om-ore ∆dl = 3700 om-ore
∑ Th
∆∑
T
= 0 om-ore
∑ Th
3.
h 0 = 148 ore
h l = 155,8 ore i dl = 1,025
h
i h = 1,0527

i dz = 1,02707
h
Statistica întreprinderii

Problema 10

Se cunosc următoarele date în legătură cu situaţia forţei de muncă


înregistrate la nivelul unei societăţi comerciale în lunile iulie şi august:
a) datorită folosirii incomplete a duratei normale a zilei de lucru s-
au pierdut în perioada curentă 5412 om-ore, iar în cea de bază
3600 om-ore;
b) durata medie a lunii de lucru a fost în luna iulie de 20 zile şi s-a
modificat în luna august cu un ritm de 2,5%;
c) datorită creşterii cu 10% a numărului mediu de muncitori,
volumul timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile a crescut cu
1200.

Se cere:
1. Să se calculeze modificările absolute şi relative a volumului de
timp efectiv lucrat exprimat în om-zile, evidenţiindu-se
influenţele factorilor.
2. Să se analizeze dinamica timpului mediu efectiv lucrat.
3. Să se întocmescă balanţa utilizării timpului de lucru în perioada
curentă, ştiind că timpul aferent concediilor de odihnă reprezintă
50% din timpul nelucrat exprimat în om-zile, iar durata normală
a lunii de lucru a fost de 22 zile.

Rezultate

1. Tz0= 12000 om-zile


Tz1= 13530 om-zile
∆Tz = 1530 om-zile
ITz = 1,1275
∆dTz
l = 330 om-zile

∆TTz = 1200 om-zile

2. h0 = 154 ore
h1 = 155,8 ore
ih = 1,0116

3. Balanţa utilizării timpului de lucru


Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Indicatori om-zile om-ore Indicatori om-zile om-ore


1.Fond de timp 19800 158400 5. Timp efectiv lucrat 13530 102828
calendaristic
2. Zile libere 5280 42240 6. Timp nelucrat
3. Concedii de odihnă 495 3960 - zile întregi 495 3960
- ore în cadrul - 5412
schimbului
4. Fond de timp maxim 14025 112200 7. Fond de timp 14025 112200
disponibil maxim disponibil

Problema 11

Din activitatea unei societăţi comerciale cu activitate industrială


reţinem următoarele date pentru lunile iulie şi august:
Structura numărului mediu
Durata zilei de lucru
de muncitori
Subunitate (ore)
(%)
VII (0) VIII (1) VII (0) VIII (1)
1 7,472 7,61 60 62
2 7,800 7,85 40 38
S.C. 7,600 7,70 100 100

Se mai cunosc următoarele date:


a) creşterea duratelor zilei din subunităţi au determinat o creştere cu
4410 om-ore a timpului efectiv lucrat;
b) numărul mediu de ore lucrate de un muncitor în luna august a fost
mai mare cu 3,914 % decât în iulie;
c) numărul mediu de muncitori ai societăţii comerciale a crescut cu
5 %;
d) durata medie a lunii de lucru la nivelul societăţii comerciale a
crescut cu 0,5 zile.

Se cere
1. Să se calculeze om-zilele, om-orele şi numărul de muncitori pe
subunităţi şi la nivelul societăţii comerciale în lunile iulie şi august.
2. Să se calculeze indicatorii necesari analizei dinamicii timpului
efectiv lucrat.
3. Să se construiască două modele de descompunere a sporului om-
orelor.
Statistica întreprinderii

Rezolvare

d
a) ∆ z Th =

(∑ d zlY1Tz − ∑ d z0 Y1Tz )∑ Tz1 = 4410
Se mai cunoaşte d zi în iulie şi august şi ∑ d z1Y1Tz = d z1 = 7,7
Dacă se găseşte Y1Tz ⇒ ∑ d z0 Y1Tz şi ∑ Tz1
Y Tz apare în d z , deci:

Tz Tz Tz Tz
7,61Y11 + 7,85Y21 = 7,7 dar Y11 + Y21 =1 ⇒

( ) ⎧⎪Y11
Tz
Tz Tz = 0,625
⇒ 7,61Y11 + 7,85 1 − Y11 = 7,7 ⇒ ⎨
Tz
⎪⎩Y21 = 0,375

∑ d z 0 Y1Tz = 7,595

4410
∑ Tz1 = 7,7 − 7,595 = 42.000 om-zile

b) R h = 3,914% = (I h − 1) ⋅ 100 ⇒ I h = 1,03914

h = d z ⋅ d1 dar şi I h = I d ⋅ I d ⇒
z 1

7,7
I d = I h ⋅ I d = 1,03914 : ≈ 1,025645
1 z 7,6

( )
c) R ∑ T = I ∑ T − 1 ⋅ 100 ⇒ I ∑ T = 1,05

d) ∆ d = d l1 − d l0 = 0,5
1
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Pentru a găsi ∑ Tz 0 putem folosi indicele lui ∑ Tz sau ∆ ∑ Tz


ştiind că:

∑ Tz = d l ⋅ ∑ T şi I ∑ Tz = I d ⋅ I ∑ T ⇒
i

⎧I ∑ Tz = 1,025645 ⋅ 1,05 = 1,076927



⇒⎨ ∑ Tz1 = 39.000 om − zile
⎪∑ Tz 0 = I
⎩ ∑ Tz

∑ Th = d z ⋅ ∑ Tz respectiv d z i Tz i

∑ Tz
∑T = dl

Deci este necesară determinarea duratei medii a lunii de lucru în cele


două perioade. Pentru aceasta dispunem de:

I d = 1,025645 şi ∆ d = 0,5 zile ⇒


1 1

⎧ ∆d ⎧ 39.000
⎪⎪d l0 = l
=
0,5
≈ 19,5 zile ⎪⎪∑ T0 = 19,5 = 2.000 muncitori
⇒ ⎨ I d − 1 0,025645 ⇒⎨
l
⎪ ⎪∑ T = 42.000 = 2.100 muncitori
⎪⎩d l1 = 19,5 + 0,5 = 20 zile ⎪⎩ 1 20

În tabelul următor:
- vom repartiza cele 6 nivele pe subunităţi (coloanele 1-6);
- vom determina indicatorii duratei lunii şi numărul de ore lucrate în
medie pe lună (coloanele 7-12);
- vom calcula indicatorii principali şi factoriali ce caracterizează
dinamica om-zilelor şi om-orelor efectiv lucrate (coloanele 13-28);
Statistica întreprinderii

Număr mediu muncitori Om-zile lucrate Om-ore lucrate


(T) (Tz) (Th)
Subunităţi
0 1 0 1 0 1
1 2 3 4 5 6
1 1200 1302 23790 26250 177 762 199 762
2 800 798 15210 15750 118 638 123 638
S.C. 2000 2100 39000 42000 296 400 323 400

Durata zilei de Număr ore lucrate


Durata lunii de lucru (dl)
lucru (dz) într-o lună
(zile)
Subunităţi (ore) (h)
0 1 0 1 0 1
7 8 9 10 11 12
1 19,8250 20,1613 7,472 7,61 148,135 153,43
2 19,0125 19,7370 7,800 7,85 148,300 154,93
S.C. 19,5000 20,0000 7,600 7,70 148,200 154,00

MODIFICAREA OM-ZILELOR LUCRATE


Relativă (%) Absolută (om zile)
Subunităţi Factorială Factorială
Totală Totală
dl T dl T
13 14 15 16 17 18
1 110,340 101,696 108,50 2460 438 2022
2 103,550 103,810 99,75 540 578 -38
S.C. 107,692 102,564 105,00 3000 1050 1950

MODIFICAREA OM-ORELOR LUCRATE


Relativă (%)
Subunităţi Factorială
Totală
dz dl h T
19 20 21 22 23
1 112,377 101,847 101,696 103,574 108,50
2 104,214 100,641 103,810 104,470 99,75
S.C. 109,109 101,316 102,564 103,914 105,00
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

MODIFICAREA OM-ORELOR LUCRATE


Absolută (om-ore)
Subunităţi Factorială
Totală
dz dl h T
24 25 26 27 28
1 22 000 3623 3273 6896 15104
2 5 000 787 4508 5295 -295
S.C. 27 000 4200 7980 12180 14820

d
Ι z = 101,382%
ΣΤh
Τz
ΙΥ
d
= 99 ,934% Ι z = 101,316%
ΣΤh ΣΤh
d
Ι ΣΤh = 109 ,109% Ι l = 102,48% Ιh
ΣΤh ΣΤh
Τ d
Ι Υ = 100 ,082 % Ι l = 102 ,564% Ι ΣΤh
ΣΤh ΣΤh
Ι ΣΤ = 105% Ι ΣΤz = 107,692%
ΣΤh ΣΤh

d
∆ z = 4.410
ΣΤh
d
∆ z = 4.200
ΣΤh
Τz
∆Υ = −210
ΣΤh
∆h = 12.180
ΣΤh
d
∆ l = 7.725
ΣΤh
d
∆ ΣΤh = 27.000 ∆ l = 7.980
ΣΤh
Τ
∆Υ = 255
ΣΤh

∆ΣΤ = 14.820 ∆ΣΤz = 22.800


ΣΤh ΣΤh
Statistica întreprinderii

Problema 12

Referitor la activitatea unei întreprinderi în lunile iulie şi august se


cunosc următoarele date:
a) Indicele fondului de salarii este de 1,5, iar ritmul de creştere al
salariului mediu lunar este de 25%.
b) Datorită creşterii numărului de muncitori, volumul valoric al
producţiei a crescut cu 100 milioane u.m.
c) Productivitatea lunară în luna iulie a fost de 2 milioane u.m. pe
muncitor, iar în luna august a crescut cu 10%.

Să se calculeze şi să se evidenţieze:
1) Numărul de muncitori din perioada de bază şi cea curentă;
2) Modificarea relativă a fondului de salarii pe total indicator şi pe
factorii care intervin în context;
3) Volumul valoric al producţiei în perioada de bază şi curentă;
4) Modificarea absolută şi relativă a volumului valoric al producţiei
pe total indicator şi pe factorii de influenţă care intervin în context;
5) Economia sau risipa relativă în cifre relative la fondul de salarii;
Se mai cunoaşte că indicele preţurilor este 1.
Rezolvare:

1) Numărul de muncitori din perioada de bază şi cea curentă


De la punctul a cunoaştem:
Fsl1 s1 ∗ T1
I Fsl = = = 1,5
Fsl 0 s 0 ∗ T0
I
I T = Fsl = 1,2
Is
s
R s = 25% ⇒ 1 = 1,25
s0

Din punctul b din ipoteză ştim: ∆Tqp = (T1 − T0 ) ∗ wl 0 = 100 mil. lei
w10 = 2 mil. lei/muncitor (pct.c) ⇒ T1 − T0 = 50 muncitori
Deci: T0 = 250 muncitori, T1 = 300 muncitori.

2) Modificarea relativă a fondului de salarii pe total indicator şi pe


factorii care intervin în context;
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

I Fsl = 1,5
s = s1 ∗ T1 = s1 = 1,25
I Fsl
s 0 ∗ T1 s 0
s ∗T
IT = 0 1 = I T = 1,2
Fsl s ∗ T
0 0

Se observă o creştere a fondului de salarii datorată atât creşterii


salariului mediu lunar cât şi datorită creşterii numărului de muncitori, dar în
principal creşterii salariului mediu lunar (aspect pozitiv).
3) Volumul valoric al producţiei în perioada de bază şi curentă
q 0 p 0 = wl 0 ∗ T0 = 250 muncitori ∗ 2 mil. lei/muncitor = 500 mil. lei
q1p1 = wl1 ∗ T1 = 300 muncitori ∗ 2,1 mil. lei/muncitor = 630 mil. lei

4) Modificarea absolută şi relativă a volumului valoric al producţiei


pe total indicator şi pe factorii de influenţă care intervin în context
∆ qp = q1p1 − q 0 p 0 = 630 − 500 = 130 mil. lei
q p 630
I qp = 1 1 = = 1,26
q 0 p 0 500
( )
R qp = I qp − 1 ∗ 100 = 26%
q p 500
A qp = 0 0 = = 5 mil. lei/%
100 100
qp = (wl1 − wl 0 ) ∗ T1 = (2100000 − 2000000 ) ∗ 300 = 30 mil. lei
∆wl
∆Tqp = (T1 − T0 ) ∗ wl 0 = (300 − 250 ) ∗ 2 mil. lei/muncitor =
= 100 mil. lei
∆wqpl + ∆Tqp = ∆ qp
Se observă că volumul valoric al producţiei a crescut cu 130
milioane u.m., această creştere fiind în principal datorată creşterii numărului
de muncitori şi nu creşterii productivităţii muncii (aspect economic mai
puţin favorabil).

5) Economia sau risipa relativă în cifre relative la fondul de salarii


⎛ ⎞ ⎛ ⎞
⎜ Fs 11 ⎟ ⎜I ⎟ ⎛ 1,5 ⎞
E rr = ⎜ − 1⎟ ∗ 100 = ⎜ Fsl − 1⎟ ∗ 100 = ⎜⎜ − 1⎟⎟ ∗ 100 = 19%
⎜ Fs 10 ∗ I qqp ⎟ ⎜ I qqp ⎟ ⎝ 1,26 ⎠
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
Statistica întreprinderii

I qqp = I qp
pentru că indicele preţurilor este 1 (din ipoteză).
Se observă că avem o risipă a fondului de salarii lunar de 19%.

Problema 13

Se cunosc următoarele informaţii din activitatea unei societăţi


comerciale având două secţii cu producţie omogenă, pentru luna octombrie
din doi ani consecutiv:

Volumul de timp efectiv Productivitatea lunară


Secţii lucrat exprimat a muncii
în om-ore (mil. u.m./muncitor)
0 1 0 1
1 160000 156240 9,6 11,625
2 150000 163800 6,0 7,500
Total 310000 320040 7,8 9,480

La nivelul societăţii comerciale se mai cunosc datele:


• numărul mediu de muncitori a crescut cu 100, creşterea la secţia
1 fiind de 0,8%;
• coeficienţii utilizării zilei de lucru au fost de 93,75% în perioada
curentă şi de 96,875% în perioada de bază.
• ponderea fondului de salarii în valoarea producţiei a fost de
10%.

Se cere:

1. Să se analizeze dinamica producţiei evidenţiind influenţele


factorilor.
2. Modificarea absolută a timpului mediu efectiv lucrat şi a
volumului de timp efectiv lucrat exprimat în om-ore şi în om-
zile, în corelaţie cu indicatorii utilizării timpului de lucru.
3. Să se analizeze utilizarea în statică a timpului de lucru, în
perioada curentă ştiind că dnl = 23 zile, iar Wh planificată =
= 65000 u.m./oră.
4. Modificarea absolută şi relativă a fondului de salarii lunar,
evidenţiind influenţele factorilor posibili.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

5. Să se determine economia (risipa) relativă în cifre absolute şi


relative a forţei de muncă şi a fondului de salarii.

Rezultate parţiale:
yT qp h
T
Secţii (%) (mil. u.m.) (ore)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 50 48 9600 11718 160 155 1000 1008
2 50 52 6000 8190 150 150 1000 1092
Total 100 100 15600 19908 155 152,4 2000 2100

Problema 14
Se cunosc următoarele date din activitatea unui agent economic
având două secţii productive, referitoare la situaţia existentă în luna iulie din
doi ani consecutivi:
Productivitatea Productivitatea Volumul de timp
muncii orară muncii lunară efectiv lucrat
Secţii
(buc./oră) (buc./muncitor) (om-ore)
0 1 0 1 0 1
1 2 2,5 320 387,5 80000 81840
2 4 5,0 600 750,0 75000 85800

Ştiind că durata medie a lunii de lucru a crescut cu 0,32 zile,


respectiv 1,6%, se cere:
1. Să se analizeze dinamica producţiei totale, evidenţiind influenţa
factorilor posibili.
2. Să se analizeze dinamica productivităţii medii lunare, evidenţiind
influenţele factorilor:
• productivitatea muncii lunare la nivelul secţiilor;
• structura numărului de muncitori.
3. Să se întocmească balanţa utilizării timpului de lucru în luna
curentă, dacă 50% din timpul total nelucrat exprimat în om-zile se datorează
concediilor de odihnă, iar durata normală a lunii a fost de 23 de zile.
4. Să se analizeze dinamica numărului mediu de muncitori pe secţii,
evidenţiind influenţele factorilor.
Statistica întreprinderii

Rezultate
h q
T
Secţii (ore) (buc.)
0 1 0 1 0 1
1 160 155 500 528 160000 204600
2 150 150 500 572 300000 429000
Total 155 152,4 1000 1100 460000 633600

W01 = 460 buc. / m


W11 = 576 buc. / m
W∗1 = 465,6 buc. / m

W0h = 2,97 buc. / oră


W1h = 3,78 buc. / oră

Problema 15

Pentru un agent economic ce are două secţii productive cu producţie


omogenă dispunem de următoarele date pentru luna iunie din doi ani
consecutivi:
Structura numărului mediu de
Structura producţiei
muncitori
Secţii (%)
(%)
0 1 0 1
1 33 28 35 25
2 67 72 65 75
Total 100 100 100 100

Pentru cele două secţii se mai cunosc datele:


• numărul mediu de muncitori din luna de bază a fost 2000.
• economia relativă a forţei de muncă a fost de 5% în cifre relative
şi 112 muncitori în cifre absolute;
• modificarea absolută a volumului total al producţiei a fost de
2400 unităţi fizice;
• coeficienţii utilizării zilei de lucru au fost în perioada de bază de
93,75%, iar în cea curentă de 95%;
• în ambele perioade durata medie a lunii de lucru a fost de 21 de
zile.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Să se analizeze:
1. Dinamica producţiei industriale în expresie absolută şi relativă, la
nivel de secţie şi de agent economic;
2. Modificarea absolută şi relativă a nivelului mediu al
productivităţii muncii lunare, evi-denţiindu-se influenţele factorilor;
3. Modificarea producţiei pe seama factorilor evidenţiaţi la punctul
2.
4. Influenţa folosirii duratei medii a zilei şi a lunii de lucru asupra
modificării produc-tivităţii medii lunare.

Rezolvare:
1. În tabelul următor se dau rezultatele privind dinamica producţiei
agentului economic:

Modificarea
yq q Absolută
Secţii (%) (u.f.) Relativă
(u.f.)
Totală Factorială Totală Factorială
0 1 0 1 ∆q ∆qyq ∆qΣq iq iqyq iqΣq
1 33 28 6600 6272 -328 -1120 792 0,950 0,848 1,12
2 67 72 13400 16128 2728 1120 -1608 1,203 1,074 1,12
Total 100 100 20000 22400 2400 0 2400 1,12 * *

2.
W01 = 10 u.f./m

W11 = 10,52 u.f./m


W∗1 = 10,087 u.f./m

Wli
Ti
Secţii (u.f./m)
0 1 0 1
1 700 532 9,43 11,79
2 1300 1596 10,31 10,10
Total 2000 2128 10,00 10,52

I wl
wl = 1,042
I W1 = 1,0526
yT
I wl = 1,0087
Statistica întreprinderii

∆wl
wl =0,433 u.f./m
∆ W1 = 0,52 u.f./ m
yT
∆ wl = 0,0877 u.f./m

3.
∆wl =921,424 u.f.
∑q
yT
∆ =185,136 u.f.
∑q

4.
I dwzl = 1,0133

I dwll = 1

Problema 16
Din activitatea unei întreprinderi reţinem următoarele date pentru o
lună:
Structura numărului mediu de muncitori
Secţii Structura producţiei
(%)
Plan Realizat Plan Realizat
1 40 42 38 40
2 60 58 62 60

Se mai cunoaşte:
• influenţa modificării preţurilor a fost eliminată;
• pe întreprindere s-a realizat o economie relativă de forţă de
muncă de 6,8182 %, respectiv 75 de muncitori;
• la secţia nr. 2 s-a depăşit planul producţiei cu 19.000.000 u.m.
• la secţia nr. 1 numărul planificat de muncitori a fost depăşit cu 30;
• durata planificată a zilei de lucru a fost utilizată în proporţie de 95
%;
• ca urmare a folosirii incomplete a duratei planificate a lunii de
lucru s-au pierdut 410 mil. u.m. (durata planificată a lunii de lucru
= 20 zile).
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Să se analizeze:
1. Gradul îndeplinirii planului de producţie pe întreprindere şi secţii;
2. Gradul îndeplinirii planului timpului efectiv lucrat exprimat în
om-ore;
3. Gradul îndeplinirii planului productivităţii muncii orare, zilnice şi
lunare evidenţiindu-se şi influenţele asupra modificării volumului
producţiei.

Răspunsuri orientative ce se pot utiliza în analiză:

1.

qp (mil.u.m.) T iqp Wanual (u.m./mun) iqW iqT


Secţie
plan. realizat plan. realizat (%) plan. realizat (%) (%)

1 200 231 380 410 115,50 526316 563414 107,050 107,9

2 300 319 620 615 106,33 483483 518700 107,200 99,2

Total 500 550 1000 1025 1,10 500000 536585 107,317 102,5

− 75
∑ Ta = = 1100 ; ∑ T1 = 1025 ⇒ I ∑ T = 1,025
− 0,068182
1,025
I ∑ qp = = 1,1 ; ∆ q 2 p = 19.000.000; i q 2 p = 1,06 (3)
0,931818
q 20 p = 300.000.000;

− 410 ∗ 10 6 + 20 ∗ 500.000 ∗ 1025


d1 = = 19,2 zile
500.000 ∗ 1025
2.
dz1 = 7,6; dl1 = 19,2;

∑ Th 1 = 7,6 ∗ 19,2 ∗ 1025 = 149.568 om-ore

∑ Th pl = 8 ∗ 20 ∗ 1000 = 160.000 om-ore


Statistica întreprinderii

I ∑ Th = 93,48;

I dzTh = 95%;

I dl = 96%;
∑ Th
3.
Wh pl = 3125 lei; Wh1 = 3677,3 u.m. ;
I = 117,67 % ;
Wh
∆ Wh = 82.606.406 u.m;
∑ qp
Wz pl = 25.000 lei; Wz1 = 27.947,5 u.m. ;
I = 111,8 % ;
Wz
∆ Wz = 58.000.000 u.m.;
∑ qp
Wl pl = 500.000 lei; Wl1 = 536.592 u.m.;
I = 107,318 % ;
Wl
∆ Wl = 37.506.800 u.m.;
∑ qp

Problema 17

Din activitatea unei întreprinderi industriale reţinem următoarele


date referitoare la fabricarea produsului A în lunile iulie şi august:

Structura Nr. de ore Indicele


Productivitatea Structura
nr. mediu lucrate în duratei
muncii orare producţiei
Subunitatea de muncitori medie de un lunii de
(buc/oră) (%)
(%) muncitor lucru
(%)
VII VIII VII VIII VII VIII IULIE
1 2,0 2,5 34,78 24,77 40 40 180 103,00
2 2,5 3,0 65,22 75,23 60 60 180 108,69
Întrep. 100,00 100,00 100 100 180 106,41
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

• ca urmare a creşterii productivităţii muncii orare din fiecare


subunitate s-au realizat în plus 206.380 buc.;
• pe întreprindere s-au folosit cu 5% mai mulţi muncitori, iar la
subunitatea 1 cu 40 de muncitori.

Să se analizeze:

1. Dinamica timpului de muncă exprimat în om-ore şi om-zile.


2. Dinamica productivităţii muncii orare zilnice şi lunare,
evidenţiind toţi factorii de influ-enţă (ambele metode).
3. Dinamica producţiei evidenţiind influenţele tuturor factorilor.
4. Respectarea corelaţiilor economice ştiind că salariul mediu a
crescut cu 10%.
Răspunsuri orientative pentru autocontrol şi analiză:
1.
I ∑ Th = 113,633% I h = 108,22% I ∑ T = 105%
∑ Th ∑ Th
I ∑ Tz = 111,73% I dl = 106 ,4% I ∑ T = 105%
∑ Tz ∑ Tz
I dz = 101,71% I h = 108,22%
∑ Th ∑ Th

2.
I wh = 121,95% = I t ; I t = 121,93%
t
y q
I = 100,02%
t
I wz = 124% I wl = 131,97%

3.
I ∑ q = 138,58% ∆ ∑ q = 319.440 buc.

yT
∆ wh = ∆ t = 206.556 buc. ∆ = 185 buc.
∑q ∑q ∑q

∆ h = 71.484 ∆ ∑ T = 41.400 buc.


∑q ∑q
Statistica întreprinderii

4.
ER
R
= −24,23 %
FM

EA
R
= −672 muncitori
FM

ER
R
= −16,65 %
Fond Salarii

Problema 18
Din activitatea a două întreprinderi industriale reţinem următoarele
date pentru două trimestre consecutive:
Productivitatea muncii
Număr muncitori
ÎNTREPRINDERE (ore/buc.)
0 1 0 1
1 0,5 0,4 380 ?
2 0,4 0,2 ? 200
TOTAL 0,44 0,3

• datorită mutaţiilor intervenite în structura producţiei s-au pierdut


la nivelul întreprinderii 27.273 bucăţi;
• la întreprinderea nr. 2 volumul producţiei nu s-a modificat;
• numărul mediu de muncitori la nivelul întreprinderii din
perioada de bază a fost mai mare cu 166 decât cel din perioada
curentă;
• pe total s-a realizat o economie relativă de forţă de muncă de
32,5853%;
• salariul mediu orar a fost în perioada de bază de 7500 u.m., iar
în perioada curentă de 7650 u.m. (a = b = 1,01).

Se cere să se analizeze:

1. Dinamica productivităţii muncii – procedeul invers


2. Dinamica productivităţii muncii în corelaţie cu folosirea timpului
de lucru
3. Modificarea volumului producţiei datorate factorilor identificaţi la
punctele anterioare
4. Dinamica fondului de salarii.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Repere de rezolvare şi verificare:


⎛ t yq − t yq ⎞ ⋅ q = −27.273 buc.
⎜∑ 0 0 ∑ 0 1 ⎟ ∑ 1
⎝ ⎠ t0
q
∑ t 0 y 0 = 0,44

y ⇒ ∑ t1y1 = 0,3 = 0,4 y11 + 0,2 ⎛⎜1 − y11 ⎞⎟


q q q q
i1 ⎝ ⎠
q q
y11 = 0,5 ; y 21 = 0,5
q
∑ t 0 y1 = 0,45
27273 ⋅ 0,44
∑ q1 = = 1.200.000
0,45 − 0,44
q i0 şi q i1 şi I ∑ q = 120%

I ∑ T = I ∑ q ⎛⎜1 + M R
R
⎞⎟ = 1,2 (1 − 0,325853) = 0,8089764
⎝ ⎠
− 166
∑ T0 = = 869 şi
− 0,1910236
∑ T1 = 703

Sintetizăm rezultatele în tabelul următor:


INTREPRIN- Yq q (mii buc.) T Th (om-ore) h (ore)
DEREA 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
1 0,4 0,5 400 600 400 471 200000 240000 500 510
2 0,6 0,5 600 600 469 232 240000 120000 512 518
Suma 1 1 1000 1200 869 703 440000 360000 506,3 512,1

q
t ∗ = ∑ t 0 y1 = 0,45
I = 146,6%
t
I t = 150%
t
yq
I = 97,77%
t
Problema 19
Statistica întreprinderii

Se cunosc următoarele date privind activitatea unei întreprinderi


industriale având două secţii productive pentru lunile iulie şi august:

Productivitatea lunară a muncii Salariul lunar


Secţii (mil u.m./muncitor) (mil.u.m./muncitor)
0 1 0 1
1 6,5 6,6 1,380 1,4700
2 7,0 8,0 1,500 1,4160
Total 1,458 1,4295

La nivelul întreprinderii se mai cunosc datele:


• numărul de muncitori a scăzut cu 200, respectiv 20%,
determinând o scădere a timpului efectiv lucrat exprimat în om-
zile cu 3800;
• durata medie a lunii de lucru a crescut cu 4%;
• raportul dintre fondul de salarii lunar şi cel zilnic a fost de 1,1 în
perioada de bază şi de 1,12 în perioada curentă.

Se cere să se calculeze la nivelul întreprinderii:


1. Modificarea absolută şi relativă a productivităţii medii lunare
evidenţiind influenţele factorilor.
2. Modificarea volumului fizic al producţiei, evidenţiind influenţele
factorilor: produc-tivitatea medie zilnică şi timp efectiv lucrat exprimat în
om-zile.
3. Variaţia salariului mediu lunar şi a fondului de salarii lunar,
evidenţiind influenţele factorilor: salariul mediu zilnic, durata medie a zilei
şi raportul între fondul de salarii lunar şi cel zilnic.
4. Economia (risipa) relativă în cifre absolute şi relative a fondului
de salarii şi a forţei de muncă.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Rezultate parţiale
qp
yT T Wl0yT1
Secţii (mil.u.m.)
(mil.u.m./m)
0 1 0 1 0 1
1 0,35 0,25 350 200 2275 1320 1,625
2 0,65 0,75 650 600 4550 4800 5,250
Total 1,00 1,00 1000 800 6825 6120 6,875

Problema 20

Din activitatea unei întreprinderi industriale reţinem următoarele


date referitoare la fabricarea produsului A în luna octombrie:
Productivitatea Structura Indicele de
Structura fond
zilnică a muncii numărului mediu îndeplinire a
de salarii (%)
Secţii (buc./om-zi) de muncitori (%) planului
producţiei orare
plan efectiv plan efectiv plan efectiv
(%)
1 5,0 5,0900 40 40,9 104,48 39,5 39,5
2 4,0 4,4500 60 59,1 112,60 60,5 60,5
Întrep. 4,4 4,7152 100 100,0 100,0 100,0

Pe întreprindere s-au înregistrat datele:


• creşterea numărului mediu de muncitori cu 10% a dus la o
depăşire a planului de producţie cu 11.000 bucăţi;
• faţă de plan s-au lucrat în plus 1510 om-zile;
• s-a realizat o economie relativă la fondul de salarii de
0,95683%, respectiv
5,42 mil. u.m. (unităţi monetare).
• la secţia 1 s-a depăşit planul forţei de muncă cu 50 muncitori;
Să se analizeze:
1. Gradul îndeplinirii planului indicatorilor de fabricaţie a timpului
de muncă.
2. Gradul îndeplinirii planului productivităţii muncii orare, zilnice şi
lunare.
3. Gradul îndeplinirii planului de producţie evidenţiind influenţele
factorilor de la punctele 1 şi 2.
4. Gradul îndeplinirii planului fondului de salarii.
Răspunsuri orientative pentru autocontrol şi analiză:
Statistica întreprinderii

1.
Tz
I dz = 98,2% = I dz ⇒ I y = 100%
dz dz
T
I dl = 96,4% = I dl ⇒ I y = 100%
dl dl
I ∑ Th = 104,1375%
I ∑ Tz = 106,04%
I∑ T
∑ Th
= I∑ T
∑ Tz
= 110%

2.
Th
I wh = 109,09% I wh = 108,82% Iy = 100,25%
wh w
y Tz
I wz = 107,12% I wz = 107,1% I = 100,02%
wh wz
yT
I wl = 103,26% I wl = 103,19% I wl = 100,07%
wl
3.
I ∑ q = 113,636% ∆ ∑ q = 15.000

I wh = 109,09 % ∆ wh = 10.456 buc. ∆ ∑ Th = 4.544 buc.


∑q ∑q ∑q

∆ dz = 2100 buc. ∆ dl = 4356 buc. ∆ ∑ T = 11.000 buc.


∑q ∑q ∑q

4.
I ∑ Fs = 112,55% ∆ Fs = 62,76 ⋅ 10 6 lei

Is = 102,32% ∆s = 12,76 ⋅ 10 6 lei


∑ Fs ∑ Fs
I ∑ T = 110% ∆ ∑ T = 50 ⋅ 10 6 lei
∑ Fs ∑ Fs

⎧⎪∑ q = 110.000 buc.


pl

⎪⎩∑ q l = 125.000 buc.
⎧⎪∑ T = 1000
pl

⎪⎩∑ Tl = 1100
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

⎧⎪dl 0 = 25 zile

⎪⎩ dl1 = 24,1 zile
⎧dz = 8 ore
⎪ pl

⎪⎩dz1 = 7,856 ore

Problema 21
Din activitatea unei întreprinderi industriale reţinem următoarele
date pentru luna martie:

Structura valorii Structura nr. mediu de Indicele grad de


Indicele
producţiei muncitori îndeplinire plan
Produs preţurilor
(%) (%) volum fizic
(%)
Plan Realizat Plan Realizat (%)
A 40 42 40 41 115,5 100
B 60 58 60 59 ? 100

Se mai cunoaşte:
• pe întreprindere nivelul planificat al producţiei a fost depăşit cu
1 miliard u.m.;
• pentru fabricarea produsului A s-au folosit cu 7,625% mai mulţi
muncitori decât în plan;
• pe întreprindere s-a realizat o economie relativă în cifre absolute de
100 muncitori;
• salariul mediu realizat a fost cu 150.000 u.m. mai mare decât cel
planificat;
• fondul de salarizare a fost mai mare decât cel planificat cu
12,875%.

Să se analizeze:
1. Gradul îndeplinirii planului de producţie, verificând dacă s-a
respectat sortimentul planificat.
2. Gradul îndeplinirii planului forţei de muncă.
3. Gradul îndeplinirii planului productivităţii muncii, evidenţiindu-se
influenţele tuturor factorilor şi implicaţiile modificării acestora asupra
modificării volumului producţiei.
Statistica întreprinderii

4. Gradul îndeplinirii planului fondului de salarii şi respectarea


corelaţiilor economice.

Rezultate:
107,8
2. I s = ⋅ 100 = 98%
110
4. S pl = 2 mil. u.m.; S1 = 2,15 mil. u.m.; I S = 107,5;
∑ Fs pl = 4 mld. u.m.; ∑ Fs1 = 4,515 mld. u.m.;

Rezultatele numerice se dau în tabelul următor:


1 2 3 4
qp (mld.
q**p T W (mil. u.m.)
u.m.) ∆qp
Pro- iqp *
(mld. q iT (%) ∆T EAR iw
duse (%)
u.m.) min-q*p
pl. r pl r Pl. r
q1p
A 4 4,62 115,5 0,62 4,4 4,4 800 861 107,625 61 -63 5 5,3658 107.32
B 6 6,38 106,3 0,38 6,6 6,38 1200 1239 103,25 39 -37 5 5,1493 102.99
Σ 10 11 110 1 11 10,78 2000 2100 105 100 -100 5 5,2381 104.7

Problema 22

În cursul unei luni activitatea unui agent economic din industrie s-a
caracterizat prin următoarele:
Cele trei produse de bază ce dau profitul unităţii au fost realizate
astfel:

Structura valorii Preţ unitar


Produse producţiei de livrare
(mil.u.m./UF)
Plan Realizat
0 1 2 3
A 0,20 0,18 10000
B 0,30 0,32 20000
C 0,50 0,50 50000

a) La produsul “A” planul de producţie a fost depăşit cu 8%, iar la


nivelul celor trei produse depăşirea producţiei planificate a fost de 1000
milioane u.m..
b) Economia relativă la forţa de muncă în cifre relative a fost de
12,5% şi respectiv de 150 de muncitori, în cifre absolute.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

c) Creşterea numărului de muncitori a determinat o creştere a


timpului efectiv lucrat – faţă de cel planificat cu 8000 om-ore, dar datorită
folosirii sub nivelul planificat a duratei medii a lunii de lucru s-au pierdut
16.800 om-ore. Timpul mediu lucrat de un muncitor în această lună,
exprimat în ore, a înregistrat un indice de 87,75%.
d) Salariul mediu lunar al muncitorilor, efectiv realizat, a fost mai
mare decât cel planificat cu 3000 u.m., iar economia relativă la fondul de
salarii a fost, în expresie relativă, de 3,75%.
Pe baza acestor date se cere:
1. Să se analizeze îndeplinirea planului de producţie pe produs şi pe
întreaga producţie, precum şi îndeplinirea planului din punct de vedere al
sortimentului planificat.
2. Să se analizeze îndeplinirea planului timpului de lucru,
evidenţiind, în cifre absolute, rezervele existente.
3. Să se analizeze efectele economice determinate asupra producţiei
de către toţi factorii ce pot fi indentificaţi.
4. Să se analizeze îndeplinirea planului fondului de salarii,
cuantificând, în cifre absolute, efectul respectării corelaţiei economice.

Rezolvare:
a) Vom simboliza cele trei produse cu indicele “i” (I = 1, 2, 3)
În col. 1 şi 2, structura valorii producţiei se scrie:
q i pi 3
yi = ⇒ q i pi = yi ∑ q i pi
3 i =1
∑ qi pi
i =1
În coloana 3, preţurile sunt notate pi – sunt constante. Pentru
produsul “A”:
( )
rqA = i qA − 1 = 8% ⇒ i qA = 1,08 (108% )

iar pentru întreaga producţie:


3 3
∆ ∑ q i p i = ∑ q i1p i − ∑ q il p i = 100 ∗ 106 u.m.
i =1 i =1
Statistica întreprinderii

∑ T1
er =( − 1) ⋅ 100 = −12,5%
r(∑ T) I ∑ qp ∗ ∑ Tpl
b)
ea = ∑ T1 − I ∑ qp ⋅ ∑ Tpl = −150 muncitori
r (∑ T )

c) ∆∑ Th = (∑ T1 − ∑ Tpl ) ∗ d lpl ⋅ d zpl = 8000 om-ore


∆ dl
∑ Th
( )
= dl1 − dl pl ⋅ dz pl ⋅ ∑ T1 = −16.800 om-ore

h
I = 1 = 0,8775 (87,75%)
h h pl

Rezultate:
1.
q p y A1 ∑ q i1p i
i q = A1 A = = I y ⋅ I∑ q p Deci:
A q Apl p A y Apl ⋅ ∑ q ipl p i A i i
Iq
0,18 1,08
1,08 = ⋅ I∑ q p ⇒ I∑ q p = A = = 1,2 (120%)
0,20 i i i i Iy 0,2
A
∑ q i1p i ⎫
I∑ q p = = 1,2 ⎪
i i ∑ q ipl p i ⎪
⎬⇒

∆ = ∑ q i1p i − ∑ q ipl p i = 100 ⋅ 10 6 u.m.⎪
∑ q i pi ⎭
D∑ q p 6
⇒ ∑ q ipl p i = i1 i = 100 ⋅ 10 = 500 ⋅ 10 6
RqA 0,2

∑ q i1p i1 = 500 ⋅ 10 6 + 100 ⋅ 10 6 = 600 ⋅ 10 6

Cunoscând deci volumul valoric al producţiei (Σqipi) şi structura


acesteia ( y i∑ qp ) se determină volumul producţiei pentru fiecare din cele trei
produse (coloanele 1 şi 2 – tabel nr. 2), astfel:
qipi = yiΣqip
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

1a Tabel nr.2
Volumul valoric
Produs al producţiei iqipi ∆qipi
qipi q ∗i pi Ki
∆Si
(mii u.m.) (mii (mii (mii
e (%) (mii u.m.) (%)
u.m.) u.m.) u.m.)
Pl. (qiplpi) R (qi1pi)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
A 1.000.000 1.080.000 108 80.000 120.000 108.000 90 -120.000
B 1.500.000 1.920.000 128 420.000 180.000 180.000 100 -
C 2.500.000 3.000.000 120 500.000 300.000 300.000 100 -
TOTAL 5.000.000 6.000.000 120 1.000.000 600.000 588.000 98 -120.000

a) Analiza îndeplinirii planului de producţie:


q p
• pe produs i q p p i = i1 i ⋅ 100 şi ∆ q i p i = q i1p i − q ipl p i
q ipl p i
(coloanele 3 şi 4)
• pe întreaga producţie:

I ∑ q p = 120 % (coloana 3 – rândul de total)


i i
∆ ∑ q p = 1000.000 mii u.m. (coloana 4 – rândul de total)
i i
Deci atât pe total producţie, cât şi pe fiecare produs planul de
producţie a fost depăşit, obţinându-se un spor de 1000 mil.u.m. -20% din
volumul de producţie planificat. Depăşirile pe produse sunt diferenţiate şi
deci se impune analizarea corelării acestor depăşiri cu structura planificată a
producţiei.
b) Analiza îndeplinirii planului din punct de vedere al sortimentului
planificat.
Cum toţi iqi >1 (100%) se impune structurarea volumului producţiei
realizate, în funcţie de structura planificată, adică:
q i ∗ p i = y ipl p i (coloana 5)

Vom considera ca fiind îndeplinit în cadrul sortimentului planificat


q ∗i p i = min (q i1p i ; q i ∗ p i ) (coloana 6)
Statistica întreprinderii

Coeficientul (indicele) gradului îndeplinirii planului sortimental va


fi:
q ∗i p i
• pe produs K S = ⋅ 100 (coloana 7)
i qi ∗ pi
∑ q∗p
i i ⋅ 100 (coloana 7 ultimul
• pentru întreaga producţie: K S =
∑i pi
rând)

Efectul economic al gradului îndeplinirii planului sortimentului


planificat:
∆ S = q ∗i p i − q i p i (coloana 8)
i
şi pentru întreaga producţie:
∆ S = ∑ q ∗i p i − ∑ q i p i (coloana 8 ultimul rând)

Deci analizând corespondenţa dintre realizările efective şi nivelele


planificate – mai ales cele structurale – constatând că, deşi pe total valoarea
productiei a fost depăşită, totuşi prin depăşiri diferenţiale pe cele trei
produse s-a înregistrat o nerealizare a structurii planificate, ceea ce
semnifică o imobilizare – pentru agentul economic – de mijloace materiale
care se ridică la 120 milioane u.m..
Normal ar fi fost ca depăşirea planului să se fi realizat în aceeaşi
proporţie-respectiv 120% – la toate cele 3 produse. Ori prin depăşirea cu
numai 8% la produsul “A” şi depăşirea cu 28% la produsul “b” (acesta
având şi o pondere mai însemnată în raport cu produsul “A”) s-a înregistrat
o nerealizare de 10% a sortimentului planificat.

2. Din “b” şi cunoscând I∑qp = 1,2 va rezulta:


⎛ ∑T ⎞
e rr =⎜ 1 − 1⎟ ⋅ 100 = −12,5% ⇒ I ∑ T = 1,2 ⋅ 0,875 = 1,05 (105%)
(∑ T ) ⎜ 1,2 ⋅ ∑ Tpl ⎟
⎝ ⎠
şi atunci:
∑ T1 − 1,2 ⋅ ∑ Tpl = −150 şi 1,05 ∑ Tpl − 1,2 ∑ Tpl = −150 ⇒
− 150
⇒ ∑ Tpl = = 1000 muncitori şi ∑ T1 = 1050 muncitori
− 0,15
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Informaţiile din “C” au următorul conţinut:

( )
∆ ∑ T = ∑ T1 − ∑ Tpl ⋅ d zpl ⋅ d lpl = 8000 om-ore
∑ Th
∆ dl
∑ Th
( )
= d l1 − d lpl ⋅ d zpl ⋅ ∑ T1 = −16.800 om-ore

h1 d z1 ⋅ d l1
I = = = 0,87,75 (87,75 %)
h h pl d z ⋅ d lpl
pl
dar d zpl = 8 ore, deci
8000
∆ ∑ T = 50 ⋅ 8 ⋅ d lpl = 8000 om-ore ⇒ d l pl = = 20 zile
∑ Th 400
apoi ∆ dl
∑ Th
( )
= d l1 − 20 ⋅ 8 ⋅ 1050 = −16.800 om-ore ⇒ d l1 = 18 zile
d ⋅ 18
Înlocuind în I ⇒ I = z1 = 0,8775 ⇒ d z1 = 7,8 ore
h h 8 ⋅ 20
Vom determina fondul total de timp de lucru exprimat în:

• om-zile:
⎧∑ Tz pl = 20 ⋅ 1000 = 20.000 om − zile
∑ Tz = d l ⋅ ∑ T ⎨
⎩∑ Tz1 = 18 ⋅ 1050 = 18.900 om − zile

• om-ore:
⎧⎪∑ Th pl = 8 ⋅ 20.000 = 160.000 om − ore
∑ Th = d z ⋅ ∑ Tz ⎨
⎪⎩∑ Th1 = 7,8 ⋅ 18.900 = 147.420 om − ore

Analiza îndeplinirii planului timpului total de lucru şi evidenţierea


rezervelor se realizează astfel:
• pentru fondul total exprimat în om-ore:

∆ ∑ Th = ∑ Th1 − ∑ Th pl = 147.420 − 160.000 = −12.580 om-ore

( )
∆ dz = dz1 − dz pl ⋅ ∑ Tz1 = ( − 0,2) ⋅ 18.900 = −3780 om-ore
∑ Th
∆ dl
∑ Th
( )
= dl1 − dl pl ⋅ dz pl ⋅ ∑ T1 = ( − 2) ⋅ 8 ⋅ 1050 = −16.800 om-ore
Statistica întreprinderii

∆∑∑TTh = ∆ ∑ Th ⋅ h pl = 50 ⋅ 160 = 8000 om-ore

• pentru fondul total exprimat în om-zile:

∆ = ∑ Tz1 − ∑ Tz pl = 18.900 − 20.000 = −1100 om-zile


∑ Tz
∆ dl = ∆ ⋅ ∑ T1 = ( − 2) ⋅ 1050 = −2100 om-zile
∑ Tz dl
∆∑ T = ∆ ⋅ dl = 50 ⋅ 20 = 1000 om-zile
∑ Tz ∑ T pl
Deci asupra fondului de timp de lucru influenţele au fost negative –
cele datorate folosirii incomplete a zilei şi respectiv lunii de lucru, şi doar
creşterea numărului de muncitori a influenţat pozitiv.
Pierderile de timp de lucru vor avea ca efect economic pierderi de
producţie.

3. Pentru determinarea efectelor economice, va trebui să calculăm,


mai întâi, nivelurile productivităţii muncii:
• productivitatea medie lunară:
⎧ 500.000.000
wl = = 5000.000 u.m.
∑ qp ⎪⎪ pl 1000
Wl = ⎨
∑T ⎪ 600.000.000
wl = = 5714.285,7 u.m.
⎪⎩ 1 1050
⎧ 500.000
⎪ wz pl = = 250.000 u.m./zi
∑ qp wl ⎪ 20
wz = = ⎨
∑ Tz dl ⎪ 571.428,57
wz1 = = 317460,3 u.m./zi
⎪⎩ 18
⎧ 250.000
⎪ wh pl = = 31250 u.m./ora
∑ qp wl wz ⎪ 8
wh = = = ⎨
∑ Th h dz ⎪wh = 317.760,3 = 40700 u.m./ora
⎪⎩ 1 7,8
4070 I =I ⋅ I = 1,2698
I = = 1,3024 wz wh dz I = 1,1429
wh 3125
⊗ 18 ⊗ wl ⊗I =
7,8 I = = 0,9 I = 1,05 ∑ qp
I = = 0,975 dl 20 ∑T
dz 8
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

= 1,20

∆ wh = ∆ ⋅ ∑ Th 1 = 945 ⋅ 147.420 = 1393.119.000 u.m.


∑ qp wh
∆ dz = ∆ ⋅ wh pl ⋅ ∑ Tz1 = ( − 0,2) ⋅ 3125 ⋅ 18.900 = −118.125.000 u.m.
∑ qp dz
∆ wz = ∆ wh + ∆ dz = ∆ ⋅ ∑ Tz1 = 1.274.994.000 u.m.
∑ qp ∑ qp ∑ qp wz
∆ dl = ∆ ⋅ wz pl ⋅ ∑ T1 = ( − 2) ⋅ 25.000 ⋅ 1050 = −525.000.000 u.m.
∑ qp dl
∆ wl = ∆ wz + ∆ dl = ∆ ⋅ ∑ T1 = 750.000.000 u.m.
∑ qp ∑ qp ∑ qp wl
∆∑ T = ∆ ⋅ wl pl = 50 ⋅ 5000.000 = 250.000.000 u.m.
∑ qp ∑T

∆ = ∆ wl + ∆ ∑ T = ∑ q i1p i − ∑ q ipl p i = 1000.000.000 u.m.


∑ qp ∑ qp ∑ qp

∆h = ∆ dz + ∆ dl = ( − 118.125.000) + ( − 525.000.000) = −643.125.000 u.m.


∑ qp ∑ qp ∑ qp

∆ ∑ Th = ∆ ⋅ wh pl = ∆ dz + ∆ dl + ∆ ∑ T = −39.312.500 u.m.
∑ qp ∑ Th ∑ qp ∑ qp ∑ qp

∆ ∑ Tz = ∆ ⋅ wz pl = ∆ dl + ∆ ∑ T = −275.000.000 u.m.
∑ qp ∑ Tz ∑ qp ∑ qp

Se observă că datorită utilizării incomplete a timpului de muncă atât


în cadrul schimbului (–0,2 ore/zi/muncitor), cât şi în cadrul lunii
(–2 zile/lună/muncitor) s-au înregistrat pierderi însemnate de producţie. De
aceste rezultate trebuie să se ţină seama în procesul decizional privind
disciplina muncii, mai ales în ce priveşte timpul nelucrat de zile întregi.

4. Din “d” =>


∆ = s1 − s 0 = 30.000 u.m.
s
⎛ ⎞
⎜ ∑ S1 ⎟
er⎛ ⎞ = ⎜ − 1⎟ ⋅100 = −3,75%
r ⎜⎝ ∑ s ⎟⎠ ⎜ I ⋅ ∑ S0 ⎟
⎝ ∑ qp ⎠
Statistica întreprinderii

⎛ I ⎞
r ⎜ s ⎟
e ⎛ ⎞ =⎜ − 1⎟ ⋅ 100 = −3,75
r ⎜⎝ ∑ s ⎟⎠ ⎜ I ⎟
⎝ w ⎠
Cum I = 1,1429 (114,29%) ⇒
w
I
s − 1 = −0,0375 ⇒ I = 1,10 (110%)
1,1429 s

Deci:

I = 1,10 ⎫
S ⎪ ⎧⎪S0 = 300.000 u.m.
⎬⇒⎨
∆ = 30.000lei⎪ ⎪⎩S1 = 330.000 u.m.
S ⎭
∑ S = S0 ⋅ ∑ T = 300.000 ⋅ 1000 = 300.000.000 u.m.
0 0
∑ S = S1 ⋅ ∑ T = 330.000 ⋅ 1050 = 346.500.000 u.m.
1 1
⎧S
⎪I ∑ S = 110%
I = 115,5%⎨
∑S
⎪I ∑ T = 105%
⎩ ∑S
⎧ S
⎪D ∑ S = 315.000.000 u.m.
∆ = 46.500.000lei⎨
∑S
⎪D ∑ T = 150.000.000 u.m.
⎩ ∑S
e ar (∑ S ) = ∑ S1 − I ∑ qp ⋅ ∑ S 0 = 346.500.000 − 360.000.000 = .
= − 13.500.000 u.m

Fondul de valori a crescut cu 15,5%, respectiv cu 4,65 milioane


u.m., această creştere fiind în principal datorată sporirii salarizării muncii,
însă această sporire este justificată deoarece cu toată creşterea de 10% a
salariului mediu, totuşi productivitatea medie a muncii a crescut mai rapid –
respectiv cu 14,29%, ceea ce a atras obţinerea unei economii relative la
fondul de salarii de 1,35 milioane u.m.
În concluzie se poate aprecia că activitatea agentului economice
analizat a fost în general pozitivă, dar vor trebui adoptate măsuri în primul
rând pentru a se respecta pe viitor structura planificată a producţiei, iar în al
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

doilea rând pentru a reduce timpul nelucrat în cursul lunii. Acest din urmă
aspect presupune în prealabil analiza cauzelor care au determinat un volum
mare de timp nelucrat în zile întregi, pentru a sesiza asupra căror cauze
trebuie acţionat.

Problema 23

Despre activitatea unei întreprinderi industriale reţinem următoarele


date referitoare la fabricarea produsului A, în lunile iulie şi august:

Cantitatea produsă Structura


de un muncitor într-o producţiei
Subunităţ Număr muncitori
oră
i (buc.) (%)

0 1 0 1 0 1
1 1250 1116 2,0 2,5 45 43
2 1190 900 2,5 4,0 55 57

• datorită creşterii productivităţii muncii din fiecare întreprindere


în luna curentă s-a realizat un spor de producţie faţă de luna
bază de comparaţie de 346.517 buc. la nivelul întreprinderii;
• pe întreprindere volumul producţiei a crescut cu 20%;
• salariul mediu lunar a crescut cu 312.500 u.m., realizându-se o
economie relativă la fondul de salarii de 13,934%.

Se cere:
1) Analiza dinamicii producţiei fizice pe fiecare întreprindere
evidenţiind influenţa modificării productivităţii muncii (cifre relative şi
absolute).
2) Analiza dinamicii timpului efectiv lucrat la nivelul centralei
evidenţiind influenţele factorilor (cifre relative).
3) Analiza dinamicii productivităţii muncii pe întreprindere,
evidenţiindu-se influenţele tuturor factorilor şi efectele determinate asupra
modificării volumului producţiei.
4) Analiza dinamicii fondului de salarii şi a modului cum s-au
respectat corelaţiile economice.
Statistica întreprinderii

Răspunsuri orientative pentru analiză

1) ∆t
q
(q
)
= t y − t y ∑ q1 / t 0 = 346.517 ⇒ ∑ q =
∑q ∑ 0 1 ∑ 1 1
= 1.200.000 buc.
t = 1/w q
Sub-
(ore/buc.) A B C (buc.) D E F
unităţi
0 1 0 1
1 0,5 0,4 0,225 0,172 0,22 450.000 516.000 114,66 66.000 125
2 0,4 0,25 0,22 0,1425 0,23 550.000 684.000 124,36 134.000 160
Întrep. 0,445 0,3145 0,44 1.000.000 1.200.000 120 200.000
q q q
A. x 0t = t 0 ⋅ y 0 B. x1t = t1 ⋅ y1 C. x 0t = t 0 ⋅ y1
D. i q (%) E. ∆ q (buc.) F. i qwh

2) Th = t ∗ q ; h = Th/T; h = ∑h ∗ yT

Th (om-ore) h (ore)
Întrep.
0 1 0 1 y 1T A
1 225.000 206.400 180 185 0,5536 99,648
2 220.000 171.000 185 190 0,4464 82,584
Suma 445.000 377.400 182,377 187,2 182,232

A. x h = h0 ⋅ y1T

I∑Th = 8 4,81% Ih = 102,64 Ih = 102,73


∑ Th ∑ Th
I ∑ T = 82,62%
yT
I = 99,92%
∑ Th ∑ Th

yTh
3) I = 141,49% I wh = 142,8 I = 99,08%
wh wh wh
I t = 141,49% I t = 140,86% I yz = 100,45%
t t

I wl = 145,24% I wl = 145,31% I yT = 99,95% I h = 102,64


wl wl wl

∆w∑hq = 351910 buc ∆h∑ q = 21.850 buc ∆∑∑Tq = −173.760 buc

wh ∗ = 2,22655
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

4)
I = 1,2 ⋅ 0,88066/ 0,8262 = 1,25 ⇒ s 0 = 500.000 h s1 = 625.000 h
s
I ∑ Fs = 103,279 % I R = 125 % I ∑ T = 82,62 %
∑R ∑R
∆ ∑ Fs = 40 ⋅ 10 6 u.m. ∆ s = 252 ⋅ 10 6 u.m. ∆∑ T = −212 ⋅ 10 6 u.m.
∑R ∑q
EA 6
R = −204 ⋅ 10 u.m.

Problema 24
Din activitatea unui agent economic care are două unităţi productive
ce fabrică acelaşi produs, reţinem următoarele informaţii din doi ani
consecutivi:

Productivitate zilnică
Om zile efectiv lucrate
Unitate (u.m./om zi)
0 1 0 1
1 125,00 118,(18) 2000 3300
2 120,00 136,000 3500 5000
Total 121,376 127,381

Ştiind că:
• salariul lunar al unui muncitor din fiecare unitate în ambele
perioade este de 0,1% din valorea producţiei, salariul mediu
lunar este în perioada de bază 349,1(6) u.m./muncitor, iar în
perioada curentă este de 555,714 u.m./muncitor,
• durata medie a lunii de lucru este în perioada de bază de 23 zile,
iar în perioada curentă 24 zile să se analizeze activitatea
economică, evidenţiind rezervele existente.
Statistica întreprinderii

TESTE GRILĂ

1. Care dintre următorii indicatori pot lua şi valori negative:


a) A Ti b) I ∑ Ti c) ∆ ∑ Ti d) X I ∑ Ti e) y T
Ti Ti i i
Răspuns corect: c

2. Care dintre relaţiile de mai jos indică o creştere a numărului de


muncitori de la secţia i:
a) I Ti < 1 b) R ∑ Ti > 0 c) A Ti > 0 d) ∆ ∑ Ti > 0

e) ∆ Ti > 0; ∆∑
y T
Ti > 0

Răspuns corect: e

3. Care dintre relaţiile de mai jos indică o scădere a numărului total


de muncitori dintr-o întreprindere care are mai multe secţii i:
y
a) R ∑ Ti > 0 b) I ∑ Ti > 1 c) A ∑ Ti > 0 d) ∆ Ti < 0
e) ∑ ∆ Ti < 0

Răspuns corect: e

4. Care dintre următoarele informaţii este adevărată ?


a) ∑ I Ti = I ∑ Ti b) ∑ R Ti = R ∑ Ti c) ∑ I Ti = ΠΙ Ti

d) ∑ A Ti = A ∑ Ti e) A ∑ Ti = Π A Ti

Răspuns corect: d

6. Referitor la forţa de muncă utilizată într-o întreprindere


industrială se cunosc următoarele date din 2 ani consecutivi:

Valoarea absolută a unui procent


Secţii
de modificare a numărului de muncitori
1 4
2 ?
Total 10
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Se mai cunosc următoarele informaţii:


• numărul de muncitori din prima secţie a contribuit la formarea
procentului de modificare al numărului total de muncitori pe
întreprindere cu 20%,
• ponderea numărului de muncitori din secţia 2 în numărul total
de muncitori în perioada curentă este de 50%.
Care este numărul total de muncitori în perioada curentă ?
a) 1000 b) 1200 c) 600 d) 400 e) 1800
Răspuns corect: b

6. O societate comercială cu profil alimentar a înregistrat în luna


august a anului 2001 un număr de 100 angajaţi, din care 10 au fost în
concediu de odihnă. În cursul lunii s-au efectuat 4 concedii medicale din
care două de trei zile, iar două de cinci zile, 8 salariaţi au absentat nemotivat
câte o zi fiecare, iar în cursul programului de lucru au fost înregistrate 10
învoiri de câte trei ore şi două învoiri de două ore fiecare.
Care a fost fondul de timp maxim disponibil în luna agust 2001?
a) 1840 om-zile b) 6400 om-ore c) 2070 om-zile
d) 800 om-ore e) 24800 om-ore
Răspuns corect: c

7. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la utilizarea timpului


de lucru, înregistrate la nivelul unei societăţi comerciale în luna iulie:
• timpul efectiv lucrat în om-ore: 102828,
• timpul nelucrat în zile întregi exprimat în om-zile: 495,
• ore nelucrate în cadrul schimbului: 5412 om-ore.
Care este fondul de timp maxim disponibil exprimat în om-ore ?
a) 3960 om-ore b) 112200 om-ore c) 106788 om-ore
d) 100000 om-ore e) 101376 om-ore
Răspuns corect: b
Statistica întreprinderii

8. Care dintre indicii factoriali ai indicatorilor de nivel ai timpului de


muncă efectiv lucrat cuprinde cei mai mulţi factori de influenţă ?
a) I dl b) I dl c) I ∑ Tz d) I dz e)
∑ Th ∑ Tz ∑ Th ∑ Th
I∑ T
∑ Tz

9. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au reţinut


următorii indicatori statistici referitori la forţa de muncă:

Structura numărului total


de muncitori
Secţii
(%)
iulie august
1 50 52
2 50 48

La secţia 1 numărul de muncitori a crescut cu 9,2%.


La secţia 2 numărul de muncitori a crescut cu 12 oameni.

Care a fost numărul de muncitori la secţia 1 în luna august?


a) 1638 b) 1092 c) 819 d) 715 e) 572
Rezolvare:

T11 0,52∑ T i1 ∑ T i1
R T1 = 9,2 ⇒ = 1,092 ⇒ = 1,092 ⇒ = 1,05
T10 0,5∑ T i0 ∑ T i0
∆ T 2 = T 21 − T 20 = 12 ⇒ 0,48∑ T i1 − 0,5∑ T i0 = 12 ⇒ ∑ T i0 = 3000; ∑ T i1 =
= 3150 ⇒ T11 = 0,52 ∗ 3150 = 1638 muncitori
Răspuns corect: a

10. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au


înregistrat următorii indicatori statistici referitori la forţa de muncă:
Secţii Durata efectivă a zilei de lucru (ore)
iulie august
1 7,5 7,6
2 7,7 7,8
S.C. 7,6 7,68
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Ca urmare a modificării duratei medii a zilei de lucru volumul de


om-ore efectiv lucrate în august a fost mai mare cu 1896.

Câte om-ore au fost lucrate la secţia 1 în luna august ?


a) 104424 b) 105336 c) 72048
d) 107160 e) 108072

Rezolvare:

∆dz
∑ Th
( )
= dz1 − dz 0 ∑ Tz1 = 1896 om-zile
1896
⇒ ∑ Tz1 = = 23700 om-zile
7,68 − 7,6
Tz + 7,8 y Tz
7,68 = 7,6 y11 21
Tz Tz Tz
y11 + y 21 = 1 ⇒ y11 = 0,6; y Tz
21 = 0,4
Tz11 = 0,6 ∗ 23700 = 14220 om-zile
⇒ Th11 = dz11 ∗ Tz11 = 7,6 ∗ 14220 = 108072 om-zile

Răspuns corect: e

11. Din activitatea unei S.C. reţinem următoarele date referitoare la


efectivul zilnic în luna aprilie 2001:
L M M J V S D
* * 238 270 230 0 0
250 260 242 240 250 0 0
270 250 244 250 210 0 0
0 230 236 270 250 0 0
260 280 240 260 * * *

Care a fost numărul mediu de muncitori în luna aprilie ?


a) 244 b) 245 c) 246 d) 247 e) 248

Rezolvare:
Efectivul de muncitori din luna aprilie se calculează însumând
numărul de muncitori din fiecare zi şi împărţind la numărul de zile
calendaristice ale lunii. În zilele libere (zile de repaus săptămânal sau
sărbători legale) se va lua în calcul efectivul de personal din ziua anterioară.
Deci, numărul de muncitori în luna aprilie este: 244.
Statistica întreprinderii

Răspuns corect: a

12. Din activitatea unei S.C. reţinem următoarele date referitoare la


efectivul zilnic în luna aprilie 2001:
L M M J V S D
* * 278 270 230 0 0
250 260 274 240 250 0 0
270 250 279 250 210 0 0
0 230 273 270 250 0 0
260 280 276 260 * * *

Care a fost numărul mediu de muncitori în luna aprilie?


a) 248 b) 249 c) 250 d) 251 e) 247
Răspuns corect: c
13. O unitate şi-a început activitatea în luna aprilie şi a înregistrat
următoarele efective medii de personal pentru lunile în care a funcţionat:
aprilie: 520 muncitori
mai: 540 muncitori
iunie: 500 muncitori.
Care a fost numărul mediu de personal pe semestrul I ?
a) 520 b) 390 c) 540 d) 260 e) 200
Rezolvare:
520 + 540 + 500
T = = 260 muncitori
6
Răspuns corect: d

14. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au reţinut


următorii indicatori statistici referitori la forţa de muncă:
Structura numărului total de muncitori (%)
Secţii
iulie august
1 50 52
2 50 48

La secţia 1 numărul de muncitori a crescut cu 9,2%.


La secţia 2 numărul de muncitori a crescut cu 6 oameni.
Care a fost numărul de muncitori la secţia 1 în luna august ?
a) 715 b) 819 c) 1638 d) 572 e) 1092
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Răspuns corect: b
Statistica întreprinderii

15. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au


înregistrat următorii indicatori statistici referitori la forţa de muncă:
Durata efectivă a zilei de lucru
Secţii
(ore)
iulie august
1 7,5 7,6
2 7,7 7,8
S.C. 7,6 7,68
Ca urmare a modificării duratei medii a zilei de lucru volumul de
om-ore efectiv lucrate în august a fost mai mare cu 1880.
Câte om-ore au fost lucrate la secţia 1 în luna august ?
a) 106476 b) 107160 c) 107890 d) 108114
e) 108236
Răspuns corect: b

16. O întreprindere realizează o economie relativă la fondul de


salarii de 27,5 milioane u.m. în condiţiile în care salariul mediu a crescut cu
20%, productivitatea medie lunară a muncii a crescut de 1,25 ori, iar
indicele producţiei realizate a fost de 1,375. Salariul mediu prevăzut pentru
un muncitor a fost de 5 milioane u.m.. În aceste condiţii:
1. Economia relativă în cifre relative a forţei de muncă a fost de
20%.
2. Numărul mediu de muncitori utilizat efectiv a fost de 110.
3. Risipa relativă a forţei de muncă a fost de 20%.
4. Numărul mediu de muncitori planificat a fost de 100.
5. Economia relativă în cifre relative a fondului de salarii a fost 0%.
Variante de răspuns:
a) 2,3,4 b) 3,4,5 c) 2,3,5 d) 2,4,5 e) 1,2,4
Răspuns corect: a

17. La societatea comercială X în luna iulie productivitatea muncii a


înregistrat o creştere cu 25% faţă de nivelul planificat, înregistrându-se o
economie relativă în cifre absolute de 325 muncitori.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Care a fost numărul mediu de muncitori al societăţii în luna iulie?


a) 1100 b) 1140 c) 1180 d) 1260 e) 1300

Rezolvare:

wl1 Iq
R wl = 25% ⇒ = 1,25 ⇒ = 1,25
wl 0 IT
EA
R = T1 − I q T 0 = −325 ⇒ T1 − 1,25 I T ∗ T 0 = −325 ⇒ T1 = 1300 muncitori

Răspuns corect: e

18. În luna august o societate comercială a înregistrat o creştere cu


25% a productivităţii muncii faţă de luna iulie, majorând salariul mediu al
angajaţilor cu 5%.
Societatea comercială a înregistrat o economie relativă exprimată în
cifre absolute de 342,857 milioane u.m. la fondul de salarii.
Care a fost fondul de salarii pe care l-a plătit societatea comercială în
luna august ?
a) 1,8 mld. u.m. b) 1,9 mld. u.m. c) 2 mld. u.m.
d) 2,1 mld. u.m. e) 2,2 mld. u.m.
Rezolvare:

wl1 Iq
R wl = 25% ⇒ = 1,25 ⇒ = 1,25
wl 0 IT
s1 I
R s = 5% ⇒ = 1,05 ⇒ Fs = 1,05
s0 IT
I Fs
EA
R = Fs1 − I q Fs 0 = −342,857 mil. lei ⇒ Fs1 − 1,25 1,05 Fs 0 = −342,857 mil. lei ⇒
⇒ Fs1 = 1804,5 mil. lei ≈ 1,8 mld. lei

Răspuns corect: a

19. La societatea comercială X producţia industrială a crescut în


august faţă de iulie cu 17,8835%, productivitatea zilnică a crescut cu 5%, iar
numărul de zile lucrate în medie de un muncitor a fost mai mare de 1,03 ori.
Statistica întreprinderii

Care a fost procentul de modificare al numărului mediu de muncitori


?
a) 6% b) 7% c) 8% d) 9% e) 10%
Rezolvare:

q1
R q = 17,8835% ⇒ = 1,178835
q0
wz1 Iq
R wz = 5% ⇒ = 1,05 ⇒ = 1,05
wz 0 I Tz
I Tz 1,178835
I dl = 1,03 ⇒ = 1,03 ⇒ I T = = 1,09 ⇒ R T = 9%
IT 1,05 ∗ 1,03

Răspuns corect: d

20. Societatea comercială X a înregistrat în luna aprilie o depăşire a


planului de producţie cu 6,15%, înregistrând totodată o economie relativă în
cifre relative la forţa de muncă de 9,09%.
Care a fost procentul de modificare al volumului producţiei pe
seama modificării numărului mediu de personal?
a) 2% b) 3% c) 4% d) –3,5% e) –6%

Rezolvare:

R q = 6,15% ⇒ I q = 1,0615
T1 T1
ER
R =( − 1) ∗ 100 = −9,09% ⇒ = 0,9091 ⇒ I T = 0,965
Iq T0 Iq T0

RT T
q = ( I q − 1) ∗ 100 = ( I T − 1)*100 = −3,5%
Răspuns corect: d

21. În luna aprilie 2002 o societate comercială a planificat (normat)


o producţie zilnică de 8,72 tone produs A şi a realizat 7,752 tone produs A,
depăşind planul productivităţii orare cu 5%.
Câte tone a realizat în medie un muncitor într-o oră în luna aprilie ?
a) 1,1772 b) 1,0455 c) 1,0815 d) 1,1881 e) 1,1445
Rezolvare:
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

wz pl = 8,72 tone
wz1 = 7,752 tone
I wz 0,888
R wh = 5% ⇒ I wh = 1,05 ⇒ = = 1,05 ⇒ I dz = 0,845 ⇒
I dz I dz
⇒ dz1 = 8 ∗ 0,845 = 6,76 ore
wz1
wh 1 = = 1,1446 tone
dz1
Răspuns corect: e

22. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au


înregistrat următorii indicatori economici:
Valoarea producţiei Indicele
Număr de muncitori
Produs (miliarde u.m.) preţurilor
iulie august iulie august (%)
A 3 3,3 60 60 110
B 5 6 140 110 120

Cu câte procente s-a modificat nivelul mediu al productivităţii lunare


a muncii?
a) 4,14% b) 5,26% c) 17,6% d) 8,1% e) 11,1%
Rezolvare:

wl* ∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i0
R wl = ( I wl − 1) ∗ 100 = ( − 1) ∗ 100 = ( / − 1) ∗ 100 =
wl 0 ∑ T i1 ∑ T i0
q A1 p A1: I pA + q B1 p B1: I pB ∑ q i0 p i0
=( / − 1) ∗ 100 =
∑ T i1 ∑ T i0
3,3:1,1 + 6:1,2 8
=( / − 1) ∗ 100 = 17,6%
170 200

Răspuns corect: c

23. Care dintre următoarele relaţii de ordine caracterizează


respectarea corelaţiei economice între modificarea fondului de salarii şi
modificarea altor indicatori economici?
Statistica întreprinderii

a) I ∑ Fs > I wl b) I ∑ Fs < I ∑ T c) I ∑ Fs < I wl

d) I ∑ Fs > I ∑ qp e) I ∑ Fs < I ∑ qp

Răspuns corect: e

24. Analiza corelată a producţiei cu productivitatea muncii şi cu


utilizarea timpului de lucru permite identificarea unui număr n de factori
economici. Care este modificarea absolută a volumului producţiei ce conţine
influenţele celor mai mulţi factori ?

a) ∆ wl b) ∆ wz c) ∆ ∑ Th d) ∆ h e) ∆ wh
∑q ∑q ∑q ∑q ∑q

Răspuns corect: e

25. Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele


date pentru lunile iulie şi august:
Durata lunii de lucru
Secţii (zile)
VII VIII
1 17 17,4
2 16 16,3
S.C. 16,5 16,894

Numărul total de muncitori din societatea comercială a crescut cu


50, în timp ce la secţia 1 numărul de muncitori a crescut de 1,134 ori.
Care este modificarea absolută a numărului de muncitori de la secţia
2 pe seama modificării structurii numărului de muncitori ?
a) 42 b) –42 c) 0 d) 25 e) 50
Răspuns corect: b
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

26. Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele


date pentru lunile iulie şi august:
Durata lunii de lucru
Secţii (zile)
VII VIII
1 17 17,4
2 16 16,3
S.C. 16,5 16,894

Numărul total de muncitori din societatea comercială a crescut cu


50, în timp ce la secţia 1 numărul de muncitori a crescut de 1,134 ori.
Care este modificarea absolută a numărului de muncitori de la secţia
1 pe seama modificării numărului total de muncitori?
a) 0 b) 50 c) 25 d) 42 e) –42
Răspuns corect: c

27. Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele


date pentru lunile iulie şi august:
Durata lunii de lucru
Secţii (zile)
VII VIII
1 17 17,4
2 16 16,3
S.C. 16,5 16,894

Numărul total de muncitori din societatea comercială a crescut cu


50, în timp ce la secţia 1 numărul de muncitori a crescut de 1,134 ori.
Care este timpul efectiv lucrat exprimat în om-zile în lunile iulie şi
august?
a) 16500 respectiv 16894
b) 16894 respectiv 17738,7
c) 10000 respectiv 17738,7
d) 16500 respectiv 17738,7
e) 16500 respectiv 1238,7
Răspuns corect: d
Statistica întreprinderii

28. Se cunosc următoarele date în legătură cu activitatea productivă


a unei întreprinderi având două secţii, pentru lunile iulie şi august,
referitoare la fabricarea unui produs:

Volumul fizic Productivitatea lunară Zile nelucrate


al producţiei a muncii ce revin în medie
Secţii (buc.) (buc./muncitor) pe un muncitor
VII VIII VII VIII VII VIII
1 20000 23100 400 420 0,7 0,8
2 30000 31900 400 550 0,6 0,6

Durata normală a lunii de lucru a fost de 21 zile.


Care a fost durata medie a lunii de lucru în iulie respectiv în august ?
a) 20 respectiv 21 zile b) 20,36 respectiv 20,304 zile
c) 21 zile în ambele luni d) 20,35 respectiv 20,3 zile
e) 20,4 respectiv 20,2 zile
Rezolvare:

Din volumul producţiei şi din productivitatea lunară a muncii


deducem numărul de muncitori, respectiv structura numărului de muncitori
pe secţii.
Relaţia de calcul a numărului de muncitori, respectiv a structurii
este:
qi T
Ti = ; y iT = i
wli ∑ Ti
Din zile nelucrate ce revin în medie pe un muncitor într-o lună şi din
durata normală a lunii de lucru deducem durata lunii de lucru pe secţii în
ambele perioade după relaţia:
dl = dnl – zile nelucrate ce revin pe muncitor =
= 21 – zile nelucrate ce revin pe muncitor
După ce am determinat durata lunii de lucru pe secţii, respectiv
structura numărului de muncitori determinăm durata medie a lunii de lucru
conform relaţiei:
dl = ∑ dl i y T
i
Răspuns corect: b
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

29. Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele


date:
• numărul total de muncitori în perioada de bază a fost 125, iar în
perioada curentă 113,
• volumul fizic al producţiei realizate a fost în perioada de bază
50000 bucăţi, iar în perioada curentă 55000 bucăţi.

Care afirmaţie este adevărată?


a) S.C. a înregistrat o risipă relativă în cifre relative a numărului de
muncitori de 17,81%.
b) S.C. a înregistrat o risipă relativă în cifre absolute a numărului de
muncitori în valoare de 24 muncitori.
c) S.C. a înregistrat o economie relativă în cifre relative a numărului
de muncitori de 17,81%.
d) S.C. a înregistrat o risipă absolută de 12 muncitori.
e) Nici o variantă de răspuns nu este corectă.
Răspuns corect: c

30. Se cunosc următoarele informaţii din activitatea unei


întreprinderi industriale pentru luna septembrie din doi ani consecutivi:
Mărimea cu care contribuie fiecare
Structura numărului
secţie la formarea nivelului mediu
de muncitori
Secţii al productivităţii muncii
(%)
(mii u.m./pers.)
0 1 0 1
1 38 34 4596,48 3971,2
2 62 66 7403,52 7565,6

Productivitatea medie lunară a muncii în perioada de bază a fost:


a) 12000 mii u.m./persoană b) 6321 mii u.m./persoană
c) 11536,8 mii u.m./persoană d) 6000 mii u.m./persoană
e) 12096 mii u.m./persoană

Rezolvare:

wl = ∑ wli y T = ∑ X wl
i i
Statistica întreprinderii

wl 0 = 4596,48 + 7403,52 = 12000 mii/persoană


Răspuns corect: a

31. Din activitatea unei societăţi comerciale având două secţii


productive reţinem următoarele informaţii pentru două luni consecutive:
Productivitatea lunară a muncii
Secţii (mii u.m./muncitor)
0 1
1 9,6 11,625
2 6,0 7,500
S.C. 7,8 9,480

Numărul total de muncitori a crescut cu 100, creşterea la secţia 1


fiind cu 0,8%.
Care a fost numărul total de muncitori în perioada 0, respectiv în
perioada 1?
a) 200 respectiv 210 muncitori
b) 2000 respectiv 2800 muncitori
c) 2000 muncitori în ambele perioade
d) 2500 respectiv 2600 muncitori
e) 2000 respectiv 2100 muncitori
Răspuns corect: e

32. Din activitatea unei societăţi comerciale având două secţii


productive reţinem următoarele informaţii pentru lunile iulie şi august:
Salariul lunar
Secţii (mil. u.m./muncitor)
iulie august
1 1,38 1,47
2 1,50 1,416
S.C. 1,458 1,4295

Numărul total de muncitori a scăzut cu 200, respectiv cu 20%.


Care a fost numărul de muncitori la secţia 2 în luna august ?
a) 600 b) 650 c) 200 d) 800 e) 350
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

33. Din activitatea unei societăţi comerciale având două secţii


productive reţinem următoarele informaţii pentru lunile iulie şi august:
Salariul lunar
Secţii (mil. u.m./muncitor)
iulie august
1 1,38 1,47
2 1,50 1,416
S.C. 1,458 1,4295

Numărul total de muncitori a scăzut cu 200, respectiv cu 20%,


determinând o scădere a timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile cu 3800.
Durata medie a lunii de lucru a crescut de 1,04 ori.
Raportul dintre fondul de salarii lunar şi cel zilnic a fost de 1,1 în
luna iulie şi de 1,2 în luna august.
Care a fost variaţia salariului mediu lunar şi a fondului de salarii pe
seama salariului mediu zilnic ?
a) 120 milioane u.m. respectiv 12000 milioane u.m.
b) 0,149 milioane u.m. respectiv 119,2 milioane u.m.
c) nici o variantă de răspuns nu este corectă
d) 0,126 milioane u.m. respectiv 100,8 milioane u.m.
e) 0,126 milioane u.m. respectiv 126 milioane u.m.
Răspuns corect: d

34. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a) ∆ dz i + ∆ dli = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi
b) ∆ dz i + ∆ h i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi
c) ∆ dz i + ∆ T i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi
d) ∆ dz i + ∆ dl i + ∆ Tz i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi ∑ Thi

e) ∆ dz i + ∆ dli + ∆ T i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi ∑ Thi

Răspuns corect: e
Statistica întreprinderii

35. Care afirmaţie este adevărată ?


hi dz
a) I Thi ∗ I Thii = I Thi
h T
b) I Thi i ∗ I Thi
i
= I Thi
Tz T
c) I Thii ∗ I Thi
i
= I Thi
Tz dl
d) I Thii ∗ I Thii = I Thi
dz dl h T
e) I Thii ∗ I Thii ∗ I Thi
i
∗ I Thi
i
= I Thi

Răspuns corect: b

36. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată ?

dz i y iTz dl yT
a) I h = I ∗I ∗I i ∗I i
h h h h
dz i dl i
b) Ih = I +I
h h
T
c) I h = I dz ∗ I dl ∗ I y
h h h
Tz T
d) I h = I dz ∗ I y ∗ I dl ∗ I y
h h h h
dz i Tz
y iT
e) I h = I ∗ Iy ∗ I dl ∗ I
h h h h

Răspuns corect: a

37. Indicele dinamicii salariului mediu lunar în corelaţie cu


indicatorii folosirii timpului de lucru are următoarea relaţie de calcul:

s z1 ∗ dz1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
a) I s =
s z 0 ∗ dz 0 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0
Th Th
∑ sh il y i1 ∑ dz il y i1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
b) I s =
Th Tz
∑ sh i0 y i0 ∑ dz i0 y i1 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

∑ sh i1 y iTh
1 ∑ dz i1 y iTz
1 ∑ dli1 y iT1 ∗ b1
c) I s =
∑ sh i0 y iTh y Tz yT ∗
0 ∑ dz i0 i0 ∑ dl i0 01 b 0
s h1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
d) I s =
s h 0 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0
s h1 ∑ dz i1 y iT1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
e) I s =
s h 0 ∑ dz i0 y iT0 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0

Răspuns corect: b

38. Din activitatea unei întreprinderi industriale reţinem următoarele


date pentru luna mai:
• indicele îndeplinirii planului duratei medii a lunii de lucru a fost
de 98%,
• timpul mediu efectiv lucrat s-a redus faţă de nivelul planificat cu
13 ore, din care, pe seama variaţiei duratei medii a zilei de lucru
cu 9,8 ore,
• modificarea absolută a volumului de timp efectiv lucrat
exprimat în om-zile datorită variaţiei duratei medii a lunii de
lucru a fost de – 649,6 om-zile,
• ritmul sporului numărului mediu de muncitori a fost de 1,5%.

Care a fost numărul de muncitori planificat ?


a) 1624 b) 2300 c) 1600 d) 1250 e) 1325

Răspuns corect: c

39. Din activitatea unei întreprinderi industriale se cunosc


următoarele informaţii:
• numărul de muncitori este de 214,
• zile nelucrate ce revin în medie pe un muncitor într-o lună sunt
3, iar durata normală a lunii de lucru e de 23 zile,
• durata medie a zilei de lucru este de 7,5 ore.
Statistica întreprinderii

Structura timpului nelucrat este:


¾ zile întregi: - concedii de odihnă 50%
- timp nelucrat motivat 20%
- timp nelucrat nemotivat 30%
¾ ore în cadrul schimbului:
- timp nelucrat motivat: 60%
- timp nelucrat nemotivat: 40%.
Timpul lucrat suplimentar a fost de 107 om-zile şi de 3852 om-ore

Care este fondul de timp maxim disponibil exprimat în om-zile,


respectiv în om-ore ?
a) 4280 om-zile respectiv 32100 om-ore
b) 4601 om-zile respectiv 36808 om-ore
c) 4601 om-zile respectiv 32808 om-ore
d) 4408,4 om-zile respectiv 34411,2 om-ore
e) 4601 om-zile respectiv 34668 om-ore
Răspuns corect: b

40. Din activitatea unei întreprinderi industriale se cunosc


următoarele informaţii din luna aprilie din doi ani consecutivi:
Structura numărului
Zile nelucrate ce revin
de muncitori
Secţii în medie pe muncitor
(%)
0 1 0 1
1 38 34 1,55 1,4
2 62 66 2,30 1,4

Se mai cunosc:
• numărul de muncitori în perioada curentă a fost de 2100,
• durata normală a lunii de lucru este de 22 zile,
• 40% din om-zilele nelucrate sunt datorate concediilor de odihnă,
• timpul mediu efectiv lucrat a depăşit nivelul din perioada de
bază cu 5,704 ore,
• coeficientul folosirii duratei normale a zilei de lucru în perioada
de bază a fost de 95%.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Care este fondul de timp maxim disponibil în perioada curentă


exprimat în om-zile, respectiv în om-ore ?
a) 45024 respectiv 360192
b) 43260 respectiv 330939
c) 43260 respectiv 346080
d) 40000 respectiv 320000
e) 63000 respectiv 504000

Răspuns corect: a

41. Prin condiţiile contractuale s-a prevăzut ca timpul mediu de


lucru lunar să fie de 168 ore pe om, iar nivelul planificat al productivităţii
medii orare a fost de 100 bucăţi. Datorită pierderilor de timp de lucru,
timpul efectiv lucrat a reprezentat 83,33% din nivelul planificat. Ştiind că
numărul mediu de muncitori utilizat a fost cel planificat, se cere să se
precizeze cu câte procente, respectiv cu câte bucăţi s-a modificat
productivitatea medie orară realizată faţă de nivelul planificat, ştiind că
volumul fizic al producţiei planificate a fost realizat întocmai. Variante de
răspuns:
a) cu 10% respectiv cu 30 bucăţi
b) cu 30% respectiv cu 10 bucăţi
c) cu - 20% respectiv cu - 20 bucăţi
d) cu - 10% respectiv cu - 10 bucăţi
e) cu 20% respectiv cu 20 bucăţi
Răspuns corect: e

42. Care dintre modificările absolute ale indicatorilor de nivel ai


timpului de muncă efectiv lucrat cuprinde cei mai mulţi factori de influenţă
identificabili ?

a) ∆ dl b) ∆ dz c) ∆ ∑ Tz d) ∆ dl
∑ Tz ∑ Th ∑ Th ∑ Th
e) ∆ dl
∑ Th

Răspuns corect: e
Statistica întreprinderii

43. Analiza corelată a productivităţii muncii cu utilizarea timpului de


lucru permite identificarea unui număr n de factori de influenţă. Care este
indicele factorial ce conţine cele mai multe influenţe?

a) I dl b) I dz c) I wz d) I wh e) I wz
wl wl wl wl wl

Răspuns corect: b

44. Care dintre următoarele relaţii de ordine caracterizează


respectarea corelaţiei economice între modificarea salariului mediu şi alţi
indicatori economici?

a) I s > I w b) I s < I ∑ T c) I s > I ∑ qp


d) I s < I w e) I s < I ∑ qp

Răspuns corect: a

45. La o societate comercială în luna august, producţia industrială a


crescut cu 21% faţă de iulie, productivitatea orară a crescut de 1,1 ori, iar
numărul de ore lucrate în medie de un muncitor a crescut cu 10%.

Care a fost procentul de modificare al numărului mediu de


muncitori?
a) –5% b) –3% c) 0 d) 3% e) 7%

Rezolvare:

∑ q i1
R ∑ qi = 21% ⇒ = 1,21
∑ q i0
wh1 ∑ q i1 ∑ q i0
I wh = 1,1 ⇒ = 1,1 ⇒ : = 1,1
wh 0 ∑ Th i1 ∑ Th i0
h1 ∑ Th i1 ∑ Th i0 ∑ T i1
R h = 10% ⇒ = 1,1 ⇒ : = 1,1 ⇒ =1⇒ R ∑ T = 0
h0 ∑ T i1 ∑ T i0 ∑ T i0

Răspuns corect: c
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

46. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-a înregistrat


următoarea situaţie economică:
Valoarea producţiei Indicele
Nr. muncitori
Produs (mil.u.m.) preţului
VII VIII VII VIII (%)
A 150 165 30 30 110
B 250 300 70 80 120

Cu câte procente s-a modificat nivelul mediu al productivităţii


muncii?
a) 9% b) –7,5% c) –2% d) 3,2% e) 5,68%

Rezolvare:

R wl = ?
1
∑ q i1 p i1 ∗
wl* ∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i0 I p ∑ q i0 p i0
= : = : =
wl 0 ∑ T i1 ∑ T i0 ∑ T i1 ∑ T i0
165:1,1 + 300:1,2 150 + 250 10
= : = ⇒ R wl = 9%
110 100 11
Răspuns corect: a

47. Salariul mediu nominal net în luna ianuarie 2001 a fost de 2738
mii u.m., iar în decembrie 2000 de 2912 mii u.m. Rata inflaţiei în ianuarie
2001 comparativ cu decembrie 2000 a fost de 3,7%. Dinamica salariului real
în ianuarie faţă de decembrie 2000 a fost de:
a) 112,5% b) 60,41% c) 90,67%
d) 101,5% e) 117,55%

48. Productivitatea medie lunară a muncitorilor unei întreprinderi a


fost de 14400 bucăţi / muncitor, iar timpul mediu lucrat de un muncitor într-
o lună a fost de 160 ore. Dacă timpul mediu de lucru a unui muncitor într-o
lună se reduce cu 10%, cu cât va trebui să sporească productivitatea medie a
muncii pentru ca volumul producţiei să rămână constant ?
a) cu 133,33% b) cu 33,33% c) cu 11,11%
d) cu 111,11% e) cu 10%
Statistica întreprinderii

49. În condiţiile în care durata medie a lunii de lucru a crescut de la


o perioadă la alta cu 0,5 zile, durata medie a zilei de lucru a fost de 7 ore în
ambele perioade, productivitatea medie orară a crescut de 1,2 ori în perioada
de bază, fiind de 14 produse de un muncitor într-o oră, numărul de
muncitori a crescut cu 20%, ajungând la 120 muncitori, atuci modificarea
volumului producţiei obţinute ca urmare a modificării duratei medii a lunii
de lucru este:
a) 9800 produse b) 5880 produse c) 5835 produse
d) 7056 produse e) 3100 produse.

50. În lunile iulie şi august societatea comercială X a înregistrat


următorii indicatori statistici:
• economia relativă la forţa de muncă a fost de 20%, iar cea în
cifre absolute a fost de 137,5 muncitori,
• numărul de muncitori a crescut cu 50,
• volumul producţiei a crescut cu 3375 bucăţi.
Care a fost volumul producţiei societăţii comerciale în luna august?
a) 12375 bucăţi b) 11000 bucăţi c) 13750 bucăţi
d) 15125 bucăţi d) 9000 bucăţi

Indicaţii:
∑ T i1 ∑ T i1
ER
R =( − 1) ∗ 100 = −20% ⇒ = 0,8
I ∑ q ∑ T i0 I ∑ q ∑ T i0

EA
R = ∑ T i1 − I ∑ q ∑ T i0 = −137,5 ⇒ ∑ T i1 = 550 muncitori
∆ ∑ Ti = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 50 ⇒ ∑ T i0 = 500 muncitori ⇒ I ∑ q = 1,375
∆ ∑ q = 3375 bucăţi ⇒ ∑ q i1 = 12375 bucăţi

Răspuns corect: a

51. În lunile iulie şi august societatea comercială X a înregistrat


următorii indicatori statistici:
• economia relativă la forţa de muncă a fost de 20%, iar cea în
cifre absolute a fost de 137,5 muncitori,
• numărul de muncitori a crescut cu 50,
• volumul producţiei a crescut cu 4125 bucăţi.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Care a fost volumul producţiei societăţii comerciale în luna august?


a) 13750 bucăţi b) 15125 bucăţi
c) 11000 bucăţi d) 9000 bucăţi e) 12100 bucăţi

Răspuns corect: b

52. Societatea comercială X a înregistrat în lunile iulie şi august


următorii indicatori statistici:
• numărul de om-zile a crescut cu 7,8%,
• creşterea productivităţii muncii lunare a determinat un plus de
producţie de 5,5 miliarde u.m.,
• societatea a înregistrat o economie relativă în cifre relative la
numărul de muncitori de 20%,
• numărul mediu de muncitori a crescut cu 160 de oameni.
Durata lunii de lucru
Subunităţi (zile)
iulie august
1 20,0 20,5
2 20,5 19,0
S.C. 20,2 19,796

Să se determine productivitatea medie a muncii realizată în luna iulie


de către societate?
a) 12,5 milioane u.m. b) 8 milioane u.m.
c) 12 milioane u.m. d) 15,2 milioane u.m.
e) 6 milioane u.m.
Indicaţii:

dl1 ∑ T i1 19,796∑ T i1
R ∑ Tz = 7,8% ⇒ I ∑ Tz = 1,078 ⇒ = = 1,078
dl 0 ∑ T i0 20,2∑ T i0
∑ Ti1
⇒ = 1,1
∑ T i0
∆ wlq = ( wl1 − wl 0 ) ∗ ∑ T i1 = 5,5 miliarde lei

∑ T i1 ∑ T i1
ERR = ( − 1) ∗ 100 = − 20% ⇒ = 0,8 ⇒
I ∑ q ∑ T i0 I ∑ q ∑ T i0
Statistica întreprinderii

1,1
⇒ I∑ q = = 1,375
0,8
∆ ∑ T = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 160 muncitori ⇒ ∑ T i0 = 1600 muncitori;
∑ T i1 = 1760
∑ q i1 ∑ q i0
∆ wlq = ( wl1 − wl 0 ) ∗ ∑ T i1 = ( − ) ∗ ∑ T i1 = 5,5 miliarde,
∑ ∑ T i1 ∑ T i0
iar I ∑ q = 1,375 ⇒ ∑ q i0 ⇒ wl 0

Răspuns corect: a

53. Societatea comercială X a înregistrat în lunile iulie şi august


următorii indicatori statistici:
• numărul de om-zile a crescut cu 7,8%,
• creşterea productivităţii muncii lunare a determinat un plus de
producţie de 5,5 miliarde u.m.,
• societatea a înregistrat o economie relativă în cifre relative la
numărul de muncitori de 20%,
• numărul mediu de muncitori a crescut cu 200 oameni.
Durata lunii de lucru
Subunităţi (zile)
iulie august
1 20,0 20,5
2 20,5 19,0
S.C. 20,2 19,796

Să se determine productivitatea medie a muncii realizată în luna iulie


de către societate?
a) 11,2 milioane u.m. b) 8,4 milioane u.m.
c) 15 milioane u.m. d) 5,2 milioane u.m.
e) 10 milioane u.m.
Răspuns corect: e

54. În luna iulie societatea comercială X a programat ponderea


fondului de salarii în cifra de afaceri să fie de 25%, realizând efectiv o
pondere de 24,25%.

Cu câte procente a fost mai mic (mai mare) salariul mediu decât
productivitatea medie a muncii ?
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

a) –3% b) 3% c) 7% d) 10% e) 12%


Răspuns corect: a

55. Societatea comercială X a programat pentru luna mai o pondere


a fondului de salarii în cifra de afaceri de 30%, realizând efectiv o pondere
de 33% în condiţiile în care a depăşit numărul mediu de salariaţi cu 50
oameni.

Cu câte procente a fost mai mic (mai mare) salariul mediu decât
productivitatea medie a muncii ?
a) –5% b) –7% c) 7% d) 10% e) 12%
Răspuns corect: d

56. În luna august societatea comercială X a realizat o cifră de


afaceri mai mare cu 21% decât în luna iulie a aceluiaşi an. Productivitatea
medie orară (calculată pe baza cifrei de afaceri) realizată în luna iulie a fost
de 50000 u.m., iar în luna august de 60500 u.m.. Numărul mediu de ore
lucrate în cele două luni de un muncitor nu s-a modificat.

Care a fost modificarea absolută a cifrei de afaceri datorate


modificării numărului mediu de muncitori (miliarde u.m.)?
a) –11,2 b) 11,2 c) 7 d) 0 e) –7
Răspuns corect: d

57. În luna august faţă de luna iulie societatea comercială X a


înregistrat următorii indicatori statistici:
• economia relativă în cifre relative la forţa de muncă a fost de
20%
• economia relativă în cifre absolute la forţa de muncă a fost de
206 oameni
• creşterea productivităţii muncii a determinat un spor de
producţie de 206000 bucăţi.
Care a fost nivelul producţiei în luna august ( mii bucăţi )?
a) 975 b) 1015 c) 1030 d) 1050 e) 1175
Răspuns corect: c
Statistica întreprinderii

58. Din activitatea unei societăţi comerciale se cunosc următoarele


date:
• indicele numărului de muncitori a fost de 1,2,
• indicele volumului fizic al producţiei a fost de 1,1.
Care a fost modificarea relativă în cifre relative a numărului de
muncitori?
a) 12% b) – 11,1% c) 10% d) 9,09% e) –9,09%
Răspuns corect: d

59. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au


înregistrat următorii indicatori statistici referitori la forţa de muncă:
Durata efectivă a lunii de lucru
Numărul de muncitori
Secţii (zile)
VII VIII VII VIII
1 20,3 20,2 50 55
2 20,4 20,4 75 58

Care a fost valoarea absolută a unui procent de modificare a duratei


medii a lunii de lucru ?
a) 0,3032 b) 0,2036 c) 0,0812 d) 0,1224 e) 0,407
Răspuns corect: b

60. Referitor la utilizarea timpului de lucru şi la forţa de muncă se


cunosc următoarele date din activitatea unei societăţi comerciale:
• creşterea timpului total lucrat exprimat în om-ore pe seama
modificării numărului de muncitori a fost de 20 om-ore,
• creşterea timpului total efectiv lucrat exprimat în om-ore pe
seama modificării duratei medii a zilei muncă de lucru a fost de
30 om-ore,
• modificarea timpului total lucrat exprimat în om-ore pe seama
modificării duratei medii a lunii de lucru a fost de 50 om-ore,
• modificarea timpului total lucrat exprimat în om-ore pe seama
modificării numărului de ore lucrate de un muncitor în cursul
perioadei a fost de 80 om-ore.
Care a fost modificarea timpului total lucrat exprimat în om-ore?
a) 100 om-ore b) 180 om-ore c) 130 om-ore
d) 150 om-ore e) 80 om-ore
Răspuns corect: a
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

61. Se cunosc următoarele informaţii din activitatea unei societăţi


comerciale având două secţii cu producţie omogenă, pentru luna octombrie
din 2 ani consecutivi:
Productivitatea lunară a muncii
Secţii (milioane u.m./muncitor)
0 1
1 9,6 11,625
2 6,0 7,500
Total 7,8 9,480

Numărul de muncitori a crescut cu 100, creşterea la secţia 1 fiind cu


0,8%.
Care a fost valoarea totală a producţiei în perioada de bază?
a) 15600 milioane u.m. b) 21000 milioane u.m.
c) 17680 milioane u.m. d) 18320 milioane u.m.
e) 12156 milioane u.m.

Răspuns corect: a
ANALIZA STATISTICĂ A CAPITALULUI
FIRMEI

4.1 ANALIZA STATISTICĂ A CAPITALULUI FIX

4.1.1 Definirea şi tipologia capitalului fix

Sistemul întreprinderii, pregătit pentru o activitate economică, îşi


formează structura tehnică prin elementul mijloace fixe (sau imobilizări în
active corporale).1
Mijloacele fixe sunt definite de către instituţiile abilitate astfel:
“Mijloacele fixe reprezintă obiectul sau complexul de obiecte ce se
utilizează ca atare, care are o durată de utilizare mai mare de un an şi a cărui
valoare de intrare este mai mare de 200.000 lei.”2
Acest element asigură baza tehnico-materială a capacităţii de
producţie sub forma mijloacelor de muncă; el este depozitarul de valoare
sub forma capacităţii de a presta servicii din cele mai diverse, consumabile
în procesele de producţie: prelucrare de materii prime (clădiri); transport de
energie, materiale şi personal (construcţii speciale, autovehicule); măsurare,
suport etc.
Capitalul fix poate fi privit ca unul dintre factorii de producţie,
situaţie în care el este acceptat ca o categorie de bunuri produse şi utilizate
în scopul producerii altor bunuri economice şi se constituie ca obiect de
analiză a rezultatelor combinării cu alţi factori de producţie, rezultate ce
depind de abilitatea întreprinzătorului. (În analiza statistică a capitalului fix
se operează, curent, cu noţiunile de mijloace fixe şi capital fix; prima
vizează aspectul material al categoriei, iar cea de-a doua, aspectul valoric).

1
Bran, Paul - Finanţele întreprinderii, EDP, Bucureşti, 1999
2
Ghid metodologic de gestionare a anchetei structurale în întreprinderi. Comisia
Naţională pentru Statistică – România, 1996
Statistica întreprinderii

Prin capital fix definim acea parte a capitalului productiv (real,


tehnic) format din bunuri de lungă durată, ce servesc ca instrument al
muncii oamenilor în mai multe cicluri de producţie, care se consumă treptat
şi se înlocuiesc după mai mulţi ani de utilizare.
Caracteristicile definitorii ale capitalului fix sunt:
• participarea la mai multe cicluri de producţie;
• nu intră în componenţa produsului creat;
• nu îşi transmit integral valoarea, ci parţial prin amortizare.
Între cele două noţiuni nu există identitate, sfera de cuprindere a
mijloacelor fixe fiind mai mare, deoarece în capitalul fix nu intră decât acele
mijloace ce sunt rezultat al muncii omului, care au ca destinaţie procesul de
producţie, funcţionează ca atare şi sunt incluse în patrimoniul întreprinderii,
restricţii impuse de considerente metodologice. Din aceleaşi considerente s-
au inclus şi cele două restricţii, limita de timp şi valorică, în vederea
urmăririi mai atente a acestei componente a patrimoniului întreprinderii,
respectiv a economiei naţionale.

Tipologia capitalului fix

Principalele caracteristici de grupare utilizate în analiza statistică


sunt definite în funcţie de:
1) Modul de reproducere:
• capital fix productiv;
• capital fix neproductiv;
Capitalul fix productiv există şi funcţionează permanent sau
intermitent în ramuri (sectoare) ale economiei naţionale unde se creează
bunuri materiale (de exemplu: agricultură, silvicultură, exploatare forestieră
şi economia vânatului, industrie, construcţii), se reproduc din valoarea
transferată în produse şi se recuperează prin intermediul costurilor de
producţie.
Capital fix neproductiv există şi funcţionează permanent sau
intermitent în ramuri (sectoare) ale economiei naţionale care realizează
servicii cu caracter social (de exemplu: administraţie publică şi apărare,
învăţământ public, sănătate şi asistenţă socială) iar recuperarea (reînnoirea)
se realizează prin alocări din P.I.B. ("consum guvernamental"), subvenţii,
sponsorizări şi alte surse.
Analiza statistică a capitalului firmei

2) Apartenenţa la ramură (sector)3


Repartizarea capitalului fix pe ramuri şi/sau sectoare ale economiei
naţionale permite aprecierea potenţialului la un moment dat (analiza în
statică) sau a efectelor unor politici economice (analiza în dinamică).
3) Apartenenţa teritorială
Analiza acestei structuri oferă informaţii în legătură cu potenţialul
economic al unei zone teritoriale şi despre evoluţia mijloacelor fixe în timp.
Gruparea poate servi şi pentru analize comparate în spaţiu.
4) Modul de folosire
• capital fix activ;
• capital fix inactiv.
Capitalul fix activ este format din mijloacele fixe instalate (dacă
necesită instalare), care funcţionează în mod obişnuit (permanent sau
intermitent).
Capitalul fix inactiv poate fi:
– în rezervă (de intervenţie), el având aceleaşi caracteristici cu cel
activ, deosebirea constând în faptul că este folosit pentru asigurarea
continuităţii procesului de producţie în caz de reparaţii programate, avarii
ale mijloacelor fixe active sau în cazuri deosebite;
– în conservare – mijloace fixe scoase din funcţiune din motive
datorate modificării programelor de fabricaţie, necesare însă întreprinderii,
pentru activităţi ulterioare.
5) Modul de participare la procesul de producţie
• Capital fix cu rol activ, care include mijloace fixe ce participă
direct la procesul de producţie (utilaj de producţie, utilaj
energetic);
• Capital fix cu rol pasiv – include mijloace fixe ce creează
condiţiile necesare desfăşurării proceselor de producţie (clădiri,
construcţii speciale, instalaţii speciale, climatizare).

3
În Sistemul European al Conturilor Naţionale, ramura este definitã ca fiind totalitatea
unităţilor economice care produc exclusiv un produs sau o grupă de produse şi reflectă
relaţiile de ordin tehnico-economic în procesul de producţie, independent de contextul
instituţional, iar sectorul, totalitatea activităţilor grupate după criterii instituţionale şi
descrie relaţiile de comportament ce predomină în domeniul veniturilor, cheltuielilor
finale şi operaţiunilor financiare.
Statistica întreprinderii

6) Destinaţia tehnico-economică în procesul de producţie


În ″Legea contabilităţii″ nr. 82/1991 actualizată cu H.G. 704/1993 se
identifică următoarele categorii de mijloace fixe:
I. Terenuri4;
II. Clădiri;
III. Construcţii speciale;
IV. Maşini, utilaje şi instalaţii de lucru;
V. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare;
VI. Mijloace de transport;
VII. Animale şi plantaţii;
VIII. Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier şi aparatură birotică;
IX. Active corporale mobile;
X. Imobilizări în curs.
În conformitate cu H.G.R. 266/10.06.1994, clasificarea mijloacelor
fixe pe grupe este următoarea:
I. Clădiri;
II. Construcţii speciale;
III. Maşini, utilaje şi instalaţii de lucru;
IV. Aparate şi instalaţii de măsurare, control, reglare;
V. Mijloace de transport;
VI. Animale şi plantaţii;
VII. Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier şi aparatură birotică;
VIII. Active corporale neregăsite în grupele anterioare.
Aceste grupări şi regrupări au ca obiectiv cunoaşterea exactă a
patrimoniului întreprinderilor, stabilirea exactă a amortizărilor şi corectarea
unor anomalii inerente trecerii de la un sistem de codificare la altul.
Analiza statistică a acestei structuri se realizează cu ajutorul
mărimilor relative de structură şi a modelelor structurale, având în vedere
particularităţile ramurii în care se face analiza.
În analizele statistice pot fi utilizate şi repartiţii în care caracteristica
de grupare o constituie starea mijloacelor fixe, gradul de modernizare a
acestora, nivelul de poluare, respectiv caracteristici necesare evidenţierii
unui anumit aspect economic sau social.
Pentru analiza completă şi complexă a masei foarte eterogene a
mijloacelor fixe, apare ca obiectiv necesară omogenizarea acesteia,
omogenizare realizabilă prin evaluare. Noţiunea de evaluare utilizată în
analiza modului de folosire a capitalului fix se referă strict la evaluarea de
patrimoniu, nu şi la evaluarea de randament.
4
Nu se amortizează decât amenajările, amenajări ce pot fi incluse şi în construcţii speciale.
Analiza statistică a capitalului firmei

Evaluarea mijloacelor fixe poate fi realizată în funcţie de momentul


în care se efectuează evaluarea, în funcţie de starea mijlocului fix şi
combinat în funcţie de moment şi stare.
¾ În funcţie de momentul evaluării se identifică două valori,
respectiv:
• valoarea de intrare – reprezintă totalitatea cheltuielilor
efectuate pentru achiziţia, transportul, montajul şi punerea în
funcţiune a unui mijloc fix la preţurile efectuării cheltuielilor;
• valoarea de înlocuire (valoarea actualizată) – include
aceleaşi cheltuieli ca valoarea iniţială, însă evaluate
(reevaluate) în preţurile momentului reevaluării.
¾ În funcţie de starea mijlocului fix se identifică două valori, valori
care ţin seama de participarea capitalului fix la procesele de producţie,
respectiv:
• valoarea completă, valoare care nu ţine seama de uzura
înregistrată în procesul de producţie;
• valoare rămasă, valoare care ţine seama de participare, ea
obţinându-se prin diminuarea valorii complete cu uzura,
respectiv valoarea transferată în bunurile create;
• valoare reziduală, valoarea recuperărilor rezultate la
scoaterea din funcţiune:
n
t =
VR Vc − ∑ A t
t =1
unde:
V tR este valoarea rămasă la momentul t;
V c – valoarea completă;
Vr – valoarea reziduală;
At – amortizarea în momentul t.
Combinarea celor două tipuri de evaluare are ca rezultat valori ce
pot fi utilizate în analiza cu un grad mai mare de aprofundare sau cu un grad
mai mare de cuprindere a unor aspecte economice. Cele mai frecvente
combinaţii utilizate în analiză sunt valoarea de înlocuire completă şi
valoarea de înlocuire rămasă, valori ce pot servi în analize comparate în
timp sau în aprecierea punctului de plecare în licitarea activelor unor
întreprinderi.

4.1.2 Analiza modului de folosire a capitalului fix

Indicatorii de nivel utilizaţi în analiză

1) Coeficientul utilizării fondurilor fixe


q
∑ q ij p j
j=1
K Ui = (1000)
Cf i
unde
Statistica întreprinderii

Indicatorii de nivel utilizaţi în analiză

1) Coeficientul utilizării fondurilor fixe


q
∑ q ij p j
j=1
Ui = ( )
C
j = 1, Q este varietatea produselor.
Indicatorul arată câtă producţie industrială exprimată valoric s-a
realizat în medie la 1 u.m. (1000 u.m.) capital fix. Acest indicator poate fi
particularizat în funcţie de indicatorul valoric al producţiei, şi anume:
• cifră de afaceri la 1 u.m. (1000 u.m.)/capital fix;
• valoarea adăugată la 1 u.m. (1000 u.m.)/capital fix;
• producţie marfă vândută şi încasată la 1 u.m. (1000 u.m.)/capital
fix;
• producţie brută la 1 u.m. (1000 u.m.)/capital fix.
Capitalul fix mediu cu care a operat întreprinderea poate fi
determinat astfel:
Cf 0 + Cf 1
Cf =
2
n n
∑ Cf INTi ZFi ∑ Cf IESi ZNEFi
j=1 j=1
Cf = Cf 1 + −
ZC ZC
unde:
Cf – capital fix
ZFi – zile de funcţionare a mijlocului fix i;
ZNEFi – zile de nefuncţionare a mijlocului fix i;
ZC – zile calendaristice ale perioadei.
Analiza statistică a capitalului firmei

La nivelul grupului, indicatorul de utilizare a capitalului fix are


relaţia:
n q n
∑ ∑ q ij p j ∑ K Ui Cf i n n
i =1 j =1
KU = = i =1 = ∑ K Ui ⋅ y iCf = ∑ x iK u
∑ Cf i n
i =1 i =1
i ∑ Cf i
i =1
unde:

Cf Cf i
- yi = este ponderea capitalului fix din structura
∑ Cf i
i =1

organizatorică i în total capital fix;


Ku
- Xi – contribuţia componentei i la formarea nivelului mediu al
indicatorului de utilizare a capitalului fix.

2) Eficienţa utilizării capitalului fix arată valoarea profitului (brut


sau net) ce revine la 1 u.m. capital fix:
n n
∑ Pr i ∑ ei Cf i n n
e = i =1 = i =1 = ∑ e i y iCf = ∑ x ie
n n
i =1 i =1
∑ Cf i ∑ Cf i
i =1 i =1

3) Înzestrarea tehnică a muncii cu capital fix:


¾ la nivel individual:
Cf
K INZ i =
Ti
Statistica întreprinderii

¾ la nivel de grup:
n n
∑ CFi ∑ K INZi T i n n
i =1 = i =1 = ∑ K INZi y iT = ∑ X iK INZ
K INZ = n n
i =1 i =1
∑ Ti ∑ Ti
i =1 i =1
unde:
- T i este număr mediu de muncitori;
Ti
- y iT = – structura muncitorilor pe componente structurale;
∑ Ti
- X iK INZ – contribuţia componentei i la formarea nivelului mediu
al înzestrării.
Analiza comparată a indicatorilor de nivel
Modificările relative (totală şi factorială) ale coeficientului mediu al
utilizării capitalului fix

n
∑ Ku i1 y iCf
1
i =1 Ku 1
I Ku
Ku
=
n
=
Ku ∗
∑ Ku i0 y iCf
1
i =1

∑ Ku i1 y iCf1
i Ku 1
I Ku = =
∑ Ku i0 y iCf0 Ku 0
i

∑ Ku i0 y iCf
1
yCf = i Ku ∗
IK =
u Cf
∑ Ku i 0 y i0 Ku 0
i
Cf
I K u = I Ku ⋅ y
Ku IKu
Analiza statistică a capitalului firmei

Modificările absolute (totală şi factorială) ale coeficientului mediu


al utilizării capitalului fix

∆ Ku = −
Ku Ku1 Ku ∗
∆ Ku = Ku1 − Ku 0
ef
∆ y− = Ku ∗ − Ku 0
Ku
Cf
∆ Ku = ∆ Ku + y
Ku ∆ Ku

Ritmurile de modificare corespunzătoare sunt:

∆ Ku
R Ku = (I Ku − 1)100 = ⋅100
Ku 0

∆ Ku
R Ku
Ku
(
= I Ku − 1 100 =
Ku
) Ku
Ku ∗
⋅100

Cf
y
∆K
y = ⎛ y − 1⎞ ⋅100 =
Cf Cf
× 100 u
RK u ⎜⎝ I Ku ⎟
⎠ Ku 0

Analiza comparată a indicatorilor de nivel a utilizării fondurilor fixe


implică eliminarea influenţei modificării preţurilor prin determinarea unui
indicator al utilizării capitalului fix, în perioada curentă, de forma:
K u1 =
∑ q1p 0
∑ C f1
Este acceptată o situaţie economică favorabilă dacă se realizează
următoarele relaţii de ordine:
cf
I Ku 〉 1 şi I Ku 〉 y
Ku I K u

cf
y
∆ Ku 〉0 şi ∆ Ku 〉
Ku ∆ Ku

cf
R Ku 〉0 şi R Ku 〉 y
Ku R K u
Modificările absolute (totală şi factoriale) ale eficienţei utilizării
capitalului fix
Statistica întreprinderii

∆ ee = e1 − e ∗

∆ e = e1 − e 0

Cf
∆ ey = e ∗ − e 0
Modificările relative (totală şi factorială) ale eficienţei utilizării
capitalului fix
∑ ei1 yiCf
i e
I ee = = 1
∑ ei0 yiCf1 e ∗
i

∑ ei1 yiCf1
Ie = i e
= 1
∑ ei0 yiCf0 e 0
i

∑ ei0 yiCf1
Cf e
I ey =
i = ∗
∑ ei0 yiCf0 e 0
i
Indicii coeficientului mediu al înzestrării forţei de muncă cu capital
fix
∑ K INZi1 y iT1
i K INZ1
I K INZ = =
K INZ ∑ K INZi 0 y iT1 K INZ∗
i

∑ K INZi1 yiT1 ∑ K INZi 0 y iT1


K INZ1 T K INZ∗
I K INZ =
i = Iy = i =
∑ K INZi 0 yiT0 K INZ0 K INZ ∑ K INZi 0 y iT0 K INZ0
i i

T
I K INZ = I K INZ ⋅ y
K INZ I K INZ

Modificările absolute (totală şi factorială) ale coeficientului mediu


al înzestrării forţei de muncă cu capitalului fix
Analiza statistică a capitalului firmei

∆K INZ = −
K INZ K INZ1 K INZ*
∆K INZ = K INZ1 − K INZ0
T
y = K INZ∗ − K INZ0
∆K INZ
T
y
∆ K INZ = ∆ K INZ +
K INZ ∆ K INZ

( )
R K INZ = I K INZ − 1 ⋅ 100 =
∆K INZ
⋅ 100
K INZ0

( ) ∆K INZ
INZ = I K INZ − 1 ⋅ 100 =
K INZ
RK ⋅ 100
K INZ K INZ
K îNZ0

)
Z

(
y
T T ∆K
y = I y − 1 ⋅100 = INZ
⋅100
RK INZ K INZ
K INZ0

4.1.3 Analiza statistică a indicatorilor de folosire a capitalului fix


în corelaţie cu alţi indicatori economici

Productivitatea muncii se poate exprima şi în funcţie de indicatorii


folosirii capitalului fix şi respectiv înzestrării forţei de muncă cu capital fix,
astfel:
∑ q ij p j ∑ q ij p j
j Cf j
W = K Ui ⋅ K INZi = ⋅ i=
Cf i Ti Ti
La nivelul grupului vom avea:
W = K U ⋅ K INZ

Valoarea producţiei pentru j produse realizate la nivelul grupului de


i producători se poate analiza cu ajutorul uneia din relaţiile:

∑∑ q ij ⋅ p j = K U ⋅ ∑ Cf = W j ⋅ ∑ Ti
i j i i
Statistica întreprinderii

Cy
∑∑ q ij ⋅ p j = K U ⋅ K INZ ⋅ ∑ T i = ∑ K u ⋅ y ⋅ ∑ K INZ ⋅ y T ⋅ ∑ Ti
i j i i i i

Dinamica producţiei (cifre relative şi absolute) în funcţie de factorii


posibili
K U1 ⋅ ∑ Cf i1
= i
IK U
∑ ∑ qp
K U∗ ⋅ ∑ Cf i1
i
K U1 ⋅ ∑ Cf i1
KU = i
I∑ ∑ qp
K U 0 ⋅ ∑ Cf i1
i
K U∗ ⋅ ∑ Cf i1
Cf
y = i
I∑ ∑ qp
K U0 ⋅ ∑ Cf i1
i

Cf
KU
I∑ = KU ⋅ y
∑ qp I ∑ ∑ qp I ∑ ∑ qp

∆K U
∑ ∑ qp
(
= K U1 − K U∗ ∑ Cf 1 )
i

KU
∆∑ ∑ qp
(
= K U1 − K U0 ∑ Cf 1 )
i

y
∆∑
Cf

∑ qp
(
= K U∗ − K U0 ∑ Cf 1 )
Cf
KU
∆∑ = KU + y
∑ qp ∆ ∑ qp ∆ ∑ qp
Statistica întreprinderii

Model de descompunere (recompunere) a modific rilor relative ale


volumului produc iei

∑ ∑ qp

∑ Cf
W

K INZ KU

Cf T
∑ K U1 ⋅ y1 ∑ K INZ1 ⋅ y1 ∑ T1
I ∑ ∑ qp =
∑ K U0∗ ⋅ yCf T
0 ∑ K INZ0 ⋅ y 0 ∑ T 0

K U1 ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
IK U =
∑ ∑ qp
K U∗ ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
KU
I∑ ∑ qp

y Cf K U∗ ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
I∑ =
∑ qp K U 0 ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
W
I∑ ∑ qp

y Cf K U∗ ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
I∑ =
∑ qp K U 0 ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
I∑ ∑ qp
K INZ
I∑ ∑ qp
T K U0 ⋅ K INZ∗ ⋅ ∑ T1
y
I∑ =
∑ qp
K U0 ⋅ K INZ0 ⋅ ∑ T1
I∑ Cf
∑ ∑ qp
K U0 ⋅ K INZ0 ⋅ ∑ T1
I∑ T =
∑ ∑ qp
K U0 ⋅ K INZ0 ⋅ ∑ T 0
Analiza statistică a capitalului firmei

4.2 ANALIZA STATISTICĂ A UTILAJULUI ENERGETIC

4.2.1 Caracterizarea statistică a folosirii utilajului energetic

Utilajul energetic reprezintă, alături de utilajul de producţie, una din


componentele cele mai active ale capitalului fix. Modul de folosire a acestor
două componente îşi pune amprenta asupra rezultatelor firmei, motiv pentru
care cunoaşterea şi evaluarea rezervelor de capacitate se constituie în
obiective prioritare pentru managementul firmei.
Utilajul energetic – componentă activă a capitalului fix – cuprinde
totalitatea instalaţiilor de producere, transport, transformare şi utilizarea a
oricărui tip de energie.
La nivel naţional, o mai bună folosire a utilajului energetic se
concretizează într-o cantitate de energie suplimentară, reducerea necesarului
de energie importată, într-o reducere a cheltuielilor de producţie, cu
implicaţii în creşterea independenţei energetice a ţării. De aceea analizele
statistice sunt permanente, în detaliu şi vizează toate aspectele legate de
energia produsă şi consumată, puterea instalată, tipurile de combustibil etc.

Indicatori tehnico-economici pentru anul 2000


Energie termică produsă (mii Gcal) 1863
Energie termică livrată (mii Gcal) 1666
Din care pentru populaţie (mii Gcal) 1381
Energie electrică produsă (MWh) 90780
Putere electrică instalată (MW) 17,2
Combustibil consumat
Cărbune (mii tone) 309,1
Păcură (mii tone) 33,9
Gaze naturale (mii mc) 183,4
Consum specific pentru producerea şi transportul energiei
termice (kg c.c./Gcal) 168,79
Consum propriu pentru producerea şi transportul energiei
termice (kWh/Gcal) 27,8
Statistica întreprinderii

În analiză vom încerca să surprindem atât producătorul, cât şi


consumatorul de energie. În acest sens, se urmăreşte structurarea utilajului
energetic astfel încât să se poată asigura un echilibru între producătorul de
energie şi consumatorul de energie. Practic, se urmăreşte independenţa faţă
de sistem, obiectiv care este greu de realizat în condiţii de optim economic.
Din acest motiv, analiza structurală se realizează în corelaţie cu eficienţa
producerii de energie.
Cracteristica intensivă principală a utilajului energetic este puterea.
Din punct de vedere al construcţiei, se reţin: puterea teoretică (Pt), puterea
indicată (Pind) şi puterea efectivă (Pef).
Puterea teoretică (Pt) este acea putere a motorului proiectată prin
construcţie, neţinând seama de nici o pierdere de energie în procesul
transformării acesteia.
Puterea indicată (Pind) este acea putere care provine din construcţia
motorului, putere care în timpul funcţionării acestuia ţine seama de
pierderile de ordin termic şi de cele de ordin mecanic. Se foloseşte pentru
calculul pierderilor termice şi a randamentelor parţiale.
Puterea efectivă (Pef) este acea putere care, în timpul funcţionării
motorului, ţine seama atât de pierderile de ordin termic, cât şi mecanic.
Această putere este înscrisă pe plăcuţa indicatoare de pe arborele motorului
şi este transmisă efectiv procesului de transformare a energiei. Se foloseşte,
în special, pentru calculul pierderilor de energie, cu precădere a celor
mecanice, a randamentelor parţiale şi a legăturilor ulterioare cu alte
agregate.
Un alt mod de clasificare a puterilor, în analizele economice, este
acela după exploatarea agregatelor energetice.
Din acest punct de vedere se reţin: puterea instalată, puterea
disponibilă, puterea indisponibilă, puterea de vârf, puterea de rezervă,
puterea momentană, puterea medie efectivă şi puterea asociată sau cuplată.
Puterea instalată (Pi) se calculează atât pentru fiecare agregat
energetic din cadrul centralei, cât şi la nivelul ei.
Puterea disponibilă (Pd) este puterea care corespunde unui motor
sau centrală de care se dispune într-un regim normal, de durată, fără uzuri
anormale, luându-se în considerare toate elementele de siguranţă în
funcţionare. Cu alte cuvinte, este acea putere instalată care poate intra
imediat în regim de funcţionare normală. Toate puterile instalate care nu pot
intra în regim de lucru normal din diferite motive (în reparaţii capitale, în
Analiza statistică a capitalului firmei

conservare, în rezervă) formează în cadrul centralei puterea indisponibilă a


acesteia.
Puterea de vârf (Pv) sau puterea maximă de vârf este o putere
momentană atinsă o singură dată în perioada analizată (zi, săptămână, lună,
trimestru, an) în condiţii normale de funcţionare a centralei. De regulă,
puterea de vârf nu atinge nivelul puterii disponibile, fapt care creează o
rezervă de capacitate şi este denumită putere de rezervă.
Puterea de rezervă (Pr) reprezintă partea din puterea disponibilă a
centralei nefolosită la un moment dat.
Puterea momentană (P) este dată de un anumit moment în decursul
funcţionării motorului, grupului electrogen şi centralei electrice şi are o
anumită durată în decursul perioadei analizate.
În analiză intervin următoarele tipuri de puteri:
Puterea maximă de lungă durată, (Pmld) – acea putere cu o încărcare
normală pentru a efectua o anumită sarcină, pe o durată lungă, fără riscuri
de degradare fizică.
Puterea medie efectivă ( P ef ) – indicatorul cel mai important în
analiza folosirii raţionale a unui motor, grup electrogen, centrală electrică.
Practic, nivelează puterile momentane, dar se calculează în mod diferenţiat,
pe de o parte pe motor şi grup electrogen şi, pe de altă parte, pe centrala de
forţă.
¾ La nivel de motor:
E
Pef =
Tef
în care:
- Tef – timpul efectiv de funcţionare;
- E – energia produsă.
¾ La nivelul centralei:
n n
∑ Pi ⋅ Ti ∑ Ei
Pef = i =1 = i =1
n n −1 n
∑ Ti − ∑ ti ∑ T ef i
i =1 i =1 i =1
unde:
- i – varietatea motoarelor;
- P – puterile momentane;
Statistica întreprinderii

- T şi ∑T – timpul lucrat de un motor şi, respectiv, de toate


grupurile din centrală;
- ∑t – timpul lucrat simultan de motoarele din centrală;
- E – energia electrică produsă;
- ∑Tef = ∑T - ∑t – timpul efectiv de lucru al centralei, exclusiv
perioada când motoarele au funcţionat simultan.

Timpul de simultaneitate se poate determina prin suprapunerea


intervalelor de funcţionare a motoarelor (metoda grafică) sau prin
intermediul curbei de sarcină.

Analiza folosirii utilajului energetic la nivel de motor sau


centrală

Analiza folosirii extensive (pentru caracteristica timp) ilustrează


modul cum a fost folosit motorul sau centrala cu o anumită încărcare într-un
timp efectiv lucrat faţă de cel calendaristic.

Coeficientul folosirii extensive (după timp) al motorului sau centralei


de forţă:
T ef
K ext =
T cal
Pierderea de energie ca urmare a nefolosirii complete a timpului:
∆ ext = (T ef − T cal ) P mld
∆ ext = T ef ⋅ P mld − T cal ⋅ P mld = E max ef − E max cal
unde:
- Kext – coeficientul folosirii extensive (după timp) al motorului
sau centralei de forţă;
- Tef – timpul efectiv de lucru al motorului şi, respectiv, al
centralei în care nu trebuie incluse nici o oprire indiferent de
cauze; la nivel de centrală timpul efectiv nu cuprinde
simultaneitatea funcţionării motoarelor sau grupurilor
electrogene, calculat după relaţia Tef = ∑T – ∑t;
- Tcal – timpul calendaristic al perioadei analizate;
- ∆ext – pierderea de energie ca urmare a nefolosirii complete a
timpului;
Analiza statistică a capitalului firmei

- Pmld – puterea maximă de lungă durată a motorului, respectiv


centralei;
- Emax ef – producţia maximă de energie în timp efectiv de
funcţionare a motorului, respectiv centralei;
- Emax cal – producţia maximă de energie ce ar fi produsă utilizând
în totalitate timpul calendaristic.

Analiza folosirii intensive (pentru caracteristica putere sau


capacitate) arată modul de folosire a puterii (capacităţii) motorului sau
centralei, în timp efectiv de funcţionare.

Coeficientul folosirii intensive:


P ef
K int =
P mld
Pierderea de energie ca urmare a nefolosirii complete a puterii
maxime de lungă durată
∆ int = (P ef − P mld)T ef
sau
∆ int = Pef ⋅ Tef − Pmld ⋅ Tef = E ef − E max ef
unde:
- Kint – coeficientul folosirii intensive (după capacitate sau putere);
- P ef – puterea medie efectivă a motorului, respectiv centralei;
- Eef – producţia de energie efectiv obţinută de motor sau centrală;
- ∆int – pierderea de energie ca urmare a nefolosirii complete a puterii
maxime de lungă durată.
Analiza folosirii integrale (pentru ambele caracteristici)

Coeficientul folosirii integrale a motorului

T ef ⋅ P ef E ef
K int eg = = = K ext ⋅ K int
T cal ⋅ P mld E max cal
sau
1 d
K integ = ⋅d =
T cal T cal
unde:
d= ∑
E
P mld
Statistica întreprinderii

Pierderea de energie ca urmare a nefolosirii complete a puterii


maxime de lungă durată şi a timpului calendaristic
∆ integ = T ef ⋅ P ef − T cal ⋅ P mld = E ef − E max cal = ∆ ext + ∆ int

unde:
- Kinteg. – coeficientul folosirii integrale a motorului, respectiv
centralei, având în vedere ambele caracteristici (timpul şi
capacitatea);
- d – durata (ore) în care, dacă funcţionează motorul sau centrala cu
încărcătură maximă, se obţine aceeaşi cantitate de energie;
- ∆integ – pierderea de energie ca urmare a nefolosirii complete a
puterii maxime de lungă durată şi a timpului calendaristic.
În situaţia în care nu se cunoaşte timpul de simultaneitate,
coeficienţii intensiv, extensiv şi integral determinaţi la nivelul grupului de
motoare (sau centralei, privită ca grup de grupuri de motoare) sunt:
∑ P ef Tef i
i
K int = ,
∑ P mld Tef i
i

∑ Pmld i T ef
i ,
K ext =
∑ Pmld T
i cal

K int eg = K ext ⋅ K int

Pierderile corespunzătoare se determină astfel:


∆ int = ∑ P ef ⋅ T ef − ∑ P mld i ⋅ T ef ,
i i i

∆ ext = ∑ T ef ⋅ P mld i − ∑ T cal i ⋅ P mld i ,


i
∆ integ = ∆ ext + ∆ int
Analiza statistică a capitalului firmei

4.2.2 Analiza statistică a folosirii combustibilului energetic

Indicatorii utilizaţi pentru analiza modului de folosire a


combustibilului sunt consumul total de combustibil (C) şi consumul specific
de combustibil, care reprezintă cantitatea de combustibil consumată pentru
obţinerea unei unităţi de energie.

În varianta întâi consumul total de combustibil convenţional se


determină astfel:
∑C = ∑E ⋅c
Indicatorii dinamicii consumului total de combustibil:
IC =
∑ C1 = ∑ E1c1 ,
∑ C0 ∑ E 0c0
∆C
R C = IC − 1 = ,
∑ E 0c0
∆ C = ∑ C1 − ∑ C 0 = ∑ E1 c1 − ∑ E 0 c 0 = R c ⋅ ∑ C 0

Indicatorul de efect economic reflectă cantitatea de energie produsă


(ce se putea produce), ca urmare a modificării cantităţii de combustibil
specific:
∆cC
c =
∆E
c1
unde:
- C – este combustibilul convenţional pe forme sau surse de energie;
- E – energie produsă pe forme sau surse;
- c – consumul specific de combustibil convenţional pe forme sau
surse de energie;
- R C – ritmul creşterii (scăderii) consumului total de combustibil
convenţional;
- ∆C – modificarea absolută a cantităţii de combustibil convenţional;
- ∆ CE – cantitatea de energie produsă (ce se putea produce), ca urmare
a modificării cantităţii de combustibil convenţional;
Statistica întreprinderii

Dinamica consumului total de combustibil


¾ Influenţa factorului cantitativ:

E= ∑ E1 c0 = ∑ C∗
IC
∑ E0 c0 ∑ C0
E
∆C
E = E −1=
RC IC
∑ C0
E=
∆C ∑ C∗ − ∑ C0 = IRE ⋅ ∑ C0
¾ Influenţa factorului calitativ:
∑ E1 c1 = ∑ C1
IcC =
∑ E1 c0 ∑ C∗

c ∆ cC
R C = IC − 1 =
∑ C∗
∆cC = ∑ C1 − ∑ C∗ = R c ∑ C∗

În varianta a doua:
∑c = c⋅ ∑E
Sistemul de indici se prezintă astfel:

∑ C1 = c1 ∑ E1
IC =
∑ C0 c 0 ∑ E 0
∆C
R C = IC − 1 =
∑ C0
∆C = ∑ C1 − ∑ C0 = R C ⋅ ∑ C0
¾ pentru modificarea consumului mediu specific de combustibil
convenţional la nivelul mai multor forme sau surse de energie

C = c1 ∑ E1 ∑ C1
IC =
c 0 ∑ E1 ∑ C∗
Analiza statistică a capitalului firmei

c −1
R c = IC
c =
∆C ∑ C1 − ∑ C∗ = (c1 − c0)∑ E1 = R c ∑ C∗
¾ pentru evoluţia cantitativă a producţiei totale a energiei (mai
multe forme sau surse de energie)
∑ E = c 0 ∑ E1 = ∑ C∗
IC
c 0 ∑ E 0 ∑ C0

∆∑
E
∑ E
R ∑ E = IC − 1 = C
∑ C0
∑E =
∆C ∑ C∗ − ∑ C0 = (∑ E1 − ∑ E0 ) c0
Analiza consumului mediu specific de combustibil
c
∑ C1 : ∑ C0 = ∑ c1 E1 : ∑ c0 E0 = ∑ c1 y1E = ∑ x1
Ic =
∑ E1 ∑ E0 ∑ E1 ∑ E0 ∑ c0 y0E ∑ x0c

R c = Ic − 1
c =( − )
∆C c1 c 0 ∑ E1 = (∑ x1c − ∑ x0c )∑ E1
c
∆C
∆ Ec =
c1
Modificările factoriale:
∑ c1 y1E = ∑ x1c = c1
Icc =
∑ c0 y1E ∑ x∗c c∗
R cc = I cc − 1

∆cC = (c1 − c∗)∑ E1 = (∑ x1c − ∑ x∗c )∑ E1


E ∑ c0 y1E = ∑ x∗c = c∗
I cy =
∑ c0 y0E ∑ x0c c0
Statistica întreprinderii

E
R yE = I cy − 1

y =( − )
∆C
E
c∗ c0 ∑ E1 = (∑ x∗c − ∑ x0c )∑ E1
unde:
- c este consumul mediu specific de combustibil convenţional;
E
- yE – structura energiei pe forme sau pe surse y E = ;
∑E
- x c – contribuţia în kilograme combustibil convenţional a fiecărei
forme sau surse de energie în consumul mediu specific x c = c y E ;
- c ∗ – consumul mediu specific de combustibil convenţional
calculat în condiţiile structurii efective a energiei.

Corelaţia dintre consumul specific de combustibil şi randamentul


economic

1. Procedeul direct
E × 860
η=
C × 7.000
în care:
- η este randamentul economic, global sau total;
- E – energia produsă;
- C – cantitatea de combustibil, exprimat convenţional în kg.

Combustibilul energetic folosit este structurat în funcţie de conţinutul


caloric, fapt ce impune transformarea fiecăruia în combustibil convenţional
de 7.000 kcal/1 kg.

∆ η = ∑ C ⋅ 7.000 − ∑ E ⋅ 860 sau ∆ η = (1 − η)C × 7.000


în care:
- ∆η – pierderile de energie, în procesul transformărilor.
Analiza statistică a capitalului firmei

2. Procedeul consumului mediu specific de combustibil


convenţional
1 z
η ec = ×z =
c c
unde:
- η ec este randamentul economic, global sau total;
- c este consumul mediu specific de combustibil convenţional pe
C
kWh = ;
E
860
- z= = 0,122857 – un raport de mărime între numărul de
7.000
kcal corespunzător unui kWh energie electrică şi consumul de
kcal al unui kg combustibil convenţional.

4.2.3 Analiza dinamicii consumului de energie la consumator

Varianta întâi

E1 = P ef 1 ⋅ T ef 1 – indicele modificării relative a producţiei de


IE =
E 0 P ef 0 ⋅ T ef 0
energie sub influenţa simultană a puterii
medii efective şi a timpului efectiv de
funcţionare a centralei;

P ef 1 ⋅ T ef 1 E1
I EP ef = = – indicele factorial al modificării energiei pe
P ef 0 ⋅ T ef 1 E ∗
seama capacităţii de producţie (puterii
medii efective) a centralei;

P ef 0 ⋅ T ef 1 E ∗
I TEef = = – indicele factorial al modificării energiei pe
P ef 0 ⋅ T ef 0 E 0
seama timpului efectiv lucrat de centrală;
Statistica întreprinderii

( )
∆ EP ef = E1 − E ∗ = P ef 1 ⋅ T ef 1 − P ef 0 ⋅ T ef 1 = P ef 1 − P ef 0 ⋅ T ef 1
– modificarea absolută a energiei pe seama
puterii
medii
efective;

( )
∆ TEef = E ∗ − E 0 = P ef 0 ⋅ T ef 1 − P ef 0 ⋅ T ef 0 = T ef 1 − T ef 0 ⋅ P ef 0
– modificarea absolută a energiei pe seama
timpului efectiv de funcţionare a centralei.
Varianta a doua

Se iau în considerare ca factori de influenţă randamentul şi consumul


total de combustibil convenţional:
η1 ⋅ ∑ C1
IE =
η0 ⋅ ∑ C 0
η1 ⋅∑C
η 1
IE = – indicele factorial al modificării energiei pe seama
η0 ⋅ ∑ C1
variaţiei randamentului economic
η0 ⋅ ∑ C1
∑C =
IE – indicele factorial al modificării energiei pe
η0 ⋅ ∑ C 0
seama combustibilului total consumat.

Se pot determina şi modificările absolute corespunzătoare.

4.3 ANALIZA STATISTICĂ A UTILAJULUI


DE PRODUCŢIE

Utilajul de producţie cuprinde totalitatea agregatelor şi


dispozitivelor cu care forţa de muncă acţionează direct asupra obiectelor
muncii în vederea transformării acestora şi a obţinerii de noi bunuri
materiale.
Analiza statistică a capitalului firmei

După forţa de muncă, utilajul de producţie, ca şi componentă


esenţială a capitalului fix, reprezintă cel mai activ factor de producţie
necesar desfăşurării activităţii economice a întreprinderilor.

Analiza statistică a folosirii utilajului de producţie

Sistemele de indici folosite vor fi determinate atât în funcţie de


varietatea producţiei, cât şi a utilajului folosit, care practic se prezintă sub
patru variante:
• varianta I – producţie omogenă – utilaj omogen (PO-UO);
• varianta a II-a – producţie eterogenă – utilaj omogen (PE-UO);
• varianta a III-a – producţie omogenă – utilaj eterogen (PO-UO);
• varianta a IV-a – producţie eterogenă – utilaj eterogen (PO-
UO).
Cele patru variante se pot identifica ca atare sau selecta în funcţie de
obiectivul analizei.
Teoretic, se pot identifica k producători (k = 1,…, h), care realizează
j produse (j = 1,…,m), la fabricarea cărora se folosesc I utilaje (I = 1,…, n).

PRODUCĂTOR PRODUS UTILAJ


-k- -j- -i-
1
1 …

n
1 … *
1
m …

n
TOTAL 1 *
… … …
1
1 …

n
h … *
1
m -
n
TOTAL h *
TOTAL GENERAL
Statistica întreprinderii

VARIANTA I – PRODUCŢIE OMOGENĂ – UTILAJ


OMOGEN

Sistemul de indici folosit are în vedere modificarea relativă şi


absolută a producţiei potrivit relaţiilor:
I∑ q =
∑ q1 ∆ ∑ q = ∑ q1 − ∑ q 0
∑ q0
ρ1 ∑ T1
I∑ q = ∆ ∑ q = ρ1 ∑ T1 − ρ0 ∑ T0
ρ0 ∑ T0
unde:
- ρ – randamentul mediu al utilajului din firma cu mai multe
sectoare de activitate sau la nivelul mai multor firme cu
producţie omogenă;
- ΣT – numărul de maşini-ore lucrate de utilajele omogene din
cadrul firmei cu mai multe sectoare sau în mai multe firme.

Indicii factoriali ai modificării producţiei:

¾ pentru randamentul mediu:


ρ ∑ T1
Iρ q = 1 ∆ρ q = ( ρ1 − ρ0 )∑ T1
∑ ρ0 ∑ T1 ∑

¾ pentru numărul de maşini-ore:

ρ0 ∑ T1
I ∑ Tq = ∆∑ Tq = ρ0 (∑ T1 − ∑ T0 )
∑ ρ0 ∑ T0 ∑

ρ ∑ T1 ρ1
Iρ q = 1 = =
∑ q1 : ∑ q 0 =
∑ ρ1T1 : ∑ ρ 0 T0 =
∑ ρ1 y1T =
∑ x1ρ
∑ ρ0 ∑ T1 ρ0 ∑ T1 ∑ T0 ∑ T1 ∑ T0 ∑ ρ 0 y T0 ∑ x 0ρ
∆ρ q = ( ρ1 − ρ0 )∑ T1 = (∑ x1ρ − ∑ x 0ρ )∑ T1

în care:
- ρ – randamentul utilajului din cadrul de activitate al unui sector,
respectiv firmă – factor ce sintetizează toate măsurile tehnice şi
organizatorice din verigile menţionate;
- T – numărul de maşini-ore din cadrul sectorului, respectiv firmei;
Analiza statistică a capitalului firmei

T
- yT = – structura timpului din firmă faţă de timpul total, al
∑T
doilea factor de influenţă al randamentului mediu, care
sintetizează în special mutaţiile structurale ale utilajului dintr-o
firmă în alta, cu randamente diferite;
- x ρ = ρ ⋅ y T – contribuţia în unităţii fizice a fiecărui sector,
respectiv firmă, la randamentul mediu.
Indicii factoriali în cazul modificării randamentului mediu al
utilajelor determinat în varianta directă:
¾ pentru randamentul utilajului din fiecare sector, respectiv firmă:

∑ ρ1 y1T ∑ x1ρ ρ
I ρρ = = = 1
∑ ρ 0 y1T ∑ x *ρ ρ*
r
∆ρ q = ( ρ1 − ρ* )∑ T1 = (∑ x 1ρ − ∑ x *ρ )∑ T1

¾ pentru structura timpului:

ρ
yT ∑ ρ 0 y1T ∑ x * ρ
Iρ = = = *
∑ ρ 0 y T0 ∑ x 0ρ ρ0
T r
∆y q = ( ρ* − ρ 0 )∑ T1 = (∑ x *ρ − ∑ x 0ρ )∑ T1

1
ρ= =
∑q ; t=
1
=
∑T ; t ⋅ ρ = 1.
t ∑T ρ ∑q
Sistemul de indici pentru randamentul utilajului calculat indirect:

t q
∑ T0 ∑ T1 ∑ t 0 q 0 ∑ t 1q1 ∑ t 0 y 0 ∑ x 0 t
It = : = : = = = 0
∑ q 0 ∑ q1 ∑ q 0 ∑ q1 ∑ t1 y1q ∑ x1t t1

∆t q = ( t 0 − t 1 )∑ q1 : t 0 = (∑ x 0t − ∑ x1t )∑ q1 : t 0

Statistica întreprinderii

în care:
- t – timpul mediu în maşini-ore ce revine pe o unitate fizică la
nivelul firmei cu mai multe sectoare, respectiv la nivelul mai
multor firme;
- t – timpul pentru o unitate fizică la nivelul unui sector, respectiv
firmă – factor calitativ în sistemul format care sintetizează toate
măsurile tehnice şi organizatorice de reducere a indicatorului
respectiv în perioada analizată;
- q – cantitatea de produse la nivel de sector, respectiv firmă;
q
- yq = – structura producţiei dintr-un sector, respectiv firmă,
∑q
faţă de producţia totală – factor ce arată mutaţiile de structură
cantitative dintr-un sector în altul sau dintr-o firmă în alta;
r
- x = t ⋅ y q – contribuţia în maşini-ore a fiecărui sector,
t
respectiv firmă, în timpul mediu.

Indicii factoriali:
¾ pentru timpul cheltuit pe produs în cadrul sectorului, respectiv
firmei:
q
∑ t o y1 ∑ x *t t
I tt = = = *
q
∑ t 1 y1 ∑ x1t t1

∆t q = ( t * − t1 )∑ q1 : t 0 = (∑ x *t − ∑ x1t )∑ q1 : t 0

¾ pentru structura producţiei:
q
q ∑ t o y 0 ∑ x 0t t
I ty = = = 0
q
∑ 0 1 ∑ x *t
t y t*
yq
∆ = (t 0 − t * )∑ q1 : t 0 = (∑ x 0t − ∑ x *t )∑ q1 : t 0
∑ q
ρ ∑ T1 ∑ T1 d1 ∑ k1
I q∑ T = 0 = =
ρ0 ∑ T0 ∑ T0 d 0 ∑ k 0
∆∑ Tq = (∑ T1 − ∑ T0 ) ρ0

Analiza statistică a capitalului firmei

Descompunerea pe factori a timpului total de funcţionare


a utilajelor presupune determinarea următorilor doi indicatori:

- d =
∑T – numărul mediu de ore-maşini ce revin pe un utilaj –
∑k
factor calitativ în sistem;
- Σk – numărul de utilaje din firmă, respectiv firme – factor
cantitativ în sistem.
¾ pentru numărul mediu de ore pe utilaj:

d ∑ k1 r
Id T = 1 , ∆d q = (d1 − d 0 ) ⋅ ∑ k1 ⋅ ρ0
∑ d 0 ∑ k1 ∑
k d
d d1 ∑ d1k 1 ∑ d 0 k o ∑ d1 y1 ∑ x1
d1 ∑ k1
I T= = = : = = ,
∑ d 0 ∑ k1 d 0 ∑ k1 ∑ k 0 ∑ d 0 y k ∑ x d 0 0

¾ pentru numărul de utilaje:

d ∑ k1
I ∑ Tk = 0 ,
∑ d0 ∑ k o
∆∑ kq = (∑ k1 − ∑ k 0 )d 0 ⋅ ρ0

d ∑ k1 ∑ k1 r1 ∑ S1
I ∑ Tk = 0 = = ,
∑ d 0 ∑ k 0 ∑ k 0 r0 ∑ S 0

în care:
T
- d= –durata de funcţionare a unui utilaj dintr-un anumit
k
sector, respectiv firmă – factor în cadrul sistemului;
k
- yk = – structura utilajelor din sector, respectiv firmă faţă
∑k
de totalul utilajelor – factor care arată mişcarea utilajelor dintr-o
verigă organizatorică în alta.
Statistica întreprinderii

Dacă se ia în considerare şi densitatea medie a utilajelor în suprafaţa


productivă şi dimensiunea suprafeţei productive, respectiv:

- r=
∑k – densitatea medie a utilajelor pe m2 suprafaţă
∑S
productivă a firmei, respectiv firmelor – factor care sintetizează
măsurile de amplasare a utilajelor cât mai corespunzător mişcării
lucrătorului, respectând condiţiile organizatorice specifice
locului de muncă. Pentru expresivitate, se determină densitatea
medie a utilajelor la 100 m2 suprafaţă productivă
- ΣS – suprafaţa productivă a firmei, respectiv firmelor, exprimată
în m2.
În acest caz, modificările factoriale relative ale numărului total de
utilaje în funcţie de suprafaţa productivă şi de densitatea utilajelor sunt:

r ∑ S1 ∑ S1
I ∑ Sk = 0 = ;
∑ r0 ∑ S0 ∑ S0
∆∑ S q = (∑ S1 − ∑ S0 ) ⋅ r0 ⋅ d 0 ⋅ ρ0

r r1 ∑ S1 r1 ∑ r1S1 ∑ r0S0 ∑ r1y1S ∑ x1r


I∑ = = = : = = ,
k r0 ∑ S1 r0 ∑ S1 ∑ S0 ∑ r0 yS0 ∑ x 0r
în care:
k
- r= – densitatea utilajului din fiecare verigă organizatorică,
S
factor de bază în sistem;
S
- yS = – structura suprafeţei productive, factor structural în
∑S
sistem;

- x r = r ⋅ y S – contribuţia fiecărei verigi organizatorice (număr


de utilaje) în densitatea medie.
Analiza statistică a capitalului firmei

Ţinând cont de indicatorii descrişi anterior, modificările relative ale


producţiei totale se pot scrie astfel:

∑ ρ1 y1T ∑ d1 y1k ∑ r1 y1S ∑ S1 ∑ q1 ,


I∑ q = =
∑ ρ 0 y 0 ∑ d 0 y 0 ∑ r0 y 0 ∑ S0 ∑ q 0
T k S

∆ ∑ q = ∑ q1 − ∑ q 0

Indicii factoriali identificaţi prin metoda substituţiei în lanţ:

¾ pentru factorul ρ:

I
ρ
=
∑ ρ1y1T ∑ d1y1k ∑ r1y1S ∑ S1 ,
∑q
∑ ρ 0 y1T ∑ d1y1k ∑ r1y1S ∑ S1
¾ pentru factorul yT :

I
yT
=
∑ ρ 0 y1T ∑ d1y1k ∑ r1y1S ∑ S1 ,
∑q
∑ ρ 0 y T0 ∑ d1y1k ∑ r1y1S ∑ S1
¾ pentru factorul d:
∑ ρ0 yT ∑ d1 y1k ∑ r1 y1S ∑ S1
Id = 0
∑q
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y1k ∑ r1y1S ∑ S1
¾ pentru factorul yk :

I
yk
=
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y1k ∑ r1y1S ∑ S1 ,
∑q
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y 0k ∑ r1y1S ∑ S1
¾ pentru factorul r:
∑ ρ0 y T ∑ d 0 y 0k ∑ r1 y1S ∑ S1
Ir = 0 ,
∑q T d yk S S
∑ 0 0 ∑ 0 0∑ 0 1∑ 1
ρ y r y

¾ pentru factorul yS :

I
yS
=
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y 0k ∑ r0 y1S ∑ S1 ,
∑q
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y 0k ∑ r0 y S0 ∑ S1
Statistica întreprinderii

¾ pentru factorul ΣS:

I∑ S =
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y 0k ∑ r0 y S0 ∑ S1 ,
∑q
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y 0k ∑ r0 y S0 ∑ S0
Pentru modificările absolute factoriale se face diferenţa între
numărătorul şi numitorul indicatorilor de mai sus.
Relaţiile de verificare sunt:
T k S
I ∑ q = I q × I q × I dq × I q × I qr × I q × I q∑ ,
ρ y y y S

T k S
ρ
∆ ∑ q = ∆ q + ∆ q + ∆dq + ∆ q + ∆rq + ∆ q + ∆∑
y y y S
q .

În variantele II, III, şi IV însumarea se va face după I – varietatea


utilajelor, j – varietatea produselor şi k – varietatea producătorilor.

VARIANTA A II-A: PRODUCŢIE ETEROGENĂ – UTILAJ


OMOGEN

∑∑ q jk 1 t ijk 0 ∑ ∑ q jk 1 t ijk1 ∑ ∑ Tijk 1


j k j k j k
I INT = I EXT = =
∑∑ q jk 1 t ijk1 ∑∑ q jk 0 t ijk 0 ∑ ∑ Tijk 0
j k j k j k

∑∑ q jk 1 t ijk 0
j k
I IG = I INT ⋅ I EXT =
∑∑ q jk 0 t ijk 0
j k

VARIANTA A III-A: PRODUCŢIE OMOGENĂ – UTILAJ


ETEROGEN

∑ ∑ q jk 1 t ijk 0 a ijk ∑ ∑ q jk 1 t ijk1 a ijk


j k j k
I INT = I EXT =
∑ ∑ q jk 1 t ijk1 a ijk ∑ ∑ q jk 0 t ijk 0 a ijk
j k j k
Analiza statistică a capitalului firmei

∑ ∑ q jk 1 t ijk1 a ijk
j k
I IG =
∑ ∑ q jk 0 t ijk 0 a ijk
j k
în care:
a = A / ΣT – cota de amortizare ce revine pe o maşina-oră.

VARIANTA A IV-A: PRODUCŢIE ETEROGENĂ - UTILAJ


ETEROGEN

∑ ∑ q jk 1 t ijk 0 a ijk ∑ ∑ q jk 1 t ijk 0 a ijk


j k j k
I INT = I IG =
∑ ∑ q jk 1 t ijk1 a ijk ∑ ∑ q jk 0 t ijk 0 a ijk
j k j k

∑ ∑ q jk 1 t ijk1 a ijk
j k
I EXT =
∑ ∑ q jk 0 t ijk 0 a ijk
j k

4.4 ANALIZA STATISTICĂ A CAPITALULUI CIRCULANT

4.4.1 Analiza asigurării întreprinderii cu mijloace circulante

Capitalul circulant reprezintă acea parte a capitalului tehnic care se


consumă în fiecare ciclu de exploatare, participă cu întreaga lui expresie
bănească la formarea costurilor şi se înlocuieşte după fiecare consumare
odată cu reluarea unui nou ciclu de exploatare.
Elementele capitalului circulant – materii prime, materiale
consumabile, combustibili, energie, apă, semifabricate din afară etc. – sunt
susceptibile la mai multe utilizări alternative, cu atât mai multe cu cât ele
sunt mai aproape de stadiul materiei brute naturale.
Alături de capitalul fix, capitalul circulant formează mulţimea de
bunuri-capital care funcţionează ca factor de producţie.
Statistica întreprinderii

Capitalul circulant este parte componentă a activelor circulante,


care se împart, în funcţie de natura lor, în două categorii:
• activele circulante materiale;
• activele circulante băneşti.

În structura economică a întreprinderii, activele circulante joacă


rolul de obiect asupra căruia se realizează acţiunea de prelucrare şi
transformare specifică unităţii în cauză. Stocurile de mijloace circulante
înglobează materii prime şi materiale aflate în diferite faze ale prelucrării,
dar şi sub formă de produse finite.
În activul bilanţului vom găsi activele sub formă de creanţe asupra
clienţilor şi debitorilor. Valoarea adusă din afara unităţii sub formă de
materii prime, materiale, combustibil se completează cu cea conservată prin
procesele de transformare, devenind active circulante de tipul producţiei
nefinite, produse finite, semifabricate destinate vânzării. Odată cu vânzarea
produselor finite elementul nu dispare, valoarea lui transformându-se în
creanţe până la încasarea contravalorii sub formă de bani.
Activele circulante materiale apar sub formă de stocuri şi sunt
formate din:
• Stocuri (materii prime, etc.);
• Stocuri la terţi;
• Producţie în execuţie;
• Semifabricate;
• Animale;
• Mărfuri;
• Ambalaje.

Activele circulante băneşti apar sub formă de:


1. Instrumente de trezorerie:
• Conturi la bănci în u.m.;
• Conturi la bănci în devize;
• Casa în u.m.;
• Casa în devize;
• Acreditive în u.m.;
Analiza statistică a capitalului firmei

• Acreditive în devize;
• Valori de încasat;
• Alte valori.

2. Decontări şi avansuri:
• Furnizori-debitori;
• Clienţi şi conturi asimilate;
• Alte creanţe;
• Decontari cu asociaţii privind capitalul;
• Avansuri acordate personalului;
• Efecte de primit;
• Impozite amânate;
• TVA de recuperat;
• Dividende de plătit.

3. Titluri de plasament
• Acţiuni;
• Obligaţiuni

Stocul reprezintă cantitatea de materii prime, materiale, combustibil


existent în unitate (magazie, secţii sau alte locuri de depozitare) şi în
custodie la alte unităţi economice.
Stocul este obiectiv necesar pentru asigurarea continuităţii
procesului de producţie, el asigurând desfăşurarea acestuia între două
aprovizionări.
Dimensionarea stocurilor de materii prime şi materiale se face cu
luarea în calcul a următoarelor restricţii:
• particularităţile produsului ce se realizează (importanţă
economică, destinaţie, ciclu de fabricaţie);
• particularităţile materialului (importanţă economică, sursa de
aproviyionat, proprietăţile fizice);
• particularităţile furnizorului (intern, extern, seriozitate,
posibilităţi de transport);
• capacitatea de acoperire a plăţilor.
Statistica întreprinderii

Stocurile de materii prime şi materiale constituite în cadrul


întreprinderii pot fi:
1. stoc curent, care reprezintă cantitatea de materii prime şi
materiale ce asigură realizarea producţiei în intervalul dintre
două intrări succesive;
2. stoc de siguranţă, care reprezintă cantitatea de materii prime şi
materiale necesară prevenirii „rupturii de stoc” – epuizarea
stocului curent – pe un anumit interval de timp;
3. stocul de semnal, care reprezintă un nivel de stoc mai mare
decât nivelul stocului de siguranţă, având rolul de a sesiza
managerul să declanşeze urgent procesul de aprovizionare;
4. stocul de condiţionare, format din cantitatea de materii prime şi
materiale necesară a fi pregătită (condiţionată) înaintea intrării
în procesul de fabricaţie;
5. stoc sezonier, format din materii prime şi materiale ce pot fi
aprovizionate numai în anumite perioade ale anului, în funcţie
de sezon. Sezonalitatea este dată de ciclul biologic al produselor
aprovizionate şi de factorii climatici.

Indicatorii utilizaţi în analiza aprovizionării întreprinderii


cu mijloace circulante
1. Volumul intrărilor de materii prime şi materiale este unul din
indicatorii ce caracterizează prin nivel aspectele cantitative ale
procesului de aprovizionare. Prin intrare se înţelege sosirea
efectivă a elementelor capitalului circulant, pe bază de documente
de expediţie şi recepţie de la alte unităţi economice, din producţie
proprie sau prin transfer. Analiza acestui indicator se face prin
compararea sa cu intările planificate pentru momentul analizat.
2. Intervalul dintre două aprovizionări
Aceste intervale individuale sunt comparate cu intervalele
programate. Se poate determina un interval mediu pentru perioada
analizată, ca medie aritmetică simplă a intervalelor prevăzute în
contracte. Această medie e utilizată în calculul abaterii medii
standard, dispersia făcându-se între intervalele medii efective şi
intervalul mediu programat.
Analiza statistică a capitalului firmei

3. Gradul de asigurare cu materii prime şi materiale poate fi


determinat prin raportul dintre zilele asigurate cu materii prime şi
zilele asigurate cu materii prime.
4. Numărul de zile asigurate cu materii prime şi materiale poate fi
sesizat pe grafice sau calculat ca raport între stocul mediu şi
consumul mediu zilnic:
S Z
ZA = , GA = A
CZ ZC
unde:
- GA – gradul de asigurare cu materii prime şi materiale
- ZA – zilele asigurate cu materii prime
- ZC – zilele calendaristice ale perioadei
- Cz – consumul mediu zilnic este în funcţie de nivelul producţiei
realizate frecvent şi în funcţie de producţia marfă vândută şi
încasată (Pmf):

P mf
Cz =
z
unde z este numărul de zile calendaristice ale perioadei.
Interpretarea indicatorului se face astfel:
• GA = 1 → situaţia ideală;
• GA >1 → necesarul de aprovizionat a fost depăşit, ceea ce
implică posibile imobilizări de capital;
• GA <1 → nu a fost asigurat complet intervalul de timp.

În cele ce urmează se analizează consumul de materii prime şi


materiale, analiză ce se face în funcţie de natura omogenă sau eterogenă a
producţiei şi a materialelor consumate.

4.4.2 Analiza statistică a consumului de materiale în varianta


"Producţie omogenă - consum omogen"

Consumul specific de material – care reprezintă cantitatea de


material folosit pentru fabricarea unei unităţi fizice de produs – se determină
cu relaţia:
Statistica întreprinderii

La nivelul unui producător:


M ijK
m ijK = ,
q jK
unde:
- mijk – consumul specific din materialul i folosit la realizarea
produsului j de producătorul K;
- Mijk – consumul total de material i pentru realizarea produsului j
de producătorul K;
- qijk – volumul fizic al produsului j realizat de producătorul K.
La nivelul grupului de producători ce realizează acelaşi produs:
Q Q
∑ M ijK ∑ m ijK ⋅ q jK Q Q
K =1
m ij = Q = K
Q
= ∑ m ijK ⋅ Y q jK = ∑ X Km
K =1 K =1
∑ q jk ∑ q jK
K =1 K =1
unde:
- m ij – consumul specific mediu de material pe un produs;
q jK
- Y
q jK
= Q
– ponderea producţiei realizate de producătorul
∑ q jK
K =1
K în total producţie;
- X mK ij – contribuţia producătorului K la formarea consumului
specific mediu.

Indicatorii absoluţi şi relativi de dinamică, la nivel individual


mijK1
imjK =
mijK 0
unde:
- im – indicele consumului specific de material;
- 1/0 este perioada comparată/bază de comparaţie;

Dacă im < 1, atunci situaţia economică este favorabilă.


∆ mijK = mijK1 − mijK 0
Analiza statistică a capitalului firmei

unde:
- ∆mijK – modificarea absolută a consumului specific de material;

Dacă ∆mijK < 0, atunci situaţia economică este favorabilă.

( )
R mijK = i mijK − 1 ⋅100 =
∆ mijK
m ijK
⋅100

unde:
- Rmi – procentul de modificare a consumului specific;

Dacă Rm < 0, atunci situaţia economică este favorabilă.


Pentru aprecierea efectelor economice se folosesc următorii
indicatori:
¾ modificarea absolută a consumului total de materiale datorat
modificării consumului specific de materiale ( ∆ mM ):

∆m ijK = m
M ijK
( )
ijk 1 − m ijk 0 ⋅ q jk 1 = ∆ m ijk ⋅ q jk 1

¾ valoarea absolută a 1% modificare a consumului total de materiale


datorată modificării consumului specific ( AmM ):
∆m ijK
M ijK
Am ijK
M ijK
=
R mijK
¾ producţia realizată din economii (dacă ∆ qm < 0 ), datorată reducerii
consumurilor specifice, sau producţie ce se putea realiza (dacă
∆ qm > 0 ):
m
m = ∆M
∆q
m0

Indicatorii absoluţi şi relativi de dinamică pentru consumul


mediu de material

Q
∑ q
m ijK1 ⋅ y1 jK
m ij1
K =1
I mij = Q =
m ij0
∑ q
m ijK 0 ⋅ y 0 jK
K =1
Statistica întreprinderii

unde:
- I m ij – indicele consumului specific mediu;

Dacă I m ij < 1 , atunci situaţia economică este favorabilă.

Indicii factoriali:
Q
∑ q
mijK1 ⋅ y1 jK
mij1
ijK = K =1
Im
m ij
=
Q mij∗
∑ q
m jK 0 ⋅ y0 jK
K =1
unde:
- I mmijK – indicele consumului specific mediu, influenţat de
modificările consumurilor specifice realizate de producătorii K;
Dacă I mm < 1 , atunci situaţia economică este favorabilă.
Q
∑ q
m ijK 0 ⋅ y1 jK
m ij∗
= K =1
q jK
y =
Im ij Q m ij0
∑ q
m jK 0 ⋅ y 0 jK
K =1
unde:
q
- I my
jK
– indicele consumului specific mediu influenţat de
mutaţiile intervenite în structura producţiei tuturor
producătorilor;

q jK
Dacă I my ijjK < 1 şi I mmijK
q

ij
< I my ij , atunci situaţia economică este
favorabilă.
q jk
Se observă: Imij = Im ijK × I y
mij m ij

Modificările absolute:

¾ modificarea absolută a consumului specific mediu de materiale


∆ mij = m ij1 − m ij0
Dacă ∆ m ij < 0 , atunci situaţia economică este favorabilă.
Analiza statistică a capitalului firmei

¾ modificarea absolută a consumului specific mediu de materiale


influenţată numai de modificarea consumurilor specifice
individuale

ijK = m
∆m
mij ij1 − m ij∗

Dacă ∆ mmijKij < 0 , atunci situaţia economică este favorabilă.


¾ modificarea absolută a consumului specific mediu influenţată de
mutaţiile intervenite în structura producţiei producătorilor.
q
∆ my ij <0 şi ∆ mm <
jK q
Dacă ∆ my ij , atunci situaţia economică este
ijK jK
ij

favorabilă.

q
y jK =
∆m ij
mij∗ − mij0

q jK
Relaţia de verificare: ∆ m ij = ∆ m ijK + ∆ y
mij m ij

Influenţele variaţiei consumului specific de material asupra


consumului total de material:

¾ modificarea absolută a consumului total de material datorată


modificării consumului specific mediu ( ∆ ∑m ijM ijK ); dacă este mai
K

mic ca zero, atunci el poate fi interpretat din punct de vedere


economic ca fiind favorabil.

m ij
∆∑ = (m1 − m 0 )∑ q jK = ∆ m ⋅ ∑ q jK
M ijK 1 ij 1 1
K K K

¾ modificarea absolută a consumului total de material influenţată


numai de modificarea consumului specific individual

∆m ijK
∑ MijK 1
(
= m ij − m ij ∑ q jK = ∆ m
* 1
)
m ij ∑ jK1
ijK ⋅ q
K K K
Statistica întreprinderii

¾ modificarea absolută a consumului total de material influenţată


numai de mutaţiile intervenite în structura producţiei tuturor
producătorilor
q
y jk =
∆∑ MijK
( )
m ij∗ − m ij0 ∑ q jK1 = ∆ m ij
∑ jK1
y jK ⋅ q q

K K K

q
Relaţia de verificare: m ij
∆∑ = ∆ mijK + ∆ y jK
M ijK ∑ M ijK ∑ M ijK
K K K

Influenţa asupra modificării producţiei:

∆ ∑ MijK
mij =
∆∑ q
K
jK m ij0
unde:
- ∆ m∑ iq jK – producţie realizată din economii datorate reducerii
K

consumurilor specifice medii (dacă ∆ ∑m Mijk < 0 )

∆m
∑M
ijK
ijK
mijK =
∆∑
K
q
K
jK m ij0
unde:
- ∆ m∑ijKq jK – producţie realizată la nivelul grupului prin reducerea
K

consumurilor specifice individuale (dacă ∆ m∑ q < 0 )

∆ ∑ MijK
yq jK = K
∆∑ q jK
K m ij0
unde:
q
– ∆ ∑y q jK – producţie realizată la nivelul grupului prin mutaţii
jK

intervenite în structura producţiei tuturor producătorilor (dacă


∆ ∑y q < 0 ).
q

Analiza consumului specific de combustibil în funcţie de tipul


materialului
Analiza statistică a capitalului firmei

mijk = gijk + dijk


unde:
- mijk – consumul specific normat (efectiv);
- gijk – consumul util sau greutatea netă , pentru fiecare
componentă;
- dijk = dt + dnt + dnm + dns, unde:
- dt – consumul (pierderi ) tehnologic;
- dnt – consumuri (pierderi) în procesul de transport;
- dnm – consumuri (pierderi) în procesul de manipulare;
- dns – consumuri (pierderi) în procesul de stocare.

g ijk + d ijk1
i m ijk = 1
.
g ijk + d ijk 0
0

Indicatorii medii

∑ G ijk ∑ g ijk ⋅ q jk
g ij = K = K = ∑ g ijk ⋅ y q jk = ∑ X K
g ij
∑ q jk ∑ q jk K K
K K
unde:
- g ij – greutatea netă medie;
- G ijk – greutatea totală netă a produselor finite la un producător ;
- X gKij – contribuţia producătorului K la formarea greutăţii nete
medii.

∑ D ijk ∑ d ijk q jk
d= K = K = ∑ d ijk ⋅ y q jk = ∑ X K
d
∑ q jk ∑ q jk K K
K K
unde:
- d ij – greutatea medie a deşeurilor;
- Dijk – greutatea totală a deşeurilor la un producător;
- X dKij – con tribuţia producătorului K la formarea greutăţii medii a
deşeurilor.
4.4.3 Analiza statistică a consumului de materiale în varianta
"Producţie eterogenă – consum omogen"
Statistica întreprinderii

4.4.3 Analiza statistică a consumului de materiale în varianta


"Producţie eterogenă – consum omogen"

∑ ∑ q jk1 ⋅ m ijk1 ∑ ∑ M ijk1


j k j k
I ∑ ∑ Mijk = =
j k ∑ ∑ q jk 0 ⋅ m ijk 0 ∑ ∑ M ijk 0
j k j k
unde:
- I ∑ ∑ M ijk – indicele consumului total din materialul i la nivel de ansamblu.
j k

∆ ∑ ∑ Mijk = ∑ ∑ q jk1 ⋅ m ijk1 − ∑∑ q jk 0 ⋅ m ijk 0 = ∑ ∑ M ijk1 − ∑ ∑ M ijk 0


j k j k j k j k j k
unde:
- ∆ ∑ ∑ M ijk – modificarea absolută a consumului de material i la nivel de
j k

ansamblu.

⎛ ⎞
⎜ ⎟
R = ⎜I − 1⎟ ⋅ 100
∑ ∑ Mijk ⎜ ∑ ∑ M ijk ⎟
j k ⎝ j k ⎠
unde:
- R∑ ∑ M ijk – procentul de modificare a consumului de material i la nivel de
j k

ansamblu;
- I ∑ ∑ M ijk – indicele consumului total din materialul i la nivel de ansamblu.
j k

∆ ∑ ∑ M ijk
j k
A ∑ ∑ M ijk =
j k R ∑ ∑ M ijk
j k

unde:
- A∑ ∑ M ijk − valoarea absolută a unui procent de modificare a consumului de
j k

material i la nivel de ansamblu;


Analiza statistică a capitalului firmei

- R∑ ∑ M ijk − procentul de modificare a consumului de material i la


j k

nivel de ansamblu.

∑ ∑ q jk1 × mijk1
j k
Imijk = Im ijk =
∑ ∑ M ijk
j k ∑ ∑ q jk1 × mijk 0
j k

∆m ijk = ∑ ∑ q jk ⋅ mijk − ∑ ∑ q jk ⋅ mijk


∑∑M ijk 1 1 1 0
j k j k j k
unde:
- I mijk − indicele consumului specific;
⎛ mijk ⎞
- I m∑∑
ijk
M ijk ⎜ ∆ ∑ ∑ M ijk ⎟
− indicele (modificarea absolută) consumului
j k ⎝ jk ⎠
total influenţat de modificarea consumului
specific de material;
- ∑∑ q jk − volumul producţiei pe ansamblu în perioada de bază
j k
(0) sau în perioada de analiză (1);
- mijk − consumul specific din materialul i folosit la realizarea
produsului j de producătorul k (cantitatea de material
folosit pentru fabricarea unei unităţi fizice de produs);
în perioada de bază (0) sau în perioada de analiză (1).

∑ ∑ q jk1 × m ijk 0
j k
I q∑jk∑ Mijk =
j k ∑ ∑ q jk 0 × m ijk 0
j k

∆q∑jk∑ M = ∑ ∑ q jk1 ⋅ mijk 0 − ∑ ∑ q jk 0 ⋅ mijk 0


ijk
j k j k j k
⎛ q jk ⎞
unde: I q∑∑
jk
M ijk ⎜ ∆ ∑∑ M ijk ⎟
– indicele (modificarea absolută) consumului total
j k ⎝ jk ⎠
influenţat de modify-carea volumului şi
structurii producţiei pe produse şi/sau pe
producători.
Statistica întreprinderii

4.4.4 Analiza statistică a consumului de materiale în varianta


“Producţie omogenă - consum eterogen”

∑∑ q jk1 ⋅ m ijk1 ⋅ a ijk


i k
I ∑ ∑ Mijk a ijk =
i k ∑∑ q jk 0 ⋅ m ijk 0 ⋅ a ijk
i k

∆ ∑ ∑ Mijka ijk = ∑ ∑ q jk1 ⋅ m ijk1 ⋅ a ijk − ∑ ∑ q jk 0 ⋅ m ijk 0 ⋅ a ijk


i k i k i k
unde:
-
i k
(
I ∑ ∑ Mijk aijk ∆ ∑ ∑ M ijk aijk
i k
) – indicele (modificarea absolută) a
consumului total de materiale utilizate la
fabricarea unui produs j.
- aijk – "costul achiziţiei" unei unităţi fizice de material i folosit la
fabricarea produsului j de către producătorul K. Acest cost
este format din:
• preţul unitar de achiziţie;
• cheltuiala unitară de transport;
• cheltuiala unitară de manipulare şi stocare.

∑ ∑ q jk1 ⋅ mijk1 ⋅ a ijk


Im ijk = i k
∑ ∑ M ijk a ijk
i k ∑ ∑ q jk1 ⋅ mijk 0 ⋅a ijk
i k

∆m ijk = ∑ ∑ q jk ⋅ mijk ⋅ a ijk − ∑ ∑ q jk ⋅ mijk ⋅ a ijk


∑ ∑ M ijka ijk 1 1 1 0
i k i k i k

⎛ ⎞
unde mijk
I∑ ⎜ ∆ mijk ⎟ – indicele (modificarea absolută)
∑ M ijk a ijk ⎜ ∑ ∑ M ijk a ijk ⎟
i k ⎝ i k ⎠
consumului total de materiale
influenţat de modificarea consumului
specific.
Deoarece j este constant, aceşti indicatori pot fi scrişi şi sub forma:
Analiza statistică a capitalului firmei

∑ q jk1 ⋅∑∑ m ijk1 ⋅ a ijk


mijk
I∑ = k i k
∑ M ijk a ijk
i k ∑ jk1 ∑∑ m ijk 0 ⋅ a ijk
q ⋅
k i k

indice echivalent cu indicele consumului specific, respectiv:

∑∑ m ijk1 ⋅ a ijk
i k
I mijk =
∑∑ m ijk0 ⋅ a ijk
i k

∑ q jk1 ⋅∑∑ m ijk 0 ⋅ a ijk


k i k
I∑ q jk = = I∑ q
∑ ∑ Mijk a ijk
i k ∑ q jk ⋅∑∑ m ijk 0 ⋅ a ijk
0
k
jk

k i k

⎛ ⎞
∆∑ q jk = ⎜⎜ ∑ q jk − ∑ q jk ⎟⎟∑ ∑ m ijk ⋅ a ijk
∑ ∑ M ijk a ijk 1 0 0
i k ⎝k k ⎠i k
⎛ ⎞
unde I∑ q jk ⎜ ∆ ∑ q jk ⎟ – indicele (modificarea absolută)
∑ ∑ M ijk a ijk ⎜ ∑ ∑ M ijk a ijk ⎟
i k ⎝ i k ⎠
consumului total de material influenţat
de modificarea volumului producţiei.

4.4.5 Analiza statistică a consumului de materiale în varianta


“Producţie eterogenă - consum eterogen”

∑ ∑ ∑ q jk1 ⋅ m ijk1 ⋅ a ijk


i j k
I ∑ ∑ ∑ M ijk a ijk =
i j k ∑ ∑ ∑ q jk 0 ⋅ m ijk 0 ⋅ a ijk
i j k

∆ ∑ ∑ ∑ Mijk a ijk = ∑ ∑∑ q jk1 ⋅ m ijk1 ⋅ a ijk − ∑∑∑ ⋅ q jk 0 ⋅ m ijk 0 ⋅ a ijk


i j k i j k i j k

⎛ ⎞
R ∑ ∑ ∑ M ijk a ijk = ⎜⎜ I ∑ ∑ ∑ M ijk a ijk − 1⎟⎟ ⋅ 100
i j k ⎝ i j k ⎠
Statistica întreprinderii

∆ ∑ ∑ ∑ M ijka ijk
i j k
A ∑ ∑ ∑ M ijka ijk =
i j k R ∑ ∑ ∑ M ijk a ijk
i j k

unde:
⎛ ⎞
- I ∑ ∑ ∑ M ijkaijk ⎜ ∆ ∑ ∑ ∑ M ijkaijk ⎟ – indicele (modificarea absolută)
i j k ⎝ i jk ⎠
consumului total de materiale;
- R∑ ∑ ∑ M ijk aijk – procentul de modificare a consumului total de
i j k

materiale;
- A∑ ∑ ∑ M ijk aijk – valoarea absolută a 1 % modificare a consumului
i j k

total de materiale.
∑ ∑ ∑ q jk1 ⋅ m ijk1 ⋅ a ijk
i j k
Im = =
∑ ∑ ∑ M ijk a ijk I mijk
ijk

i j k ∑ ∑ ∑ q jk1 ⋅ m ijk 0 ⋅ a ijk


i j k

∑ ∑ ∑ M ijk a ijk ∑∑∑ jk1 m ijk1 a ijk ∑∑∑ jk1 m ijk 0 a ijk
∆m ijk = q ⋅ ⋅ − q ⋅ ⋅
i j k i j k i j k

⎛ ⎞
unde: I m∑ijk∑ ∑ M ijk aijk ⎜⎝ ∆ m∑ijk∑ ∑ M ijk aijk ⎟⎠ este indicele (modificarea absolută)
i j k i j k

consumului total de materiale influenţată de modificarea consumurilor


specifice.
Analiza statistică a capitalului firmei

4.4.6 Analiza statistică a vitezei de rotaţie a capitalului circulant

Numărul de circuite (rotaţii)

P C Ai
n i = mfvî sau ni =
Si Si
unde:
- i = 1, m este numărul de producători;
- Pmfvî – producţia marfă vândută şi încasată;
- Si – stocul mediu de capital circulant rulat în cursul perioadei;
- CAi – cifra de afaceri.

∑ Pmfvî
n= i = ∑ n i y Si = ∑ X in
∑ Si i i
i
unde:
- n – numărul mediu de rotaţii ale capitalului circulant;
Si
- yS = – structura stocurilor de capital circulant;
∑S
- Xin – contribuţia producătorului i la formarea numărului mediu
de circuite.

Durata în zile a unui circuit (d) se poate calcula la nivel individual


şi/sau la nivel de grup:

Dc Si
di = ; di = ;
ni C zi
Si × D c Si × D c
di = ; di = ;
C Ai Pmfvî
unde:
- Dc – este durata calendaristică a perioadei, exprimată în zile;
- Czi – consumul mediu zilnic dintr-o categorie I (la un producător
I) de active circulante.
Statistica întreprinderii

∑ C Ai = n × ∑ Si = ∑ n i ySi ∑ Si = = ∑ n i Si
i i i i i

PROBLEME PROPUSE ŞI REZOLVATE

Aplicaţia 1

Din activitatea unei întreprinderi industriale având două secţii de


producţie reţinem următoarele informaţii pentru două perioade consecutive:
Capital fix Valoarea producţiei
Număr de muncitori
Secţii (mil.u.m.) (mil.u.m.)
0 1 0 1 0 1
1 25000 30000 50000 60000 12500 15000
2 20000 20000 40000 60000 5000 8000
Total 45000 50000 90000 120000 17500 23000

Se cere să se analizeze modul de folosire a capitalului fix atât pe


secţii, cât şi pe întreprindere, evidenţiind influenţele factorilor identificabili
în context.

Rezolvare
q
Ku Cf
Kinz T
w
descreşte calitatea

Pe baza informaţiilor din tabel pot fi calculaţi următorii indicatori,


atât la nivel individual cât şi agregat:
¾ productivitatea muncii pe secţii şi productivitatea medie la nivel
de întreprindere
q
w=
T
Analiza statistică a capitalului firmei

¾ coeficientul de utilizare al mijloacelor fixe atât pe secţii cât şi pe


întreprindere
q
Ku =
Cf
¾ coeficientul de înzestrare a muncii cu capital fix atât pe secţii cât
şi pe întreprindere.
Cf
Kinz =
T

Cu ajutorul acestor indicatori şi cu ajutorul informaţiilor din tabel


putem determina modificarea producţiei pe seama modificării:
• coeficientului de utilizare;
• mijloacelor fixe;
• coeficientului de înzestrare;
• productivităţii muncii;
• numărului de muncitori.

Rezultatele obţinute vor fi prezentate în tabelul următor:

Coeficientul
Productivitatea muncii Coeficientul de
de înzestrare
Secţii (mil.u.m./muncitor) utilizare
(mil.u.m./muncitor)
0 1 0 1 0 1
1 4,0 4,0 2 2,0 2,0 2,0
2 8,0 7,5 2 3,0 4,0 2,5
Total 5,14 5,21 2 2,4 2,57 2,17
Modificarea absolută a volumului producţiei
(mil.u.m.)
Secţii
∆ qi Kui
∆ qi ∆ Cfi Kinz
∆ qi wi
∆ qi ∆ Ti
qi qi
1 10000 0 10000 0 0 10000
2 20000 20000 0 -24000 -4000 24000
Total 30000 20000 10000 -18400 -1610 28270

Se observă că sunt verificate relaţiile:


∑ ∆ qi = ∆ ∑ qi
i
Statistica întreprinderii

Kui + ∆ Cfi = ∆
∆ qi qi qi
Kui + ∆ Kinzi + ∆ Ti = ∆
∆ qi qi qi qi
Kui + ∆ Kinzi = ∆ wi
∆ qi qi qi
wi + ∆ Ti = ∆
∆ qi qi qi

Situaţie favorabilă ar fi fost dacă:

∆ ∑ qi > 0
şi
∆ Kuqi > ∆ Kinz > ∆ ∑ Ti
∑ ∑ qi ∑ qi

Problema 2

Reţinem următoarele date din activitatea unui agent economic având


două secţii productive, în doi ani consecutivi:

Structura Structura valorii Mărimea cu care contribuie


numărului medii a capitalului fiecare secţie la formarea
Secţii de muncitori fix coeficientului mediu
(%) (%) al utilizării capitalului fix
0 1 0 1 0 1
1 37,5 50 40 45 1,00 1,17
2 62,5 50 60 55 1,56 1,65
Total 100,0 100 100 100

Se mai ştie că:


• Valoarea medie a capitalului fix din secţia 2 a crescut cu
4,7619%, iar la nivelul firmei s-a înregistrat o creştere a aceluiaşi
indicator cu 400 mil. u.m.(unităţi monetare).
Cf 21
R Cf 2 = 4,7619% ⇒ = 1,047619
Cf 20

∆ ∑ Cf = ∑ Cf i1 − ∑ Cf i0 = 400mil. lei
Analiza statistică a capitalului firmei

• Pe baza creşterii cu 0,15 mil. u.m./ muncitor a coeficientului


mediu a înzestrării s-a înregistrat un spor al valorii medii a
capitalului fix de 75 milioane u.m.

∆ Kinz = Kinz1 − Kinz 0 = 0,15 mil. u.m. / muncitor

∆ Kinz =( − ) * ∑ T i1 = 75 mil. u.m.


∑ Cf Kinz1 Kinz 0

Se cere să se analizeze modul de utilizare a capitalului fix pentru


fiecare secţie şi pe total.
Rezultate:

Mărimea cu care contribuie fiecare secţie la formarea coeficientului


mediu de utilizare a capitalului fix are următoarea relaţie de calcul:

Cf
X iKu = Ku i y i şi mai ştim că: ∑ X iKu = Ku
i
Cf qp Kînz
T Ku
Secţii (mil. u.m.) (mil. u.m.) (mil. u.m./m)
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
1 168 250 1120 1440 2800 3744 2,50 2,60 6,(6) 5,76
2 280 250 1680 1760 4368 5280 2,60 3,00 6,00 7,04
Total 448 500 2800 3200 7168 9024 2,56 2,82 6,25 6,40

Modificarea absolută a producţiei


(mil. u.m.)
Secţii
pe seama factorilor:
Totală
Ku Cf Kînz W T
1 944 144 800 -562,5 -418,5 1362,5
2 912 704 208 676 1380 -468
Total 1856 832 1024 192 1024 832
Statistica întreprinderii

Problema 3

Reţinem următoarele date din activitatea unui agent economic având


două secţii productive, în doi ani consecutivi:

Structura Mărimea cu care contribuie


Structura valorii
numărului de fiecare secţie la formarea
producţiei
Secţii muncitori coeficientului mediu
(%)
(%) al înzestrării capitalului fix
0 1 0 1 0 1
1 37,5 50 40 42 2,50 2,88
2 62,5 50 60 58 3,75 3,52
Total 100,0 100 100 100

Se mai cunoaşte că:


• Valoarea producţiei la secţia 2 a crescut cu 20,88%, iar la nivelul
firmei s-a înregistrat o creştere a aceluiaşi indicator cu 1856
milioane lei.
q 21 p
R q 2p = 20,88% ⇒ = 1,2088
q 20 p
∆ ∑ qp = ∑ q i1p − ∑ q i0p = 1856 mil. lei
• Datorită creşterii numărului total de muncitori pe întreprindere cu
52 de oameni, valoarea producţiei a crescut cu 832 milioane lei.
∆ ∑ T = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 52
∆∑ T = (∑ T i1 − ∑ T i0) ∗ w 0 = 832 mil. lei
∑ qp
Se cere să se analizeze modul de folosire al capitalului fix atât pe
fiecare secţie, cât şi pe întreprindere.

Indicaţii:
Mărimea cu care contribuie fiecare secţie la formarea coeficientului
mediu de înzestrare a capitalului fix are următoarea relaţie de calcul:

T
X iKinz = Kinz i y i şi mai ştim că: ∑ X iKinz = Kinz
i
Analiza statistică a capitalului firmei

Pentru modificarea producţiei pe seama factorilor de influenţă


utilizăm schema:

q
Cf
Kinz T
w
descreşte calitatea

Problema 4

Reţinem următoarele date din activitatea unui agent economic având


două secţii productive, în doi ani consecutivi:

Coeficientul de înzestrare a Structura producţiei


Secţii muncii cu capital fix (%)
0 1 0 1
1 40 42 33,33 30
2 40 41 66,67 70
Total 40 41,376 100 100

Se mai ştie:
• Modificarea totală a valorii fondurilor fixe pe seama
coeficientului mediu de înzestrare a muncii cu capital fix este de
1376 milioane lei.

∆ Kin z =( − ) ∗ ∑ T i1 = 1376 mil. lei


∑ Cf Kinz1 Kinz 0
• Indicele valorii producţiei pe seama modificării valorii
mijloacelor fixe la secţia 1 a fost 1,05.
Cf 11
I qCf 1
1p = = 1,05
Cf 10
Statistica întreprinderii

• Ca urmare a modificării coeficientului mediu de înzestrare a


muncii cu capital fix, productivitatea medie a muncii a crescut cu
4,9536 mil. lei/muncitor.

∆ Kinz = ( Kinz1 − Kinz 0) * Ku 0 = 4,9536 mil. lei / muncitor


w
• Modificarea absolută a productivităţii muncii secţiei 2 pe seama
modificării coeficientului de utilizare a mijloacelor fixe a fost de
8,2 milioane lei/muncitor.

∆ Ku
w2
2 = ( Ku − Ku ) ∗ Kinz = 8,2 mil. lei / muncitor
21 20 21

Se cere să se analizeze modul de folosire a mijloacelor fixe atât pe


fiecare secţie, cât şi pe întreprindere.

Problema 5

Din activitatea economică a doi producători reţinem următoarele


informaţii din două perioade consecutive:

Structura
Modificarea absolută Modificarea relativă
numărului
a valorii producţiei pe a valorii producţiei pe
Producăto de muncitori
seama seama
r (%)
coeficientulu capitalulu coeficientulu capitalulu
0 1
i de utilizare i fix i de utilizare i fix
1 144 800 1,04 1,2857 37,5 50
2 704 208 1,1538 1,0476 62,5 50
Total 832 1024 1,1015 1,1428 100 100

Se mai cunosc următoarele informaţii:


• Valoarea totală a mijloacelor fixe a crescut cu 400 milioane lei,
iar ponderea mijloacelor fixe din secţia 1 în perioada de bază a
fost de 40%.
• Coeficientul mediu de înzestrare a muncii cu capital fix a fost în
perioada de bază 6,25 milioane lei/muncitor, iar în perioada
curentă 6,6 milioane lei/muncitor.
Analiza statistică a capitalului firmei

Se cere să se analizeze modul de folosire a mijloacelor fixe atât pe


fiecare secţie, cât şi pe întreprindere.

Problema 6

Referitor la folosirea mijloacelor fixe se cunosc următoarele


informaţii:
a) Indicele coeficientului de utilizare al mijloacelor fixe este de
1,10, iar indicele coeficientului de înzestrare a muncii cu capital
fix este de 1,20.
b) Modificarea absolută a productivităţii muncii este de 25
milioane unităţi monetare.
Să se calculeze şi să se evidenţieze:
i. Nivelul productivităţii muncii din perioada de bază şi curentă;
ii. Modificarea relativă şi absolută a productivităţii muncii pe total
indicator şi pe factorii de influenţă.

Răspuns:

i. w0=78,1 milioane unităţi monetare


w1=103,1 milioane unităţi monetare

ii.
∆w
1/ 0
= 25 mil. u.m.; ∆w / Ku = 9,4
1/ 0 mil. u.m.; ∆w / 1 = 15,6
1/ 0 mil.
u.m.;

I1w/ 0 = 1,320 ; I1w/ 0/ Ku = 1,10 ; I1w/ 0/ I = 1,20 .

Problema 7

Din evidenţa economico-financiară a unei întreprinderi au fost


extrase următoarele informaţii referitoare la activitatea de producţie şi de
gestionare a mijloacelor fixe:
a) Gradul de utilizare al mijloacelor fixe, calculat în raport cu
producţia brută exprimată în preţuri curente, a scăzut în perioada
curentă faţă de perioada de bază cu 5%, ceea ce a condus la o
Statistica întreprinderii

diminuare a producţiei brute exprimate în preţuri curente cu 80


milioane unităţi monetare.
b) Numărul mediu de salariaţi a crescut în perioada curentă faţă de
perioada de bază cu 6%, ceea ce a condus la o creştere a
producţiei brute exprimată în preţuri curente cu 60 milioane
unităţi monetare.
Să se calculeze:
i. Producţia brută exprimată în preţuri curente din ambele perioade;
ii. Modificarea absolută şi relativă a producţiei brute, pe total
indicator şi pe factorii de influenţă care apar în context;
iii. Modificarea absolută şi relativă a producţiei brute pe seama
modificării productivităţii muncii, calculată pe baza producţiei
brute exprimată în preţuri curente.
Răspuns:
i. Pb0=1000 milioane unităţi monetare;
Pb1=1520 milioane unităţi monetare.
ii.

∆Pb
1/ 0
= 520 mil. u.m.; ∆Pb / Ku = −80 mil. u.m.; ∆Pb / I = 540 mil. u.m.;
1/ 0 1/ 0
∆Pb / T = 60 mil. u.m.
1/ 0

I1Pb
/0
= 1,520 ; I1Pb
/0
/ Ku = 1,95
; I1Pb
/0
/ I = 1,509
;

I1Pb
/0
/ T = 1,06
,

iii.

I1Pb
/0
/ w = 1,434
; I1Pb
/0
/ w = 460
mil. u.m.
Analiza statistică a capitalului firmei

Problema 8

Din activitatea a două întreprinderi care fabrică acelaşi produs


reţinem următoarele informaţii din doi ani consecutivi:

Cost unitar de
Modif.icarea absolută a
Modif.icarea absolută a

seama coeficientului de

seama coeficientului de

a valorii producţiei pe
Modificarea relativă

Modificarea relativă

Modificarea relativă

seama numărului de
valorii producţiei pe

valorii producţiei pe

valorii producţiei pe

valorii producţiei pe
seama coeficientului

seama coeficientului

de livrare

producţie
Preţul

(u.m.)

(u.m.)
Întreprinderea

de înzestrtrare
de utilizare

înzestrare

muncitori
utilizare
(u.m.)

(u.m.)
0 1 0 1

1 150000 -135000 0,64 1,625 1,500 25 26 20 24


2 170000 -90000 0,85 1,(3) 1,428 28 34 26 30

Se mai cunoaşte:
• Numărul de muncitori în perioada de bază la întreprinderea 1 era
100, iar la întreprinderea 2 era 140.
• Valoarea mijloacelor fixe ale întreprinderii 1 au scăzut cu 5000
u.m., respectiv cu 4 %.
• Ponderea mijloacelor fixe din întreprinderea 1 în total mijloace
fixe în perioada de bază este de 47,16%, iar în perioada curentă
este de 41,37 %.

Să se analizeze activitatea economică a întreprinderilor evidenţiind


rezervele existente.

Problema 9

Din activitatea unui întreprinzător care are două unităţi productive


reţinem următoarele date din tabel.
Statistica întreprinderii

Modificarea Durata Preţul


Modificarea
absolută a lunii de Indicele
relativă a valorii (u.m.)
valorii lucru volumului
Unitat producţiei pe
producţiei pe fizic al
e seama capitalului
seama producţie
fix 0 1 0 1
capitalului fix i
(%)
(u.m.)
1 -10000 0,960 14 16 1,5 25 26
2 90000 1,214 19 19 1,(3) 28 34
Total 17 18 - -

Se mai ştie că:


• Numărul total de muncitori a fost în perioada de bază 240, iar în
perioada curentă cu 45,8% mai mare.
• Coeficientul de utilizare al mijloacelor fixe a fost în perioada de
bază 2 pentru unitatea 1 şi 3 pentru unitatea 2.
Să se analizeze activitatea economică evidenţiind rezervele
economice existente.

Problema 10

Se cunosc următoarele date din activitatea unei întreprinderi


industriale ce realizează două bunuri în lunile iulie şi august ale aceluiaşi
an:
a) referitoare la activitatea de producţie:
Modificarea Costul de Preţul de
Randamentu
volumului Ritmul producţie livrare
l utilajului Amortizare
producţiei modificării (mii (mii
(buc./oră) a ce revine
datorită timpului de u.m./buc.) u.m./buc.)
pe oră de
Produs Utilaj variaţiei funcţionar
funcţionare
timpului de ea
a utilajelor
0 1 funcţionare utilajelor 0 1 0 1
(mii lei/h)
a utilajelor (%)
(buc.)
A U1 1,25 1,6 156,25 2,5 10 90 98 95 100
B U2 2,00 2,5 500 10 9,5 70 75 74 80
Analiza statistică a capitalului firmei

b) referitor la situaţia forţei de muncă:


♦ durata normală a zilei de lucru a fost folosită în proporţie de
93,75% în perioada de bază şi de 97,5% în perioada curentă;
♦ creşterea cu 5% a duratei medii a lunii de lucru, respectiv 0,95
zile, a determinat sporirea numărului de om-zile lucrate cu 80,75;
♦ numărul mediu de muncitori a crescut cu 10 în perioada curentă
faţă de cea de bază.

Se cere să se analizeze:

1. Dinamica volumului fizic al producţiei totale, în expresie relativă


şi absolută, evidenţiind influenţele factorilor:
• Productivitate lunară a muncii;
• Număr mediu de muncitori.
2. Modificarea absolută a volumului de timp efectiv lucrat exprimat
în om-ore, evidenţiind influenţele factorilor:
• durata medie a zilei de lucru;
• durata medie a lunii de lucru;
• număr mediu de muncitori.
3. Modul de folosire a utilajului de producţie.
4. Dinamica indicatorilor: cost de producţie, profit total şi cheltuieli
la 1000 lei producţie; se vor evidenţia factorii de influenţă.

Problema 11

Din activitatea unei întreprinderi industriale reţinem următoarele


date referitoare la fabricarea produsului A pentru două luni:

Randamentul maşinilor Structura maşinilor


Secţii (buc./oră) (%)
0 1 0 1
1 2,00 2,5 40 40,9
2 2,50 2,7 60 59,1
Total 2,25 2,6 100 100,0

Se mai cunosc următoarele date:


• creşterea numărului de maşini pe întreprindere cu 10% a
determinat o creştere a producţiei cu 5580 bucăţi;
• timpul de lucru al maşinilor pe întreprindere a crescut cu 29,19%;
Statistica întreprinderii

• la secţia 1 numărul de maşini a crescut cu 5.

Să se analizeze activitatea desfăşurată de fiecare secţie şi de


întreprindere şi să se evidenţieze rezervele economice existente.

Rezolvare:

I Σq = 149,29%
∆Σq= 27504 bucăţi
iq1= 161,5%
iq2= 139,53%

IΣq⎯ρ = 115,55%
∆Σq⎯ρ= 11214 bucăţi
IΣqΣT= 129,19 %
iT1= iT2= 129,19

IΣqΣN= 110%
∆ΣqΣN= 5580 bucăţi
IΣqD= 117,45%
∆Σq⎯D= 10710 bucăţi
iD1= 114,83%
iD2=119,08%

Problema 12

Din activitatea unei întreprinderi industriale având producţie


omogenă se cunosc următoarele date pe două luni consecutive:
Volumul producţiei în Randamentul utilajului
Subunităţi luna iulie (buc./h)
(mii buc.) 0 1
1 8 1,0 1,25
2 6 1,2 1,25

Se mai cunosc următoarele date:


• preţul de livrare al produsului fabricat a fost de 140000 u.m./buc.
în luna de bază şi de 150000 u.m./ buc. în luna curentă;
• valoarea producţiei exprimată în preţuri curente la secţia 2 a
crescut cu 3 milioane u.m. în perioada curentă faţă de cea de
Analiza statistică a capitalului firmei

bază, iar în perioada curentă producţia acestei secţii a reprezenat


40,556% din producţia firmei;
• utilajul de producţie a fost omogen.
Să se analizeze dinamica producţiei industriale şi modul în care a
fost folosit utilajul de producţie.
Rezultate
qp q ρ T
Subunit. (mil. u.m.) (mii buc.) (buc./oră) (mii ore)
0 1 1 0 1 0 0 1
1 1120 1275,2 8 8,5 1,000 1,25 8 6,80
2 840 870,0 6 5,8 1,200 1,25 5 4,64
Total 1160 2145,2 14 14,3 1,076 1,25 13 11,44

∆q
Subunit. iq iT iρ
(buc.)
1. 500 1,0625 0,850 1,2500
2. -200 0,9660 0,928 1,0416
Total 300 1,0210 0,880 1,1617

Problema 13

Din activitatea unei întreprinderi industriale reţinem următoarele


date referitoare la fabricarea produsului A în două luni:
Structura
Structura Durata de funcţionare
Randamentul timpului
numărului a maşinilor
Secţii maşinilor de funcţionare
de maşini în perioada de bază
(ore/bucată) a maşinilor
(%) (ore)
(%)
0 1 0 1 0 1
1 0,5 0,4 37,9 38,2 40 40,9 270
2 0,4 0,(3) 62,1 61,8 60 59,1 295

Se mai cunosc datele:


• creşterea randamentului maşinilor din secţii a determinat un spor
de producţie de 17087,5 bucăţi;
Statistica întreprinderii

• numărul de maşini pe întreprindere a crescut cu 10%, iar la


nivelul secţiei 1 cu 5 maşini.
Să se analizeze activitatea economică a fiecărei secţii şi a
întreprinderii.

Rezultate:
IΣq = 145,786%
∆Σq = 30150 bucăţi
Descompunerea modificărilor absolute şi relative ale producţiei
totale se face după schema următoare:
q
∆ = 17036 buc.
∑q
∆Σq = 30150 buc.
∆∑ = 13114 buc.
q T
∆ = 6532 buc.
∑q ∑q
∆∑ = 6582 buc.
N
∑q
q
I = 121,575%
∑q
IΣq =145,786%
I ∑ = 120%
q T
I = 109%
∑q ∑q
I ∑ = 110%
N
∑q

Problema 13*– POUO


Din activitatea unei societăţi comerciale având două subunităţi care
fabrică acelaşi tip de produs A reţinem următoarele date pentru lunile iulie
şi august:
Timp de Volumul Suprafaţa
Numărul de
funcţionare al productivă
Subunităţ producţiei q i maşini K i
maşinilor T i Si
i (buc.) (maşini)
(ore) (m2)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 50000 49350 45000 49350 83 83 415 415
2 50000 55650 55000 75600 84 87 420 435
10500 10000
S.C. 100000 124950 167 170 835 850
0 0
Analiza statistică a capitalului firmei

Se cere să se analizeze modul de utilizare al utilajului de producţie


evidenţiind rezervele existente.
Rezolvare:
Din ipoteză ştim că cele două subunităţi fabrică acelaşi tip de produs
A, deci producţia este omogenă. Din faptul că avem numărul total de maşini
pe societate comercială rezultă că utilajul este omogen.
Deci problema este de POUO şi în rezolvarea ei utilizăm următoarea
schemă:

qi

ρi Ti

di Ki

ri Si

Pentru a putea evidenţia rezervele existente trebuie să determinăm


indicatorii de pe schema de mai sus care nu se dau în ipoteză, şi anume:
randamentul maşinilor, durata de fucţionare a unei maşini şi respectiv
densitatea maşinilor.
Aceşti indicatori vor fi determinaţi cu ajutorul relaţiilor:

q ∑ qi
ρi = i ; ρ =
Ti ∑ Ti
Ti ∑ Ti
di = ; d=
Ki ∑ Ki
Ki ∑ Ki
ri = ; r=
Si ∑ Si
Valorile acestor indicatori sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Randamentul Durata de funcţionare Densitatea maşinilor
Subunităţ maşinilor ρ i a unei maşini d i ri
i (buc./ora) (ore) (maşini/100m2)
0 1 0 1 0 1
1 0,9 1,0000 602,4 594,5 20 20
2 1,1 1,3585 595,2 639,6 20 20
S.C. 1,0 1,1900 600 618 20 20
Statistica întreprinderii

Dinamica producţiei în cifre absolute (bucăţi)


Totală Pe factori de influenţă
S.C.
∆ qi ∆ ρqi ∆T
qi ∆d
qi
K
∆ qi r
∆ qi ∆S
qi
1 4350 4935 -585 -585 0 0 0
2 20600 14385 6215 4250 1965 0 1965
Centrală 24950 19950 5000 3060 1800 0 1800

Se observă că volumul total al producţiei a crescut, iar creşterea s-a


făcut în principal pe seama creşterii randamentului maşinilor, ceea ce
constituie un aspect favorabil.
Dinamica producţiei în cifre relative
Totală Pe factori de influenţă
S.C.
I qi Iρ
qi IT
qi Id
qi
K
I qi r
I qi IS
qi
1 1,09 1,11 0,987 0,986 1 1 1
2 1,374 1,235 1,113 1,074 1,03 1 1,03
Centrală 1,2495 1,19 1,05 1,03 1,01 1 1,01

Se poate observa că sunt respectate corelaţiile:

I qi = I ρ
qi
∗ I T = I ρ ∗ I d ∗ I K = I ρ ∗ I d ∗ I r ∗ IS
qi qi qi qi qi qi qi qi

Problema 14

Din activitatea a două societăţi comerciale reţinem următoarele date


referitoare la producerea aceluiaşi bun A în două semestre:
Randamentul Structura numărului
Densitatea maşinilor
maşinilor de maşini
S. C. (maşini/100m2)
(buc/orã) (%)
0 1 0 1 0 1
1 0,9 1,0000 49,7 48,8 20 20
2 1,1 1,3585 50,3 51,2 20 20
Grup 1,0 1,1900 100,0 100,0

• timpul total de funcţionare a maşinilor a crescut cu 5000 ore;

∆ ∑ T = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 500 ore
• volumul producţiei la nivelul grupului celor două societăţi
comerciale a crescut cu 25%;
Analiza statistică a capitalului firmei

∑ q i1
R ∑ qi = 25% ⇒ = 1,25
∑ q i0
• durata medie de funcţionare a unei maşini a crescut cu 3%,
respectiv 18 ore.
d1
R d = 3% ⇒ = 1,03
d0
∆ d = d1 − d 0 = 18 ore ⇒ d 0 = 600 ore; d1 = 618 ore

Pe baza acestor date se cere să se analizeze activitatea economică a


fiecărei societăţi comerciale şi pe total, evidenţiind rezervele economice
existente.

Rezolvare:
Din faptul că în ipoteză avem randamentul maşinilor mediu deducem
că este vorba de producţie omogenă, iar din structura numărului de maşini
deducem că utilajul este omogen.
Deci suntem în situaţia POUO.
Din faptul că avem atât randamentul maşinilor pe societăţi, cât şi
randamentul mediu al maşinilor deducem structura timpului de funcţionare a
maşinilor.

∑ qi ∑ ρi * T i
ρ= = = ∑ ρi y T
∑ Ti ∑ Ti i

T T T T
ρ 0 = ρ10 y10 + ρ 20 y 20 ⇒ 1 = 0,9 y10 + 1,1 y 20

T + y T = 1 ⇒ y T = y T = 0,5
y10 20 10 20

T T T T
ρ1 = ρ11 y11 + ρ 21 y 21 ⇒ 1,19 = 1∗ y11 + 1,3585 y 21

T + y T = 1 ⇒ y T = 0,47;
y11 yT = 0,53
21 11 21
Statistica întreprinderii

Din ipoteză cunoaştem:

∑ q i1 = 1,25 ⇒
ρ1 ∗ ∑ Ti1
= 1,25 ⇒
1,19 ∑ Ti1
= 1,25
∑ q i0 ρ0 ∗ ∑ Ti0 1 ∗ ∑ Ti0

∆ ∑ T = ∑ Ti1 − ∑ Ti0 = 5000 ore ⇒ ∑ Ti0 = 100000 ore; ∑ Ti1 = 105000 ore

Din: y iT şi ∑ Ti ⇒ Ti = y iT ∑ Ti
Producţia va fi determinată din relaţia: q i = ρ i T i
Numărul de maşini se determină astfel:
¾ se determină în primul rând numărul total de maşini din
∑ Ti
relaţia: ∑ K i =
d
¾ apoi se determină numărul de maşini din fiecare societate,
deoarece cunoaştem din ipoteză structura numărului de maşini:
K
K i = yi ∑ K i
T
Durata de funcţionare a unei maşini se determină din relaţia: d i = i
Ki
Ki
Suprafaţa se determină din relaţia: Si = , iar densitatea medie se
ri
∑ Ki
determină din: r = .
∑ Si
Rezultatele vor fi prezentate în tabelul care urmează:

Ti qi Ki di Si
S.C. (ore) (bucăţi) (maşini) (ore) (m2)
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
1 50000 49350 45000 49350 83 83 602,4 594,5 415 415
2 50000 55650 55000 75600 84 87 595,2 639,6 420 435
Centrală 100000 105000 100000 124950 167 170 600 618 835 850
Analiza statistică a capitalului firmei

Întrucât problema este de POUO, pentru a evidenţia dinamica


producţiei pe factori de influenţă putem utiliza următoarea schemă:

qi

ρi Ti

di Ki

ri Si

Dinamica producţiei în cifre absolute


(buc.)
S.C. Totală Pe factori de influenţă

∆ qi ∆ρ
qi ∆T
qi ∆d
qi
K
∆ qi r
∆ qi ∆S
qi
1 4350 4935 -585 -585 0 0 0
2 20600 14385 6215 4250 1965 0 1965
Centrală 24950 19950 5000 3060 1800 0 1800

Se observă că volumul total al producţiei a crescut, iar creşterea s-a


facut în principal pe seama creşterii randamentului maşinilor, ceea ce
constituie un aspect favorabil.

Problema 15
Din activitatea a două întreprinderi industriale reţinem următoarele
date referitoare la obţinerea produsului A în doi ani:

Structura Cost unitar


Randamentul Structura
numărului de producţie
maşinilor numărului
Întreprinderi de muncitori (mii
(buc./oră) de maşini
(%) u.m./buc.)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 51 50,5 1,5 1,8 35 36,36 250 240
2 49 49,5 1,7 2,2 65 63,64 300 282
Total 100 100 1,6 2,0 100 100 - -
Statistica întreprinderii

Se mai cunosc următoarele date:


• pe total s-a realizat o economie relativă a forţei de muncă în
cifre relative de 20% şi în cifre absolute de 605 muncitori;
∑ T i1 ∑ T i1
ER
R=( − 1) * 100 = −20 ⇒ = 0,8
I q qp ∑ T i0 I q qp ∑ T i0
∑ ∑
EA q
R = ∑ T i1 − I ∑ qp ∑ T i0 = −605 muncitori

• creşterea cu 10% a numărului de maşini a determinat un spor de


50000 bucăţi din produsul A;
∑ K i1
R ∑ Ki = 10% ⇒ = 1,1
∑ K i0

∆ ∑ qi
Ki = ρ
0 d 0 ( ∑ K i1 − ∑ K i0) = 50000 bucăţi

• timpul total de funcţionare a utilajului a crescut cu 65625
maşini-ore;
∆ ∑ T i = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 65625 ore
• la întreprinderea 1 numărul de maşini a crescut cu 5;
∆ K1 = K11 − K10 = 5 utilaje
• preţul de livrare a fost în ambele perioade de 400 mii
u.m./bucată.
Să se analizeze activitatea economică a celor două întreprinderi,
evidenţiindu-se rezervele economice existente.
a) I ∑ q , I wlq , I∑ T ;
∑ ∑q

b) Dinamica numărului de muncitori evidenţiind influenţele


factorilor:
yT ∑ Ti
I Ti , I Ti , I Ti

c) Analiza utilajului de producţie;


d) Analiza costului unitar de producţie la nivel de ansamblu;
e) Analiza cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă la nivel de
ansamblu evidenţiind influenţele factorilor (cifre relative);
Analiza statistică a capitalului firmei

f) Analiza profitului la nivel de ansamblu, evidenţiind influenţele


factorilor (cifre absolute).
Rezolvare:
Din ipoteză cunoaştem că cele două întreprinderi fabrică acelaşi tip
de produs A, deci producţia este omogenă.
Din tabelul din ipoteză ştim structura numărului de maşini, deci
deducem că utilajul de producţie este omogen.
Cu alte cuvinte suntem în varianta de analiză POUO şi putem utiliza
în rezolvare următoarea schemă:

qi

ρi Ti

di Ki

ri Si

a) Din informaţiile date ştim:

ρ 0 d 0 (∑ K i1 − ∑ K i0) = 50000 buc.

∑ K i1
= 1,1 ⇒ 1,6 * d 0 * 0,1 * ∑ K i0 = 50000
∑ K i0
Dar: d 0 * ∑ K i0 = ∑ T i0 ⇒ ∑ T i0 = 312500 ore

∆ ∑ Ti = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 65625 ore (ipoteza ) ⇒ ∑ T i1 = 378125 ore

Din informaţiile furnizate cunoaştem atât randamentul utilajelor


(maşinilor) pe întreprindere cât şi randamentul mediu. Din aceste informaţii
deducem strucura timpului de funcţionare a utilajelor care ne este necesară
pentru a determina timpul de funcţionare al utilajelor pe fiecare
întreprindere în parte.
Statistica întreprinderii

Vom utiliza relaţiile:


∑ qi ∑ ρi T i
ρ= = = ∑ ρ i y T ⇒ ρ 0 = ρ10 y T + ρ 20 y T ⇒ 1,6 = 1,5 y T + 1,7 y T
∑ Ti ∑ Ti i 10 20 10 20

T + y T = 1 ⇒ y T = y T = 0,5
y10 20 10 20
T T T T
ρ1 = ρ11 y11 + ρ 21 y 21 ⇒ 2 = 1,8 y11 + 2,2 y 21

T + y T = 1 ⇒ y T = y T = 0,5
y11 21 11 21

Deducem: T i = y iT ∑ T i

Din datele de intrare cunoaştem randamentul maşinilor (utilajelor),


am determinat timpul de funcţionare al utilajelor, deci putem determina
producţia conform relaţiei:
q i = ρi T i

∑ q i = ρ∑ T i

Din ipoteză ştim:

∑ K i1
= 1,1
∑ K i0

K K
K11 − K10 = 5 utilaje ⇒ y11 ∑ K i1 − y10 ∑ K i0 = 5 utilaje ⇒
⇒ 0,3636∑ K i1 − 0,35∑ K i0 = 5
∑ K i0 = 100 utilaje; ∑ K i1 = 110 utilaje

Din y iK , ∑ K i ⇒ K i

Durata de funcţionare a unei maşini se determină din relaţia:


Ti ∑ Ti
di = , d=
Ki ∑ Ki
Rezultatele prezentate în tabelul care urmează se referă la punctul c).
Analiza statistică a capitalului firmei

Ti qi Ki di
Întreprinderi (ore) (bucăţi) (utilaje) (ore)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 156250 189062,5 234375 340312,5 35 40 4464,2 4726,5
2 156250 189062,5 265625 415937,5 65 70 2403,8 2700,8
Total 312500 378125 500000 756250 100 110 3125 3437,5

Având datele din tabelul de mai sus putem analiza utilajul de


producţie, adică putem evidenţia modificarea absolută a producţiei pe seama
factorilor: randamentul utilajului, timpul de funcţionare al utilajelor,
numărul utilajelor, durata de funcţionare a unui utilaj.
Pentru a rezolva cerinţa de la punctul a trebuie să determinăm
numărul de muncitori.
Numărul de muncitori va fi determinat din relaţiile:
∑ T i1 ∑ T i1 ∑ T i1
ER
R =( − 1) ∗ 100 = −20 ⇒ = 0,8 ⇒ I q ∑ T i0 =
q
I qp ∑ T i0 q
I qp ∑ T i0 ∑ qp 0,8
∑ ∑

∑ T i1
EA q
R = ∑ T i1 − I ∑ qp ∑ T i0 = −605 muncitori ⇒ ∑ T i1 − 0,8 = −605 ⇒ ∑ T i1 =
= 2420 muncitori
∑ T i0 = 2000 muncitori

Din y iT (ipoteza), ∑ T i ⇒ T i

∑ qi
wl =
∑ Ti
Rezultatele privind numărul de muncitori şi productivitatea lunară a
muncii vor fi prezentate în tabelul de mai jos:
Ti wl i
Întreprinderi (muncitori) (buc./muncitor)
0 1 0 1
1 1020 1222 229,7 278,4
2 980 1198 271 347,1
Total 2000 2420 250 312,5
Statistica întreprinderii

∑ q i1 756250
I∑ q = = = 1,5125
∑ q i0 500000
wl1 ∑ T i1 wl1 312,5
I wlq = = = = 1,25
∑ wl 0 ∑ T i1 wl 0 250
wl ∑ T i1 ∑ T i1 2420
I∑ T = 0 = = = 1,21
∑ q wl ∑ T i0 ∑ T i0 2000
0

b) La punctul b avem de evidenţiat dinamica numărului de muncitori


în cifre relative. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Întreprinderi I Ti yT ∑
I Ti
T
I Ti

1 1,19 0,99 1,21


2 1,22 1,01 1,21
Total 1,21 - -

d) Analiza costului unitar de producţie la nivel de ansamblu


Întrucât producţia este omogenă putem determina costul mediu
unitar:

∑ q i ci 234375 ∗ 250 + 265625 ∗ 300


c= ⇒ c0 = = 276,5625 mii. u.m. / buc.
∑ qi 500000
340312,5 ∗ 240 + 415937,5 ∗ 282
c1 = = 263,1 mii. u.m. / buc.
756250
∆ c = c1 − c 0 = −13,4625 mii. u.m. / buc.
c1
Ic = = 0,95 ⇒ R c = −5%
c0
c0
Ac = = 2,765625 mii u.m. / buc. / 1%
100
Analiza statistică a capitalului firmei

Se mai poate determina modificarea costului total pe seama


modificării costului unitar, respectiv pe seama modificării volumului
producţiei:

∆ c C = (c1 − c 0) ∗ ∑ q i1 = (263,1 − 276,5625) ∗ 756250 = −10181015,62 mii u.m.


∆∑ q = (∑ q i1 − ∑ q i0) ∗ c 0 = (756250 − 500000) ∗ 276,5625 = 70869140,62 mii u.m.


∑C

Se observă o scădere a costului mediu unitar de producţie cu


13,4625 mii u.m. pe bucată, respectiv cu 5%; unui procent de scădere a
costului mediu unitar de producţie îi revin 2,765625 mii u.m./bucată.
e) Analiza cheltuielilor la 1000 de u.m. producţie marfă (cifre
relative)
∑ q i0 c i 0
H0 = ∗ 1000
∑ q i0 p i0

∑ q i1 c i1
H1 = ∗ 1000
∑ q i1 p i1

H1
IH =
H0

p ∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i1 ∑ q i1 p i0
IH = ∗ 1000 : ∗ 1000 =
∑ q i1 p i1 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i1

∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i0 ∑ q i1 c i1
I cH = ∗ 1000 : ∗ 1000 =
∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 c i0

q ∑ q i1 c i0 ∑ q i 0 c i0
IH = ∗ 1000 : ∗ 1000
∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i 0

pc q
IH = IH ∗ IH ∗ IH

Cel mai calitativ factor este preţul, apoi costul, apoi volumul
producţiei.
Situaţie favorabilă este când scad cheltuielile la 1000 u.m. producţie
marfă. Acestea pot să scadă fie datorită creşterii preţului unitar, fie datorită
scăderii costului unitar, fie datorită modificării producţiei.
Statistica întreprinderii

f) Analiza profitului (cifre absolute)

Pr0 = ∑ q i0 pi0 − ∑ q i0 ci0


Pr1 = ∑ q i1 pi1 − ∑ q i1 ci1
∆ Pr = Pr1 − Pr 0

∆pPr = (∑ q i1 p i1 − ∑ q i1c i1) − (∑ q i1 p i0 − ∑ q i1c i1) = ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 p i0


∆cPr = (∑ q i1 p i0 − ∑ q i1c i1) − (∑ q i1 p i0 − ∑ q i1c i0) = ∑ q i1c i0 − ∑ q i1c i1
∆qPr = (∑ q i1 p i0 − ∑ q i1c i0) − (∑ q i0 p i0 − ∑ q i0 c i0)
∆ Pr = ∆ Pr + ∆ Pr + ∆ Pr
p c q

Situaţie favorabilă se înregistrează atunci când profitul creşte.


Creşterea profitului se poate datora: creşterii preţului unitar, scăderii
costului unitar de producţie sau modificării producţiei.

Problema 15*

Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele date


pentru lunile iulie şi august:
Modificarea Procentul Durata de
Cost unitar
valorii de modificare al funcţionare
de producţie c i
Subunităţi producţiei randamentului a unei maşini d i
∆ qipi maşinilor R ρi (u.m./bucată)
(ore)
(mil. u.m) (%) 0 1 0 1
1 189 25 340 360 9600 10000
2 187,55 28 350 380 9600 9500
S.C. 345,5 370

Se mai cunosc următoarele informaţii:


• preţul de livrare a fost în luna iulie de 10000 u.m./bucată, iar în
luna august de 11000 u.m./bucată.
• la subunitatea 1 timpul total de funcţionare a maşinilor a crescut
cu 17,647%
Analiza statistică a capitalului firmei

T11
R T1 = 17,647% ⇒ = 1,17647
T10
• la subunitatea 2 numărul maşinilor în funcţiune a scăzut cu 5
maşini.
K 2 = K 21 − K 20 = −5 utilaje
∆ K2
Să se analizeze activitatea economică a societăţii comerciale:
1. analiza utilajului de producţie
2. analiza costului de producţie la nivelul societăţii comerciale
3. analiza cheltuielilor la 1000 u.m. producţie marfă la nivelul
societăţii comerciale (cifre relative sau absolute)
4. analiza profitului la nivelul societăţii comerciale (cifre relative sau
absolute).

Rezolvare:

Din ipoteză avem durata medie de funcţionare a unei maşini care are
următoarea relaţie de calcul:
∑ Ti
d= ⇒ utilajul este omogen deoarece se poate determina
∑ Ki
numărul total de utilaje.
Din faptul că avem un singur preţ de livrare deducem că producţia
este omogenă.
Cu alte cuvinte suntem în cazul POUO şi în rezolvare vom utiliza
schema:

qi

ρi Ti

di Ki

ri Si

1. Analiza utilajului varianta POUO


Din ipoteză ştim:
Statistica întreprinderii

T11 d K 360 K11


= 1,17647 ⇒ 11 11 = 1,17647 ⇒ = 1,17647
T10 d10 K10 340 K10

K 21 − K 20 = −5 utilaje
Din d, d i ⇒ y K
i
∑ Ti ∑ di Ki
d= = = ∑ d i y K ⇒ 345,5 = 340 y K + 350 y K
∑ Ki ∑ Ki i 10 20

K + y K = 1 ⇒ y K = 0,45; y K = 0,55
y10 20 10 20

370 = 360 y K + 380 y K


11 21

K + y K = 1 ⇒ y K = y K = 0,5
y11 21 11 21

360 ∗ 0,5 ∗ ∑ K i1
= 1,17647
340 ∗ 0,45 ∗ ∑ K i0

0,5∑ K i1 − 0,55∑ K i0 = −5 ⇒ ∑ K i0 = 100 utilaje; ∑ K i1 = 100 utilaje

Din yK , ∑ Ki ⇒ Ki
i

Din Ki , di ⇒ Ti = di * Ki
ρ11
R ρi = (I ρi − 1) ∗ 100 ⇒ = 1,25 (ipoteză)
ρ10
q / T11 q 15300
⇒ 11 = 1,25 ⇒ 11 ∗ = 1,25
q10 / T10 q10 18000
∆ q1p1 = q11 p11 − q10 p10 = 189 mil. lei ⇒ 11000 q11 − 10000 q10 = 189 mil. u.m. ⇒
⇒ q10 = 30632 bucăţi; q11 = 45029 bucăţi
ρ 21 q / T 21 q 19250 q
= 1,28 ⇒ 21 = 1,25 ⇒ 21 ∗ = 1,28 ⇒ 21 = 1,26
ρ 20 q 20 / T 20 q 20 19000 q 20

∆ q 2p2 = q 21 p 21 − q 20 p 20 = 187,55 mil. u.m ⇒ 11000 q 21 − 10000 q 20 =


= 187,55 mil. u.m. ⇒ q 20 = 48588 bucăţi; q 21 = 61221 bucăţi
Analiza statistică a capitalului firmei

qi ∑ qi
Din T i , q i ⇒ ρi = ;ρ=
Ti ∑ Ti

Rezultatele obţinute pentru indicatorii care caracterizează folosirea


utilajului sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:
Ki Ti qi ρi
Subunităţ
i (maşini) (ore) (buc.) (buc./oră)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 45 50 15300 18000 30632 45029 2,0 2,5
2 55 50 19250 19000 48588 61221 2,5 3,2
S.C. 100 100 34550 37000 79220 106250 2,3 2,8

2. Analiza costului de producţie


Întrucât producţia este omogenă se determină costul mediu unitar
∑ q i0 c i0 30623 ∗ 9600 + 48588 ∗ 9600
c0 = = = 9600 u.m./bucată
∑ q i0 79220
∑ q i1 c i1 45029 ∗ 10000 + 61221 ∗ 9500
c1 = = = 9712 u.m./bucată
∑ q i1 106250

∆ c C = (c1 − c 0) ∗ ∑ q i1 = 11900000 u.m.



∆ ∑ qC = ( ∑ q i1 − ∑ q i0) ∗ c 0 = 25948800 u.m.

∆ ∑ C = ∆ c C + ∆ ∑ qC
∑ ∑
Situaţia este nefavorabilă deoarece a crescut costul mediu unitar.
3. Analiza cheltuielilor la 1000 u.m. producţie marfă
Este recomandat ca dinamica cheltuielilor la 1000 u.m. producţie
marfă să se facă în cifre relative deoarece există simplificări în ceea ce
priveşte volumul de lucru (se simplifică anumite elemente).
∑ q i0 c i0
H0 = ∗ 1000 = 962,4 u.m.
∑ q i0 p i 0
∑ q i1 c i1
H1 = ∗ 1000 = 882,9 u.m.
∑ q i1 p i1
H1
IH = = 0,917 < 1 ⇒ situaţie favorabilă
H0
Statistica întreprinderii

∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i1 ∑ q i1 p i0
I pH = ∗ 1000 : ∗ 1000 =
∑ q i1 p i1 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i1
∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i0 ∑ q i1 c i1
I cH = ∗ 1000 : ∗ 1000 =
∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 c i0
∑ q i1 c i0 ∑ q i0 c i 0
I qH = ∗ 1000 : ∗ 1000
∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i 0
I H = I pH ∗ I cH ∗ I qH

4. Analiza profitului
Este recomandat ca dinamica profitului să se facă în cifre absolute
deoarece există simplificări în ceea ce priveşte volumul de lucru (se
simplifică anumite elemente).
Pr 0 = ∑ q i0 p i0 − ∑ q i0 c i0 = 29708000 u.m.

Pr1 = ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 c i1 = 136860500 u.m.

∆ Pr = Pr1 − Pr 0 > 0 ⇒ situaţie favorabilă

∆p
Pr = ( ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 c i1) − ( ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i1) = ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 p i0

∆ cPr = ( ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i1) − ( ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i0) = ∑ q i1 c i0 − ∑ q i1 c i1

∆ qPr = ( ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i0) − ( ∑ q i0 p i0 − ∑ q i0 c i0)

∆ Pr = ∆ p c q
Pr + ∆ Pr + ∆ Pr
Analiza statistică a capitalului firmei

Problema 16

Din activitatea economică a unei societăţi comerciale reţinem


următoatoarele date pentru lunile aprilie şi mai:
Volumul fizic Timp de
Cost de producţie Preţ de livrare
al producţiei funcţionare al
Produ ci pi
qi maşinilor T i
s (u.m. /buc.) (u.m./buc.)
(buc.) (ore)
0 1 0 1 0 1 0 1
A 20000 22000 10000 8800 17000 16800 20000 22000
B 30000 27158 30000 21726 14000 17000 15000 19000
Total - - 40000 30526 - - - -

Să se analizeze activitatea economică a societăţii comerciale


evidenţiind rezervele existente.
1. Analiza folosirii utilajului de producţie la nivelul societăţii
comerciale (varianta PEUO)
I int eg , I int , I ext

2. Analiza costului de producţie la nivelul societăţii comerciale


3. Analiza cheltuielilor la 1000 u.m. producţie marfă (dinamica în
cifre relative)
4. Analiza profitului (dinamica în cifre absolute)

Rezolvare:

1. Pentru a putea determina indicatorii folosirii utilajului de


producţie în varianta PEUO trebuie să determinăm randamentul
utilajului exprimat în ore pe bucată:
Ti
ti =
qi
Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Randamentul utilajului t i
Produs (ore/buc.)
0 1
A 0,5 0,4
B 1,0 0,8
Total - -

Nu se poate determina randamentul mediu deoarece producţia este


eterogenă.
Statistica întreprinderii

∑ q i1 t i0 38158
I int eg = = = 0,95395
∑ q i 0 t i0 40000
∑ q i1 t i0 38158 38158
I int = = = = 1,25
∑ q i1 t i1 ∑ T i1 30526
∑ q i1 t i1 ∑ T i1 30526
I ext = = = = 0,76315
∑ q i0 t i 0 ∑ T i0 40000
I int eg = I int ∗ I ext

2. Analiza costului de producţie la nivelul societăţii

Întrucât producţia este eterogenă nu se poate determina costul mediu


unitar.
În acest caz vom proceda astfel:

∑ C i1 = ∑ c i1 q i1 = 16800 ∗ 22000 + 17000 ∗ 27158 = 831,286 mil. u.m.


∑ C i0 = ∑ c i0 q i0 = 17000 ∗ 20000 + 14000 ∗ 30000 = 760 mil. u.m.
∑ C ipr = ∑ c i0 q i1 = 17000 ∗ 22000 + 14000 ∗ 27158 = 754,212 mil. u.m.
∆ ∑ Ci = ∑ C i1 − ∑ C ipr = 77,074 mil. u.m.
∑ C i1
I ∑ Ci = = 1,11 ⇒ R ∑ Ci = 11%
∑ C ipr
∑ C ipr
A ∑ Ci = = 7,54212 mil. u.m. / 1%
100

3. Analiza cheltuielilor la 1000 u.m.producţie marfă

∑ q i0 c i 0
H0 = ∗ 1000 = 894,117 u.m.
∑ q i0 p i0
∑ q i1 c i1
H1 = ∗ 1000 = 831,286 u.m.
∑ q i1 p i1
H1
IH = = 0,929 < 1 ⇒ situaţie favorabilă
H0
Analiza statistică a capitalului firmei

p ∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i1 ∑ q i1 p i0
IH = ∗ 1000 : ∗ 1000 = = 0,84737
∑ q i1 p i1 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i1
∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i0 ∑ q i1 c i1
I cH = ∗ 1000 : ∗ 1000 = = 1,102
∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 c i0
q ∑ q i1 c i0 ∑ q i 0 c i0
IH = ∗ 1000 : ∗ 1000 = 0,99
∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i0
p q
I H = I H ∗ I cH ∗ I H

4. Analiza profitului

Este recomandat ca dinamica profitului să se facă în cifre absolute


deoarece există simplificări în ceea ce priveşte volumul de lucru (se
simplifică anumite elemente).
Pr0 = ∑ q i0 p i0 − ∑ q i0 c i0
Pr1 = ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 c i1
∆ Pr = Pr1 − Pr 0
p
∆ Pr = ( ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 c i1) − (∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i1) = ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 p i0

∆cPr = ( ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i1) − (∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i0) = ∑ q i1 c i0 − ∑ q i1 c i1


q
∆ Pr = ( ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i0) − (∑ q i0 p i0 − ∑ q i0 c i0)

∆ Pr = ∆ p c q
Pr + ∆ Pr + ∆ Pr

Problema 16*

Din activitatea unei societăţi comerciale se cunosc următoarele date din


două luni consecutive:
Structura valorii Randamentul
Produs Cost de producţie Preţ de livrare
producţiei utilajului
fabricat (u.m./buc.) (u.m./buc.)
(%) (buc/oră)
IV V IV V IV V IV V
A 47,59 48,4 2 2,5 17000 16800 20000 22000
B 52,41 51,6 1 1,25 14000 17000 15000 19000
Statistica întreprinderii

Se mai cunosc următoarele date:


• numărul total de maşini nu s-a modificat;
• durata medie de funcţionare a unei maşini a scăzut cu 29,605
ore;
• creşterea randamentului maşinilor la fabricarea produsului A a
determinat un spor de 4400 bucăţi;
• valoarea producţiei a crescut cu 17,647%;
• costul unei ore de amortizare a utilajului a fost de 100 u.m. în
aprilie şi 110 u.m. în mai;

Să se analizeze activitatea economică a societăţii comerciale,


evidenţiind rezervele existente.
Rezolvare:
Indicatorii absoluţi: volum al producţiei (q), valoarea producţiei
(qp) şi număr de ore de funcţionare a maşinilor (T), precum şi indicatorii
relativi legaţi de analiza folosirii utilajului de producţie sunt prezentaţi în
tabelele următoare:
q qp T
Produs (buc.) (mil u.m.) (ore-maşină)
0 1 0 1 0 1
A 20000 22000 400 484 10000 8800
B 30000 27158 450 516 30000 21726
Total * * 850 1000 40000 30526

q 1t 0 iq iρ iT
Produs
(ore-maşină) (%) (%) (%)
A 11000 110,00 125 88,00
B 27160 90,52 125 72,42
TOTAL 38160 95,40 125 76,31

1) Analiza folosirii utilajului de producţie la nivelul firmei

Iinteg = 95,4%
Iint= 125,008%
Iext = 76,315%

I ∑ = 100
N
∑T
Analiza statistică a capitalului firmei

I d = 76,315 %
∑T

∆d = ∆ΣT= -9474 maşini-ore


∑T
ΣN1 =ΣN0= 320

⎯D0 = 125 ore


⎯D1= 95,4 ore

2) Analiza dinamicii costului la nivelul firmei

831.286.000
Icost = ⋅ 100 = 110,219 %
754.212.000
∆cost = 77.074.000 u.m.
Rcost = 10,219 %
Acost = 7.542.120 u.m.

3.357.860
Iart = ⋅ 100 = 87,994%
3.816.000
∆art = - 458.140 u.m.
Iarta = 110%
Iartt= 80%

XartRc = -0,06074 %
XartIc = 0,44521 %

3) Analiza cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă

760.000.000
Ch/1000 lei 0 = ⋅ 1000 = 894,12
850.000.000
Ch/1000lei 1 = 831,286

IChc= 110,219 %

ICh = 107,558 % IChp = 84,737 %

IChq = 115,163 %
Statistica întreprinderii

4) Dinamica masei profitului


Pr0 = 90 mil. u.m.
Pr1 = 168,714 mil.u.m.
IPr = 187,46%

Problema 17

Din activitatea a doi producători reţinem următoarele informaţii


referitoare la fabricarea unui produs în doi ani consecutivi:

Structura Modificarea
Randamentul Cost unitar
numărului de absolută
maşinilor de producţie
Producător muncitori a preţului
(buc./oră) (mii u.m./buc.)
i (%) de livrare
(mii
0 1 0 1 0 1
u.m./buc.)
1 51 50,5 1,6 1,8 250 240 -5
2 49 49,5 2,0 2,2 300 282 10
Total 100 100 1,8 2,0 - - -

Se mai cunosc datele:


• timpul total de funcţionare a utilajului a crescut cu 65625 maşini-
ore, iar indicele timpului total de funcţionare al maşinilor la
producătorul 1 este 120%;
• preţul de livrare a fost în perioada de bază de 300 mii u.m. la
producătorul 1 şi de 400 mii u.m. la producătorul 2;
• pe total s-a realizat o economie relativă a forţei de muncă în cifre
relative de 20% şi în cifre absolute de 605 muncitori.
Se cere:
1. Să se analizeze dinamica volumului producţiei evidenţiind
influenţa factorilor:
• productivitatea lunară,
• numărul de muncitori.
2. Să se analizeze dinamica numărului de muncitori la nivel de
producător şi grup de producători evidenţiind influenţa factorilor:
yT , ∑ T .
Analiza statistică a capitalului firmei

3. Să se analizeze modul de folosire al utilajului de producţie la nivel


de producător şi grup de producători.
4. Să se analizeze dinamica costului mediu unitar de producţie, a
profitului mediu şi a masei profitului la nivel de grup de
producători şi a cheltuielilor ce revin la 1000 lei producţie marfă.

Problema 18

Din activitatea a doi producători reţinem următoarele informaţii


referitoare la fabricarea unui produs în două luni consecutive:
Randamentul Structura Cost unitar
Producător Preţ de livrare
maşinii numărului de producţie
i (u.m.)
(buc./oră) de muncitori (u.m.)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 2,0 2,50 0,3 0,5 10000 15000 8000 12500
2 2,5 3,20 0,7 0,5 12000 11000 10000 11000
Total 2,3 2,85 1,0 1,0 - - - -

Se mai cunoaşte:
• indicele valoric al producţiei la producătorul 1 este de 2,2;
• la producătorul 1 producţia fizică a crescut cu 14000 bucăţi
datorită creşterii randamentului maşinilor la această secţie;
• ponderea fondului de salarii lunar în valoarea producţiei a fost în
perioada de bază de 10%, iar în perioada curentă de 8%;
• pe total s-a realizat o economie relativă în cifre relative de 12,5%
şi în cifre absolute de 150 muncitori.

Se cere:

1. Să se analizeze dinamica volumului producţiei evidenţiind


influenţa factorilor:
• productivitatea lunară a muncii,
• numărul de muncitori.

2. Să se analizeze dinamica numărului de muncitori la nivel de


producător şi grup de producători evidenţiind influenţa factorilor:
yT , ∑ T .
Statistica întreprinderii

3. Să se verifice respectarea corelaţiilor economice între dinamica


fondului de salarii lunar şi dinamica producţiei .

4. Să se analizeze modul de folosire al utilajului de producţie la nivel


de producător şi grup de producători.

5. Să se analizeze dinamica costului unitar de producţie şi a


rezultatelor financiare la nivelul grupului de producători.

Problema 19

Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele date


pentru lunile iulie şi august:

Produ Utila Structur Cost de Preţ de Timp de


sj ji a valorii producţie livrare funcţionare a
(%) yqp (mil.lei/buc (mil.lei/buc maşinilor (ore)
j
) cj ) pj Tij
0 1 0 1 0 1 0 1
A 1 30 33 2,7 2,835 3 3 12000 14520
0 0
B 1 70 67 0,4 0,52 0,5 0,6 98000 95676
2 12600 13266
0 0
Se mai cunoaşte:
- în luna august valoarea produsului A a crescut cu 32% realizându-se
cu 320 bucăţi mai mult ca în iulie;
- costul mediu al unei ore de amortizare a fost pentru utilajul 1 de
7000 lei în ambele luni, iar pentru utilajul 2 de 10000 lei în iulie şi
de 11000 lei în august.
Să se analizeze:
a) modul de folosire al utilajului 1 : PEUO
b) modul de folosire a celor două utilaje: PEUE
c) modul de folosire a utilajelor care au fabricat produsul B: POUE
d) dinamica costului de producţie la nivel de societate comercială;
e) dinamica cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă la nivel de
societate comercială cu evidenţierea factorilor de influenţă
(modificări relative);
f) dinamica profitului la nivel de societate comercială cu
evidenţierea factorilor de influenţă (modificări absolute).
Analiza statistică a capitalului firmei

Problema 20

Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele date


referitoare la folosirea utilajelor de producţie în două luni consecutive:

Produs Utilaj Structura Randamentul Cost unitar Preţ unitar


valorii maşinilor de de livrare
producţiei (buc/oră) producţie (mii
(%) (mii lei/bucată)
lei/bucată)
0 1 0 1 0 1 0 1
A 1 60 70 2,0 2,0 50 60 60 70
2 2,5 1,66
B 1 40 30 4,0 3,0 40 80 50 100
Se mai cunoaşte că valoarea totală a producţiei exprimată în preţuri
curente a crescut de la o lună la alta cu 3000 mii lei, în timp ce volumul fizic
al producţiei de produs B a scăzut pe seama scăderii randamentului
maşinilor care l-au produs cu 13 mii bucăţi.
∆∑ q p = ∑ qi1 pi1 − ∑ qi 0 pi 0 = 3000 mii lei
i i

∆q = (ρB1 − ρB0) ⋅ TB1 = - 13 mii bucăţi ⇒ TB1 = 13 mii ore


ρ

dar ρB1 = 3 buc/oră ⇒ qB1 = 39 mii bucăţi


Costul unei ore de amortizare a utilajului 1 a fost de 25 mii lei în
perioada de bază, iar a utilajului 2 a fost de 8 mii lei.
Se cere:
a) Analiza folosirii utilajului 1 la fabricarea ambelor produse: PEUO
b) Analiza folosirii utilajelor de producţie la nivel de ansamblu al
celor două produse: PEUE
c) Analiza folosirii utilajelor de producţie care au fabricat produsul
A :POUE
d) Analiza costului de producţie la nivel de ansamblu al societăţii
comerciale
e) dinamica cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă la nivel de
societate comercială cu evidenţierea factorilor de influenţă
(modificări relative);
f) dinamica profitului la nivel de societate comercială cu
evidenţierea factorilor de influenţă (modificări absolute).
Rezolvare
Statistica întreprinderii

a) Am determinat că qB1 = 39 mii bucăţi ⇒ qB1 pB1 =39 mii bucăţi *


100 mii lei/buc = 3900 mii lei.
qp q p
Din ipoteză ştim că: yB1 = B1 B1 = 0,3 ⇒ ∑ qi1 pi1 = 13000 mil.lei
∑ qi1 pi1
q p 13000 − 3900
q A1 = A1 A1 = = 130 mii bucăţi
pA1 70
Din ipoteză cunoaştem că ∆∑ q p = ∑ qi1 pi1 − ∑ qi 0 pi 0 = 3000 mii lei
i i

⇒ ∑ qi 0 pi 0 = 10000 mil.lei
qp qi 0 pi 0
Dar mai cunoaştem din ipoteză şi yi 0 = ⇒ qi 0 pi 0
∑ qi 0 pi 0

Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul de mai jos:


Produs Utilaj qi (mii bucăţi) qi pi (mil. lei)
0 1 0 1
A 1 100 130 6000 9100
2
B 1 80 39 4000 3900
Total - - - 10000 13000
Analiza folosirii utilajului 1 la fabricarea ambelor produse: PEUO
Notăm cu i utilajul.
1 1
130 ⋅ + 39 ⋅
∑ i1 t i 0
q 2 4 = 0,95 < 1 a scăzut randamentul cu 5%
Iint = =
1
∑ qi1 t i1 130 ⋅ + 39 ⋅ 1
2 3
1 1
130 ⋅ + 39 ⋅
∑ i1 t i1
q 2 3 = 1,11 > 1 a crescut cu 11% timpul de
Iext = =
1
∑ qi 0 t i 0 100 ⋅ + 80 ⋅ 1
2 4
funcţionare al utilajelor

Iint eg = Iint ⋅ Iext = 0,95 ⋅1,11 = 1,0545 > 1 a crescut producţia cu 5,45%.

b) Analiza folosirii utilajelor de producţie la nivel de ansamblu:


PEUE.
Notăm cu i produsul şi cu j utilajul.
Analiza statistică a capitalului firmei

a j reprezintă costul unei ore de amortizare a utilajului (se foloseşte


întotdeauna doar în perioada de bază).
1 1 1
∑ ∑ qij1 t ij0 a j0 130 ⋅ ⋅ 25 + 130 ⋅ ⋅ 8 + 39 ⋅ ⋅ 25
i j 2 2,5 4
Iint = = = 0,88 < 1 a
1
∑ ∑ qij1 t ij1 a j0 130 ⋅ ⋅ 25 + 130 ⋅ 1 1
i j ⋅ 8 + 39 ⋅ ⋅ 25
2 1,66 3
scăzut randamentul cu 12%
1 1
∑ ∑ qij1 t ij1 a j0 130 ⋅ ⋅ 25 + 130 ⋅1,66 ⋅ 8 + 39 ⋅ ⋅ 25
i j 2 3
Iext = = = 1,24 > 1 a
1
∑ ∑ qij0 t ij0 a j0 100 ⋅ ⋅ 25 + 100 ⋅ 1 1
i j ⋅ 8 + 80 ⋅ ⋅ 25
2 2,5 4
crescut timpul de funcţionare al utilajelor cu 24%
Iint eg = Iint ⋅ Iext = 0,88 ⋅1,24 = 1,0912 > 1 a crescut producţia cu 9,12%

c) Analiza folosirii utilajelor de producţie care au fabricat produsul


A :POUE.
Notăm cu i utilajul.
1 1
130 ⋅ ⋅ 25 + 130 ⋅ ⋅8
∑ qi1 t i 0 a i 0 2 2,5
Iint = = = 0,906
∑ qi1 t i1 a i 0 130 ⋅ 1 ⋅ 25 + 130 ⋅ 1 ⋅ 8
2 1,66
1 1
130 ⋅ ⋅ 25 + 130 ⋅ ⋅8
∑ qi1 t i1 a i 0 2 1,66
Iext = = = 1,434
∑ qi 0 t i 0 a i 0 100 ⋅ 1 ⋅ 25 + 100 ⋅ 1 ⋅ 8
2 2,5
Iint eg = Iint ⋅ Iext = 0,906 ⋅1,434 = 1,299

d) Analiza costului de producţie la nivel de ansamblu al societăţii


comerciale
Notăm cu i produsul.
Pentru simplificare vom lucra doar cu datele din tabelul de mai jos:
Produs qi (mii bucăţi) ci (mii lei/buc.) pi (mii lei/buc.)
0 1 0 1 0 1
A 100 130 50 60 60 70
B 80 39 40 80 50 100

Avem producţie eterogenă, deci nu se poate determina cost mediu


unitar şi în acest caz se determină:
Statistica întreprinderii

C* = ∑ qi1 ci 0 = 8060 mil. lei


C1 = ∑ qi1 ci1 = 10920 mil. lei
∆ C = C1 − C* = 2860 mil.lei >0 situaţie nefavorabilă deoarece a
crescut costul total pe seama creşterii costurilor unitare cu 2860 mil.lei
C1
IC = = 1,35 > 1
C*
R C = (IC − 1) ⋅100 = 35%

e) Dinamica cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă


∑ qi 0 ci 0
H0 = ⋅1000 = 820 lei
∑ qi 0 pi 0

∑ qi1 ci1
H1 = ⋅1000 = 840 lei
∑ qi1 pi1

În perioada de bază din 1000 lei încasări s-au cheltuit 820 lei, iar în
perioada curentă 840 lei.
Dinamica cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă este recomandat
să fie făcută prin indici pentru simplificarea calculelor.
H1 = 1,024 > 1 ⇒ situaţie nefavorabilă deoarece au crescut
IH =
H0
cheltuielile la 1000 lei producţie marfă cu 2,4%
∑ qi1 ci1 ∑ qi1 ci1 ∑ qi1 pi 0
IH = = = 0,75 < 1 ⇒ au scăzut cheltuielile
p
:
∑ qi1 pi1 ∑ qi1 pi 0 ∑ qi1 pi1
la 1000 lei producţie marfă pe seama creşterii preţului unitar.

∑ qi1 ci1 ∑ qi1 ci 0 ∑ qi1 ci1


IH = = = 1,35 > 1 ⇒ au crescut cheltuielile
c
:
∑ qi1 pi 0 ∑ qi1 pi 0 ∑ qi1 ci 0
la 1000 lei producţie marfă pe seama creşterii costului unitar.
IH = IH ⋅ IH ⋅ IH ⇒ IH = 1,01
p c q q

f) Dinamica profitului
Pr 0 = ∑ qi 0 pi 0 − ∑ qi 0 ci 0 = 1800 mil.lei
Pr1 = ∑ qi1 pi1 − ∑ qi1 ci1 = 2080 mil.lei
Dinamica profitului se recomandă a fi făcută prin modificări
absolute.
Analiza statistică a capitalului firmei

∆ Pr = Pr1 − Pr 0 = 280 mil.lei>0 a crescut profitul, deci este situaţie


favorabilă.
∆ Pr = (∑ qi1 pi1 − ∑ qi1 ci1) − (∑ qi1 pi 0 − ∑ qi1 ci1) = ∑ qi1 pi1 − ∑ qi1 pi 0 =
p

= 3250 mil.lei. Deci a crescut profitul pe seama creşterii preţurilor unitare.


∆ Pr = (∑ qi1 pi 0 − ∑ qi1 ci1) − (∑ qi1 pi 0 − ∑ qi1 ci 0) = ∑ qi1 ci 0 − ∑ qi1 ci1 =
c

= − 286 0 mil.lei. Deci a scăzut profitul pe seama creşterii costurilor unitare.


∆Pr = ∆Pr + ∆Pr + ∆Pr ⇒ ∆Pr = −110 mil.lei.
p c q q

Problema 21

Din activitatea economică a unui producător de energie electrică


reţinem următoarele date pentru doi ani:
Coeficientul
Pierderi de energie
de folosire
Structura producţiei datorate folosiri
extensivă a
Sector (%) incomplete a puterii
utilajului
(MWh)
(%)
0 1 0 1 0
1 35,71 35,83 71,35 73 15625
2 64,29 64,17 85,62 78 18750
Total 100,0000 100,00 42000

Se mai cunosc următoarele informaţii:


• Puterea maximă de lungă durată nu s-a modificat.
• Ca urmare a folosirii incomplete a puterii şi a timpului,
producătorul a pierdut în anul de bază 52,5 mil. kWh, iar în anul
curent 45,5 mil. kWh, el utilizând doar 0,4 (anul de bază) şi 0,48
(anul curent) din capacitatea de producţie.
• Timpul de simultaneitate a crescut cu 145 ore.
Se cere să se analizeze activitatea economică a producătorului,
evidenţiind rezervele economice existente.
Statistica întreprinderii

Rezultate:
Tef E Pmld Pef
Sector (ore) (mil. kWh) (kW) (kW)
0 1 0 1 0 1
1 6250 6395 12,50 15,05 4500 2000,00 2353,00
2 7500 7700 22,50 26,95 5500 3000,00 3500,00
Total 7700 7700 35,00 42,00 10000 4545,(45) 5454,(54)

Kint ∆Eint ∆Eext


Sector (MWh) (MWh)
0 1 0 0 1
1 44,44 52,29 -15625000 -11295 -10642
2 54,54 63,63 -18750000 -6930 -5830
Total 45,45 54,54 -41900000 -10600 -10600

IΣE = 1,2
I Pef = 1,2
∑E
I Tef = 1
∑E

Problema 22

Din activitatea unei centrale termo-electrice reţinem următoarele


date pentru doi ani:
Coeficientul
Structura Pierderile de energie
de folosire
producţiei de determinate de folosirea Randamentul
intensivă
Grup energie incompletă a timpului economic
a utilajului
(%) (kWh)
(%)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 63 63,78 32850000 30225000 76,10 80,00 0.25 0,260
2 37 36,22 26280000 23650000 71,75 71,93 0,20 0,205

Se mai cunosc următoarele date:


• În anul de bază grupurile au funcţionat simultan 4602 ore, iar în anul
curent – 4990 ore.
• Producţia de energie a centralei a crescut în anul curent cu 8000000
kWh.
Să se analizeze activitatea desfăşurată de centrală, evidenţiindu-se
rezervele economice existente.

Rezultate:
Analiza statistică a capitalului firmei

E ⎯Pef Pmld Tef IE


Grup (mil. kWh) (kW) (kW) (h) (%)
0 1 0 1 0 1
1 75 81 11416 12000 15000 6570 6745 108,000
2 44 46 7175 7193 10000 6132 6395 104,550
Total 119 127 14691 15583 25000 8100 8150 106,722

Kext IKext Kinteg IKinteg ∆Eint Icons.sp


Grup (%) (%) (%) (%) (kWh) (%)
0 1 0 1 0 1
1 75,0 77,00 102,70 57,070 61,60 108,00 - - 96,15
23546880 20235000
2 70,0 73,00 104,30 50,225 52,51 105,55 - - 97,56
17322900 17950765
Total 92,5 93,03 100,57 54,330 57,99 106,72 - - 96,83
83502900 76748550

IΣC = 103,34%

Problema 23
Din activitatea unei centrale electrice reţinem următoarele date
pentru 2 ani consecutivi:
Pierderi de energie
Timp efectiv Consum total de
Randament datorate folosirii
de funcţionare combustibil
Sector economic incomplete a puterii
(ore) (tcc)
(mil. KWh)
0 1 0 1 0 1 0
1 7000 7200 32250 34056 0,20 0,200 17,5
2 7500 7500 58972 58972 0,25 0,275 30,0
Centrală 52,5

Se mai cunosc datele:


• puterea maximă de lungă durată nu s-a modificat;
• timpul de simultaneitate a crescut cu 200 de ore.
Se cere să se analizeze activitatea economică a centralei electrice.
Rezultate:
ts1- ts0 = 200 h
Tcal = 8760 h
Rezultatele sunt date în tabelele următoare:
Statistica întreprinderii

E ⎯Pef Tef
Sector (mil. kWh) (kW) (h)
0 1 0 1 0 1
1 52,5 55,44 7500 7700 7000 7200
2 120,0 132,00 16000 17600 7500 7500
T. C. 172,5 187,44 23000 24992 7500 7500

∆Eint ∆Eext
Pmld
Sector (mil. kWh) (mil. kWh)
(kW)
0 1 0 1
1 10000 -17,5 -16,56 -17,60 -15,6
2 20000 -30,0 -18,00 -25,20 -25,2
T.C. 30000 -52,5 -37,56 -37,56 -37,8

Problema 24

Din activitatea unei centrale termo-electrice reţinem următoarele


date pentru doi ani consecutivi:
Combustibil
Consum
Pierderi de energie pierdut
specific de Puterea maximă
datorate folosirii în procesul de
combustibil de lungă durată
Sector incomplete a timpului transformare a
(kg c.c./ (kW)
(kWh) energiei
kWh)
(t c.c.)
0 1 0 1 0 1 0 1
Termic 0,307 0,246 3000 2900 4680000 3654000 3225,0 2601,5
Electric 0,246 0,205 7000 7100 8120000 6816000 3992,9 3220,9
Total
10000 10000 15600000 12600000
centrală

Să se analizeze activitatea economică desfăşurată de centrală,


evidenţiindu-se rezervele economice.
Rezultate:
E ⎯Pef Tef Randament
Sector (mil. kWh) (kW) (h) economic
0 1 0 1 0 1 0 1
T 17,5 21,175 2430,0 2823,0 7200 7500 0,40 0,50
E 32,5 39,325 4276,0 5042,0 7600 7800 0,50 0,60
Total 50,0 60,500 6944,4 8066,6 7200 7200 0,46 0,56

∆Eint C
(kWh) (t c.c.)
Analiza statistică a capitalului firmei

0 1 0 1
-4104000 -577500 5372,5 5209,000
-20702400 -16052400 7995,0 8061,625
-22000320 -14500500 13367,5 13264,625

IΣE = 121 %

I Pef = 116,16 %
∑E

I Tef =104,16 %
∑E

I ∑ =99,23 %
C
∑E
η
I = 121,74 %
∑E

Problema 25
Din activitatea unei centrale termo-electrice reţinem următoarele
date pentru doi ani consecutivi:
Timp efectiv Pierderi de energie
Randamentul Cost
de datorate folosirii
utilajului de producţie
funcţionare incomplete a factorului
Grup (%) (u.m./kWh)
(ore) intensiv (kWh)
0 1
0 1 0 1 0 1
1 6250 7307 20 21,0 12500000 8470301 400 380
2 7500 7709 25 27.5 37500000 37326978 375 345
Centrală 45003000

Combustibil pierdut în procesul de transformare a energiei


Grup (kg c.c.)
0 1
1 10547.04 11176.220
2 14793.26 17602.312

Timpul de simultaneitate nu s-a modificat.


Se cere să se analizeze activitatea economică desfăşurată de centrala
termo-electrică, evidenţiindu-se rezervele economice existente.

Problema 26
Statistica întreprinderii

Din activitatea unei centrale termoelectrice reţinem următoarele date


referitoare la situaţia existentă în doi ani consecutivi:
Structura
Randamentul Costul
producţiei de Procentul
Felul economic de producţie
energie modificării
energiei în anul de bază
(%) costului
(lei/kWh)
0 1 0 1
Termică 30 25 0,3075 0,3417 960 -2,5
Electrică 70 75 0,2050 0,2280 1080 +5,0

• În anul curent, datorită folosirii doar a 86,4% din puterea maximă


de lungă durată, s-a pierdut o cantitate de 204 mil. kWh.
• În anul de bază s-a folosit timpul calendaristic în proporţie de
82,2%, iar în anul curent – în proporţie de 85,62%.
• Puterea maximă de lungă durată nu s-a modificat.
• Consumul total de combustibil a crescut în perioada curentă faţă
de cea de bază cu 10%.
• Preţul de livrare al energiei a fost în ambele perioade de 1200
u.m./kWh.
Să se analizeze activitatea economică a centralei, evidenţiindu-se
următoarele aspecte:
1. analiza în statică a folosirii utilajului energetic;
2. dinamica producţiei de energie;
3. analiza consumului specific de combustibil;
4. analiza consumului total de combustibil;
5. dinamica randamentului;
6. analiza costului, a profitului şi a cheltuielilor la 1000 lei
producţie.
Răspuns:
1.
Kint 0 = 0,75
Kext 0 = 0,822
Kinteg 0 = 0,6165
Kint 1 = 0,864
Kext 1 = 0,8561
Kinteg 1 = 0,7397

∆E0int = -360 mii Mwh


Analiza statistică a capitalului firmei

∆E0ext = -312 mii MWh


∆E0integ = -672 mii MWh
∆E1int = -204 mii MWh
∆E1ext = - 252 mii MWh
∆E1integ = -456 mii Mwh
2.
IΣE = IK integ = 1,2
IP ef = IK int = 1,152
IT ef = IK ext = 1,0416
3.
E c C
Felul c0yE1
(mii MWh) (kg c.c./kWh) (mii tone)
energiei (kg c.c./kWh)
0 1 0 1 0 1
Termică 324 324 0,40 0,360 129,6 116,64 0,10
Electrică 756 972 0,60 0,540 453,6 524,88 0,45
Total 1080 1296 0,54 0,495 583,2 641,52 0,55

i⎯c = 0,91667
i cc = 0,9
yE
ic = 1,018

4.
IΣC = 1,1
Ic = 0,91667
∑ C

I ∑ = 1,2
E
∑C

∆ ΣC = 58,32 mii t c.c.


5.
Formă de energie iη
Termică 1,1112
Electrică 1,1121
Total 1,0892

6.
C0 =1127,52 mld. u.m.
C1 =1405,512 mld. u.m.
IC = 1,2465
∆C= 277,992 mld. u.m.
Statistica întreprinderii

H0 = 870 lei/ 1000 u.m. producţie


H1 = 903 lei/ 1000 u.m. producţie
IH = 1,0387

Problema 27

Despre activitatea unei termocentrale reţinem următoarele date din


doi ani consecutivi:
Pierderi de energie
datorate folosirii Consum specific Structura
Puterea efectivă
Producători incomplete de combustibil numărului
(kW)
de energie a timpului (kg c.c./kWh) de muncitori
(MWh)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 1000 1200,0 2640 2640 0,500 0,4000 0,4 0,5
2 2000 2213,3 5650 3150 0,600 0,5000 0,6 0,5
Total 2564 3125,0 3840 3040 0,565 0.4664 1,0 1,0
Se mai cunosc:
• Producătorul 2 a prod
energie decât în perioada
us îndeperioada
bază. curentă cu 27,69% mai multă
• Timpul de simultaneitate a fost în perioada curentă egal cu timpul
de funcţionare al producătorului 2 în perioada de bază şi mai mare
cu 800 ore decât timpul de sim
ultaneitate
• Valoarea medie a fondurilor fixe în perioada
pe ansamblul celor 2deproducători
bază.
a crescut cu 735 milioane lei, în timp ce coeficientul de utiliza
fondurilor fixe a crescut cu 17,65%. re a
• Coeficientul de înzestra
re cu mijloace fixe pe total a crescut cu
4,16%, iar numărul total de muncitori a crescut cu 10,
determinând o creştere a timpului efectiv lucrat în om-zile cu 200.
• Durata medie a lunii de lucru a crescut cu 5%.

Să se analizeze activitatea economică, evidenţiind rezervele


existente.
ANALIZA STATISTICĂ A COSTULUI
ŞI A REZULTATELOR FINANCIARE
ALE ÎNTREPRINDERII

5.1 ANALIZA STATISTICĂ A COSTULUI DE PRODUCŢIE

5.1.1 Definirea şi structura costului de producţie

Prin conţinutul său, costul reflectă toate cheltuielile de producţie cu


materiile prime şi materialele consumate, cu energia şi combustibilii
consumaţi, cu personalul şi obligaţiile sociale, cu amortizările şi
provizioanele, cu serviciile prestate firmei de către terţi, cu cele care vizează
sistemul financiar-bancar etc.
Costul de producţie este analizat printr-un sistem de indicatori care
caracterizează sintetic modul de desfăşurare al unui proces economic. Este
un indicator statistic cu o mare putere de relevare a realităţii obiective
deoarece sintetizează în mărimi numerice o mare varietate de aspecte
cantitative şi calitative ale desfăşurării procesului economic.
Costul de producţie reflectă atât modul de folosire a resurselor
materiale, cât şi umane. Oscilaţiile sale pot constitui elemente de bază în
conducerea unui sistem economic. Pe baza acestui fapt, s-a impus printre
metodele manageriale de conducere şi conducerea prin costuri. Această
metodă presupune delimitarea unei zone normale de comportament, zonă
normală definită prin indicatori de costuri, în condiţiile în care ieşirea din
zona normală de comportament declanşează anumite măsuri de corecţie în
funcţionarea sistemului. Varietatea costului de producţie este funcţie de
modul în care sunt organizate costurile şi conduse procesele de producţie,
precum şi de modul în care sunt gestionate resursele materiale şi umane.
Noţiunea de cost este acceptată în două variante de analiză:
• Cost de oportunitate;
• Cost contabil.
Statistica întreprinderii

Costul de oportunitate vizează capacitatea de alegere a modului în


care vor fi consumate resursele de care dispune firma. În acest caz, se pleacă
de la caracterul limitat al resurselor unui producător. Acest caracter limitat
impune decizia producătorului de a realiza un bun în detrimentul altuia.
Acest cost e exprimat întotdeauna în unităţi fizice, el fiind determiant ca rată
marginală de substituire a unui produs cu altul.
Din punct de vedere contabil operăm cu următoarele noţiuni:
• Cost de producţie unitar;
• Cheltuială de producţie.
Aceasta este diferită de costul de producţie, întrucât poate fi făcută
fără să fie realizată producţia. Costul de producţie reflectă strict cheltuielile
aferente producţiei realizate.
Abordarea costului de producţie ca expresie băneasă are la bază
interesul producătorului de a şti câţi bani trebuie să cheltuiască pentru a
achiziţiona factori de producţie necesari realizării unui nou produs sau
prestării unui anumit serviciu. Această fază, care precede realizarea efectivă
a produsului, se numeşte antecalculaţie. După ce s-a realizat produsul se
face postcalculul sau calculul efectiv al costului.
Costul de producţie se determină succesiv pe următoarele niveluri:
• Secţie Costul pe secţie cuprinde toate cheltuielile activităţilor
prestate în cadrul secţiei: mare parte din grupa 60 a planului de conturi
Cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri; cele din grupa 61 cu privire
la cheltuielile de întreţinere şi reparaţii în cadrul secţiilor; din grupa 64
referitoare la cheltuielile cu personalul ce îşi desfăsoară activitatea în secţii, din
grupa 68 o parte din cheltuielile cu amortizarea şi provizioanele şi alte
cheltuieli aferente secţiilor de producţie.
• Unitate Costul de firmă apare în calculele şi analizele statistice sub
forma costului de producţie.
• Pentru desfacere.
La nivelul secţiei (subunităţii) se includ acele cheltuieli efectuate
pentru realizarea producţiei ce se regăsesc în produs (directe) şi cele care nu
se regăsesc în produs (indirecte).

Structura costului producţiei

Principalele structuri utilizate în analiza statistică se regăsesc în


evidenţa financiar-contabilă a firmei, în suporţi informaţionali impuşi prin
cadru legal.
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii

Dintre structurile folosite cu precădere se prezintă în continuare cele


mai semnificative:
1. Structura pe componente:
• Simple (salariile)
• Complexe (de exemplu: componenţa cheltuielilor generale
ale unităţii)
2. Structura în funcţie de natura cheltuielilor incluse în cost:
• Explicite (de exemplu salariile)
• Implicite (de exemplu consum intern productiv)
3. După modul de suportare a cheltuielilor:
• Private (cheltuieli pe care le suportă firma)
• Cheltuieli pentru interesul general al societăţii (exemplu:
cheltuieli pentru înlăturarea poluării)
4. După conţinutul economic:
• Cheltuieli materiale
• Cheltuieli cu personal
5. În funcţie de volumul producţiei:
• Cheltuieli variabile, care sunt dependente de modificarea
volumului producţiei (nu neapărat în aceeaşi proporţie) şi
cuprind de regulă toate cheltuielile directe care se consumă
pentru obţinerea unui produs (materii prime, materiale, energie,
salarii).

Aceste cheltuieli se modifică în sensul creşterii sau scăderii volumului


de producţie, însă relativ, pe unitate de produs, scad ca urmare a măsurilor
firmelor, tehnice şi economice, de reducere continuă a consumurilor specifice
de materiale şi a celor ce vizează plata personalului direct productiv.
• Cheltuielile fixe (constante) nu sunt dependente de modificarea
volumului de producţie şi sunt formate, în general, din cele ce
vizează activitatea administrativă şi de conducere şi rămân
constante ca volum.

6. Pe articole de cheltuieli: materii prime, energie, combustibil,


carburanţi, cheltuieli cu personalul
7. Pe activităţi:
• Producţie
• Comercială
Statistica întreprinderii

5.1.2 Analiza statistică a dinamicii costului de producţie


la nivelul firmei
Costul pe produs cuprinde toate cheltuielile directe şi indirecte
aferente producerii unui produs (faze, piese, grup de piese, subansamble,
comenzi) sau prestării unei lucrări.
Costul total (global) cuprinde totalitatea cheltuielilor producţiei marfă
(comenzi speciale, loturi de produse) la nivel de firmă pe o anumită perioadă
supusă analizelor statistice.
Dinamica costului de producţie la nivelul firmei se face cu ajutorul
următorilor indicatori:
c
• i cl / 0 = 1 ∗ 100 → indicele individual al costului de producţie
c0
pe unitatea de produs exprimat în procente;
• rc1 / 0 = 1cl / 0 − 100 → ritmul (procentul) modificării relative a
costului pe produs;
• ∆ cl / 0 = (c l − c 0 ) ∗ q l → suma economiilor (depăşirilor) de
cheltuieli la un singur produs fabricat la mai multe fabrici.

Ipoteza sintetică

¾ Forma agregată:

• i cl / 0 =
∑ q l c l ∗ 100 − 100 → indicele costului total al producţiei
∑ q lc0
exprimat în procente;

• i cl / 0 =
∑ q l c l ∗ 100 − 100 → ritmul modificării costului total
∑ q lc0
exprimat în procente;
R cl / 0 ∗ ∑ q l c 0
• ∆ cl / 0 = ∑ q l c l − ∑ q l c 0 = → economiile
100
(depăşirile) absolute de cheltuieli ca urmare a modificării
costului total;
• ∑ q l c1 → costul total realizat în perioada analizată;
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii

• ∑ q lc0 → costul total al producţiei efectiv fabricate în costurile


individuale din perioada de bază costul recalculat.

¾ Forma mediei aritmetice ponderate

Se foloseşte când se cunosc indicii individuali şi costul recalculat la


nivelul unui produs.

• i cl / 0 =
∑ i c q l c 0 ∗ 100 − 100 , care prin înlocuirea unor termeni
∑ q lc0
se verifică ca identitate cu forma agregată, astfel:
⎛ c q1c 0 ⎞
∑ ⎜⎜ c l ⎟⎟
• i cl / 0 = ⎝ 0 1 ⎠ =
∑ q l c1
∑ q lc0 ∑ q lc0
şi
• ∆ cl / 0 = ∑ i c q l c 0 − ∑ q l c 0

¾ Forma mediei armonice

Se foloseşte când din sistemul informaţional al firmei se cunosc


indicii şi costul efectiv al unui produs.
• i cl / 0 =
∑ q l c 0 ∗ 100 − 100 , prin înlocuirea indicelui individual,
1
∑ i q l c1
c
în această relaţie se verifică identitatea cu forma agregată, astfel:
∑ q1c1 ∑ q1c1 ∑ q1c1
• I c1/ 0 = = =
⎛ ⎞ ⎛ q c c 0 ⎞ ∑ q1c 0
⎜ ⎟ ∑ ⎜⎜ 1 1 * ⎟⎟
⎜ 1 q1c1 ⎟ ⎝ 1 c1 ⎠
∑⎜ *
c
⎜ 1 1 ⎟⎟
⎜c ⎟
⎝ 0 ⎠
şi
1
• ∆ cl / 0 = ∑ q l c l − ∑ q l c1
ic
Statistica întreprinderii

Un alt indicator care întregeşte analiza statistică a modificării


costului de producţie, indiferent de aspectul metodologic folosit, este şi:
∆ cl / 0
• ∆ c% = → suma economiilor (depăşirilor) de cheltuieli ce
r
I cl /0
revin pe un procent de modificare a costului de producţie sau
modificările absolute ce se obţin dacă costul de producţie se
modifică cu un procent.

Ipoteza analitică (analiza costului structurat


pe tipuri de cheltuieli)

Costul de producţie al unui produs j se poate scrie ca o sumă de


componente aij. Aceste componente se pot identifica în funcţie de
caracteristica de grupare a cheltuielilor aferente costurilor.
c j = a lj + a 2 j + ... + a nj
c j = ∑ a ij
i
A ij
a ij = - cheltuieli de tip i ce revin pe unitatea de produs j
qj
Modelul general de analiză este asemănător cu cel al costului de
producţie:
Indicatorii dinamicii

∑ q j1a ij1
IA = i
ij ∑ q j1a ij0
i
∆ A = ∑ q j1a ij1 − ∑ q j1a ij0
ij
i i
(
R A ij = I A ij − 1 ∗ 100 )
∆A
ij
AA =
ij R A
ij
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii

Contribuţia tipului de cheltuială (articolului I) la formarea indicelui


şi, respectiv, a ritmului costului de producţie:

∑ q ij1a ij0 ∑ q j1a ij0


I
X ∑ c = I A *y c , c
y = i = i
i ij * * ∑∑q a
ij1 ij0 ∑ q j1c j0
i j j
R
X ∑ c = R A *y c
i ij *

5.1.3 Analiza statistică a dinamicii costului de producţie


la nivel de piaţă

Sistemul de indici pentru producţia omogenă se prezintă astfel:


q c
c1 ∑ c1q1 ∑ c 0 q 0 ∑ c1y1 ∑ x1
Ic = = : = = → indicele costului
c0 ∑ q1 ∑ q0 q c
∑ 0 0 ∑ x0
c y

mediu al produsului sub influenţa simultană a factorilor amintiţi;


R c = I c − 1 → ritmul modificării costului mediu al produsului la
nivelul mai multor firme cu patroni diferiţi sau a mai multor firme ale
aceluiaşi patron, amplasate în localităţi diferite în condiţii de producţie
specifice;
∆ c = (c1 − c0 ) ∑ q1 = ⎛⎜ ∑ x c − ∑ x c ⎞⎟ ∑ q1 → economiile (depăşirile)
⎝ 1 0⎠
de cheltuieli sau efectul economic pe seama modificării costului mediu.
Pentru factorii de influenţă, se vor folosi relaţiile:
• pentru factorul intern:
q c
c ∑ c1q1 ∑ c 0 q1 ∑ c1y1 ∑ x1 c1
Ic = : = = =
∑ q1 ∑ q1 q c c∗
∑ c 0 y1 ∑ x ∗

R c = I cc − l
Statistica întreprinderii

∆ cc = (c1 − c∗ ) ∑ q1 = ⎛⎜ ∑ x c − ∑ x ∗c ⎞⎟ ∑ q1
⎝ 1 ⎠
• pentru factorul extern:
q c
y q ∑ c 0 q1 ∑ c 0 q 0 ∑ c 0 y1 ∑ x ∗ c∗
Ic = : = = =
∑ q1 ∑ q0 q c c0
∑ c0 y0 ∑ x 0

yq
R yq = Ic −l

yq
( )
∆ c = (c∗ − c 0 ) ∑ q1 = ∑ x ∗c − ∑ x 0c ∑ q1
unde:
- c este costul mediu al produsului;
q
- yq = – structura produsului dintr-o firmă faţă de cantitatea
∑q
realizată de toate firmele;
- x c = c ∗ y q – contribuţia în lei a fiecărei firme la stabilirea
costului mediu.

Metoda de firmă ia forma indicelui agregat în care va fi cuprinsă


numai producţia marfă comparabilă după această metodă.

I cf =
∑ q fl c fl
∑ q fl c f0
R cf = I cf − l

∆ cf = ∑ q fl c fl − ∑ q fl c f0

unde: q f c f este costul producţiei fiecărei firme, comparabile după această


metodă.
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii

Metoda de piaţă reprezintă două forme a în ceea ce priveşte sfera de


cuprindere a producţiei marfă comparabilă:
• producţia marfă comparabilă la nivelul pieţei (produsele
realizate să fi fost fabricate la cel puţin una din firmele analizate
şi în perioada de bază);
• producţia marfă comparabilă la nivel de firmă.
Sistemul de indicatori pentru prima metodă este:
∑ q 1 c1
Ic =
∑ q1 c 0
R c = Ic − l
∆ c = ∑ q 1 c1 − ∑ q 1 c 0
Respectând afirmaţiile scrise mai sus, indicatorul respectiv, potrivit
principiului sumei descompuse, se subdivide astfel:
• pentru producţia la nivel de piaţă comparabilă după metoda de

∑ q fl c fl
firmă; I cf =
∑ q fl c0
R cf = I cf − l

∆ c f = ∑ q fl c fl − ∑ q fl c 0

• pentru producţia la nivel de piaţă suplimentar comparabilă faţă

de metoda de firmă; I cs =
∑ q sl c sl
∑ q sl c0
R cs = I cs − l

∆ c s = ∑ q sl ⋅ c sl − ∑ q sl ⋅ c 0
Statistica întreprinderii

5.1.4 Cheltuielile la 1000 lei producţie marfă

Cheltuielile la 1000 lei producţie marfă se calculează ca un raport


între producţia marfă exprimată în cost de producţie şi acelaşi indicator
exprimat în preţ de producţie, iar pentru expresivitate rezultatul se măreşte de
1000 ori, astfel:

H=
∑ q ⋅ c ⋅ 1000
∑q ⋅ p
unde:
- H – sunt cheltuieli la 1000 lei producţie marfă;
- ∑ q ⋅ c – producţia marfă în cost de producţie;
- ∑ q ⋅ p – producţia marfă în preţ de producţie.
Pentru analiza în dinamică se foloseşte un sistem de indici în care simultan
influenţează următorii factori: costul unitar, preţul unitar, mutaţiile cantitative
şi structura sortimentală pentru care se folosesc relaţiile:

IH =
Hl
=
∑ q l ⋅ cl : ∑ q 0 ⋅ c0
H0 ∑ ql ⋅ pl ∑ q0 ⋅ p0
R H = IH − l
unde:
- IH – este indicele sistem al cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă;
- RH – ritmul modificării relative a cheltuielilor la 1000 lei producţie
marfă.

Pe factori de influenţă relaţiile de calcul sunt următoarele:


• pentru modificarea costului de producţie:
H cl ∑ q l ⋅ cl : ∑ q l ⋅ c0
IHc = =
H c0 ∑ ql ⋅ p0 ∑ ql ⋅ p0
R H = I cH − l

∆ch = H cl − H c0
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii

• pentru modificarea preţului de producţie:


p
IH p =
Hl
=
∑ ql ⋅ cl : ∑ ql ⋅ cl
H0
p ∑ ql ⋅ pl ∑ ql ⋅ p0
p
R p = IH − l

p p p
∆H = Hl − H0

• pentru modificarea cantitativă şi structurală:


q l ⋅y
I H q⋅ y =
Hl
=
∑ ql ⋅ c0 : ∑ q 0 ⋅ c0
q ⋅y
H0l ∑ ql ⋅ p0 ∑ q0 ⋅ p0
q ⋅y
R q l ⋅ y = I Hl −l

q ⋅y ql ⋅y q ⋅y
∆ Hl = Hl − H0l

• pentru verificarea sistemului:

p
I H = I cH ⋅ I H ⋅ I Hl
∑ q l ⋅ cl : ∑ q l ⋅ c0 × ∑ q l ⋅ cl : ∑ q l ⋅ cl ×
q ⋅y
=
∑ q l ⋅ p 0 ∑ q l ⋅ p 0 ∑ q l ⋅ pl ∑ q l ⋅ c 0
×
∑ q l ⋅ c0 : ∑ q 0 ⋅ c0 × ∑ q l ⋅ cl : ∑ q 0 ⋅ c0
∑ q l ⋅ p 0 ∑ q 0 ⋅ p 0 ∑ q l ⋅ pl ∑ q 0 ⋅ p 0
∆ H = ∆ H c + ∆ H p + ∆ H q l ⋅y

5.2 ANALIZA STATISTICĂ A REZULTATELOR


FINANCIARE

5.2.1 Indicatorii profitului, masei profitului şi ratei rentabilităţii

Una dintre cele mai importante forme de exprimare a eficienţei


economice este rentabilitatea. Pentru toate categoriile de activităţi
economice şi de resurse avansate sau consumate, efectele economice se
concretizează, în ultimă instanţă, în profitul obţinut de o întreprindere. Sub
Statistica întreprinderii

raport cantitativ, profitul este înţeles ca diferenţa între veniturile totale şi


costurile de producţie efectuate de către o unitate economică.
“Rezultatul exploatării” rezultă din diferenţa între “Veniturile din
exploatare” şi “Cheltuielile pentru exploatare”.
Rezultatul exploatării poate fi “profit”, când veniturile depăşesc
cheltuielile sau “pierdere”, când cheltuielile depăşesc veniturile.
Rezultatul financiar (profit sau pierdere) se obţine ca diferenţă între
“Veniturile financiare” şi “Cheltuielile financiare”.
La nivelul produsului i se determină profitul unitar prij , iar la nivelul
tuturor produselor i fabricate de un producător j vom identifica masa
profitului Prij :
p ril = p ij − c ij
unde:
- pij este preţul de livrare al produsului i la producătorul j;
- cij – costul de producţie al produsului i la producătorul j.
(
Pril = p ij ⋅ q ij = p ij − c ij ⋅ q ij )
La nivelul unui grup de producători ce realizează acelaşi produs i se
determina un indicator mediu unitar pri .
∑ Prij ∑ Prij ⋅ q ij
j j q p
Pri = = = ∑ Prij ⋅ y ij = ∑ X j ri
∑ q ij ∑ q ij j j
j j
p
unde: X j ri – contribuţia producătorului j la formarea profitului mediu.
La nivelul unui producător sau grup de producători putem identifica
masa profitului astfel:
∑ Prij = ∑ q ij ⋅ p ij − ∑ q ij ⋅ c ij , şi respectiv
j j j

∑∑ Prij = ∑∑ p ri ⋅ q ij
i j i j

∑ ∑ Prij = ∑ ∑ q ij ⋅ p ij − ∑ ∑ q ij ⋅ c ij
i j i j i j
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii

Rata rentabilităţii resurselor consumate are următoarele relaţii de


calcul:
∑ Pri
Rr = i
∑ q i ⋅ ci
i
∑ q i ⋅ pi − ∑ q i ⋅ ci
Pr = i i
∑ q i ⋅ ci
i

5.2.2 Analiza comparată a profitului structurat pe produse

La nivelul fiecărui produs calculăm şi analizăm următorii indicatori:


p ri1
ipr =
i p ri 0
∆ p r = p ri1 − p ri 0

( )
i

R p r = i p r − 1 ⋅ 100
i i

unde: ipri ; ∆ pri ; Rpri sunt indicele, modificarea absolută şi, respectiv,
procentul de modificare al profitului unitar al produsului i.
p
∆ Prri = ∆ p r ⋅ q i1
i i

∆ Pri = (q i1 − q i 0 ) ⋅ p ri 0
q
i

pr
pr ∆ i
Pri
A i =
Pri Rp
ri
qi

qi Pri
A =
Pri R qi

p
( )
unde: ∆ Prri i ∆qPri i este modificarea absolută a masei profitului produsului i pe
seama modificării profitului unitar (volumului producţiei);
Statistica întreprinderii

p
APrrii APrqii ( ) – valoarea absolută a 1 % modificare a masei profitului pe
seama modificării profitului unitar (volumului
producţiei) al produsului i.


p ri
p ri
[( ) ( )] [( ) (
= p i1 − c i1 − p i 0 − c i 0 ⋅ q i1 = p i 0 − p i 0 − c i1 − c i 0 ⋅ q i1 )]
deci
∆pr = ∆p − ∆c
i i i


p ri
Pri
( p c
= ∆ p i − ∆ c i ⋅ q i1 = ∆ i − ∆ i
Pri p ri
)
Indicatorii la nivelul ansamblului de produse realizate de un
producător sunt:
∑ q i1 ⋅ p i1 − ∑ q i1 ⋅ c i1
I ∑ Pri = i i
i ∑ q i0 ⋅ p i0 − ∑ q i0 ⋅ c i0
i i

⎛ ⎞ ⎛ ⎞
∆ ∑ p r = ⎜ ∑ q i1 ⋅ p i1 − ∑ q i1 ⋅ c i1 ⎟ − ⎜ ∑ q i0 ⋅ p i0 − ∑ q i0 ⋅ c i0 ⎟
i ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
i ⎝ i i ⎠ ⎝ i i ⎠

⎛ ⎞
R ∑ Pri = ⎜⎜ I ∑ Pri − 1⎟⎟ ⋅ 100
i ⎝ i ⎠

∆ ∑ Pri
A ∑ Pri = i

i R ∑ Pri
i

unde: I ;∆ ; R Pr ; A Pr reprezintă indicele, modificarea absolută,


∑ Pri ∑ Pri ∑ i ∑ i
i i i i

procentul de modificare, valoarea a 1 %


modificare a masei profitului.
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii

Sistemul de indicatori ce pun în evidenţă influenţa fiecărui factor


este următorul:
∑ q i1 ⋅ p i0 − ∑ q i1 ⋅ c i0
q
I = i i
∑ Pri
i
∑ q i0 ⋅ p i0 − ∑ q i0 ⋅ c i0
i i
q ⎛ ⎞ ⎛ ⎞
∆ = ⎜ ∑ q i1 ⋅ p i0 − ∑ q i1 ⋅ c i0 ⎟ − ⎜ ∑ q i0 ⋅ p i0 − ∑ q i0 ⋅ c i0 ⎟
∑ p ri ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
i ⎝ i i ⎠ ⎝ i i ⎠

⎛ q ⎞
= ⎜I − 1⎟ ⋅ 100
q
R
∑ Pri ⎜ ∑ Pri ⎟
i ⎝ i ⎠
q

∑ Pri
q
A = i
∑ Pri q
R
i
∑ Pri
i

∑ q i1 ⋅ p i0 − ∑ q i1 ⋅ c i1
I c = i i
∑ Pri ∑ q i1 ⋅ p i0 − ∑ q i1 ⋅ c i0
i i i

∆c = ∑ q i1 ⋅ c i0 − ∑ q i1 ⋅ c i1
∑ Pri
i i
i

⎛ ⎞
c ⎜ c ⎟
R = ⎜I − 1⎟ ⋅ 100
∑ i ⎜ ∑ i
Pr Pr

i ⎝ i ⎠

∆c
∑ Pri
Ac = i
∑ Pri R c
i ∑ Pri
i

∑ q i1 ⋅ pi1 − ∑ q i1 ⋅ ci1
p
I = i i
∑ Pri
i
∑ q i1 ⋅ pi0 − ∑ q i1 ⋅ ci1
i i
Statistica întreprinderii

p
∆ Pr = ∑ q i1 ⋅ p i1 − ∑ q i1 ⋅ p i0
∑ i
i i i

⎛ p ⎞
= ⎜I − 1⎟ ⋅100
p
R
∑ Pri ⎜ ∑ Pri ⎟
i ⎝ i ⎠
p

∑ Pri
p
A = i
∑ Pri R
p
i
∑ Pri
i

unde I α Pr , ∆α Pr , Rα Pr , Aα Pr reprezintă indicele, modificarea


∑ i ∑ i ∑ i ∑ i
i i i i
absolută, procentul de modifi-care;
valoarea absolută a unui procent de
modificare a masei profitului pe seama
factorului α ( α poate fi q, c, p).

5.2.3 Analiza comparată a profitului structurat pe producători

Sistemul de indicatori utilizaţi pentru întreprinderile care îşi


desfăşoară activitatea în mai multe subunităţi ce realizează acelaşi produs
pentru a analiza profitul mediu este:
pr pr
I = 1
pr p
r∗
pr
Ip = 1
r pr
0
y q p r∗
I =
pr p r0
pr∗ = ∑ prj 0 ⋅ y qj1
j
p
∆ pr = p r1 − p r∗
r

∆ p r = p r1 − p r0
yq
∆ p = p r∗ − p r0
r
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii

Se asociază procentele de modificări ca diferenţă între indice şi


unităţi, înmulţite cu 100 şi efectele determinate de modificarea lui pr , pr şi
y q asupra masei profitului ∑ Pr , calculate prin ponderarea diferenţelor cu
j
j

∑q
j
j1 .

5.3 INDICATORI STATISTICO-ECONOMICI UTILIZAŢI


ÎN ANALIZA RISCULUI FINANCIAR

Rentabilitatea activităţii economice a firmei este direct dependentă


de riscul suportat: ea nu poate fi apreciată decât în funcţie de riscul pe care
îl suportă agentul economic. Diferiţii agenţi economici nu-şi asumă un risc
decât în funcţie de rentabilitatea pe care o anticipează.
Într-o accepţiune sintetică, riscul este apreciat ca fiind variabilitatea
rezultatului unei activităţi sub presiunea mediului.
În funcţie de modul de formare a riscurilor, se deosebesc
următoarele categorii de riscuri:
• riscul economic, numit în literatura de specialitate şi risc de
exploatare, operaţional sau de producţie;
• riscul financiar;
• riscul de faliment;

Riscul economic reprezintă incapacitatea întreprinderii de a se


adapta la timp şi cu cel mai mic cost la variaţiile mediului.
Riscul financiar este legat de gradul de îndatorare a agentului
economic şi este pus în evidenţă de evoluţia indicatorilor de rezultate la
nivelul firmei sub incidenţa structurii financiare a acesteia.
Riscul de faliment sau de insolvabilitate poate fi interpretat ca fiind
un risc financiar.
Riscul financiar al întreprinderii este apreciat pe baza analizei a
câtorva aspecte esenţiale, cum sunt solvabilitatea, lichiditatea şi
rentabilitatea.
Statistica întreprinderii

Solvabilitatea reprezintă capacitatea unităţii patrimoniale de a face


faţă obligaţiilor scadente care rezultă fie din angajamente anterioare
contractate, fie din operaţii curente, fie din prelevări obligatorii.
Principalele instrumente operaţionale utilizate în analiza statică
patrimonială a riscului de faliment sunt fondul de rulment şi ratele de
lichiditate.
Conform teoriei patrimoniale, o întreprindere este solvabilă dacă
sunt respectate următoarele egalităţi financiare:
Activ imobilizat = Capital permanent
Activ circulant = Datorii de exploatare
Dar respectarea acestor egalităţi presupune o regularitate perfectă în
privinţa încasărilor şi plăţilor, ceea ce în practica economico-financiară nu
se întâmplă de regulă. De aceea apare necesitatea constituirii unei rezerve
care să facă faţă “neregularităţilor de scadenţă”, rezervă denumită “fondul
de rulment” (fond de rulment patrimonial).
În acest caz apare inegalitatea:
Capital permanent > Activele imobilizate,
diferenţa constituind-o tocmai fondul de rulment.
Pornind de la acestea, fondul de rulment este un indicator
important în aprecierea situaţiei financiare a societăţii, reprezentând partea
din resursele financiare permanente care asigură finanţarea activelor
circulante ce pot fi reînnoite permanent.
Ratele de solvabilitate sunt semnificative în cazul unei comparaţii
între întreprinderile din acelaşi sector sau între ratele realizate de către
aceeaşi întreprindere la diferite momente de timp. Aceste rate sunt legate de
un alt concept reprezentativ pentru analiza riscurilor firmei, respectiv
“lichiditatea”.
Lichiditatea în sens general este definită de gradul în care un activ
poate fi transformat rapid şi fără cheltuieli suplimentare în mijloace de plată
imediate (cash, conturi la vedere), exprimând capacitatea agentului
economic de a-şi finanţa obligaţiile curente. La nivelul unei întreprinderi
elementele activelor circulante au un grad diferit de lichiditate.
Pentru analiza riscului de firmă, indicatorii de lichiditate sunt acei
indicatori care desemnează o anumită stare financiară a acesteia,
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii

caracterizată prin faptul că activele circulante (curente) realizabile pe


termen scurt permit acoperirea cheltuielilor exigibile pe termen scurt (plata
impozitelor, plata furnizorilor, rambursarea creditelor către bănci etc.) care
alcătuiesc datoriile totale, respectiv pasivele curente ale firmei. Din această
categorie fac parte: rata curentă, rata rapidă, stocul de încredere.
Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt:
• Rata curentă (rata lichidităţii generale) – exprimă gradul de
acoperire a datoriilor totale de către activele curente sau, cu alte
cuvinte, compară ansamblul lichidităţilor potenţiale asociate
activelor circulante cu ansamblul datoriilor scadente sub un an.
Active circulante
Rata lichidităţii generale =
Pasive curente
În mod normal, această rată trebuie să fie mai mare decât 1, ceea ce
semnifică existenţa unui fond de rulment.
• Rata rapidă sau rata lichidităţii parţiale – arată în ce măsură
datoriile totale ale firmei pot fi acoperite într-un timp cât mai
scurt, fără a lua în calcul stocurile existente.
Active circulante – Stocuri
Rata lichidităţii parţiale =
Pasive curente
Această rată exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora
datoriile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi.
• Rata lichidităţii imediate asigură interfaţa elementelor celor mai
lichide ale activului cu obligaţiile pe termen scurt.
Disponibilităţi
Rata lichidităţii imediate =
Pasive curente
Solvabilitatea reprezintă capacitatea economico-financiară a unei
întreprinderi de a-şi onora angajamentele de plată la termenele de
rambursare fixate sau capacitatea acesteia de a face faţă plăţilor pe o
anumită perioadă de timp. Pentru determinarea şi analiza solvabilităţii se pot
folosi atât mărimi relative, cât şi absolute, avându-se ca punct de plecare
compararea disponibilităţilor băneşti imediate şi în perspectivă (capital
Statistica întreprinderii

propriu) cu obligaţiile de plată ale întreprinderii pentru aceeaşi perioadă de


timp. Indicatorii cei mai importanţi sub aspectul analizei de risc sunt rata de
acoperire a datoriile totale şi rata de acoperire a datoriilor pe termen mediu
şi lung.
• Rata de acoperire a datoriile totale (solvabilitatea patrimonială)
– exprimă gradul de acoperire a capitalului împrumutat din
capitalul propriu.
Rap = (Capital propriu/ Total Pasiv) x 100

• Rata de acoperire a datoriile pe termen mediu şi lung

Rapml = (Capital propriu/Pasive pe termen mediu şi lung) x 100

Indicatori de rentabilitate

1. Rata rentabilităţii economice reprezintă capacitatea firmei de a


produce profit pe baza capitalului permanent de care dispune. Capitalul
permanent este cel care se află la dispoziţia firmei pe o perioadă mai mare
de 1 an şi cuprinde pe lângă capitalul propriu şi datoriile pe termen mediu şi
lung. Profit brut
Re =
Capital permanent

2. Rata rentabilităţii financiare (rata capitalului propriu) exprimă


eficienţa valorificării capitalului propriu al firmei prin raportarea profitului
net la capitalul propriu. Profit net
Rf =
Capital propriu
Între rata rentabilităţii economice şi rata rentabilităţii financiare
intervine efectul de pârghie sau de levier care arată modul în care se reflectă
în rentabilitatea financiară raportul dintre rata rentabilităţii economice şi rata
dobânzii la capitalul împrumutat.
Alături de aceştia se poate aminti şi rata rentabilităţii generale (Rata
rentabilităţii resurselor consumate), prezentată în paragraful 4.2.1.

Profit net
R =
Total cheltuieli
SUBIECTE TEORETICE PENTRU EXAMEN

1. Analiza statistică a volumului de capital fix. Evaluarea capitalului fix.


2. Analiza statistică a folosirii integrale a utilajului energetic
(dinamică).
3. Analiza folosirii intensive a utilajului de producţie în cazul
producţiei omogene şi a utilajului omogen (procedeul direct).
4. Analiza statistică a costului de producţie pe produs la nivel de
întreprindere şi de ramură.
5. Modelul general de analiză a costului producţiei structurat.
6. Analiza folosirii extensive a utilajului energetic (dinamică).
7. Puterea medie efectivă – metode de calcul, posibilităţi de utilizare în
analiza statistică.
8. Analiza statistică a folosirii intensive a utilajului energetic (statică).
9. Analiza statistică a vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante
exprimată prin indicatorul durata în zile a unui circuit.
10. Analiza influenţei factorilor intensive şi extensive asupra modificării
producţiei în cazul utilajului omogen şi a producţiei omogene.
11. Modele de analiză bazate pe componente (particularizare pe un
articol de calculaţie).
12. Analiza folosirii energiei electrice în procesul de producţie
13. Calculul şi analiza randamentelor parţiale şi a randamentului global
într-o centrală termoelectrică.
14. Analiza statistică a costului producţiei eterogene la nivel de
întreprindere.
15. Analiza statistică a costului producţiei eterogene la nivel de ramură
16. Analiza asigurării întreprinderii cu materii prime şi materiale.
17. Analiza folosirii extensive a utilajului de producţie omogen în cazul
fabricării unei producţii omogene.
18. Analiza folosirii utilajului de producţie în variantele II, III şi IV
(POUE,PEUO,PEUE).
19. Probleme ale analizei capitalului fix; structura capitalului fix.
20. Analiza statistică a folosirii extensive a utilajului energetic (statică).
21. Analiza consumului specific şi a consumului total de materiale în
variantele II,III şi IV.
22. Analiza statistică a indicatorului "Cheltuieli la 1000 lei producţie
marfă exprimată în preţuri de livrare".
23. Probleme generale ale analizei costului de producţie (definiţie,
importanţă economică, nivele, structură).
24. Analiza statistică a folosirii integrale a utilajului energetic (statică).
25. Analiza consumului specific şi a consumului total de materiale în
cazul producţiei omogene şi consumului omogen.
26. Analiza consumului specific şi a consumului total de materiale într-o
centrală termoelectrică.
27. Particularităţi ale analizei statistice pe articole de calculaţie ("Materii
prime şi materiale directe").
28. Analiza corelată a folosirii capitalului fix şi a înzestrării tehnice a
muncii cu alţi indicatori economici.
29. Analiza statistică a folosirii intensive a utilajului energetic
(dinamică).
30. Metode de analiză a costului cu structuri incluse (particularizare pe
un articol de calculaţie).
31. Analiza folosirii intensive, extensive şi integrale a utilajului de
producţie (cadrul general).
32. Analiza statistică a folosirii capitalului fix şi a înzestrării tehnice a
muncii cu capital fix.
33. Analiza statistică a profitului.
Noţiuni de bază de statistică

1. TESTE GRILĂ

1. Stocurile existente în depozitele unei societăţi comerciale pentru


marfa A au fost:
Data 1.01 10.01 31.01 15.01 28.02 18.03 31.03
Stoc 50 80 20 100 60 50 120
(kg)
Să se determine stocul mediu pe trimestrul I şi să se reprezinte grafic
seria.
Indicaţii:
Avem o serie cronologică de momente cu intervale de timp neegale
între momente, stocul mediu calculându-se în acest caz cu relaţia mediei
cronologice ponderate:

y ⋅d 2d ⋅ d n−2
+ d n −1
y ⋅ d2 + y ⋅ d 2 d y ⋅ d2
+ +
1
1
2
1 2
+
3
2 3
+ ... + y n −1 2
+
n
n −1

y= n −1

∑di =1
i

unde:
di reprezintă intervalele de timp dintre două momente succesive
yi reprezintă stocul de marfă A la momentul i
Seria cronologică se reprezintă grafic cu ajutorul diagramei prin
coloane.

2. Stocurile existente în depozitele unei societăţi comerciale pentru


marfa A au fost:
Data 1.01 1.04 1.07 1.10 31.12
Stoc (kg) 50 80 20 100 60
Să se determine stocul mediu anual şi să se reprezinte grafic seria.
Indicaţii:
Avem o serie cronologică de momente cu intervale de timp egale
între momente, stocul mediu calculându-se în acest caz cu relaţia mediei
cronologice simple.
Statistica întreprinderii

y y
1
+ y +y + ... + y + n

y= 2 2
2 3 n −1

n −1
unde n reprezintă numărul de momente de timp
yi reprezintă stocul de marfă A la momentul i
Seria cronologică se reprezintă grafic cu ajutorul cronogramei.

3. În anii 2003 şi 2004 s-au înregistrat următoarele date privind


stocurile existente în depozitele unei societăţi comerciale:
2003 2004
Data înregistrării Cantitate (kg) Data înregistrării Cantitate (kg)
1.01 100 1.01 100
1.04 80 15.02 60
1.07 60 18.05 40
1.10 80 21.09 70
31.12 100 31.12 100
Se cere:
a) să se reprezinte grafic seriile cronologice;
b) să se calculeze stocul mediu în cei doi ani.

4. Despre evoluţia numărului de personal dintr-o întreprindere în


perioada 2000-2004 se cunosc datele:
Ani 2001 2002 2003 2004
Modificarea absolută 50 10 60 30
faţă de anul
precedent (persoane)
Se cere:
a) Să se reconstituie seria valorilor absolute ştiind că în anul 2003
valoarea absolută a unui procent de creştere a numărului de
personal faţă de 2000 a fost de 1,2 persoane.
b) Să se ajusteze seria după o metodă analitică şi să se extrapoleze
pentru anul 2005.
Noţiuni de bază de statistică

5. Despre cantităţile vândute dintr-un produs în 5 luni consecutive se


cunosc datele:
Luna februarie martie aprilie mai
Modificarea absolută 3 -1 0 3
faţă de luna precedentă
(kg)
Se cere:
a) să se reconstituie seria valorilor absolute ştiind că ritmul mediu
lunar în această perioadă a fost de 11%.
b) Să se ajusteze seria printr-o metodă mecanică şi să se extrapoleze
pentru luna iunie.

6. Numărul de salariaţi ai unei întreprinderi industriale a înregistrat


în perioada 1995-2003 următoarele valori:

Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Numărul 100 120 110 90 100 130 140 150 150
de
salariaţi
Se cere:
a) să se caracterizeze evoluţia numărului de salariaţi din
întreprindere folosind indicatorii: absoluţi, relativi şi medii;
b) Să se reprezinte grafic seria valorilor absolute cu ajutorul
cronogramei;
c) Să se determine trendul de evoluţie pe baza metodelor mecanice
şi analitice;
d) Să se aleagă cea mai adecvată metodă care ajustează seria şi să se
extrapoleze numărul de salariaţi pentru anul 2004 şi 2005.

7. Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele


informaţii referitoare la două luni consecutive:
Marfa Valoarea mărfurilor vândute Modificarea absolută a valorii
(milioane lei) mărfurilor pe seama preţurilor
Perioada de Perioada (mil.lei)
bază curentă
A 20000 30000 10000
B 80000 70000 5000
Statistica întreprinderii

Se cere:
a) să se determine indicii individuali ai valorii, volumului fizic şi
preţurilor;
b) să se determine indicii de grup ai valorii, volumului fizic şi
preţurilor;
c) să se determine modificările absolute ale valorii, volumului fizic
şi preţurilor la nivel de ansamablu al ambelor produse;

d) ştiind că pe total numărul personalului muncitor a scăzut cu 10%,


calculaţi indicele productivităţii medii a muncii.
8. Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele
informaţii referitoare la două luni consecutive:
Marfa Valoarea mărfurilor vândute Indicele preţurilor (%)
(milioane lei)
Perioada de Perioada
bază curentă
A 200 300 150
B 400 450 120
Se cere:
a) să se determine indicii individuali ai valorii, volumului fizic şi
preţurilor;
b) să se determine indicii de grup ai valorii, volumului fizic şi
preţurilor;
c) să se determine modificările absolute ale valorii, volumului fizic
şi preţurilor la nivel de ansamablu al ambelor produse;
d) ştiind că pe total numărul personalului muncitor a crescut cu
10%, calculaţi modificarea relativă a productivităţii medii a
muncii.
9. Din activitatea economică a doi agenţi economici se cunosc
datele:
Agent Productivitatea muncii Structura personalului
economic (mii lei/persoană) muncitor %
Perioada de Perioada Perioada de Perioada
bază curentă bază curentă
A 4000 3800 50 45
B 4800 5200 50 55
Noţiuni de bază de statistică

Se cere:
a) dinamica productivităţii muncii pe fiecare agent economic;
b) productivitatea medie a muncii în cele două perioade;
c) modificările absolute şi relative ale productivităţii medii a muncii
cu evidenţierea factorilor de influenţă;
d) ştiind că numărul total al personalului muncitor în perioada
curentă a fost de 600 de persoane, să se determine modificarea
absolută şi relativă a producţiei obţinută de fiecare agent
economic pe seama modificării productivităţii muncii.

10. Din activitatea economică a doi agenţi economici se cunosc


datele:
Agent Salariul Structura personalului
economic (mii lei/persoană) muncitor %
Perioada de Perioada Perioada de Perioada
bază curentă bază curentă
A 6000 5800 50 45
B 6800 7400 50 55
Se cere:
a) dinamica salariului mediu pe fiecare agent economic;
b) salariul mediu în cele două perioade;
c) modificările absolute şi relative ale salariului mediu cu
evidenţierea factorilor de influenţă;
d) ştiind că numărul total al personalului muncitor în perioada
curentă a fost de 1000 de persoane, să se determine modificarea
absolută şi relativă a fondului de salarii total pe seama modificării
salariului mediu.
Analiza statistică a producţiei

2. TESTE GRILĂ

1. Între producţia marfă şi producţia globală există următoarea


legătură:

a) P mf = P gl − (S 2 − S1) − ( N 2 − N1) − (M 2 − M1) − R − V mc


b)
P mf = P gl − (S 2 − S1) − ( N 2 − N1) − (M 2 − M1) − R − V mc − V pmc
c) P mf = P gl − (S 2 − S1) − ( N 2 − N1)

2. Între producţia marfă livrată şi decontată şi producţia marfă există


următoarea legătură:

a) P mfvi = P mf − (Pf 2 − Pf 1)
b) P mfvi = P mf − (Pf 2 − Pf 1) − (FN 2 − FN1)
c) P mfvi = P mf − (FN 2 − FN1)

3. Dacă I Pgl < I Pmf atunci:


a) de la o perioadă la alta rezultatele activităţii desfăşurate au căpătat
într-o mai mică măsură caracter de marfă, deci s-au constituit stocuri sau au
fost executate lucrări industriale pentru nevoi proprii;
b) asistăm la un proces de decontare respectiv de reducere a
stocurilor de produse finite, mai intens decât procesul de producţie;
c) de la o perioadă la alta o serie de elemente de producţie au căpătat
caracter de marfă, deci s-au redus stocurile de semifabricate.
4. Care dintre următorii indicatori nu intră în componenţa producţiei
globale:
a) (S − s)
b) ( N 2 − N1)
c) (FN 2 − FN1)

5. Care dintre următorii indicatori nu intră în componenţa producţiei


marfă:
a) s + (S 2 − S1)
b) L t
Statistica întreprinderii

c) L cs

6. O societate comercială a înregistrat următoarele rezultate în


activitatea industrială în cursul unei luni:

Valoarea indicatorului
(mil. lei)
Indicatori
în cost în preţ de livrare sau
de producţie tarife
Produse finite livrate 20000
Produse finite în stoc
- la începutul lunii 8000 9600
- la sfârşitul lunii 10000
Semifabricate:
- stoc la începutul lunii 2000
- livrate la terţi 5000
- stoc la sfârşitul lunii 3000
Lucrări cu caracter industrial
- pentru secţiile de producţie 650
- pentru terţi 1000
Producţie neterminată
- stoc la începutul lunii 750
- stoc la sfârşitul lunii 830

Valoarea producţiei globale a fost:


a) 28680 milioane lei
b) 29880 milioane lei
c) 37680 milioane lei

Rezolvare:

Din datele problemei, producţia globală este:

P gl = Pf L + (Pf 2 − Pf 1) + ( N 2 − N1) + L t + S L
Analiza statistică a producţiei

Produsele finite (livrate şi în stoc), semifabricatele livrate la terţi se


iau în calcul în preţuri de livrare. Lucrările industriale efectuate pentru terţi
se iau în calcul la tarif.
Producţia neterminată se ia în calcul în costuri de producţie.
Trecerea indicatorilor din costuri de producţie în preţuri de livrare se
face, conform metodologiei actuale, pe baza raportului ce există între
valoarea produselor finite şi costul de producţie al acestora. Din datele
oferite rezultă că acest raport este: 9600/8000 = 1,2.
Produsele finite în stoc la sfârşitul lunii şi lucrările cu caracter
industrial livrate la terţi vor fi trecute în preţuri de livrare, respectiv tarife
astfel:
- pentru produse finite în stoc la sfârşitul lunii: 10000*1,2 = 12000
mil. lei
- pentru lucrările cu caracter industrial livrate la terţi: 1000*1,2 =
1200 mil. lei

P gl = 20000 + (12000 − 9600) + (830 − 750) + 1200 + 5000 = 28680 mil. lei

7. Preluând informaţiile din grila 6, valoarea indicatorului producţia


marfă a fost:
a) 27600 milioane lei
b) 30580 milioane lei
c) 29800 milioane lei.

Rezolvare:

Utilizând informaţiile din ipoteză, producţia marfă are următoarea


relaţie:
P mf = P gl − (S 2 − S1) − ( N 2 − N1)
Semifabricatele în stoc vor fi luate în calcul în costuri de producţie.

P mf = 28680 − (3000 − 2000) − (830 − 750) = 27600 mil. lei

8. Preluând informaţiile din grila 6, valoarea indicatorului circulaţia


internă a fost:
a) 1850 milioane lei
b) 650 milioane lei
Statistica întreprinderii

c) 1650 milioane lei.

Rezolvare:

C i = s + l = 0 + 650 = 650 milioane lei.


În problemă nu avem informaţii referitoare la semifabricate
consumate productiv, deci circulaţia internă este egală cu valoarea lucrărilor
cu caracter industrial executate pentru secţiile de producţie.

9. Preluând informaţiile din grila 6, valoarea indicatorului circulaţia


globală a fost:
a) 30530 milioane lei
b) 29530 milioane lei
c) 29330 milioane lei.

Rezolvare:

C gl = P gl + C i = 28680 + 650 = 29330 milioane lei


Valoarea producţiei globale am preluat-o din grila 6, iar valoarea
circulaţiei interne din grila 8.

10. Care dintre indicatorii statistici calculaţi pentru nivelurile


individuale ale producţiei pot lua şi valori negative:

a) ∆ q b) y q c) A q d) i q
i i i i
11. Care dintre indicatorii statistici calculaţi pentru nivelurile
individuale ale producţiei pot lua şi valori negative:
a) i q b) y q c) A q d) X I ∑ q i e)
i i i i
i
X iR ∑ q i
i

12. În ce condiţii Producţia marfă vândută şi încasată în cursul unei


luni este mai mică decât Producţia marfă fabricată în cursul aceleiaşi luni:
a) Sf 2 − Sf 1 < 0 b) (Sf 2 − Sf 1) + (Pf 2 − Pf 1) > 0
c) Pf 2 − Pf 1 < 0 d) (Sf 2 − Sf 1) + (Pf 2 − Pf 1) < 0
Analiza statistică a producţiei

e) Sf 2 − Sf 1 > 0

Relaţie ajutătoare:

P mfvi = P mf − (Pf 2 − Pf 1) − (Sf 2 − Sf 1) unde Sf reprezintă stocul


de facturi neîncasate.

13. În ce condiţii Producţia marfă vândută şi încasată în cursul unei


luni este mai mică decât Producţia marfă fabricată în cursul aceleiaşi luni:

a) (Sf 2 − Sf 1) + (Pf 2 − Pf 1) > 0 b) Pf 2 − Pf 1 > 0


c) Pf 2 − Pf 1 > 0 , Sf 2 − Sf 1 < 0 şi Pf 2 − Pf 1 > Sf 2 − Sf 1
d) (Sf 2 − Sf 1) + (Pf 2 − Pf 1) < 0 e) Sf 2 − Sf 1 > 0

14. Din activitatea unei întreprinderi reţinem următoarele date pentru


lunile iulie şi august:

Subunităţi 1 2 3
Valoarea absolută
a unui procent
300 400 500
de modificare
a volumului producţiei (buc.)

Care a fost ponderea producţiei obţinute de subunitatea 2 în totalul


producţiei obţinute de cele 3 subunităţi:
a) 33,33%
b) 25%
c) 41,67%

Rezolvare:

Din
q i0
Aq = ⇒ q10 = 30000 buc., q 20 = 40000 buc., q 30 = 50000 buc. ⇒
i 100
q
⇒ ∑ q i0 = 120000 buc. ⇒ y q = 20 * 100 = 33,33 %
20 ∑ q
i0
Statistica întreprinderii

15. Din activitatea unei întreprinderi reţinem următoarele date pentru


două luni consecutive (iulie şi august):

Subunităţi 1 2 3 Întreprindere
Valoarea absolută a unui procent
de modificare
250 ? 250 1000
a volumului producţiei
(buc.)

Subunitatea 2 a contribuit la procentul de modificare a volumului


producţiei întreprinderii cu – 5%.
Care a fost volumul producţiei subunităţii 2 în luna august ?
a) 46000 bucăţi b) 45000 bucăţi c) 43000 bucăţi
d) 57000 bucăţi
e) 58000 bucăţi

Rezolvare:

q i0
Aq = ⇒ q10 = 25000 buc., q 30 = 25000 buc., ∑ q i0 = 100000 buc. ⇒
i 100
q
⇒ q 20 = 50000 buc. ⇒ y q = 20 = 0,5
20 ∑ q
i0
q
XR ∑ q i = y q R q = −5 ⇒ R q = −10 ⇒ 21 = 0,9 ⇒ q 21 = 45000 buc.
2 20 2 2 q 20

16. Din activitatea unei întreprinderi reţinem următoarele date pentru


lunile aprilie şi mai:

Subunităţi 1 2 3 Întreprindere
Valoarea absolută a unui procent de
modificare ? 250 250 1000
a volumului producţiei (buc.)

Subunitatea 1 a contribuit la procentul de modificare a volumului


producţiei întreprinderii cu 5%.
Analiza statistică a producţiei

Care a fost volumul producţiei subunităţii 1 în luna mai ?


a) 50000 bucăţi b) 53000 bucăţi c) 53500 bucăţi
d) 55000 bucăţi
e) 56000 bucăţi

Rezolvare:

q i0
Aq = ⇒ q 20 = 25000 buc., q 30 = 25000 buc., ∑ q i0 = 100000 buc. ⇒
i 100

⇒ q10 = 50000 buc. ⇒ y10 q = q 20 = 0,5


∑ q i0

q q11
X1R ∑ q i = y10 R q = 5 ⇒ R q = 10 ⇒ = 1,1 ⇒ q11 = 55000 buc.
1 1 q10

17. Societatea comercială X în lunile iulie şi august a înregistrat


următorii indicatori statistici:

Valoarea producţiei
(mil. lei) Procentul de modificare al
Produs volumului fizic
VII VIII
al producţiei
q i0 p i0 q i1 p i1
A 500 600 29
B 1700 1770 -10

Cu câte milioane a crescut (scăzut) volumul total al producţiei ?


a) – 25 milioane lei b) – 30 milioane lei c) – 35 milioane lei
d) – 40 milioane lei
e) – 45 milioane lei.
Statistica întreprinderii

Rezolvare:

Din ipoteză cunoaştem că:


q11 q11
R q1 = ( − 1) *100 = 29 ⇒ = 1,29
q10 q10
q 21 q
R q2 = ( − 1) *100 = −10 ⇒ 21 = 0,9
q 20 q 20
Atunci :
q11 q
∆ q iq p = ∑ q i1 p i0 − ∑ q i0 p i0 = q10 p10 + q 20 p 20 21 −
∑ i i q10 q 20
− 500 − 1700 = 500 * 1,29 + 1700 * 0,9 − 2200 = 645 + 1530 − 2200 =
= − 25 mil. lei
Răspunsul corect: a

18. Societatea comercială X în lunile iulie şi august a înregistrat


următorii indicatori statistici:

Valoarea producţiei
(mil. lei) Procentul de modificare al
Produs VII VIII volumului fizic
al producţiei
q i0 p i 0 q i1 p i1
A 500 600 20
B 1700 1770 -10

Cu câte milioane a crescut (scăzut) volumul total al producţiei ?


a) 30 milioane lei b) 170 milioane lei c) – 70 milioane lei
d) - 60 milioane lei
e) – 65 milioane lei.
Răspunsul corect: c
Analiza statistică a producţiei

19. Din activitatea unei întreprinderi reţinem următoarele date pentru


lunile iulie şi august:

Subunităţi 1 2 3 Întreprindere
Valoarea absolută a unui procent
de modificare a volumului
250 250 ? 1000
producţiei
(buc.)

Subunitatea 3 a contribuit la procentul de modificare a volumului


producţiei întreprinderii cu -4%.
Care a fost volumul producţiei subunităţii 3 în luna august ?
a) 46000 bucăţi b) 47000 bucăţi c) 45000 bucăţi
d) 53000 bucăţi e) 54000 bucăţi

Răspuns corect: a

20. Societatea comercială X în lunile iulie şi august a înregistrat


următorii indicatori statistici:

Valoarea producţiei
(mil. lei) Procentul de modificare al
Produs VII VIII volumului fizic
al producţiei
q i0 p i0 q i1 p i1
A 500 600 28
B 1700 1770 -10

Cu câte milioane s-a modificat volumul total al producţiei ?


a) - 45 milioane lei b) - 40 milioane lei c) – 35 milioane lei
d) - 30 milioane lei e) – 25 milioane lei.

Răspuns corect: d
Statistica întreprinderii

21. Din activitatea unei firme industriale care are 3 secţii productive
se cunosc următoarele informaţii pentru două perioade consecutive:

Mărimea cu care contribuie


Mărimea cu care contribuie fiecare
fiecare secţie
secţie la ritmul sporului producţiei
Secţii la modificarea relativă
totale
a producţiei totale
(%)
(%)
1 28 5
2 36 7
3 56 8

Valoarea producţiei din prima secţie a crescut cu 21,74 milioane lei


în perioada curentă faţă de perioada de bază. Considerăm că preţurile au
rămas constante de la o perioadă la alta.
Modificarea absolută a producţiei la secţia 3 a fost de:
a) 21,74 milioane lei b) 34,85 milioane lei c) 30,26 milioane lei
d) –21,74 milioane lei e) – 34,85 milioane lei

Rezolvare:
Din ipoteză cunoaştem:
I q q
X1∑ qipi = y10 I q1p1 = 0,28; X1R ∑ qip1 = y10 R q1p1 = 5
I q qipi = y q R q 2p 2 = 7
X 2∑ qipi = y 20 I q 2p 2 = 0,36; X R 2∑ 20
q q
X 3I ∑ q1pi = y 30 I q3p3 = 0,56; X 3R ∑ qipi = y 30 R q3p3 = 8
∆ q p = q11 p11 − q10 p10 = 21,74 mil. lei
1 1
∆ qq3p3 = q31 p31 − q30 p30 = ?
q q q q
X1R ∑ qi = y10 (I q1p1 − 1) ∗ 100 = 5 ⇒ y10 I q1p1 − y10 = 0,05 ⇒ 0,28 − y10 =

q q11 p11 X1I ∑ qi 0,28


= 0,05 ⇒ y = 0,23 ⇒ I q1p1 = = = = 1,2174
10 q10 p10 q 0,23
y10

Dar : ∆ q1p1 = 21,74 mil. lei ⇒ q11 p11 = 121,74 mil. lei
q10 p10 = 100 mil. lei
Analiza statistică a producţiei

q = q10 p10 = 0,23 ⇒ ∑ q p = 434,77


Ştim: y10
∑ q i0 p10 i 0 i0

q = 0,48 şi apoi
Se determină la fel y 30
q ∑ q p = 208,69 mil. lei
q 30 p 30 = y 30 i0 i0
X 3I ∑ qipi 0,56
q 31 p 31
I q3p3 = = = = 1,167 ⇒ q 31 p 31 =
q 30 p 30 q
y 30 0,48
1,167 ∗ 208,69 = 243,54 mil. lei
∆q3p3 = 243,54 − 208,69 = 34,85 mil. lei
Răspuns corect: b

22. Din activitatea unei întreprinderi industriale care are două secţii
productive reţinem următoarele date pentru două perioade consecutive:
• mărimea cu care a contribuit prima secţie la modificarea relativă a
producţiei totale a fost de 36%, iar mărimea cu care a contribuit
aceeaşi secţie la ritmul sporului producţiei totale a fost de 7%.
• modificarea absolută a volumului producţiei primei secţii a fost de
2000 bucăţi.
Care a fost volumul producţiei totale în perioada de bază ?
a) aproximativ 6897 bucăţi b) 2000 bucăţi c) 580 bucăţi
d) 1420 bucăţi e) 2817 bucăţi
Răspuns corect: a

23. Din activitatea unei societăţi comerciale care fabrică două tipuri
de produse se cunosc următoarele informaţii pentru lunile iulie şi august:
• valoarea ce revine unui procent de modificare a volumului fizic al
produselor finite este de 300 mii lei pentru produsul A şi de 600
mii lei pentru produsul B.
• modificarea absolută a producţiei produsului A datorită variaţiei
structurii producţiei a fost de 0 lei şi datorită variaţiei volumului
total al producţiei a fost de 900 mii lei.
Statistica întreprinderii

Care a fost indicele volumului producţiei totale ?


a) 103% b) 98,88% c) 107,12% d) 100% e) 96%

Răspuns corect: a

24. Din activitatea unei societăţi comerciale care fabrică două tipuri
de produse se cunosc următoarele informaţii pentru lunile iulie şi august:
• valoarea ce revine unui procent de modificare a volumului fizic al
produselor finite este de 300 mii lei pentru produsul A şi de 600
mii lei pentru produsul B.
• modificarea absolută a producţiei produsului A datorită variaţiei
structurii producţiei a fost de 0 lei şi datorită variaţiei volumului
total al producţiei a fost de 900 mii lei.
Valoarea producţiei produsului B în perioda curentă este:
a) 30000 mii lei b) 30900 mii lei c) 61800 mii lei
d) 41200 mii lei e) 60000 mii lei

Răspuns corect: b

25. Din activitatea unei întreprinderi care fabrică două produse


reţinem următoarele date:

Structura valorii producţiei


Denumire produs (%)
Plan Realizat
A 64 70
B 36 30

La produsul A planul de producţie a fost depăşit cu 15,2 milioane


lei, din care pe seama variaţiei ponderii acestui produs în volumul producţiei
totale cu 4,8 milioane lei.
Preţurile de livrare nu s-au modificat faţă de plan.
Care a fost valoarea producţiei totale în perioada de bază ?
a) 80 milioane lei b) 24 milioane lei c) 63,75 milioane lei
d) 40,8 milioane lei e) 10 lei

Răspuns corect: c
Analiza statistică a producţiei

26. Din activitatea a trei producători industriali se cunosc


următoarele date referitoare la fabricarea produsului A pe primele două
trimestre ale anului:
Structura producţiei
Producător (%)
Trimestrul I Trimestrul II
1 21 22
2 25 26
3 54 52

Producătorul 2 a contribuit la ritmul sporului producţiei totale cu


6,2%.
Volumul total al producţiei celor 3 producători a crescut cu 4000
bucăţi.
Care a fost volumul producţiei producătorului 1 în trimestrul I ?
a) 5280 bucăţi b) 4200 bucăţi c) 5000 bucăţi
d) 8000 bucăţi e) 20000 bucăţi.
Rezolvare:
6,2 q 21
XR qi = y q R q 2 = 6,2 ⇒ R q 2 = = 24,8 ⇒ = 1,248 ⇒
2∑ 20 0,25 q 20

y q21 ∑ q i1 0,26∑ q i1
⇒ = 1,248 ⇒ = 1,248
y q20 ∑ q i0 0,25∑ q i0

∆ ∑ qi = ∑ q i1 − ∑ q i0 = 4000buc. ⇒ ∑ q i0 = 20000 buc. ⇒


⇒ q10 = 0,21 ∗ 20000 = 4200 buc.

Răspuns corect: b

27. Din activitatea a trei producători industriali se cunosc


următoarele date referitoare la fabricarea produsului A pe primele două
trimestre ale anului:
Structura producţiei
Producător (%)
Trimestrul I Trimestrul II
1 21 22
2 25 26
3 54 52
Statistica întreprinderii

Producătorul 2 a contribuit la ritmul sporului producţiei totale cu


6,2%.
Volumul total al producţiei celor 3 producători a crescut cu 4000
bucăţi.
Care a fost volumul producţiei producătorului 3 în trimestrul II ?
a) 12480 bucăţi b) 10000 bucăţi c) 15000 bucăţi
d) 24000 bucăţi e) 20000 bucăţi.
Răspuns corect: a

28. Din activitatea a trei producători industriali se cunosc


următoarele date referitoare la fabricarea produsului A pe primele două
trimestre ale anului:
Structura producţiei
Producător (%)
Trimestrul I Trimestrul II
1 21 22
2 25 26
3 54 52

Producătorul 2 a contribuit la ritmul sporului producţiei totale cu


6,2%.
Volumul total al producţiei celor 3 producători a crescut cu 4000
bucăţi.
Care a fost modificarea absolută a volumului producţiei
producătorului 2 pe seama modificării structurii producţiei ?
a) 1000 bucăţi b) 2160 bucăţi c) -480 bucăţi
d) 840 bucăţi e) 240 bucăţi.
Răspuns corect: e
29. Din activitatea economică a trei producători reţinem următoarele
date referitoare la fabricarea unui produs în lunile august şi septembrie:
Structura producţiei
Producător (%)
august septembrie
1 21 22
2 25 26
3 54 52

Producătorul 1 a contribuit la formarea indicelui producţiei totale cu


26,4%.
Analiza statistică a producţiei

Valoarea absolută a unui procent de modificare a volumului


producţiei producătorului 2 datorită modificării volumului total al producţiei
a fost de 50 de bucăţi.
Care a fost volumul producţiei producătorului 3 în luna septembrie ?
a) 6240 bucăţi b) 24000 bucăţi c) 5280 bucăţi
d) 20000 bucăţi e) 12480 bucăţi
Răspuns corect: e

30. Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele


date pentru lunile iulie şi august:
Structura producţiei
Secţii (%)
iulie august
1 40 42
2 60 58

Pe societate comercială volumul producţiei a crescut cu 10%. La


secţia 1 volumul producţiei a crescut cu 15500 bucăţi.
Volumul producţiei la secţia 2 în lunile iulie şi august a fost:
a) 100000 bucăţi, respectiv 115500 bucăţi
b) 150000 bucăţi, respectiv 159500 bucăţi
c) 150000 bucăţi, respectiv 100000 bucăţi
d) 150000 bucăţi, respectiv 115500 bucăţi
e) 250000 bucăţi, respectiv 275000 bucăţi.
Răspuns corect: b

31. Se cunosc următoarele informaţii din activitatea productivă a


unei întreprinderi având două secţii, pentru lunile iulie şi august în legătură
cu fabricarea unui produs A:

Structura producţiei
Secţii (%)
iulie august
1 40 42
2 60 58

La nivelul întreprinderii volumul producţiei a crescut cu 10% în timp


ce la nivelul secţiei 1 volumul producţiei a crescut cu 3100 bucăţi.
Statistica întreprinderii

Volumul fizic al producţiei întreprinderii în lunile iulie şi august a


fost:
a) 50000 bucăţi, respectiv 55000 bucăţi
b) 50000 bucăţi, respectiv 31900 bucăţi
c) 55000 bucăţi, respectiv 30000 bucăţi
d) 20000 bucăţi, respectiv 23100 bucăţi
e) 30000 bucăţi, respectiv 31900 bucăţi.

Răspuns corect: a

32. Care dintre următorii indicatori statistici calculaţi pentru


producţia globală (totală) pot lua şi valori negative ?
a) R ∑ qi b) A ∑ qi c) I ∑ qi d) ∆ ∑ qi

Răspuns corect: a, d

33. Din activitatea unei firme industriale care fabrică două tipuri de
produse reţinem următoarele date referitoare la două luni consecutive:

Structura valorii producţiei Preţ unitar de livrare


Produs (%) (mii lei)
0 1 0 1
A 62 70 8000 7000
B 38 30 4000 3000

Volumul valoric al producţiei totale a crescut cu 5%, în timp ce


volumul valoric al producţiei produsului B a scăzut cu 26 milioane lei.

Volumul fizic al producţiei produsului A în cele două luni este:


a) 31 bucăţi, respectiv 42 bucăţi
b) 38 bucăţi, respectiv 31 bucăţi
c) 31 bucăţi, respectiv 60 bucăţi
d) 38 bucăţi, respectiv 42 bucăţi
e) 50 bucăţi, respectiv 84 bucăţi.
Rezolvare:
Analiza statistică a producţiei

∑ q i11 p i1
R ∑ qipi = 5 ⇒ = 1,05
∑ q i0 p i0
∆ qBpB = q B1 p B1 − q B0 p B0 = −26 mil. lei
⇒ y qp ∑ q i1 p i1 − y qp ∑ q i0 p i0 =
B1 B0
= −26 mil. lei ⇒ 0,3∑ q i1 p i1 − 0,38∑ q i0 p i0 = −26 mil. lei
⇒ ∑ q i0 p i0 = 400 mil. lei;
∑ q i11 p i1 = 420 mil. lei

Volumul valoric al producţiei produsului A va fi:


q A 0 p A 0 = y qp
A 0 ∑ q i0 p i0 = 0,62 * 400 = 248
mil. lei
q p 248 *10 6
⇒ q A0 = A0 A0 = = 31 bucăţi
p A0 8000 *103
q A1 p A1 = y qp
A1 ∑ q i1 p i1 = 0,7 * 420 = 294 mil. lei
q p 294 *10 6
⇒ q A1 = A1 A1 = = 42 bucăţi
p A1 7000 * 103

Răspuns corect: a

34. Din activitatea unei firme industriale care fabrică două tipuri de
produse reţinem următoarele date referitoare la două luni consecutive:
Structura valorii producţiei Preţ unitar de livrare
Produs (%) (mii lei)
0 1 0 1
A 62 70 8000 7000
B 38 30 4000 3000

Volumul valoric al producţiei totale a crescut cu 5%, în timp ce


volumul valoric al producţiei produsului B a scăzut cu 26 milioane lei.
Care este indicele volumului fizic al producţiei totale?
a) 1,05 b) 1,2 c) 1,4 d) 1,9 e) 0,7
Statistica întreprinderii

Indicaţie:
Volumul fizic al producţiei totale este în cazul producţiei eterogene:
∑ q i1 p i0
I qi qipi =
∑ ∑ q i 0 p i0
Răspuns corect: b

35. Din activitatea unei firme industriale care fabrică două tipuri de
produse reţinem următoarele date referitoare la două luni consecutive:
Structura valorii producţiei Preţ unitar de livrare
Produs (%) (mii lei)
0 1 0 1
A 62 70 8000 7000
B 38 30 4000 3000

Volumul valoric al producţiei totale a crescut cu 5%, în timp ce


volumul valoric al producţiei produsului B a scăzut cu 26 milioane lei.
Care este modificarea absolută a volumului fizic al producţiei totale?
a) 20 milioane lei
b) 50 milioane lei
c) 104 milioane lei
d) 60 milioane lei
e) 214 milioane lei

Răspuns corect: c

36. O întreprindere producătoare de ciocolată (care realizează


sortimentul ciocolată) a încheiat un contract privind livrarea unor sorturi de
ciocolată unui magazin. Condiţiile contractuale şi realizările concrete sunt
prezentate în tabelul de mai jos:
Sorturi de ciocolată Cantităţi Preţ contractat
(i) contractate realizate efectiv (lei)
(planificate)
cu alune 1000 950 5000
amăruie 1000 1010 6000
albă 2000 2100 2000
cu fructe 2000 2100 1800

Care este valoarea coeficientulului sortimentului ?


Analiza statistică a producţiei

a) 100% b) 98,66% c) 101,02% d) 91% e) 112%

Indicaţie:
Coeficientul sortimentului are următoarea relaţie de calcul:
∑ min(q i1 p i , q ipl p i)
Ks = ∗ 100
∑ q ipl p i
Răspuns corect: b

37. O întreprindere producătoare de ciocolată ( care realizează


sortimentul ciocolată ) a încheiat un contract privind livrarea unor sorturi de
ciocolată unui magazin. Condiţiile contractuale şi realizările concrete sunt
prezentate în tabelul de mai jos:

Sorturi de ciocolată Cantităţi Preţ contractat


(i) contractate realizate efectiv (lei)
(planificate)
cu alune 1000 950 5000
amăruie 1000 1010 6000
albă 2000 2100 2000
cu fructe 2000 2100 1800

Care este efectul economic al nerealizării sortimentului planificat ?


a) – 250000 lei b) –190000 lei c) – 440000 lei
d) – 220000 lei e) – 127000 lei.

Răspuns corect: a

38. O întreprindere producătoare de ciocolată ( care realizează


sortimentul ciocolată ) a încheiat un contract privind livrarea unor sorturi de
ciocolată unui magazin. Condiţiile contractuale şi realizările concrete sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Statistica întreprinderii

Sorturi de ciocolată Cantităţi Preţ contractat


(i) contractate realizate efectiv (lei)
(planificate)
cu alune 1000 950 5000
amăruie 1000 1010 6000
albă 2000 2100 2000
cu fructe 2000 2100 1800

Care este valoarea stocurilor de sorturi nevandabile ?


a) – 1120000 lei b) – 1 milion lei c) – 2,3 milioane lei
d) – 600000 lei e) – 837000 lei.

Indicaţie:
Se observă că doar la sortul ciocolată cu alune planul nu a fost
realizat.
Stocurile de sorturi nevandabile se calculează după următoarea
relaţie:
∆ = ∑ q i * p i − ∑ q i1 p i
Dar : ∑ q i * p i = 0,95∑ q ipl p i

pentru că la sortul de ciocolată cu alune s-a înregistrat o nerealizare de 5%.

Răspuns corect: a

39. O întreprindere producătoare de ciocolată (care realizează


sortimentul ciocolată) a încheiat un contract privind livrarea unor sorturi de
ciocolată unui magazin. Condiţiile contractuale şi realizările concrete sunt
prezentate în tabelul de mai jos:
Sorturi de ciocolată Cantităţi Preţ contractat
(i) contractate realizate efectiv (lei)
(planificate)
cu alune 1000 1050 5000
amăruie 1000 1010 6000
albă 2000 2100 2000
cu fructe 2000 2100 2000
Analiza statistică a producţiei

Care este valoarea coeficientului sortimentului ?


a) 99,31% b) 102,4% c) 103,7% d) 84,2% e) 64,3%

Răspuns corect: a

40. O întreprindere producătoare de ciocolată (care realizează


sortimentul ciocolată) a încheiat un contract privind livrarea unor sorturi de
ciocolată unui magazin. Condiţiile contractuale şi realizările concrete sunt
prezentate în tabelul de mai jos:

Sorturi de ciocolată Cantităţi Preţ contractat


(i) contractate realizate efectiv (lei)
(planificate)
cu alune 1000 1050 5000
amăruie 1000 1010 6000
albă 2000 2100 2000
cu fructe 2000 2100 2000

Producătorul poate livra magazinului producţie în valoare de:


a) 18600 mii lei b) 19290 mii lei c) 19157,046 mii lei
d) 132954 mii lei e) 10000 mii lei.

Răspuns corect: c

41. Pentru un sortiment de produse volumul valoric contractat a fost


depăşit cu 10%, respectiv cu 10 miliarde lei. Pentru fiecare din cele n sorturi
ce compun sortimentul, volumul fizic al producţiei contractate a fost depăşit
de 1,1 ori. În aceste condiţii coeficientul sortimentului ( Ks ) este:
a) 1 b) 1,1 c) 0,1 d) 2 e) nici o variantă nu este corectă

Răspuns corect: a
Statistica întreprinderii

42. Încercuiţi afirmaţia adevărată sau afirmaţiile adevărate


referitoare la relaţiile dintre indicatorii care caracterizează producţia fizică a
unei întreprinderi industriale care are două secţii de producţie.
a) I ∑ qi = ∑ i qi b) I ∑ qi = ∏ i qi c) R ∑ qi = ∑ r qi
d) A ∑ qi = ∑ A qi e) ∆ ∑ qi = ∑ ∆ qi

Răspuns corect d, e

43. Încercuiţi afirmaţia adevărată sau afirmaţiile adevărate


referitoare la relaţiile dintre indicatorii care caracterizează producţia fizică a
unei întreprinderi industriale care are două secţii de producţie.
a) I y = I y b) ∆ y = ∆ y c) I y + I ∑ q = I qi
qi qi qi qi
d) I ∑ q = I ∑ q e) I y * I ∑ q = I qi
qi qi qi

Răspunsuri corecte: a, d, e

44. Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele


date pentru luna mai:
Volumul fizic
Valoarea producţiei Indicele
al producţiei
Produs (milioane u.m.) preţurilor de
unităţi naturale
producţie
planificat realizat realizat
A 10000 12960 5000 1,2
B 67500 81675 4500 1,1
C 12100 10899 17300 0,9
D 8160 8653,68 27200 1,05
Care este valoarea coeficientului sortimentului ?
Indicaţie:
∑ q s p pl
Ks =
∑ q1 p pl
unde : q s p pl = min(q* p pl , q1 p pl)

q* p pl = y qp
pl ∑ q1 p pl
Analiza statistică a producţiei

45. În cadrul unei secţii de producţie se execută patru sortimente,


respectiv A, B, C, D. Pe baza informaţiilor din evidenţa tehnico-operativă şi
din evidenţa financiar contabilă au fost obţinute prin prelucrare statistică
datele din tabelul de mai jos:
Valoarea producţiei în preţuri comparabile
Denumire produs (mil. lei)
Prevăzut Realizat
A 414 424
B 276 226
C 345 283
D 345 481

Care este valoarea coeficientului mediu de sortiment ?


a) 91,88% b) 102,4% c) 89,67% d) 93% e) 109%
Răspuns corect: a

46. Din activitatea unei întreprinderi industriale care fabrică un


produs A realizat pe două calităţi reţinem următoarele informaţii:
• preţul de livrare la calitatea I a fost de 25000 lei / bucată, iar la
calitatea a doua de 20000 lei / bucată.
• modificarea absolută a volumului producţiei la calitatea I a fost de
460 bucăţi, din care 336 bucăţi au fost datorate schimbării
structurii.
• volumul producţiei planificate la produsul A a fost depăşit de 1,05,
ori respectiv cu 200 bucăţi.
Efectul economic obţinut ca urmare a modificării nivelului mediu al
calităţii este:
a) 1000 mii lei b) 1600 mii lei c) 1680 mii lei
d) 2480 mii lei e) 2900 mii lei.
Indicaţie:
∆ pr = (p1 − p pl)∑ q i1
∑ q i pi
p=
∑ qi
Răspuns corect: c
Statistica întreprinderii

47. Din activitatea unei întreprinderi industriale care fabrică un


produs A de două calităţi reţinem următoarele informaţii:
Sort de calitate Volumul fizic al producţiei (buc.) Preţ de livrare
plan realizat (lei/buc.)
I 2480 2940 25000
II 1520 1260 20000

Efectul economic obţinut ca urmare a modificării nivelului mediu al


calităţii este:
a) 1680 mii lei b) 1600 mii lei c) 1000 mii lei
d) 340 mii lei e) 200 mii lei.
Răspuns corect: a

48. Având următoarele informaţii din activitatea unei intreprinderi


industriale:
Denumire produs Valoarea producţiei în preţuri comparabile (mil. lei)
0 1
A 40,80 56,00
B 22,95 24,00

Modificarea absolută a valorii producţiei produsului A pe seama


modificării structurii producţiei este:
a) 4 milioane lei b) 4,8 milioane lei c) 15,2 milioane lei
d) 0 e) 6 milioane lei.
Răspuns corect: b

49. Având următoarele informaţii din activitatea unei intreprinderi


industriale:
Valoarea producţiei în preţuri comparabile (mil. lei)
Denumire produs
0 1
A 40,80 56,00
B 22,95 24,00

Modificarea absolută a valorii producţiei produsului B pe seama


modificării producţiei totale este:
a) 10,4 milioane lei b) 16,25 milioane lei c) 5,85 milioane lei
d) – 4,8 milioane lei e) 0.
Răspuns corect: c
Analiza statistică a producţiei

50. Pentru un sortiment de produse volumul contractat al producţiei


a fost depăşit cu 12,5%, iar această depăşire a fost identică pentru toate
sorturile. În aceste condiţii coeficientul sortimentului:
a) a crescut cu 12,5%
b) a scăzut cu 12,5%
c) a crescut cu mai mult de 12,5%
d) a fost egal cu 1
e) a scăzut cu mai mult de 12,5%.

51. În lunile iulie şi august societatea comercială X a înregistrat


următorii indicatori statistici:
Contribuţia la formarea
(%) Structura producţiei în
Subunitatea
procentului de iulie
indicelui
modificare
1 ? -2 0,25
2 57 7 ?
3 ? ? ?
S.C. ? 8 1,00

La subunitatea 2 volumul producţiei a crescut cu 350 bucăţi în


august faţă de iulie.
Care a fost volumul producţiei la subunitatea 3 în luna august ?
a) 1230 bucăţi b) 1320 bucăţi c) 1340 bucăţi
d) 1400 bucăţi e) 2140 bucăţi.

Rezolvare:

∆ q 2 = q 21 − q 20 = 350 buc. (relaţia 1)


q
X I2∑ q = y 20 I q 2 = 0,57

XR q = y q R q 2 = 7 ⇒ y q (I q 2 − 1) * 100 = 7 ⇒ y q = 0,57 − 0,07 = 0,5 ⇒


2∑ 20 20 20
X I ∑ q 0,57
⇒ I q2 = 2 = = 1,14 (relaţia 2)
q
y 20 0,5
Statistica întreprinderii

Din relaţia 1 şi relaţia 2 rezultă:


q 20 = 2500 buc.; q 21 = 2850 buc. ⇒ ∑ q i0 = 5000 buc.
⇒ q10 = 0,25 ∗ 5000 = 1250 buc. ⇒ q 30 = 5000 − 2500 − 1250 = 1250 buc.

R ∑ qi = ∑ X iR ∑ q = 8 ⇒ ∑ q i1 = 5000 *1,08 = 5400 buc.


q11
X1R ∑ q = −2 ⇒ = 0,92 ⇒ q11 = 0,92 *1250 = 1150 buc.
q10
q 31 = ∑ q i1 − q11 − q 21 = 1400 buc.

Răspuns corect: d

52. În lunile iulie şi august societatea comercială X a înregistrat


următorii indicatori statistici:
Contribuţia la formarea
(%) Structura producţiei
Subunitatea
procentului în iulie
indicelui
de modificare
1 ? -2 0,25
2 57 7 ?
3 ? ? ?
S.C. ? 8 1,00

La subunitatea 2 volumul producţiei a crescut cu 280 bucăţi în


august faţă de iulie.
Care a fost volumul producţiei la subunitatea 3 în luna august ?
a) 1130 bucăţi b) 1320 bucăţi c) 1340 bucăţi
d) 1400 bucăţi e) 1120 bucăţi.
Răspuns corect: e

53. În lunile iulie şi august societatea comercială X a înregistrat


următorii indicatori statistici:
Contribuţia la formarea
(%) Structura producţiei
Subunitatea
procentului în iulie
indicelui
de modificare
1 ? -2 0,25
2 57 7 ?
3 ? ? ?
S.C. ? 8 1,00
Analiza statistică a producţiei

La subunitatea 2 volumul producţiei a crescut cu 322 bucăţi în


august faţă de iulie.
Care a fost volumul producţiei la subunitatea 3 în luna august ?
a) 1288 bucăţi b) 2300 bucăţi c) 1340 bucăţi
d) 1400 bucăţi e) 2622 bucăţi.
Răspuns corect: a
Statistica întreprinderii

3. TESTE GRILĂ

1. Care dintre următorii indicatori pot lua şi valori negative:


a) A Ti b) I ∑ Ti c) ∆ ∑ Ti d) X I ∑ Ti e) y T
Ti Ti i i
Răspuns corect: c

2. Care dintre relaţiile de mai jos indică o creştere a numărului de


muncitori de la secţia i:
a) I Ti < 1 b) R ∑ Ti > 0 c) A Ti > 0 d) ∆ ∑ Ti > 0

e) ∆ Ti > 0; ∆∑
y T
Ti > 0

Răspuns corect: e

3. Care dintre relaţiile de mai jos indică o scădere a numărului total


de muncitori dintr-o întreprindere care are mai multe secţii i:
y
a) R ∑ Ti > 0 b) I ∑ Ti > 1 c) A ∑ Ti > 0 d) ∆ Ti < 0
e) ∑ ∆ Ti < 0

Răspuns corect: e

4. Care dintre următoarele informaţii este adevărată ?


a) ∑ I Ti = I ∑ Ti b) ∑ R Ti = R ∑ Ti c) ∑ I Ti = ΠΙ Ti

d) ∑ A Ti = A ∑ Ti e) A ∑ Ti = Π A Ti

Răspuns corect: d

6. Referitor la forţa de muncă utilizată într-o întreprindere


industrială se cunosc următoarele date din 2 ani consecutivi:

Valoarea absolută a unui procent


Secţii
de modificare a numărului de muncitori
1 4
2 ?
Total 10
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Se mai cunosc următoarele informaţii:


• numărul de muncitori din prima secţie a contribuit la formarea
procentului de modificare al numărului total de muncitori pe
întreprindere cu 20%,
• ponderea numărului de muncitori din secţia 2 în numărul total
de muncitori în perioada curentă este de 50%.
Care este numărul total de muncitori în perioada curentă ?
a) 1000 b) 1200 c) 600 d) 400 e) 1800
Răspuns corect: b

6. O societate comercială cu profil alimentar a înregistrat în luna


august a anului 2001 un număr de 100 angajaţi, din care 10 au fost în
concediu de odihnă. În cursul lunii s-au efectuat 4 concedii medicale din
care două de trei zile, iar două de cinci zile, 8 salariaţi au absentat nemotivat
câte o zi fiecare, iar în cursul programului de lucru au fost înregistrate 10
învoiri de câte trei ore şi două învoiri de două ore fiecare.
Care a fost fondul de timp maxim disponibil în luna agust 2001?
a) 1840 om-zile b) 6400 om-ore c) 2070 om-zile
d) 800 om-ore e) 24800 om-ore
Răspuns corect: c

7. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la utilizarea timpului


de lucru, înregistrate la nivelul unei societăţi comerciale în luna iulie:
• timpul efectiv lucrat în om-ore: 102828,
• timpul nelucrat în zile întregi exprimat în om-zile: 495,
• ore nelucrate în cadrul schimbului: 5412 om-ore.
Care este fondul de timp maxim disponibil exprimat în om-ore ?
a) 3960 om-ore b) 112200 om-ore c) 106788 om-ore
d) 100000 om-ore e) 101376 om-ore
Răspuns corect: b
Statistica întreprinderii

8. Care dintre indicii factoriali ai indicatorilor de nivel ai timpului de


muncă efectiv lucrat cuprinde cei mai mulţi factori de influenţă ?
a) I dl b) I dl c) I ∑ Tz d) I dz e)
∑ Th ∑ Tz ∑ Th ∑ Th
I∑ T
∑ Tz

9. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au reţinut


următorii indicatori statistici referitori la forţa de muncă:

Structura numărului total


de muncitori
Secţii
(%)
iulie august
1 50 52
2 50 48

La secţia 1 numărul de muncitori a crescut cu 9,2%.


La secţia 2 numărul de muncitori a crescut cu 12 oameni.

Care a fost numărul de muncitori la secţia 1 în luna august?


a) 1638 b) 1092 c) 819 d) 715 e) 572
Rezolvare:

T11 0,52∑ T i1 ∑ T i1
R T1 = 9,2 ⇒ = 1,092 ⇒ = 1,092 ⇒ = 1,05
T10 0,5∑ T i0 ∑ T i0
∆ T 2 = T 21 − T 20 = 12 ⇒ 0,48∑ T i1 − 0,5∑ T i0 = 12 ⇒ ∑ T i0 = 3000; ∑ T i1 =
= 3150 ⇒ T11 = 0,52 ∗ 3150 = 1638 muncitori
Răspuns corect: a

10. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au


înregistrat următorii indicatori statistici referitori la forţa de muncă:
Secţii Durata efectivă a zilei de lucru (ore)
iulie august
1 7,5 7,6
2 7,7 7,8
S.C. 7,6 7,68
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Ca urmare a modificării duratei medii a zilei de lucru volumul de


om-ore efectiv lucrate în august a fost mai mare cu 1896.

Câte om-ore au fost lucrate la secţia 1 în luna august ?


a) 104424 b) 105336 c) 72048
d) 107160 e) 108072

Rezolvare:

∆dz
∑ Th
( )
= dz1 − dz 0 ∑ Tz1 = 1896 om-zile
1896
⇒ ∑ Tz1 = = 23700 om-zile
7,68 − 7,6
Tz + 7,8 y Tz
7,68 = 7,6 y11 21
Tz Tz Tz
y11 + y 21 = 1 ⇒ y11 = 0,6; y Tz
21 = 0,4
Tz11 = 0,6 ∗ 23700 = 14220 om-zile
⇒ Th11 = dz11 ∗ Tz11 = 7,6 ∗ 14220 = 108072 om-zile

Răspuns corect: e

11. Din activitatea unei S.C. reţinem următoarele date referitoare la


efectivul zilnic în luna aprilie 2001:
L M M J V S D
* * 238 270 230 0 0
250 260 242 240 250 0 0
270 250 244 250 210 0 0
0 230 236 270 250 0 0
260 280 240 260 * * *

Care a fost numărul mediu de muncitori în luna aprilie ?


a) 244 b) 245 c) 246 d) 247 e) 248

Rezolvare:
Efectivul de muncitori din luna aprilie se calculează însumând
numărul de muncitori din fiecare zi şi împărţind la numărul de zile
calendaristice ale lunii. În zilele libere (zile de repaus săptămânal sau
sărbători legale) se va lua în calcul efectivul de personal din ziua anterioară.
Deci, numărul de muncitori în luna aprilie este: 244.
Statistica întreprinderii

Răspuns corect: a

12. Din activitatea unei S.C. reţinem următoarele date referitoare la


efectivul zilnic în luna aprilie 2001:
L M M J V S D
* * 278 270 230 0 0
250 260 274 240 250 0 0
270 250 279 250 210 0 0
0 230 273 270 250 0 0
260 280 276 260 * * *

Care a fost numărul mediu de muncitori în luna aprilie?


a) 248 b) 249 c) 250 d) 251 e) 247
Răspuns corect: c
13. O unitate şi-a început activitatea în luna aprilie şi a înregistrat
următoarele efective medii de personal pentru lunile în care a funcţionat:
aprilie: 520 muncitori
mai: 540 muncitori
iunie: 500 muncitori.
Care a fost numărul mediu de personal pe semestrul I ?
a) 520 b) 390 c) 540 d) 260 e) 200
Rezolvare:
520 + 540 + 500
T = = 260 muncitori
6
Răspuns corect: d

14. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au reţinut


următorii indicatori statistici referitori la forţa de muncă:
Structura numărului total de muncitori (%)
Secţii
iulie august
1 50 52
2 50 48

La secţia 1 numărul de muncitori a crescut cu 9,2%.


La secţia 2 numărul de muncitori a crescut cu 6 oameni.
Care a fost numărul de muncitori la secţia 1 în luna august ?
a) 715 b) 819 c) 1638 d) 572 e) 1092 Raspuns corect b.
Statistica întreprinderii

15. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au


înregistrat următorii indicatori statistici referitori la forţa de muncă:
Durata efectivă a zilei de lucru
Secţii
(ore)
iulie august
1 7,5 7,6
2 7,7 7,8
S.C. 7,6 7,68
Ca urmare a modificării duratei medii a zilei de lucru volumul de
om-ore efectiv lucrate în august a fost mai mare cu 1880.
Câte om-ore au fost lucrate la secţia 1 în luna august ?
a) 106476 b) 107160 c) 107890 d) 108114
e) 108236
Răspuns corect: b

16. O întreprindere realizează o economie relativă la fondul de


salarii de 27,5 milioane u.m. în condiţiile în care salariul mediu a crescut cu
20%, productivitatea medie lunară a muncii a crescut de 1,25 ori, iar
indicele producţiei realizate a fost de 1,375. Salariul mediu prevăzut pentru
un muncitor a fost de 5 milioane u.m.. În aceste condiţii:
1. Economia relativă în cifre relative a forţei de muncă a fost de
20%.
2. Numărul mediu de muncitori utilizat efectiv a fost de 110.
3. Risipa relativă a forţei de muncă a fost de 20%.
4. Numărul mediu de muncitori planificat a fost de 100.
5. Economia relativă în cifre relative a fondului de salarii a fost 0%.
Variante de răspuns:
a) 2,3,4 b) 3,4,5 c) 2,3,5 d) 2,4,5 e) 1,2,4
Răspuns corect: a

17. La societatea comercială X în luna iulie productivitatea muncii a


înregistrat o creştere cu 25% faţă de nivelul planificat, înregistrându-se o
economie relativă în cifre absolute de 325 muncitori.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Care a fost numărul mediu de muncitori al societăţii în luna iulie?


a) 1100 b) 1140 c) 1180 d) 1260 e) 1300

Rezolvare:

wl1 Iq
R wl = 25% ⇒ = 1,25 ⇒ = 1,25
wl 0 IT
EA
R = T1 − I q T 0 = −325 ⇒ T1 − 1,25 I T ∗ T 0 = −325 ⇒ T1 = 1300 muncitori

Răspuns corect: e

18. În luna august o societate comercială a înregistrat o creştere cu


25% a productivităţii muncii faţă de luna iulie, majorând salariul mediu al
angajaţilor cu 5%.
Societatea comercială a înregistrat o economie relativă exprimată în
cifre absolute de 342,857 milioane u.m. la fondul de salarii.
Care a fost fondul de salarii pe care l-a plătit societatea comercială în
luna august ?
a) 1,8 mld. u.m. b) 1,9 mld. u.m. c) 2 mld. u.m.
d) 2,1 mld. u.m. e) 2,2 mld. u.m.
Rezolvare:

wl1 Iq
R wl = 25% ⇒ = 1,25 ⇒ = 1,25
wl 0 IT
s1 I
R s = 5% ⇒ = 1,05 ⇒ Fs = 1,05
s0 IT
I Fs
EA
R = Fs1 − I q Fs 0 = −342,857 mil. lei ⇒ Fs1 − 1,25 1,05 Fs 0 = −342,857 mil. lei ⇒
⇒ Fs1 = 1804,5 mil. lei ≈ 1,8 mld. lei

Răspuns corect: a

19. La societatea comercială X producţia industrială a crescut în


august faţă de iulie cu 17,8835%, productivitatea zilnică a crescut cu 5%, iar
numărul de zile lucrate în medie de un muncitor a fost mai mare de 1,03 ori.
Statistica întreprinderii

Care a fost procentul de modificare al numărului mediu de muncitori?


a) 6% b) 7% c) 8% d) 9% e) 10%
Rezolvare:

q1
R q = 17,8835% ⇒ = 1,178835
q0
wz1 Iq
R wz = 5% ⇒ = 1,05 ⇒ = 1,05
wz 0 I Tz
I Tz 1,178835
I dl = 1,03 ⇒ = 1,03 ⇒ I T = = 1,09 ⇒ R T = 9%
IT 1,05 ∗ 1,03

Răspuns corect: d

20. Societatea comercială X a înregistrat în luna aprilie o depăşire a


planului de producţie cu 6,15%, înregistrând totodată o economie relativă în
cifre relative la forţa de muncă de 9,09%.
Care a fost procentul de modificare al volumului producţiei pe
seama modificării numărului mediu de personal?
a) 2% b) 3% c) 4% d) –3,5% e) –6%

Rezolvare:

R q = 6,15% ⇒ I q = 1,0615
T1 T1
ER
R =( − 1) ∗ 100 = −9,09% ⇒ = 0,9091 ⇒ I T = 0,965
Iq T0 Iq T0

RT T
q = ( I q − 1) ∗ 100 = ( I T − 1)*100 = −3,5%

Răspuns corect: d

21. În luna aprilie 2002 o societate comercială a planificat (normat)


o producţie zilnică de 8,72 tone produs A şi a realizat 7,752 tone produs A,
depăşind planul productivităţii orare cu 5%.
Câte tone a realizat în medie un muncitor într-o oră în luna aprilie ?
a) 1,1772 b) 1,0455 c) 1,0815 d) 1,1881 e) 1,1445
Rezolvare:
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

wz pl = 8,72 tone
wz1 = 7,752 tone
I wz 0,888
R wh = 5% ⇒ I wh = 1,05 ⇒ = = 1,05 ⇒ I dz = 0,845 ⇒
I dz I dz
⇒ dz1 = 8 ∗ 0,845 = 6,76 ore
wz1
wh 1 = = 1,1446 tone
dz1
Răspuns corect: e

22. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au


înregistrat următorii indicatori economici:
Valoarea producţiei Indicele
Număr de muncitori
Produs (miliarde u.m.) preţurilor
iulie august iulie august (%)
A 3 3,3 60 60 110
B 5 6 140 110 120

Cu câte procente s-a modificat nivelul mediu al productivităţii lunare


a muncii?
a) 4,14% b) 5,26% c) 17,6% d) 8,1% e) 11,1%
Rezolvare:

wl* ∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i0
R wl = ( I wl − 1) ∗ 100 = ( − 1) ∗ 100 = ( / − 1) ∗ 100 =
wl 0 ∑ T i1 ∑ T i0
q A1 p A1: I pA + q B1 p B1: I pB ∑ q i0 p i0
=( / − 1) ∗ 100 =
∑ T i1 ∑ T i0
3,3:1,1 + 6:1,2 8
=( / − 1) ∗ 100 = 17,6%
170 200

Răspuns corect: c

23. Care dintre următoarele relaţii de ordine caracterizează


respectarea corelaţiei economice între modificarea fondului de salarii şi
modificarea altor indicatori economici?
Statistica întreprinderii

a) I ∑ Fs > I wl b) I ∑ Fs < I ∑ T c) I ∑ Fs < I wl

d) I ∑ Fs > I ∑ qp e) I ∑ Fs < I ∑ qp

Răspuns corect: e

24. Analiza corelată a producţiei cu productivitatea muncii şi cu


utilizarea timpului de lucru permite identificarea unui număr n de factori
economici. Care este modificarea absolută a volumului producţiei ce conţine
influenţele celor mai mulţi factori ?

a) ∆ wl b) ∆ wz c) ∆ ∑ Th d) ∆ h e) ∆ wh
∑q ∑q ∑q ∑q ∑q

Răspuns corect: e

25. Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele


date pentru lunile iulie şi august:
Durata lunii de lucru
Secţii (zile)
VII VIII
1 17 17,4
2 16 16,3
S.C. 16,5 16,894

Numărul total de muncitori din societatea comercială a crescut cu


50, în timp ce la secţia 1 numărul de muncitori a crescut de 1,134 ori.
Care este modificarea absolută a numărului de muncitori de la secţia
2 pe seama modificării structurii numărului de muncitori ?
a) 42 b) –42 c) 0 d) 25 e) 50
Răspuns corect: b
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

26. Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele


date pentru lunile iulie şi august:
Durata lunii de lucru
Secţii (zile)
VII VIII
1 17 17,4
2 16 16,3
S.C. 16,5 16,894

Numărul total de muncitori din societatea comercială a crescut cu


50, în timp ce la secţia 1 numărul de muncitori a crescut de 1,134 ori.
Care este modificarea absolută a numărului de muncitori de la secţia
1 pe seama modificării numărului total de muncitori?
a) 0 b) 50 c) 25 d) 42 e) –42
Răspuns corect: c

27. Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele


date pentru lunile iulie şi august:
Durata lunii de lucru
Secţii (zile)
VII VIII
1 17 17,4
2 16 16,3
S.C. 16,5 16,894

Numărul total de muncitori din societatea comercială a crescut cu


50, în timp ce la secţia 1 numărul de muncitori a crescut de 1,134 ori.
Care este timpul efectiv lucrat exprimat în om-zile în lunile iulie şi
august?
a) 16500 respectiv 16894
b) 16894 respectiv 17738,7
c) 10000 respectiv 17738,7
d) 16500 respectiv 17738,7
e) 16500 respectiv 1238,7
Răspuns corect: d
Statistica întreprinderii

28. Se cunosc următoarele date în legătură cu activitatea productivă


a unei întreprinderi având două secţii, pentru lunile iulie şi august,
referitoare la fabricarea unui produs:

Volumul fizic Productivitatea lunară Zile nelucrate


al producţiei a muncii ce revin în medie
Secţii (buc.) (buc./muncitor) pe un muncitor
VII VIII VII VIII VII VIII
1 20000 23100 400 420 0,7 0,8
2 30000 31900 400 550 0,6 0,6

Durata normală a lunii de lucru a fost de 21 zile.


Care a fost durata medie a lunii de lucru în iulie respectiv în august ?
a) 20 respectiv 21 zile b) 20,36 respectiv 20,304 zile
c) 21 zile în ambele luni d) 20,35 respectiv 20,3 zile
e) 20,4 respectiv 20,2 zile
Rezolvare:

Din volumul producţiei şi din productivitatea lunară a muncii


deducem numărul de muncitori, respectiv structura numărului de muncitori
pe secţii.
Relaţia de calcul a numărului de muncitori, respectiv a structurii
este:
qi T
Ti = ; y iT = i
wli ∑ Ti
Din zile nelucrate ce revin în medie pe un muncitor într-o lună şi din
durata normală a lunii de lucru deducem durata lunii de lucru pe secţii în
ambele perioade după relaţia:
dl = dnl – zile nelucrate ce revin pe muncitor =
= 21 – zile nelucrate ce revin pe muncitor
După ce am determinat durata lunii de lucru pe secţii, respectiv
structura numărului de muncitori determinăm durata medie a lunii de lucru
conform relaţiei:
dl = ∑ dl i y T
i
Răspuns corect: b
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

29. Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele


date:
• numărul total de muncitori în perioada de bază a fost 125, iar în
perioada curentă 113,
• volumul fizic al producţiei realizate a fost în perioada de bază
50000 bucăţi, iar în perioada curentă 55000 bucăţi.

Care afirmaţie este adevărată?


a) S.C. a înregistrat o risipă relativă în cifre relative a numărului de
muncitori de 17,81%.
b) S.C. a înregistrat o risipă relativă în cifre absolute a numărului de
muncitori în valoare de 24 muncitori.
c) S.C. a înregistrat o economie relativă în cifre relative a numărului
de muncitori de 17,81%.
d) S.C. a înregistrat o risipă absolută de 12 muncitori.
e) Nici o variantă de răspuns nu este corectă.
Răspuns corect: c

30. Se cunosc următoarele informaţii din activitatea unei


întreprinderi industriale pentru luna septembrie din doi ani consecutivi:
Mărimea cu care contribuie fiecare
Structura numărului
secţie la formarea nivelului mediu
de muncitori
Secţii al productivităţii muncii
(%)
(mii u.m./pers.)
0 1 0 1
1 38 34 4596,48 3971,2
2 62 66 7403,52 7565,6

Productivitatea medie lunară a muncii în perioada de bază a fost:


a) 12000 mii u.m./persoană b) 6321 mii u.m./persoană
c) 11536,8 mii u.m./persoană d) 6000 mii u.m./persoană
e) 12096 mii u.m./persoană

Rezolvare:

wl = ∑ wli y T = ∑ X wl
i i
Statistica întreprinderii

wl 0 = 4596,48 + 7403,52 = 12000 mii/persoană


Răspuns corect: a

31. Din activitatea unei societăţi comerciale având două secţii


productive reţinem următoarele informaţii pentru două luni consecutive:
Productivitatea lunară a muncii
Secţii (mii u.m./muncitor)
0 1
1 9,6 11,625
2 6,0 7,500
S.C. 7,8 9,480

Numărul total de muncitori a crescut cu 100, creşterea la secţia 1


fiind cu 0,8%.
Care a fost numărul total de muncitori în perioada 0, respectiv în
perioada 1?
a) 200 respectiv 210 muncitori
b) 2000 respectiv 2800 muncitori
c) 2000 muncitori în ambele perioade
d) 2500 respectiv 2600 muncitori
e) 2000 respectiv 2100 muncitori
Răspuns corect: e

32. Din activitatea unei societăţi comerciale având două secţii


productive reţinem următoarele informaţii pentru lunile iulie şi august:
Salariul lunar
Secţii (mil. u.m./muncitor)
iulie august
1 1,38 1,47
2 1,50 1,416
S.C. 1,458 1,4295

Numărul total de muncitori a scăzut cu 200, respectiv cu 20%.


Care a fost numărul de muncitori la secţia 2 în luna august ?
a) 600 b) 650 c) 200 d) 800 e) 350
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

33. Din activitatea unei societăţi comerciale având două secţii


productive reţinem următoarele informaţii pentru lunile iulie şi august:
Salariul lunar
Secţii (mil. u.m./muncitor)
iulie august
1 1,38 1,47
2 1,50 1,416
S.C. 1,458 1,4295

Numărul total de muncitori a scăzut cu 200, respectiv cu 20%,


determinând o scădere a timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile cu 3800.
Durata medie a lunii de lucru a crescut de 1,04 ori.
Raportul dintre fondul de salarii lunar şi cel zilnic a fost de 1,1 în
luna iulie şi de 1,2 în luna august.
Care a fost variaţia salariului mediu lunar şi a fondului de salarii pe
seama salariului mediu zilnic ?
a) 120 milioane u.m. respectiv 12000 milioane u.m.
b) 0,149 milioane u.m. respectiv 119,2 milioane u.m.
c) nici o variantă de răspuns nu este corectă
d) 0,126 milioane u.m. respectiv 100,8 milioane u.m.
e) 0,126 milioane u.m. respectiv 126 milioane u.m.
Răspuns corect: d

34. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a) ∆ dz i + ∆ dli = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi
b) ∆ dz i + ∆ h i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi
c) ∆ dz i + ∆ T i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi
d) ∆ dz i + ∆ dl i + ∆ Tz i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi ∑ Thi

e) ∆ dz i + ∆ dli + ∆ T i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi ∑ Thi

Răspuns corect: e
Statistica întreprinderii

35. Care afirmaţie este adevărată ?


hi dz
a) I Thi ∗ I Thii = I Thi
h T
b) I Thi i ∗ I Thi
i
= I Thi
Tz T
c) I Thii ∗ I Thi
i
= I Thi
Tz dl
d) I Thii ∗ I Thii = I Thi
dz dl h T
e) I Thii ∗ I Thii ∗ I Thi
i
∗ I Thi
i
= I Thi

Răspuns corect: b

36. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată ?

dz i y iTz dl yT
a) I h = I ∗I ∗I i ∗I i
h h h h
dz i dl i
b) Ih = I +I
h h
T
c) I h = I dz ∗ I dl ∗ I y
h h h
Tz T
d) I h = I dz ∗ I y ∗ I dl ∗ I y
h h h h
dz i Tz
y iT
e) I h = I ∗ Iy ∗ I dl ∗ I
h h h h

Răspuns corect: a

37. Indicele dinamicii salariului mediu lunar în corelaţie cu


indicatorii folosirii timpului de lucru are următoarea relaţie de calcul:

s z1 ∗ dz1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
a) I s =
s z 0 ∗ dz 0 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0
Th Th
∑ sh il y i1 ∑ dz il y i1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
b) I s =
Th Tz
∑ sh i0 y i0 ∑ dz i0 y i1 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

∑ sh i1 y iTh
1 ∑ dz i1 y iTz
1 ∑ dli1 y iT1 ∗ b1
c) I s =
∑ sh i0 y iTh y Tz yT ∗
0 ∑ dz i0 i0 ∑ dl i0 01 b 0
s h1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
d) I s =
s h 0 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0
s h1 ∑ dz i1 y iT1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
e) I s =
s h 0 ∑ dz i0 y iT0 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0

Răspuns corect: b

38. Din activitatea unei întreprinderi industriale reţinem următoarele


date pentru luna mai:
• indicele îndeplinirii planului duratei medii a lunii de lucru a fost
de 98%,
• timpul mediu efectiv lucrat s-a redus faţă de nivelul planificat cu
13 ore, din care, pe seama variaţiei duratei medii a zilei de lucru
cu 9,8 ore,
• modificarea absolută a volumului de timp efectiv lucrat
exprimat în om-zile datorită variaţiei duratei medii a lunii de
lucru a fost de – 649,6 om-zile,
• ritmul sporului numărului mediu de muncitori a fost de 1,5%.

Care a fost numărul de muncitori planificat ?


a) 1624 b) 2300 c) 1600 d) 1250 e) 1325

Răspuns corect: c

39. Din activitatea unei întreprinderi industriale se cunosc


următoarele informaţii:
• numărul de muncitori este de 214,
• zile nelucrate ce revin în medie pe un muncitor într-o lună sunt
3, iar durata normală a lunii de lucru e de 23 zile,
• durata medie a zilei de lucru este de 7,5 ore.
Statistica întreprinderii

Structura timpului nelucrat este:


¾ zile întregi: - concedii de odihnă 50%
- timp nelucrat motivat 20%
- timp nelucrat nemotivat 30%
¾ ore în cadrul schimbului:
- timp nelucrat motivat: 60%
- timp nelucrat nemotivat: 40%.
Timpul lucrat suplimentar a fost de 107 om-zile şi de 3852 om-ore

Care este fondul de timp maxim disponibil exprimat în om-zile,


respectiv în om-ore ?
a) 4280 om-zile respectiv 32100 om-ore
b) 4601 om-zile respectiv 36808 om-ore
c) 4601 om-zile respectiv 32808 om-ore
d) 4408,4 om-zile respectiv 34411,2 om-ore
e) 4601 om-zile respectiv 34668 om-ore
Răspuns corect: b

40. Din activitatea unei întreprinderi industriale se cunosc


următoarele informaţii din luna aprilie din doi ani consecutivi:
Structura numărului
Zile nelucrate ce revin
de muncitori
Secţii în medie pe muncitor
(%)
0 1 0 1
1 38 34 1,55 1,4
2 62 66 2,30 1,4

Se mai cunosc:
• numărul de muncitori în perioada curentă a fost de 2100,
• durata normală a lunii de lucru este de 22 zile,
• 40% din om-zilele nelucrate sunt datorate concediilor de odihnă,
• timpul mediu efectiv lucrat a depăşit nivelul din perioada de
bază cu 5,704 ore,
• coeficientul folosirii duratei normale a zilei de lucru în perioada
de bază a fost de 95%.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Care este fondul de timp maxim disponibil în perioada curentă


exprimat în om-zile, respectiv în om-ore ?
a) 45024 respectiv 360192
b) 43260 respectiv 330939
c) 43260 respectiv 346080
d) 40000 respectiv 320000
e) 63000 respectiv 504000

Răspuns corect: a

41. Prin condiţiile contractuale s-a prevăzut ca timpul mediu de


lucru lunar să fie de 168 ore pe om, iar nivelul planificat al productivităţii
medii orare a fost de 100 bucăţi. Datorită pierderilor de timp de lucru,
timpul efectiv lucrat a reprezentat 83,33% din nivelul planificat. Ştiind că
numărul mediu de muncitori utilizat a fost cel planificat, se cere să se
precizeze cu câte procente, respectiv cu câte bucăţi s-a modificat
productivitatea medie orară realizată faţă de nivelul planificat, ştiind că
volumul fizic al producţiei planificate a fost realizat întocmai. Variante de
răspuns:
a) cu 10% respectiv cu 30 bucăţi
b) cu 30% respectiv cu 10 bucăţi
c) cu - 20% respectiv cu - 20 bucăţi
d) cu - 10% respectiv cu - 10 bucăţi
e) cu 20% respectiv cu 20 bucăţi
Răspuns corect: e

42. Care dintre modificările absolute ale indicatorilor de nivel ai


timpului de muncă efectiv lucrat cuprinde cei mai mulţi factori de influenţă
identificabili ?

a) ∆ dl b) ∆ dz c) ∆ ∑ Tz d) ∆ dl
∑ Tz ∑ Th ∑ Th ∑ Th
e) ∆ dl
∑ Th

Răspuns corect: e
Statistica întreprinderii

43. Analiza corelată a productivităţii muncii cu utilizarea timpului de


lucru permite identificarea unui număr n de factori de influenţă. Care este
indicele factorial ce conţine cele mai multe influenţe?

a) I dl b) I dz c) I wz d) I wh e) I wz
wl wl wl wl wl

Răspuns corect: b

44. Care dintre următoarele relaţii de ordine caracterizează


respectarea corelaţiei economice între modificarea salariului mediu şi alţi
indicatori economici?

a) I s > I w b) I s < I ∑ T c) I s > I ∑ qp


d) I s < I w e) I s < I ∑ qp

Răspuns corect: a

45. La o societate comercială în luna august, producţia industrială a


crescut cu 21% faţă de iulie, productivitatea orară a crescut de 1,1 ori, iar
numărul de ore lucrate în medie de un muncitor a crescut cu 10%.

Care a fost procentul de modificare al numărului mediu de


muncitori?
a) –5% b) –3% c) 0 d) 3% e) 7%

Rezolvare:

∑ q i1
R ∑ qi = 21% ⇒ = 1,21
∑ q i0
wh1 ∑ q i1 ∑ q i0
I wh = 1,1 ⇒ = 1,1 ⇒ : = 1,1
wh 0 ∑ Th i1 ∑ Th i0
h1 ∑ Th i1 ∑ Th i0 ∑ T i1
R h = 10% ⇒ = 1,1 ⇒ : = 1,1 ⇒ =1⇒ R ∑ T = 0
h0 ∑ T i1 ∑ T i0 ∑ T i0

Răspuns corect: c
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

46. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-a înregistrat


următoarea situaţie economică:
Valoarea producţiei Indicele
Nr. muncitori
Produs (mil.u.m.) preţului
VII VIII VII VIII (%)
A 150 165 30 30 110
B 250 300 70 80 120

Cu câte procente s-a modificat nivelul mediu al productivităţii


muncii?
a) 9% b) –7,5% c) –2% d) 3,2% e) 5,68%

Rezolvare:

R wl = ?
1
∑ q i1 p i1 ∗
wl* ∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i0 I p ∑ q i0 p i0
= : = : =
wl 0 ∑ T i1 ∑ T i0 ∑ T i1 ∑ T i0
165:1,1 + 300:1,2 150 + 250 10
= : = ⇒ R wl = 9%
110 100 11
Răspuns corect: a

47. Salariul mediu nominal net în luna ianuarie 2001 a fost de 2738
mii u.m., iar în decembrie 2000 de 2912 mii u.m. Rata inflaţiei în ianuarie
2001 comparativ cu decembrie 2000 a fost de 3,7%. Dinamica salariului real
în ianuarie faţă de decembrie 2000 a fost de:
a) 112,5% b) 60,41% c) 90,67%
d) 101,5% e) 117,55%

48. Productivitatea medie lunară a muncitorilor unei întreprinderi a


fost de 14400 bucăţi / muncitor, iar timpul mediu lucrat de un muncitor într-
o lună a fost de 160 ore. Dacă timpul mediu de lucru a unui muncitor într-o
lună se reduce cu 10%, cu cât va trebui să sporească productivitatea medie a
muncii pentru ca volumul producţiei să rămână constant ?
a) cu 133,33% b) cu 33,33% c) cu 11,11%
d) cu 111,11% e) cu 10%
Statistica întreprinderii

49. În condiţiile în care durata medie a lunii de lucru a crescut de la


o perioadă la alta cu 0,5 zile, durata medie a zilei de lucru a fost de 7 ore în
ambele perioade, productivitatea medie orară a crescut de 1,2 ori în perioada
de bază, fiind de 14 produse de un muncitor într-o oră, numărul de
muncitori a crescut cu 20%, ajungând la 120 muncitori, atuci modificarea
volumului producţiei obţinute ca urmare a modificării duratei medii a lunii
de lucru este:
a) 9800 produse b) 5880 produse c) 5835 produse
d) 7056 produse e) 3100 produse.

50. În lunile iulie şi august societatea comercială X a înregistrat


următorii indicatori statistici:
• economia relativă la forţa de muncă a fost de 20%, iar cea în
cifre absolute a fost de 137,5 muncitori,
• numărul de muncitori a crescut cu 50,
• volumul producţiei a crescut cu 3375 bucăţi.
Care a fost volumul producţiei societăţii comerciale în luna august?
a) 12375 bucăţi b) 11000 bucăţi c) 13750 bucăţi
d) 15125 bucăţi d) 9000 bucăţi

Indicaţii:
∑ T i1 ∑ T i1
ER
R =( − 1) ∗ 100 = −20% ⇒ = 0,8
I ∑ q ∑ T i0 I ∑ q ∑ T i0

EA
R = ∑ T i1 − I ∑ q ∑ T i0 = −137,5 ⇒ ∑ T i1 = 550 muncitori
∆ ∑ Ti = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 50 ⇒ ∑ T i0 = 500 muncitori ⇒ I ∑ q = 1,375
∆ ∑ q = 3375 bucăţi ⇒ ∑ q i1 = 12375 bucăţi

Răspuns corect: a

51. În lunile iulie şi august societatea comercială X a înregistrat


următorii indicatori statistici:
• economia relativă la forţa de muncă a fost de 20%, iar cea în
cifre absolute a fost de 137,5 muncitori,
• numărul de muncitori a crescut cu 50,
• volumul producţiei a crescut cu 4125 bucăţi.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

Care a fost volumul producţiei societăţii comerciale în luna august?


a) 13750 bucăţi b) 15125 bucăţi
c) 11000 bucăţi d) 9000 bucăţi e) 12100 bucăţi

Răspuns corect: b

52. Societatea comercială X a înregistrat în lunile iulie şi august


următorii indicatori statistici:
• numărul de om-zile a crescut cu 7,8%,
• creşterea productivităţii muncii lunare a determinat un plus de
producţie de 5,5 miliarde u.m.,
• societatea a înregistrat o economie relativă în cifre relative la
numărul de muncitori de 20%,
• numărul mediu de muncitori a crescut cu 160 de oameni.
Durata lunii de lucru
Subunităţi (zile)
iulie august
1 20,0 20,5
2 20,5 19,0
S.C. 20,2 19,796

Să se determine productivitatea medie a muncii realizată în luna iulie


de către societate?
a) 12,5 milioane u.m. b) 8 milioane u.m.
c) 12 milioane u.m. d) 15,2 milioane u.m.
e) 6 milioane u.m.
Indicaţii:

dl1 ∑ T i1 19,796∑ T i1
R ∑ Tz = 7,8% ⇒ I ∑ Tz = 1,078 ⇒ = = 1,078
dl 0 ∑ T i0 20,2∑ T i0
∑ Ti1
⇒ = 1,1
∑ T i0
∆ wlq = ( wl1 − wl 0 ) ∗ ∑ T i1 = 5,5 miliarde lei

∑ T i1 ∑ T i1
ERR = ( − 1) ∗ 100 = − 20% ⇒ = 0,8 ⇒
I ∑ q ∑ T i0 I ∑ q ∑ T i0
Statistica întreprinderii

1,1
⇒ I∑ q = = 1,375
0,8
∆ ∑ T = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 160 muncitori ⇒ ∑ T i0 = 1600 muncitori;
∑ T i1 = 1760
∑ q i1 ∑ q i0
∆ wlq = ( wl1 − wl 0 ) ∗ ∑ T i1 = ( − ) ∗ ∑ T i1 = 5,5 miliarde,
∑ ∑ T i1 ∑ T i0
iar I ∑ q = 1,375 ⇒ ∑ q i0 ⇒ wl 0

Răspuns corect: a

53. Societatea comercială X a înregistrat în lunile iulie şi august


următorii indicatori statistici:
• numărul de om-zile a crescut cu 7,8%,
• creşterea productivităţii muncii lunare a determinat un plus de
producţie de 5,5 miliarde u.m.,
• societatea a înregistrat o economie relativă în cifre relative la
numărul de muncitori de 20%,
• numărul mediu de muncitori a crescut cu 200 oameni.
Durata lunii de lucru
Subunităţi (zile)
iulie august
1 20,0 20,5
2 20,5 19,0
S.C. 20,2 19,796

Să se determine productivitatea medie a muncii realizată în luna iulie


de către societate?
a) 11,2 milioane u.m. b) 8,4 milioane u.m.
c) 15 milioane u.m. d) 5,2 milioane u.m.
e) 10 milioane u.m.
Răspuns corect: e

54. În luna iulie societatea comercială X a programat ponderea


fondului de salarii în cifra de afaceri să fie de 25%, realizând efectiv o
pondere de 24,25%.

Cu câte procente a fost mai mic (mai mare) salariul mediu decât
productivitatea medie a muncii ?
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

a) –3% b) 3% c) 7% d) 10% e) 12%


Răspuns corect: a

55. Societatea comercială X a programat pentru luna mai o pondere


a fondului de salarii în cifra de afaceri de 30%, realizând efectiv o pondere
de 33% în condiţiile în care a depăşit numărul mediu de salariaţi cu 50
oameni.

Cu câte procente a fost mai mic (mai mare) salariul mediu decât
productivitatea medie a muncii ?
a) –5% b) –7% c) 7% d) 10% e) 12%
Răspuns corect: d

56. În luna august societatea comercială X a realizat o cifră de


afaceri mai mare cu 21% decât în luna iulie a aceluiaşi an. Productivitatea
medie orară (calculată pe baza cifrei de afaceri) realizată în luna iulie a fost
de 50000 u.m., iar în luna august de 60500 u.m.. Numărul mediu de ore
lucrate în cele două luni de un muncitor nu s-a modificat.

Care a fost modificarea absolută a cifrei de afaceri datorate


modificării numărului mediu de muncitori (miliarde u.m.)?
a) –11,2 b) 11,2 c) 7 d) 0 e) –7
Răspuns corect: d

57. În luna august faţă de luna iulie societatea comercială X a


înregistrat următorii indicatori statistici:
• economia relativă în cifre relative la forţa de muncă a fost de
20%
• economia relativă în cifre absolute la forţa de muncă a fost de
206 oameni
• creşterea productivităţii muncii a determinat un spor de
producţie de 206000 bucăţi.
Care a fost nivelul producţiei în luna august ( mii bucăţi )?
a) 975 b) 1015 c) 1030 d) 1050 e) 1175
Răspuns corect: c
Statistica întreprinderii

58. Din activitatea unei societăţi comerciale se cunosc următoarele


date:
• indicele numărului de muncitori a fost de 1,2,
• indicele volumului fizic al producţiei a fost de 1,1.
Care a fost modificarea relativă în cifre relative a numărului de
muncitori?
a) 12% b) – 11,1% c) 10% d) 9,09% e) –9,09%
Răspuns corect: d

59. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au


înregistrat următorii indicatori statistici referitori la forţa de muncă:
Durata efectivă a lunii de lucru
Numărul de muncitori
Secţii (zile)
VII VIII VII VIII
1 20,3 20,2 50 55
2 20,4 20,4 75 58

Care a fost valoarea absolută a unui procent de modificare a duratei


medii a lunii de lucru ?
a) 0,3032 b) 0,2036 c) 0,0812 d) 0,1224 e) 0,407
Răspuns corect: b

60. Referitor la utilizarea timpului de lucru şi la forţa de muncă se


cunosc următoarele date din activitatea unei societăţi comerciale:
• creşterea timpului total lucrat exprimat în om-ore pe seama
modificării numărului de muncitori a fost de 20 om-ore,
• creşterea timpului total efectiv lucrat exprimat în om-ore pe
seama modificării duratei medii a zilei muncă de lucru a fost de
30 om-ore,
• modificarea timpului total lucrat exprimat în om-ore pe seama
modificării duratei medii a lunii de lucru a fost de 50 om-ore,
• modificarea timpului total lucrat exprimat în om-ore pe seama
modificării numărului de ore lucrate de un muncitor în cursul
perioadei a fost de 80 om-ore.
Care a fost modificarea timpului total lucrat exprimat în om-ore?
a) 100 om-ore b) 180 om-ore c) 130 om-ore
d) 150 om-ore e) 80 om-ore
Răspuns corect: a
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii

61. Se cunosc următoarele informaţii din activitatea unei societăţi


comerciale având două secţii cu producţie omogenă, pentru luna octombrie
din 2 ani consecutivi:
Productivitatea lunară a muncii
Secţii (milioane u.m./muncitor)
0 1
1 9,6 11,625
2 6,0 7,500
Total 7,8 9,480

Numărul de muncitori a crescut cu 100, creşterea la secţia 1 fiind cu


0,8%.
Care a fost valoarea totală a producţiei în perioada de bază?
a) 15600 milioane u.m. b) 21000 milioane u.m.
c) 17680 milioane u.m. d) 18320 milioane u.m.
e) 12156 milioane u.m.

Răspuns corect: a
4. TESTE GRILĂ
A. Capital fix
1. Care este relaţia de ordine a modificărilor factoriale (absolute) ale
volumului producţiei ce reflectă cel mai bine mai buna utilizare a capitalului
fix ?

a) ∆ Ku > ∆ Kinz b) ∆ Ku < ∆ Kinz c) ∆ Ku > ∆ ∑ Cf


∑ qp ∑ qp ∑ qp ∑ qp ∑ qp ∑ qp

d) ∆ Ku < ∆ ∑ Cf e) ∆ Ku > ∆ ∑ T
∑ qp ∑ qp ∑ qp ∑ qp

Răspuns corect: b
2. La societatea comercială X în 2001 producţia industrială a crescut
cu 8,3% faţă de 2000. Indicatorul de utilizare al capitalului fix a crescut cu
20%, iar înzestrarea tehnică a muncii a scăzut cu 5%.
Care a fost modificarea relativă a volumului producţiei pe seama
modificării numărului mediu de muncitori ?
a) –4% b) –5% c) –6% d) 1% e) 2%
Rezolvare:
qi1
R q = 8,3% ⇒ = 1,083
q i0
Ku1
R Ku = 20% ⇒ = 1,2
Ku 0
Kinz1 wl Ku1 Kinz1
R Kinz = −5% ⇒ = 0,95 ⇒ 1 = * = 1,2 ∗ 0,95
Kinz 0 wl 0 Ku 0 Kinz 0
q i1 wl1
RT T
q = (I q − 1) ∗ 100 = (I T − 1) ∗ 100 = ( : − 1) ∗ 100 = −5%
q i0 wl 0

Răspuns corect: b
3. La societatea comercială X producţia industrială a crescut cu
4,958% faţă de 2000. Indicatorul de utilizare al capitalului fix a crescut cu
5%, iar înzestrarea tehnică a muncii a scăzut cu 2%.
Statistica întreprinderii

Care a fost modificarea relativă a volumului producţiei pe seama


modificării numărului mediu de muncitori?
a) –2,2% b) –1,8% c) –1,5% d) 4% e) 2%
Răspuns corect: e
4. La societatea comercială X producţia industrială a crescut cu
4,958% faţă de 2000. Indicatorul de utilizare al capitalului fix a crescut cu
5%, iar înzestrarea tehnică a muncii a scăzut cu 2%.
Care a fost modificarea relativă a volumului producţiei pe seama
modificării productivităţii muncii?
a) 2,9 % b) 1,7 % c) –1,5% d) 4% e) 2%
Răspuns corect: a

5. Referitor la productivitatea muncii din cadrul unei întreprinderi se


cunosc următoarele informaţii:
a) indicele productivităţii muncii lunare este de 1,3 şi modificarea
absolută corespunzătoare este de 75 milioane u.m.;
b) modificarea absolută a productivităţii muncii pe seama înzestrării
muncii cu capital fix este de 80 milioane u.m.

Care este indicele productivităţii muncii pe seama coeficientului de


utilizare a capitalului fix?
a) 1,3 b) 1,32 c) 1 d) 0,985
e) 1,8

Răspuns corect: d

1. Din activitatea unui agent economic care are două secţii


productive reţinem următoarele informaţii:
Coeficientul de utilizare al capitalului fix
Secţii 0 1
1 2,50 2,60
2 2,60 3,00
S.C. 2,56 2,82

Valoarea medie a capitalului fix din secţia 2 a crescut cu 4,7619%,


iar la nivelul firmei s-a înregistrat o creştere a aceluiaşi indicator cu 400
milioane unităţi monetare.
Care este valoarea producţiei la secţia 2 în perioada curentă ?
Analiza statistică a capitalului firmei

a) 3744 mil. u.m. b) 4368 mil.u.m. c) 9024 mil.u.m.


d) 5280 mil.u.m. e) 7168 mil.u.m.

Rezolvare:

∑ qp ∑ Ku i ∗ Cf i
Ku = = = ∑ Ku i y Cf ⇒ y Cf
∑ Cf ∑ Cf i i i

2,56 = 2,5 y Cf + 2,6 y Cf


10 20
y10 + y 20 = 1 ⇒ y10 = 0,4; y Cf
Cf Cf Cf
20
= 0,6

2,82 = 2,6 y Cf + 3 y Cf
11 21
y11 + y 21 = 1 ⇒ y11 = 0,45; y Cf
Cf Cf Cf
21
= 0,55

Cf 21 y Cf ∑ Cf i1
R Cf 2 = 4,7619% ⇒ = 1,047619 ⇒ 21 = 1,047619
Cf 20 y Cf
20 ∑ Cf i0
∆ ∑ Cf = ∑ Cf i1 − ∑ Cf i0 = 400 mil. u.m ⇒ ∑ Cf i0 = 2800; ∑ Cf i1 = 3200
Cf 21 = 0,55 ∗ 3200 = 1760
q 21 p 21 = Ku 21 ∗ Cf 21 = 3 ∗ 1760 = 5280 mil. u.m

Răspuns corect: d

7. Referitor la folosirea mijloacelor fixe dintr-o întreprindere se


cunosc următoarele informaţii:
• indicele coeficientului de utilizare al mijloacelor fixe este 1,1, iar
indicele coeficientului de înzestrare a muncii cu capital fix e 1,2.
• modificarea absolută a productivităţii muncii este de 25 milioane
unităţi monetare pe muncitor.
Care este modificarea absolută a productivităţii muncii datorită
modificării înzestrării muncii cu capital fix?
a) 9,4 mil. u.m./muncitor b) 15,6 mil. u.m./muncitor
c) 25 mil. u.m./muncitor d) 0
e) 18,4 mil. u.m./muncitor
Statistica întreprinderii

Rezolvare:
I Ku = 1,1
I Kinz = 1,2 ⇒ I wl = I Ku ∗ I Kinz = 1,32
∆ wl = 25 mil. u.m. / muncitor ⇒ wl1 = 103,125; wl 0 = 78,125
Kinz1
∆ Kinz
wl
= (Kinz1 − Kinz 0) ∗ Ku 0 = ( − 1) ∗ Kinz 0 ∗ Ku 0 = (1,2 − 1) wl 0 =
Kinz 0
= 15,625 mil. u.m. / muncitor

Răspuns corect: b

8. Un producător de energie termică şi electrică a înregistrat o


creştere a randamentului economic de 1,32 ori, în condiţiile în care
consumul total de combustibil a scăzut pe seama modificării consumului
specific de combustibil cu 6400 mii kg c.c.
Care este cantitatea de energie produsă în perioada curentă?
a) 32000 mii kWh b) 10000 mii kWh c) 6400 mii kWh
d) 20000 mii kWh e) 8448 mii kWh
Răspuns corect: d

9. Din activitatea unei centrale electrice reţinem următoarele date


pentru doi ani consecutivi:
Pierderi de energie
Timp efectiv
Energia produsă datorate folosirii
Grup de de funcţionare
(mil. kWh) incomplete a
motoare (ore)
puterii (mil kWh)
0 1 0 1 0
1 7000 7200 52,5 55,44 17,5
2 7500 7500 120,0 132,00 30,0
Centrală 52,5
Timpul de simultaneitate a crescut cu 200 ore.
În aceste condiţii:
1. Timpul efectiv de funcţionare al centralei în perioada 1 a fost de
7200 ore, iar în perioada 0 de 7000 ore.
2. Timpul efectiv de funcţionare al centralei a fost în ambele
perioade de 7500 ore.
3. Puterea maximă de lungă durată totală a fost în ambele perioade
30000 kW.
Analiza statistică a capitalului firmei

4. Modificarea producţiei totale de energie pe seama factorului


intensiv a fost 0.
5. Pierderea totală de energie în perioada 1 datorită folosirii
incomplete a timpului a fost de 37,8 milioane kWh.
Care variantă de răspuns este corectă?
a) 2,3,5 b) 2,3,4 c) 1,2,3 d) 1,2,5 e) 3,4,5
Răspuns corect: a.

10. Din activitatea unei întreprinderi industriale având două secţii


productive reţinem următoarele informaţii din două luni consecutive:
Mărimea cu care contribuie
Structura valorii
fiecare secţie la formarea
mijloacelor fixe
Secţii coeficientului mediu
(%)
al utilizării mijloacelor fixe
0 1 0 1
1 40 45 1,00 1,17
2 60 55 1,56 1,65

Care este valoarea coeficientului mediu al utilizării fondurilor fixe în


perioada 1?
a) 1 b) 2,56 c) 2,82 d) 1,4 e) 0,3
Rezolvare:
Mărimea cu care contribuie fiecare secţie la formarea coeficientului
mediu al utilizării mijloacelor fixe are următoarea relaţie de calcul:

Cf
X iKu = Ku i ∗ y i

În tabel avem informaţii referitoare la y iCf şi la X iKu , deci putem

X Ku
deduce Ku i = i
y Cf i
În tabelul de mai jos vor fi prezentate valorile coeficientului de
utilizare a mijloacelor fixe pe secţii.
Statistica întreprinderii

Coeficientul de utilizare
Secţii
0 1
1 2,5 2,6
2 2,6 3,0

Cf
Ku1 = ∑ Ku i1 y i1 = 2,6 ∗ 0,45 + 3 ∗ 0,55 = 2,82

Mult mai simplu se poate rezolva problema însumând valorile


contribuţiilor la formarea coeficientului mediu în perioada 1, adică 1,17
+1,65.
Răspuns corect: c

11. Din activitatea unei întreprinderi industriale având două secţii


productive reţinem următoarele informaţii din două luni consecutive:

Structura valorii Mărimea cu care contribuie


mijloacelor fixe fiecare secţie la formarea
Secţii coeficientului mediu
(%) al utilizării mijloacelor fixe
0 1 0 1
1 40 45 1,00 1,17
2 60 55 1,56 1,65

Care este valoarea coeficientului mediu al utilizării mijloacelor fixe


în perioada 0 ?
a) 1 b) 2,56 c) 2,82 d) 1,4 e) 0,3

Răspuns corect: b

12. Producţia unei întreprinderi industriale a crescut în anul curent


faţă de anul de bază de 1,44 ori, înzestrarea tehnică a muncii nu s-a
modificat, iar productivitatea medie a muncii a crescut cu 20%. În aceste
condiţii:
1. Numărul de muncitori a scăzut cu 20%;
2. Coeficientul de utilizare a mijloacelor fixe a crescut cu 20%;
3. Indicele producţiei pe seama modificării numărului de muncitori a
fost de 1,2
4. Valoarea medie a mijloacelor fixe a crescut cu 20%
Analiza statistică a capitalului firmei

5. Numărul de muncitori nu s-a modificat.


Care variantă de răspuns este corectă:
a) 2,3,4 b) 1,2,3 c) 1,2,4 d) 2,3,5 e) 3,4,5
Răspuns corect: a

13. Ştiind că coeficientul de utilizare al mijloacelor fixe, coeficientul


de înzestrare al mijloacelor fixe şi numărul de muncitori au crescut fiecare
de k ori, atunci valoarea producţiei:
a) va creşte de k 3 ori b) va creşte de k ori
c) nu se va modifica d) va creşte de k 2 ori
e) va creşte de k 2 − k ori.
Răspuns corect: a

14. Care dintre următoarele relaţii este corectă:

a) I ∑ qp = I w * I ∑ Cf

b) ∆ ∑ qp = ∆ Ku + ∆ Kinz + ∆ ∑ Cf
∑ qp ∑ qp ∑ qp

c) ∆ ∑ qp = ∆ Ku + ∆ Kinz + ∆ ∑ T

d) I ∑ qp = I Ku * I Kinz * I ∑ T

e) ∆ w = ∆ Kinz + ∆ ∑ T
w w
Răspuns corect: d

15. Din evidenţa economico-financiară a unei întreprinderi au fost


extrase următoarele informaţii referitoare la activitatea de producţie şi
gestionare a mijloacelor fixe:
• gradul de utilizare al mijloacelor fixe, calculat în raport cu
producţia brută exprimată în preţuri curente, a scăzut în perioada
curentă faţă de cea de bază cu 5%, ceea ce a condus la o
diminuare a producţiei brute exprimate în preţuri curente cu 80
milioane lei.
Statistica întreprinderii

• numărul mediu de salariaţi a crescut în perioada curentă faţă de


perioada de bază cu 6%, ceea ce a condus la o creştere a
producţiei brute exprimate în preţuri curente cu 60 milioane lei.
Care este modificarea absolută a volumului producţiei brute
exprimată în preţuri curente ?
a) –80 milioane lei b) 540 milioane lei c) 60 milioane lei
d) 0 e) 600 milioane lei
Răspuns corect: e

16. Din evidenţa economico-financiară a unei întreprinderi au fost


extrase următoarele informaţii referitoare la activitatea de producţie şi
gestionare a mijloacelor fixe:
• gradul de utilizare al mijloacelor fixe a scăzut în perioada curentă
faţă de cea de bază cu 5%, ceea ce a condus la o diminuare a
producţiei cu 80 milioane lei.
Care este valoarea producţiei în perioada curentă ?
a) 1200 milioane lei b) 1600 milioane lei c) 1300 milioane lei
d) 0 e) 80 milioane lei
Răspuns corect: b

17. La o societate comercială în anul 2001 producţia industrială a


crescut faţă de anul 2000 cu 2,5 miliarde lei, înzestrarea tehnică s-a dublat,
iar numărul de muncitori s-a redus la jumătate.
Care a fost modificarea absolută a producţiei pe seama indicatorului
de utilizare a capitalului fix ?
a) 1 mld.lei b) 2,5 mld.lei c) 1,75 mld.lei
d) 2 mld.lei e) 2,2 mld.lei
Rezolvare:
∆ qp = q1 p1 − q 0 p 0 = 2,5 mld.
I Kinz = 2 ⇒ Kinz1 = 2 Kinz 0
I T = 0,5 ⇒ T1 = 0,5 T 0
Cf 1 = Kinz1 * T1; Cf 0 = Kinz 0 * T 0 ⇒ Cf 1 = Cf 0
q1 p1 q 0 p 0
Ku = (Ku − Ku ) * Cf = (
∆ qp − ) * Cf 1 = q1 p1 − q 0 p 0 = 2,5 mld.
1 0 1
Cf 1 Cf 0
Analiza statistică a capitalului firmei

Răspuns corect: b

18. Care este relaţia de ordine între indicii factoriali ai producţiei ce


reflectă cel mai bine o mai bună utilizare a capitalului fix ?

a) I Ku < I w b) I Ku > I ∑ Cf c) I Ku > I Kinz


∑ qp ∑ qp ∑ qp ∑ qp ∑ qp ∑ qp
d) I Ku < I Kinz e) I Ku < I ∑ Cf
∑ qp ∑ qp ∑ qp ∑ qp

19. Se cunosc următoarele date convenţionale:


Eficienţa mijloacelor fixe Structura mijloacelor fixe
Ramura (u.m.) (%)
0 1 0 1
A 400 390 50 60
B 200 190 50 40

Care a fost modificarea absolută a eficienţei medii a mijloacelor fixe


ca urmare a modificării structurii mijloacelor fixe pe ramuri ?
a) 220 u.m. b) 106,7 u.m. c) 120 u.m.
d) 10 u.m. e) 20 u.m.

20. Producţia unei întreprinderi industriale a crescut de la o perioadă


la alta cu 50%, iar productivitatea muncitorilor a crescut de 1,25 ori. În
aceste condiţii înzestrarea medie a muncii cu capital fix şi numărul de
muncitori au cunoscut următoarele evoluţii:
a) nu s-au modificat,
b) a crescut cu 20%, respectiv cu 25%,
c) a crescut cu 25% respectiv cu 20%,
d) a crescut de 1,2 ori respectiv de 1,25 ori,
e) au crescut în aceeaşi proporţie, adică de 1,224 ori.

B. Utilaj energetic
1. Care dintre puterile utilizate în caracterizarea statistică a modului
de folosire a utilajului energetic are cea mai frecventă utilizare în analiza
specifică ?
a) Puterea asociată b) Puterea rezervă c) Puterea teoretică
d) Puterea nominală e) Puterea maximă de lungă durată.
Statistica întreprinderii

Răspuns corect: e.

2. Care dintre relaţiile folosite în analiza modului de utilizare a


utilajului energetic enumerate mai jos este incorectă ?
a) ( Pef − Pmld ) * Tcal b) ( Pef − Pmld) * Tef
c) (Tef − Tcal) * Pmld d) ∑ Pef i Tef i − ∑ Pmldi Tef i
e) ∑ Pmldi Tef i − ∑ Pmldi Tcali

Răspuns corect: a.

3. Un producător de energie termică şi electrică a înregistrat în luna


iulie o folosire de 60% a puterii motoarelor din componenţă, pierzând din
această cauză 2020 MWh.
Care a fost producţia de energie în luna iulie ?
a) 3030 MWh b) 3090 MWh c) 3120 MWh
d) 3150 MWh e) 3180 MWh

Răspuns corect: a.

4. Un producător de energie termică şi electrică a înregistrat în luna


iulie o folosire de 60% a puterii motoarelor din componenţă, pierzând din
această cauză 2260 MWh.
Care a fost producţia de energie în luna iulie ?
a) 3210 MWh b) 3330 MWh c) 3360 MWh
d) 3390 MWh e) 3400 MWh

Răspuns corect: c.

1. Termocentrala X în luna aprilie 2001 a consumat în medie 0,5 kg


c.c./kWh, înregistrând o pierdere de 1413,75 t c.c. în procesul de
transformare a energiei (z = 860 / 7000 = 0,123).
Câtă energie a produs termocentrala în luna aprilie ?
a) 3750 MWh b) 3828 MWh c) 3870 MWh
d) 3900 MWh e) 3950 MWh.

Răspuns corect: a.
Analiza statistică a capitalului firmei

6. Termocentrala X în luna aprilie 2001 a consumat în medie 0,5 kg


c.c./kWh, înregistrând o pierdere de 1319,5 t c.c. în procesul de
transformare a energiei (z = 860 / 7000 = 0,123).
Câtă energie a produs termocentrala în luna aprilie ?
a) 3730 MWh b) 3650 MWh c) 3828 MWh
d) 3600 MWh e) 3500 MWh
Răspuns corect: e.
7. În cadrul unei termocentrale, în cursul lunii august, timpul
calendaristic (744 ore) a fost utilizat în proporţie de 80,65%, iar coeficientul
folosirii intensive a utilajului a fost de 0,6. Ca urmare a folosirii incomplete
a puterii termocentralei s-au pierdut 240 MWh.
Care a fost nivelul puterii medii efective şi, respectiv, cantitatea de
energie produsă ?
a) 1 MW ; 500 MWh b) 0,6 MW; 360 MWh
c) 0,75 MW; 660 MWh d) 0,8 MW; 750 MWh
e) 1 MW; 750 MWh.
Răspuns corect: b.

8. Din activitatea unei termocentrale reţinem următoarele informaţii


din două perioade consecutive:
Cantitatea de energie Consum specific
Forme de
(mii kWh) (kg c.c./ kWh)
energie
0 1 0 1
Termică 49000 38400 0,32 0,35
Electrică 82500 92800 0,50 0,55
Total 131500 131200

Care este valoarea consumului mediu specific în perioada curentă ?


a) 0,4329 b) 0,4915 c) 0,45 d) 0,41 e) 0,2

Indicaţii:
Din informaţiile din ipoteză referitoare la cantitatea de energie
deducem structura producţiei de energie.
Statistica întreprinderii

Având structura producţiei de energie şi consumul specific de


combustibil pentru cele două tipuri de energie deducem consumul mediu
specific cu ajutorul relaţiei:
c = ∑ c i y iE

Răspuns corect: b.

9. Din activitatea unei termocentrale reţinem următoarele informaţii


din două perioade consecutive:
Cantitatea de energie Consum specific
Forme de
(mii kWh) (kg c.c./kWh)
energie
0 1 0 1
Termică 49000 38400 0,32 0,35
Electrică 82500 92800 0,50 0,55
Total 131500 131200

Care este modificarea consumului total de combustibil pe seama


modificării cantităţii de energie produse ?
a) –451,6 mii kg c.c. b) –5595 mii kg c.c. c) –1955 mii kg c.c.
d) 0 e) –1292,4 mii kg c.c.

Indicaţii:
Având consumul mediu specific determinat în problema 8 şi având
cantitatea totală de enegie din ipoteză determinăm consumul total de
combustibil prin înmulţirea celor două.

∆ ∑ Ci
Ei = (∑ E − ∑ E ) *
i1 i0 c 0

Răspuns corect: c.

10. Din activitatea unei termocentrale reţinem următoarele informaţii


din două perioade consecutive:
Contribuţia formelor de energie
la formarea consumului mediu specific
Forme de energie
(kg c.c.)
0 1
Termică 0,1192 0,1025
Electrică 0,3137 0,3890
Analiza statistică a capitalului firmei

Se mai cunoaşte că: consumul total de combustibil a fost în perioada


de bază de 64480 mii kg c.c., iar în perioada curentă 56930 mii kg c.c.
Care a fost modificarea absolută a cantităţii totale de energie produsă
pe seama modificării consumului mediu specific?
a) –1780 mii kWh b) –1294 mii kWh c) 0
d) –5602 mii kWh e) –1347 mii kWh

Indicaţii:

Modificarea absolută a cantităţii totale de energie produsă pe seama


modificării consumului mediu specific are următoarea relaţie de calcul:
∆ c C (c − c ) * ∑ E i1

∆c E = = 1 0
∑ c1 ∑ X ic1

Răspuns corect: b.

11. Din activitatea unei termocentrale cunoaştem următoarele date:


coeficientul folosirii intensive a fost de 0,8, iar, datorită folosirii incomplete
a puterii, s-au pierdut 20 milioane kWh.
Care este cantitatea de energie produsă în termocentrală ?
a) 16 mil. kWh b) 80 mil. kWh c) 160 mil. kWh
d) 20 mil. kWh e) 32 mil. kWh
Indicaţii:
Pef
K int = = 0,8
Pmld
Pef
∆ int = ( Pef − Pmld) * Tef = 20 mil. kWh ⇒ (Pef − ) * Tef =
0,8
= 20 mil. kWh ⇒ E = Pef *Tef = 80 mil. kWh

Răspuns corect: b
Statistica întreprinderii

12. Din activitatea unei termocentrale reţinem următoarele date


pentru lunile iulie şi august:
Cantitatea de energie produsă
Forma de energie în luna iulie
(mil. kWh)
Termică 23
Electrică 47

Coeficientul folosirii extensive a fost de 70% în iulie şi de 75% în


august. În luna august, datorită folosirii incomplete a puterii, s-au pierdut 25
milioane kWh, coeficientul intensiv fiind de 0,8.
În aceste condiţii:
1. Indicele producţiei de energie este 1,428.
2. Indicele producţiei de energie pe seama modificării timpului
efectiv de funcţionare a termocentralei este 1,0714.
3. Modificarea absolută a producţiei de energie este 53 mil. kWh.
4. Indicele producţiei de energie pe seama modificării puterii
efective este 1,332.
5. Modificarea absolută a producţiei de energie pe seama modificării
timpului efectiv de funcţionare este 25 mil. kWh.
Care variantă de răspuns este corectă?
a) 1,2,5 b) 1,2,3 c) 3,4,5 d) 2,3,4 e) 1,3,5

Răspuns corect: a.

13. Din activitatea unei centrale termoelectrice având două grupuri


electrogene reţinem următoarele date pentru doi ani consecutivi:

Structura producţiei de energie


Grup de motoare (%)
0 1
1 25 26
2 75 74
Analiza statistică a capitalului firmei

Randamentul grupului 1 a fost de 21% în perioada curentă şi de 20%


în perioada de bază. Indicele consumului total de combustibil la grupul 1 a
fost de 104%. Producţia centralei a crescut în perioada curentă faţă de
perioada de bază cu 10 milioane kWh.
Care este energia produsă de grupul 2 în perioada 1 ?
a) 155,4 mil.kWh b) 210 mil.kWh c) 150 mil.kWh
d) 200 mil.kWh e) 50 mil.kWh

Indicaţii:

E11 * 860
η11 = = 0,21
C11 * 7000
E∑
y11
E * 860 E E i1 0,21
η10 = 10 = 0,2 ⇒ 11 = = * 1,04
* 7000 E ∑
C10 E10 y10 E i0 0,2
C11
I C1 = = 1,04
C10
∆ ∑ E = ∑ E i1 − ∑ E i0 = 10mil.kWh ⇒ ∑ E i0; ∑ E i1
E
E 21 = y 21 ∑ E i1

Răspuns corect: a.

14. Se consideră convenţional că într-o termocentrală există în două


perioade consecutive următoarea situaţie:
Contribuţia formelor
de energie la formarea Structura producţiei
Forme de energie consumului mediu specific de energie
(kg c.c.)
0 1 0 1
Termică 0,186 0,269 0,41 0,62
Electrică 0,309 0,210 0,59 0,38
Statistica întreprinderii

Se mai cunosc datele:


• Modificarea energiei termice de la o perioadă la alta cu 13,75%.
• Modificarea consumului total de combustibil pe seama
modificării consumului mediu specific de combustibil a fost de –
7150 mii kg c.c.
În aceste condiţii:
1. randamentul energiei electrice în perioada 0 a fost de 0,234, iar în
perioada 1 de 0,222;
2. consumul mediu specific a fost în perioada de bază 0,479 kg
c.c/kWh;
3. randamentul global în perioada de bază a fost 0,248;
4. randamentul global a crescut de la o perioadă la alta cu 0,8;
5. consumul mediu specific a scăzut de la o perioadă la alta cu 0,016
kg c.c./kWh.

Care variantă de răspuns este corectă?


a) 3,4,5 b) 2,3,5 c) 1,3,5 d) 2,3,4 e) 2,4,5

Răspuns corect: c.

15. Din activitatea unei termocentrale reţinem următoarele date


referitoare la doi ani consecutivi:
Consum specific de combustibil
Grup de motoare (kg c.c./kWh)
0 1
1 0,500 0,4000
2 0,600 0,5000
Total 0,565 0,4664

Se mai cunosc următoarele informaţii:


• Grupul de motoare numărul 1 a produs în perioada curentă cu
20% mai multă energie decât în anul de bază.
• Centrala a produs în perioada curentă cu 5 milioane kWh mai
mult decât în anul de bază.
În aceste condiţii:
1. Consumul mediu specific a crescut cu 0,0986 kg c.c./kWh.
Analiza statistică a capitalului firmei

2. Cantitatea totală de energie produsă în perioada curentă este de 25


milioane kWh.
3. Randamentul termocentralei în perioada de bază este de 21,7%.
4. Indicele consumului total de combustibil este 1,3.
5. Modificarea absolută a consumului total de combustibil pe seama
modificării consumului mediu specific este –2,465 milioane kg c.c.
Care variantă de răspuns este corectă?
a) 2,3,5 b) 1,3,5 c) 3,4,5 d) 1,2,4 e) 1,2,5
Răspuns corect: a.

16. Un producător de energie termică şi electrică a înregistrat o


creştere a consumului total de combustibil pe seama consumului mediu
specific de 2000 mii kg c.c. În perioada curentă consumul mediu specific
are o valoare de 0,2 kg c.c./kWh.
Care este modificarea absolută a cantităţii totale de energie produsă
pe seama consumului mediu specific ?
a) 400 mii kWh b) 10000 mii kWh c) –10000 mii kWh
d) –400 mii kWh e) 0

Răspuns corect: b

19. Care dintre relaţiile enumerate mai jos nu este adevărată ?

a) ( Pef − Pmld ) * Tef < 0 sau ( Pef − Pmld ) * Tef > 0


b) Pmld * (Tef − Tcal) ≤ 0
∑ Pef i Tef i
c) ≤1
∑ Pmld i Tcal i
d) I η < 1 sau I η > 1
e) I E < 1 sau I E > 1

20. De la o lună la alta condiţiile de producţie ale unei termocentrale


s-au modificat astfel:
• timpul efectiv de funcţionare a crescut de la 700 ore la 720 ore;
• puterea efectivă medie a crescut de 1,2 ori, ajungând la 12 MW.
Statistica întreprinderii

În aceste condiţii, care dintre afirmaţiile referitoare la modificarea


producţiei de energie sunt adevărate ?
a) a crescut cu 23,43%, pe seama factorului extensiv a sporit cu 1440
MWh, iar pe seama factorului intensiv a sporit cu 200 MWh;
b) a crescut cu 1640 MWh, pe seama factorului intensiv a sporit de
1,0286 ori, iar pe seama factorului extensiv a sporit cu 200 MWh;
c) a crescut de 1,2343 ori, pe seama factorului intensiv a sporit cu
1440 MWh, iar pe seama factorului extensiv nu s-a modificat;
d) a crescut de 1,2343 ori, factorul intensiv nu a determinat nici o
modificare, iar pe seama factorului extensiv a sporit cu 1640 kWh;
e) energia a crescut cu 1640 MWh din care 1440 MWh s-au datorat
factorului intensiv, iar restul factorului extensiv.
Răspuns corect: a,b,e.

C. Utilaj de producţie

1. Care este cel mai mare număr de factori de influenţă ai producţiei


totale în varianta de analiză a utilajului de producţie – POUO:
a) 4 b) 5 c) 3 d) 2 e) 7
Răspuns corect: e.
2. Care dintre următoarele relaţii nu este adevărată?
T S
a) I ∑ q = I ρ * I y * I d * I r * I y * I ∑ S
∑q ∑q ∑q ∑q ∑q ∑q
T S
b) I ∑ q = I ρ * I y * I d * I r * I y * I ∑ S
∑q ∑q ∑q ∑q ∑q ∑q
c) I ∑ q = I ρ * I d * I r * I ∑ S
∑q ∑q ∑q ∑q
d) I ∑ q = I ρ * I ∑ T
∑q ∑q
e) I ∑ q = I ρ * I d * I ∑ K

Răspuns corect: b
Analiza statistică a capitalului firmei

3. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au înregistrat


următorii indicatori economici:
Randamentul utilajului
Subunităţi (ore/buc.)
VII VIII
1 4,0 5,0
2 5,0 4,0
S.C. 4,5 4,3

Modificarea randamentului mediu a determinat o modificare a


volumului producţiei de 3000 bucăţi.
Ce producţie a realizat subunitatea 2 în luna august ?
a) 47500 bucăţi b) 48800 bucăţi c) 49300 bucăţi
d) 47250 bucăţi e) 50400 bucăţi

Indicaţii:
Modificarea randamentului mediu a determinat o modificare a
volumului producţiei de 3000 bucăţi, fapt ce se transcrie cu ajutorul relaţiei:

∆ t q = ( t 0 − t1) * ∑ q i1 : t 0 = 3000 buc. ⇒ ∑ q i1 = 67500 buc.



t 0 = 4,5 ore / buc.; t1 = 4,3 ore / buc.
q 21 = y q21 ∑ q i1

Din randamentul pe subunităţi şi din randamentul mediu deducem


structura producţiei după relaţia:

∑ Ti ∑ t i qi
t= = = ∑ t i * yq
∑ qi ∑ qi i

Ponderea producţiei producătorului 2 în perioada 1 are valoarea 0,7.

Răspuns corect: d.
Statistica întreprinderii

4. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au înregistrat


următorii indicatori economici:
Randamentul utilajului
Subunităţi (ore/buc.)
VII VIII
1 4,0 5,0
2 5,0 4,0
S.C. 4,5 4,3

Modificarea randamentului mediu a determinat o modificare a


volumului producţiei de 3900 bucăţi.
Ce producţie a realizat subunitatea 2 în luna august ?
a) 56700 bucăţi b) 59850 bucăţi c) 61975 bucăţi
d) 61425 bucăţi e) 58275 bucăţi
Răspuns corect: d.

5. Din activitatea unei întreprinderi industriale care are două


subunităţi ce fabrică acelaşi produs reţinem următoarele date din două luni
consecutive:
Randamentul utilajului Structura timpului
Subunităţi (buc./oră) de funcţionare a utilajului
0 1 0 1
1 2,0 2,2 0,5 0,6
2 2,2 2,4 0,5 0,4

Ca urmare a creşterii randamentului mediu al utilajului producţia


totală a crescut cu 3600 bucăţi.
Care a fost volumul producţiei fiecăreia din cele două subunităţi în
perioada curentă ?
a) 26400 bucăţi, respectiv 19200 bucăţi;
b) 24400 bucăţi, respectiv 45600 bucăţi;
c) 26200 bucăţi, respectiv 26800 bucăţi;
d) 45600 bucăţi, respectiv 24400 bucăţi;
e) 45600 bucăţi, respectiv 18600 bucăţi.
Analiza statistică a capitalului firmei

Indicaţii:
Din randamentul utilajului pe subunităţi şi din structura timpului de
funcţionare al maşinilor pe subunităţi deducem randamentul mediu al
utilajului conform relaţiei:
∑ qi ∑ ρi * T i
ρ= = = ∑ ρi y T
∑ Ti ∑ Ti i
Mai cunoaştem din ipoteză modificarea producţiei totale pe seama
modificării randamentului mediu al utilajelor:

∆ ρ q = (ρ1 − ρ 0) * ∑ T i1 = 3600 buc. ⇒ ∑ T i1 ⇒ T11; T 21



q11 = ρ11 * T11
q 21 = ρ 21 * T 21

Răspuns corect: a.

6. Din activitatea unei întreprinderi industriale care are două


subunităţi care fabrică acelaşi produs reţinem următoarele date din două luni
consecutive:
Randamentul utilajului Structura timpului
Subunităţi (buc./oră) de funcţionare a utilajului
0 1 0 1
1 2,0 2,2 0,5 0,6
2 2,2 2,4 0,5 0,4

Ca urmare a creşterii randamentului mediu al utilajului producţia


totală a crescut cu 5400 bucăţi.
Care a fost volumul producţiei fiecăreia din cele două subunităţi în
perioada curentă ?
a) 36400 bucăţi, respectiv 26200 bucăţi;
b) 34400 bucăţi, respectiv 24200 bucăţi;
c) 39600 bucăţi, respectiv 28800 bucăţi;
d) 45600 bucăţi, respectiv 28800 bucăţi;
e) 39600 bucăţi, respectiv 18600 bucăţi.
Răspuns corect: c.
Statistica întreprinderii

7. Din activitatea a două întreprinderi industriale reţinem


următoarele date referitoare la obţinerea produsului A în doi ani consecutivi:
Randamentul maşinilor
Întreprinderi (buc./oră)
0 1
1 1,5 1,8
2 1,7 2,2
Total 1,6 2,0

Timpul total de funcţionare a utilajului a crescut cu 65625 maşini-


ore, iar la întreprinderea 1 timpul de funcţionare a utilajului a crescut cu
30%.
În aceste condiţii:
1. Producţia totală obţinută în perioada de bază este de 218750
bucăţi.
2. Producţia obţinută de întreprinderea 1 în perioada de bază este de
aproximativ
164063 bucăţi.
3. Modificarea absolută a producţiei totale pe seama modificării
timpului total de funcţio-nare a utilajului este 105000 bucăţi.
4. Indicele producţiei totale este 1,625.
5. Producţia totală a crescut pe seama creşterii randamentului
mediu de 1,5 ori.
Care variantă de răspuns este corectă?
a) 1,2,3 b) 1,2,4 c) 1,2,5 d) 2,3,4 e) 2,3,5

Răspuns corect: d.

8. Din activitatea unei societăţi comerciale se cunosc următoarele


date din două luni consecutive:
Randament utilaj Valoarea producţiei Preţ de livrare
Produs (buc./oră) (mil.u.m.) (u.m./buc.)
mai iunie mai iunie mai iunie
A 2,00 2,50 400 484 20000 22000
B 1,00 1,25 450 516 15000 19000

Utilajul este omogen, iar costul unei ore de amortizare a utilajului a


fost de 100 u.m. în mai şi de 120 u.m. în iunie.
Care este indicele folosirii intensive respectiv extensive a utilajului?
Analiza statistică a capitalului firmei

a) 125,008 %, respectiv 95,4%;


b) 125,008 %, respectiv 76,315%;
c) 95,4 %, respectiv 76,315%;
d) 100 %, respectiv 95,4%;
e) 125,008 %, respectiv 100%.
Indicaţii:

Suntem în varianta de analiză PEUO, deci nu folosim costul unei ore


de amortizare.
Relaţiile de calcul ale indicelui folosirii intensive, respectiv
extensive sunt:

∑ q i1 t i0
I int =
∑ q i1 t i1

∑ q i1 t i1
I ext =
∑ q i0 t i 0

1 q p
ti = ; qi = i i
ρi pi

În relaţiile de calcul se utilizează randamentul exprimat în ore/bucată


şi producţia fizică nu cea exprimată valoric.
Răspuns corect: b.

9. Un agent economic a înregistrat o creştere cu 10% a numărului de


utilaje folosite, ceea ce a condus la un spor de producţie de 50000 bucăţi.
Care a fost volumul producţiei agentului economic în perioada de
bază?
a) 50000 bucăţi b) 5000 bucăţi c) 55000 bucăţi
d) 500000 bucăţi e) 125000 bucăţi.
Statistica întreprinderii

Indicaţii

k1
∆ qK = ρ 0 d 0 (k1 − k 0) = 50000 buc. ⇒ ( − 1) ∗ k 0 ρ 0 d 0 = 50000 ⇒
k0
50000
⇒ q0 = = 500000 buc.
1,1 − 1
k1
= 1,1 (R k = 10 %)
k0

Răspuns corect: d.

10. Din activitatea a doi producători reţinem următoarele informaţii


referitoare la fabricarea unui produs în două luni consecutive:
Randamentul utilajului
Producător (buc./oră)
0 1
1 2,00 2,50
2 2,50 3,20
Total 2,30 2,85

La producătorul 1 producţia fizică a crescut cu 14000 bucăţi datorită


creşterii randamentului maşinilor la această secţie.
În aceste condiţii:
1. Producţia totală în perioada 1 a fost de 70000 bucăţi.
2. Timpul total de funcţionare a maşinilor în perioada 1 a fost de
56000 maşini-ore.
3. Modificarea absolută a producţiei pe seama modificării
randamentului mediu al maşinilor este de 30800 bucăţi.
4. Indicele producţiei obţinute de producătorul 1 pe seama
randamentului maşinilor este 1,25.
5. Producţia producătorului 2 în perioada 1 a fost de 89600 bucăţi.

Care variantă de răspuns este corectă:


a) 1,2,3,5 b) 1,2,3,4 c) 2,3,4,5 d) 1,3,4,5
e) 1,2,3,4,5
Răspuns corect: c.
Analiza statistică a capitalului firmei

11. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-a înregistrat


următoarea situaţie:
Randamentul utilajului
Producător (buc./oră)
0 1
1 2,0 2,0
2 3,0 2,5
Total 2,5 2,3

Modificarea absolută a volumului producţiei pe seama modificării


randamentului mediu a fost de –2000 bucăţi.
Care a fost timpul de funcţionare al utilajelor la secţia 2 în luna
august ?
a) 5000 maşini-ore b) 5500 maşini-ore
c) 6000 maşini-ore d) 6500 maşini-ore
e) 7000 maşini-ore.
Răspuns corect: a.

12. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-a înregistrat


următoarea situaţie:
Volumul producţiei Timp de funcţionare al maşinilor
Produs (buc.) (maşini-ore)
0 1 0 1
A 2000 2100 5000 4200
B 1500 1650 6375 6600

Cu câte procente a crescut ( scăzut ) indicatorul de folosire intensivă


a utilajului de producţie la nivelul societăţii comerciale ?
a) cu aproximativ 15,14% b) cu aproximativ 13,54%
c) cu aproximativ 8,74% d) cu aproximativ 7,93%
e) cu aproximativ 11,93%.
Indicaţii:

Suntem în varianta de analiză PEUO.


Răspuns corect: b.
Statistica întreprinderii

13. Care dintre relaţiile utilizate în analiza modului de folosire a


utilajelor de producţie omogene, ce fabrică o producţie omogenă, enumerate
mai jos este falsă ?

a) ∆ t = ( t 0 − t1) * ∑ q i1 / t 0
∑q

b) ∆ t = ( t 0 − t1) * ∑ q i1 / ρ 0
∑q

c) ∆ qt = ( t * − t1) * ∑ q i1 / t 0

q
d) ∆ y = ( t 0 − t *) * ∑ q i1 * ρ 0
∑q

e) ∆ ρ = (ρ1 − ρ 0)∑ T i1
∑q

Răspuns corect: b

14. Din activitatea societăţii comerciale X reţinem următoarele date


referitoare la folosirea utilajelor de producţie în două luni comparabile:
Timp de
Volumul Cost mediu al unei
funcţionare al
Utilaj producţiei ore de amortizare
Produs maşinilor
analizat (mii buc.) (mii u.m.)
(mii maşini-ore)
0 1 0 1 0 1
Maşini cusut 30 37,8 25 30
Sacou
Maşini 30 36
bărbaţi 12 18 8 8
surfilat
Pantalon
Maşini cusut 40 44 28 30,713 25 30
i bărbaţi

Cu câte procente a crescut (scăzut) randamentul maşinilor de cusut


ce au fabricat cele două produse ?
a) –2,5% b) 3% c) –3,5% d) –2% e) –4%
Indicaţii:
Suntem în varianta de analiză PEUO deoarece ni se cere doar cu câte
procente s-a modificat randamentul maşinilor de cusut.
Analiza statistică a capitalului firmei

30 28
∑ q i1 t i0 36 * + 44 *
30 40 = 0,975 ⇒
I int = = R int = −2,5 %
∑ q i1 t i1 37,8 + 30,713

Răspuns corect: a.

15. În lunile iulie şi august societatea comercială X a înregistrat


următorii indicatori statistici:
Randamentul utilajului
Subunităţi (ore/buc.)
iulie august
1 0,50 0,(4)
2 0,25 0,23529
S.C 0,3125 0,2985

Modificarea randamentului mediu înregistrat la nivelul societăţii


comerciale a determinat o creştere a producţiei cu 2400 bucăţi.
Care a fost timpul de lucru al utilajului la subunitatea 2 în luna
august?
a) 9350 maşini-ore b) 8800 maşini-ore c) 10000 maşini-ore
c) 7800 maşini-ore e) 10280 maşini-ore
Răspuns corect: b.

16. Din activitatea societăţii comerciale X reţinem următoarele date


referitoare la folosirea utilajelor de producţie în două luni comparabile:
Timp
Volumul Cost mediu al unei
de funcţionare
producţiei ore de amortizare
Produs Utilaj analizat al maşinilor
(mii buc.) (mii u.m.)
(mii maşini-ore)
0 1 0 1 0 1
Sacou Maşini cusut 30 40,32 25 30
30 36
bărbaţi Maşini surfilat 12 18 8 8
Pantalo
n Maşini cusut 40 44 28 25,17 25 30
bărbaţi

Cu câte procente a crescut (scăzut) randamentul maşinilor de cusut


ce au fabricat cele două produse ?
a) 2,5% b) 3% c) –3,5% d) 2% e) –4%
Răspuns corect: d.
Statistica întreprinderii

17. Din activitatea societăţii comerciale X reţinem următoarele date


referitoare la folosirea utilajelor de producţie în două luni comparabile:
Timp
Volumul de funcţionare Cost mediu al unei
producţiei al maşinilor ore de amortizare
Produs Utilaj analizat
(mii buc.) (mii maşini- (mii u.m.)
ore)
0 1 0 1 0 1
Sacou Maşini cusut 30 40,32 25 30
30 36
bărbaţi Maşini surfilat 12 18 8 8
Pantalo
n Maşini cusut 40 44 28 25,17 25 30
bărbaţi

Care este indicele folosirii intensive la nivelul societăţii comerciale?


a) 1,004 b) 0,84 c) 1,002 d) 0,98 e) 1,12
Indicaţii:
Suntem în varianta de analiză PEUE.
∑ ∑ q i1 t ij0 a ij0 36 * 1 * 25 + 36 * 0,4 * 8 + 44 * 0,7 * 25
I int = = = 1,002
∑ ∑ q i1 t ij1 a ij0 40,32 * 25 + 18 * 8 + 25,17 * 25
unde i reprezintă produsul, j reprezintă utilajul.
Răspuns corect: c.

18. Din activitatea societăţii comerciale X reţinem următoarele date


referitoare la folosirea utilajelor de producţie în două luni comparabile:
Timp
Volumul Cost mediu al unei
de funcţionare
Utilaj producţiei ore de amortizare
Produs al maşinilor
analizat (mii buc.) (mii u.m.)
(mii maşini-ore)
0 1 0 1 0 1
Maşini
30 40,32 25 30
Sacou cusut
30 36
bărbaţi Maşini
12 18 8 8
surfilat
Pantalo
Maşini
n 40 44 28 25,17 25 30
cusut
bărbaţi

Care este indicele folosirii intensive la nivelul produsului sacou


bărbaţi ?
a) 0,67265 b) 1,25165 c) 1,1156 d) 0,88125
e) 0,7654
Analiza statistică a capitalului firmei

Indicaţii:

Suntem în varianta de analiză POUE.

∑ q i1 t i0 a i0 36 * 1 * 25 + 36 * 0,4 * 8
I int = = = 0,88125
∑ q i1 t i1 a i0 40,32 * 25 + 18 * 8

Răspuns corect: d.

19. În lunile iulie şi august societatea comercială X a înregistrat


următorii indicatori statistici:

Cost mediu Timp


Volumul
al unei ore de funcţionare
producţiei
Produs Utilaj analizat de amortizare al maşinilor
(buc.)
(mii u.m.) (maşini-ore)
VII VIII VII VIII VII VIII
Fierăstrău
Masa 12 13,2 3000 2750
circular 5000 5500
fag
Maşină lustruit 20 21 3500 3927
Scaun Fierăstrău
12 13,2 22000 25000 5500 5500
fag circular

Care a fost procentul de modificare a randamentului întregului parc


de utilaje luat în analiză?
a) – 7,25% b) – 6,15 % c) 3,14% d) 6,28% e) 7,92%

Răspuns corect: e.

20. În luna iulie şi august societatea comercială X a înregistrat


următorii indicatori statistici:
• Randamentul mediu al utilajului a fost în iulie de 2,5 ore / bucată, iar în
august de 2 ore / bucată.
• Modificarea randamentului mediu a determinat o creştere a volumului
producţiei cu 5000 bucăţi.
Statistica întreprinderii

Ştiind că timpul de lucru al utilajului analizat nu s-a modificat, care


a fost volumul total al producţiei în luna iulie (mii bucăţi)?
a) 20 b) 22 c) 19 d) 17 e) 24

Răspuns corect: a.

D. Consum de materiale

1. Care dintre perechile de relaţii enumerate mai jos descrie situaţia


economică cea mai favorabilă în utilizarea materiilor prime şi materialelor ?

a) I m < 1 şi ∆ ∑ M < 0 y q şi ∆ < 0


b) I m < I m m
m

c) I m > 1 şi ∆ ∑ M > 0 d) I m < 1 şi ∆ ∑ M > 0


∑M ∑M

e) I m > 1 şi ∆ ∑ M < 0
Răspuns corect: b.

2. Care dintre relaţiile de ordine ale indicatorilor factoriali, ce


caracterizează influenţa modificării vitezei de rotaţie a mijloacelor
(capitalului) circulante, pune în evidenţă un aspect economic favorabil ?
a) I n <1 b) I d >1 c) I n >1 d) I d > 0
∑ qp ∑S ∑ qp ∑S
e) ∆ d < 0
∑ qp
unde:
S – reprezintă stocul mediu de capital circulant rulat în cursul
perioadei;
n – reprezintă numărul de circuite (rotaţii);
d – reprezintă durata în zile a unui circuit.

Răspuns corect: c.
Analiza statistică a capitalului firmei

3. Societatea comercială X în lunile iulie şi august a înregistrat


următorii indicatori statistici:

Volumul producţiei Consum total de material


Unitatea (mii buc.) (tone)
VII VIII VII VIII
1 400 500 800 1063,6
2 500 500 960 1014
Cu câte procente s-a modificat consumul specific de material la
nivelul celor două unităţi?

a) 5% b) 5,4% c) 5,7% d) 6% e) 6,2%

Indicaţii:
Consumul mediu specific (consumul specific de material la nivelul
celor două unităţi) se calculează cu ajutorul următoarei relaţii:
∑ Mi
m= ⇒ m 0 ; m1 ⇒ R m = 6,2 %
∑ qi
Răspuns corect: e.

4. În luna aprilie 2000 o societate comercială a avut o producţie


marfă vândută şi încasată de 27 miliarde u.m., realizată cu un stoc mediu de
mijloace circulante de 3,6 miliarde u.m. În aprilie 2001 ea a realizat o
producţie marfă vândută şi încasată de 33 miliarde u.m. (preţuri
comparabile) cu un stoc mediu de mijloace circulante de 4,62 miliarde u.m.
Care a fost eliberarea (imobilizarea) de mijloace circulante datorită
modificării vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante ?
a) 210 milioane u.m. b) 220 milioane u.m. c) 270 milioane u.m.
d) 500 milioane u.m. e) 360 milioane u.m.
Statistica întreprinderii

Indicaţii:

d = (d − d ) * Pmfvi1 4,62 3,6


∆S 1 0 =( − ) * 33 = 220 mil. lei
Dc 33 27
S1 * Dc1 4,62 * Dc1
d1 = =
Pmfvi1 33
S0 * Dc 0 3,6 * Dc 0
d0 = =
Pmfvi 0 27

Răspuns corect: b.

5. În luna aprilie 2000 o societate comercială a avut o producţie


marfă vândută şi încasată de 60 miliarde u.m. realizată cu un stoc mediu de
mijloace circulante de 12,8 miliarde u.m. În aprilie 2001 ea a realizat o
producţie marfă vândută şi încasată de 64,8 miliarde u.m. (preţuri
comparabile) cu un stoc mediu de mijloace circulante de 13,608 miliarde
u.m.
Care a fost eliberarea (imobilizarea) de mijloace circulante datorită
modificării vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante ?
a) -450 milioane u.m. b) -216 milioane u.m.
c) 360 milioane u.m. d) 394 milioane u.m. e) -204 milioane u.m.
Răspuns corect: b.

6. Din activitatea unei întreprinderi industriale reţinem următoarele


date pentru două luni:

Structura valorii Consum total Preţ


producţiei din materialul X de livrare
Produs
(%) (tone) (mii u.m./buc.)
0 1 0 1 0
A 50,89 38,82 100 99,75 102,6
B 0 8,38 0 51 150
C 49,11 52,8 84 93,6 82,5
Analiza statistică a capitalului firmei

La produsul C valoarea producţiei a crescut cu 990 milioane unităţi


monetare. Pe întreprindere valoarea producţiei a crescut cu 12,366 %.
Preţurile nu s-au modificat de la o perioadă la alta.
În aceste condiţii:
1. Producţia fizică de produs C în perioada 0 este 57660 bucăţi.
2. Consumul specific de material X care s-a utilizat la fabricarea
produsului C a fost 1,3 kg/bucată.
3. Indicele consumului total influenţat de modificarea consumului
specific de material este 1,3.
4. Modificarea absolută a consumului total influenţată de
modificarea consumului specific este 57,67 tone.
5. Indicele consumului total de material este 1,327.
Care variantă de răspuns este corectă ?
a) 1,2,3,4 b) 2,3,4,5 c) 2,3,4 d) 1,2,3,4,5
e) 1,2,5
Răspuns corect: d.

7. O întreprindere a realizat trei din cele mai reprezentative produse


ale sale în următoarele condiţii:

Cantităţi de produse realizate Consum specific de material X


Produse (unităţi fizice) (kg)
0 1 0 1
A 2000 2200 1 0,8
B 4000 4100 10 10
C 0 10000 0 3,257

Cum s-a modificat consumul total de material X ca urmare a


modificării consumurilor specifice ?
a) s-a redus cu 32130 kg b) a scăzut cu 440 kg
c) a crescut cu 32130 kg d) a scăzut cu 240 kg
e) a crescut cu 440 kg.
Indicaţii:
Suntem în varianta de analiză PECO
Statistica întreprinderii

∆ m M = ∑ q i1 m i1 − ∑ q i1 m i0 = 2200 * 0,8 + 4100 * 10 + 10000 * 3,257 − 2200 * 1 −



− 4100 * 10 − 10000 * 0 = 32130

Răspuns corect: c.

8. În luna aprilie 2001 o societate comercială a avut o cifră de afaceri


de 110 miliarde u.m. realizată cu un stoc mediu de mijloace circulante de 22
miliarde u.m. În aprilie 2000 ea a realizat o cifră de afaceri de 100 miliarde
u.m., iar durata medie a unei rotaţii a stocului mediu de mijloace circulante
a fost de 7,5 zile. (Se ştie că luna aprilie are 30 zile).

Care a fost eliberarea (imobilizarea) de mijloace circulante datorată


modificării duratei medii a unei rotaţii a mijloacelor circulante ?
a) –5,5 miliarde u.m. b) 11 miliarde u.m. c) 0
d) 5,5 miliarde u.m. e) -11 miliarde u.m.

Răspuns corect: a.

9. O întreprindere a realizat 3 din cele mai reprezentative produse ale


sale în următoarele condiţii:

Cantităţi de produse realizate Consum specific de material X


Produse (unităţi fizice) (kg)
0 1 0 1
A 1000 1250 1 0,8
B 2000 2100 0,5 0,5
C 0 7500 0 0,75

Cum s-a modificat consumul total de material X ca urmare a


modificării consumurilor specifice ?
a) s-a redus cu 250 kg b) a crescut cu 5625 kg
c) a crescut cu 5375 kg d) a scăzut cu 5375 kg
e) a crescut cu 250 kg.

Răspuns corect: c.
Analiza statistică a capitalului firmei

10. În lunile iulie şi august o societate comercială a înregistrat


următorii indicatori statistici:
Volumul Consum total Cost mediu
Materiale producţiei de materiale de achiziţie
Produs
utilizate (mii buc.) (metrii) (u.m./metru)
0 1 0 1 0 1
Sacou Stofă lână 20000 20900 182000 183000
10 11
bărbaţi Căptuşeală 16000 16500 78000 78000
Pantalon
Stofă lână 13 12 15600 14400 182000 183000
bărbaţi

Cu câte procente s-a modificat consumul specific de stofă la nivelul


celor două produse supuse analizei?
a) –3,879 b) –3,022 c) –1,119 d) 2,146 e) 2,79
Răspuns corect: b.
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii

5. TESTE GRILĂ

A. Cost de producţie

1. Care dintre relaţiile de calcul ale indicatorilor specifici analizei


costului producţiei enumerate mai jos este adevărată ?

a) ∑ i ci = I ∑ ci b) ∑ R ci = R ∑ ci c) ∑ A ci = A ∑ ci
d) ∑ X iR ∑ ci = ∑ X iI ∑ ci e) ∏ R ci = R ∑ ci

Răspuns corect: c.

2. Care dintre indicatorii specifici analizei costului producţiei


enumeraţi mai jos pot lua şi valori negative?
a) A ∑ ci b) X iI ∑ ci c) X iR ∑ ci d) I ∑ ci e) y ci

Răspuns corect: c

3. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au înregistrat


următorii indicatori economici:

Costul producţiei Cost de producţie


Produs (mld. lei.) (mil. lei/buc.)
0 1 0 1
A 8 11,0 2,42 2,2
B 15 18,9 2,60 2,7

Care au fost economiile (depăşirile) costului producţiei datorate


modificării costului unitar de producţie?
a) – 2,25 miliarde lei b) – 0,1 miliarde lei c) – 0,24 miliarde lei
d) – 1,14 miliarde lei e) – 0,4 miliarde lei

Indicaţii:
Statistica întreprinderii

Întrucât producţia este eterogenă economiile (depăşirile) costului


producţiei datorate modificării costului unitar de producţie se determină
după următoarea relaţie:
∆ c Ci = ∑ q i1 c i1 − ∑ q i1 c i0

Producţia fizică pentru fiecare produs în parte se va determina prin


raportarea costului producţiei pentru fiecare produs la costul unitar de
producţie corespunzător.
Răspuns corect: e

4. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au înregistrat


următorii indicatori economici:

Costul producţiei Cost de producţie


Produs (mld. lei) (mil. lei/buc.)
0 1 0 1
A 8 11,0 2,1 2,2
B 15 18,9 2,9 2,7

Care au fost economiile ( depăşirile ) costului producţiei datorate


modificării costului unitar de producţie?
a) 0,8 miliarde lei b) – 0,1 miliarde lei c) 0,7 miliarde lei
d) – 0,9 miliarde lei e) – 1,5 miliarde lei
Răspuns corect: d
5. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-a înregistrat
următoarea situaţie economică:
Volumul producţiei Cost de producţie
Produs (buc.) (mil. lei/buc.)
VII VIII VII VIII
A 4000 5000 2 2,2
B 5000 7000 3 2,7

Cu câte procente a crescut (scăzut) costul producţiei la nivelul


societăţii comerciale ?
a) – 3,55% b) – 7,25% c) – 2,15% d) 10,55% e) 30%
Indicaţii:
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii

∑ Ci = ∑ q i ci
∑ C i0 = 4000 ∗ 2 + 5000 ∗ 3 = 23000 mil. lei

∑ C il = 5000 ∗ 2,2 + 7000 ∗ 2,7 = 29900 mil. lei


⎛ ∑ C il ⎞
R ∑ Ci = ⎜ − 1⎟ ∗ 100 = 30%
⎜ ∑C ⎟
⎝ i0 ⎠

Răspuns corect: e

6. În două luni consecutive, o întreprindere a realizat principalele


sale produse în următoarele condiţii:
Volumul producţiei Costul producţiei
Produs (buc.) (mil. lei)
0 1 0 1
A 2000 2200 220 220
B 4000 4100 220 205

Care au fost economiile/depăşirile costului total al producţiei


determinate de modificarea costurilor unitare de producţie ?
a) 15 milioane lei b) – 15 milioane lei c) – 57,5 milioane lei
d) – 42,5 milioane lei e) 42,5 milioane lei.
Răspuns corect: d

7. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au înregistrat


următorii indicatori economici:
Volumul producţiei Cost de producţie Preţ de livrare
Produs (buc.) (mii lei/buc.) în iulie
VII VIII VII VIII (mii lei/buc.)
A 500 550 800 880 1000
B 700 600 2000 1914 2000
Care este modificarea relativă a cheltuielilor la 1000 lei producţie
marfă pe seama modificării costului de producţie la nivelul societăţii
comerciale?
a) 0,3 b) 0,995 c) 0,7 d) 1,2 e) 2,1
Indicaţie:
Statistica întreprinderii

∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i0
Ic H = :
∑ ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i0

Răspuns corect: b

8. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au înregistrat


următorii indicatori economici:
Volumul producţiei Cost de producţie Preţ de livrare
Produs (buc.) (mii lei/buc.) în iulie
VII VIII VII VIII (mii lei/buc.)

A 500 550 800 880 1000


B 700 600 2000 1914 2000

Care este modificarea absolută a cheltuielilor la 1000 lei producţie


marfă pe seama modificării volumului producţiei la nivelul societăţii
comerciale?
a) –14,4 lei b) 14,4 lei c) 12 lei d) –124 lei e) 144 lei
Indicaţii:
∑ q i1 c i0 ∑ q i0 c i0
∆q H = ∗ 1000 − ∗ 1000
∑ ∑ q i1 p i0 ∑ q i 0 p i0

9. Dacă cheltuielile la 1000 lei producţie marfă cresc pe seama


scăderii preţului unitar de 1,2 ori, cresc pe seama creşterii costului unitar de
1,2 ori, iar pe seama volumului producţiei cresc de 1,2 ori, atunci:
a) cheltuielile la 1000 lei producţie marfă cresc de 1,2 ori
b) cheltuielile la 1000 lei producţie marfă nu se modifică
c) cheltuielile la 1000 lei producţie marfă cresc de 1,728 ori
d) cheltuielile la 1000 lei producţie marfă cresc de 1,44 ori
e) cheltuielile la 1000 lei producţie marfă scad de 1,2 ori.
Indicaţie:

I H = I pH ∗ I cH ∗ I qH = 1,2 ∗ 1,2 ∗ 1,2 = 1,728

Răspuns corect: c
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii

10. Dacă cheltuielile la 1000 lei producţie marfă cresc pe seama


scăderii preţului unitar de 4 ori, cresc pe seama creşterii costului unitar de 4
ori, iar pe seama volumului producţiei scad de două ori, atunci:
a) cheltuielile la 1000 lei producţie marfă cresc de 4 ori
b) cheltuielile la 1000 lei producţie marfă nu se modifică
c) cheltuielile la 1000 lei producţie marfă cresc de 16 ori
d) cheltuielile la 1000 lei producţie marfă cresc de 8 ori
e) cheltuielile la 1000 lei producţie marfă scad de 1,2 ori.
Răspuns corect: d

11. Din activitatea unei societăţi comerciale se cunosc următoarele


date din două luni consecutive:
Volumul fizic al producţiei Cost de producţie
Produs (buc.) (lei/buc.)
0 1 0 1
A 20000 22000 17000 16800
B 30000 27158 14000 17000

Care este modificarea absolută a costului de producţie la nivelul


firmei ?
a) 59,474 milioane lei b) 3200 lei / bucată
c) 53,686 milioane lei d) 81,3686 milioane lei e) 0
Răspuns corect: a

12. Societatea comercială X a preliminat în luna mai să realizeze un


nivel Y0 al cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă, realizând efectiv un
nivel Y1 mai mic cu 72 lei. Creşterea costurilor de producţie a determinat o
creştere a cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă cu 3,5%. Preţurile de
livrare au crescut în medie cu 12,5%, ceilalţi factori identificabili având o
influenţă nulă.
Care a fost nivelul efectiv al cheltuielilor la 1000 lei producţie
marfă?
a) 931 lei b) 914 lei c) 828 lei d) 860 lei
e) 880 lei
Statistica întreprinderii

Răspuns corect: c

13. La societatea comercială X în luna august cheltuielile la 1000 lei


cifră de afaceri s-au modificat faţă de luna iulie a aceluiaşi an cu –15,31 lei.
Preţurile de producţie au crescut cu 3%, iar modificarea costurilor de
producţie a determinat o creştere a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
cu 0,94%. Ceilalţi factori identificabili nu au influenţat modificarea
cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri..
Care a fost nivelul cheltuielilor la 1000 lei cifră de afacei în luna
august ?
a) 725 lei b) 850 lei c) 800 lei d) 700 lei
e) 750 lei.

Indicaţii:
∆ H = H1 − H 0 = −15,31

p 1
R p = 3% ⇒ I p = 1,03 ⇒ I H =
1,03

R cH = 0,94% ⇒ I cH = 1,0094

q
IH = 1

p c q H1
I H = I H ∗ I H ∗ I H = 0,98 ⇒ = 0,98 ⇒ H1 = 750,19
H0

Răspuns corect: e
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii

14. La societatea comercială X în luna august cheltuielile la 1000 lei


cifră de afaceri s-au modificat faţă de luna iulie a aceluiaşi an cu –16,33 lei.
Preţurile de producţie au crescut cu 3%, iar modificarea costurilor de
producţie a determinat o creştere a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
cu 0,94%. Ceilalţi factori identificabili nu au influenţat modificarea
cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.
Care a fost nivelul cheltuielilor la 1000 lei cifră de afacei în luna
august ?
a) 725 lei b) 850 lei c) 800 lei d) 700 lei
e) 750 lei.
Răspuns corect: c

B. Analiza profitului

1. De câte ori putem identifica influenţa mutaţiilor structurale ale


producţiei fabricate asupra profitului mediu unitar (număr maxim)?
a) 2 ori b) 3 ori c) 4 ori d) 5 ori e) 6 ori
Răspuns corect: a

2. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au înregistrat


următorii indicatori economici:
Volumul producţiei Cost de producţie Preţ de livrare
Produs (buc.) (mii lei/buc.) în iulie
VII VIII VII VIII (mii lei/buc.)
A 500 550 800 700 1000
B 700 600 2000 1900 2000

Cu câte milioane lei s-a modificat profitul societăţii ca urmare a


modificării costurilor de producţie ?
a) 500 milioane lei b) 28,750 milioane lei
c) 115 milioane lei d) – 470 milioane lei
e) – 38,25 milioane lei
Indicaţie:

( ) (
∆ cPr = ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i1 − ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i0 )
Răspuns corect: c
Statistica întreprinderii

3. La societatea comercială X în lunile iulie şi august s-au înregistrat


următorii indicatori economici:
Volumul producţiei Cost de producţie Preţ de livrare
Produs (buc.) (mii lei/buc.) în iulie
VII VIII VII VIII (mii lei /buc. )
A 500 550 800 830 1000
B 700 600 2000 1930 2000

Cu câte milioane lei s-a modificat profitul societăţii ca urmare a


modificării producţiei ?
a) 10 milioane lei b) 12 milioane lei c) 110 milioane lei
d) –12 milioane lei e) –10 milioane lei
Indicaţie:
q
∆ Pr = (∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i0) − (∑ q i0 p i0 − ∑ q i0 c i0)

Răspuns corect: a

4. În care din următoarele situaţii masa profitului, obţinută prin


valorificarea pe piaţă a unei cantităţi dintr-un bun, va înregistra o creştere:
a) dacă preţul bunului creşte cu 10%, iar costul unitar scade cu 12%
b) dacă preţul bunului şi costul rămân constante
c) dacă preţul bunului scade cu 10%, iar costul creşte cu 12%
d) dacă preţul bunului scade cu 12%, iar costul rămâne constant
e) dacă preţul bunului rămâne constant, iar costul unitar creşte cu
1%.

Indicaţie:

Masa profitului variază direct proporţional cu preţul şi invers


proporţional cu costul.

Răspuns corect: a
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii

5. Dacă masa profitului creşte cu 20 milioane lei pe seama creşterii


preţului unitar, scade cu 10 milioane lei pe seama creşterii costului unitar şi
scade cu 10 milioane lei pe seama modificării volumului fizic al producţiei,
atunci masa profitului pe ansamblu se va modifica cu:
a) 20 milioane lei b) 40 milioane lei c) –20 milioane lei
d) 0 e) –40 milioane lei.
Indicaţie:
p q
∆ Pr = ∆ Pr + ∆cPr + ∆ Pr

Răspuns corect: 0

6. Care dintre următoarele relaţii este falsă?

a) ∆ Pr = ∆pPr + ∆cPr + ∆qPr


b) A ∑ Pr i = ∑ A Pr i
c) ∆ ∑ Pr i = ∑ ∆ Pr i
d) I Pr = I pPr ∗ I cPr ∗ I qPr
p
p ∆ Pr
e) A Pr =
R Pr

Răspuns corect: e

7. Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată?


a) masa profitului poate fi şi pozitivă şi negativă
b) masa profitului variază direct proporţional cu preţul unitar
c) masa profitului variază invers proporţional cu costul unitar de
producţie
d) valoarea masei profitului este cu atât mai mare cu cât preţul este
mai mare şi costul este mai mic
e) creşterea producţiei duce întotdeauna la creşterea profitului,
indiferent de evoluţiile celorlalţi factori care influenţează profitul.
Răspuns corect: e
Statistica întreprinderii

8. În luna iulie şi august societatea comercială X a înregistrat


următorii indicatori economici:
Volumul producţiei Cost de producţie Preţ de livrare
Produs (mii buc.) (mii lei/buc.) în iulie
VII VIII VII VIII (lei/buc.)
A 400 425 100 90 100000
B 750 775 50 55 60000

Care a fost modificarea absolută a profitului (pierderilor) datorită


modificării costului de producţie ?
a) 0,375 miliarde lei b) 400 milioane lei c) 0,35 miliarde lei
d) 425 milioane lei e) 527 milioane lei

Răspuns corect: a.
BIBLIOGRAFIE

1. BARON, T. Statistică teoretică şi economică, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,


BIJI, E. 1996
TOVISSI, L.
WAGNER, P.
ISAIC-MANIU, A.
KORKA, M.
POROJAN, D.

2. LILEA, E. Statistică, Bucureşti, Editura ASE, 2001


GOSCHIN, Z.
VĂTUI, M.
BOLDEANU, D.

3. ROMAN, M. Dimensiuni statistice ale protecţiei sociale a şomerilor în România în volumul


Strategii economice alternative, Bucureşti, Editura ERA, 1999, p. 187-196

4. ROMAN, M. Analiza echilibrului pe piaţa forţei de muncă, în volumul Rolul statisticii în


economia de piaţă, Bucureşti, Editura ASE, 1999, p. 245-249

5. ROMAN, M. PETREANU, Statistică financiar-bancară şi bursieră. Aplicaţii şi teste grilă, Bucureşti, Editura
N. DANCIU, A. ASE, 2002

6. TROIE, L. Analiza statistica a activităţii economice şi a gestiunii financiare a


ZAHARIA, O. întreprinderii, Bucureşti, Editura ASE, 2001
ROMAN, M. HURDUZEU,
M.

7. TROIE, L. Analiza statistică a situaţiei financiar-patrimoniale şi evaluarea


ZAHARIA, O. întreprinderii, Bucureşti, Editura ASE, Bucureşti, 1998

8. VASILESCU, GH. Analiza statistico-economică în industrie, Bucureşti,


NICULESCU, I. Editura didactică şi pedagogică, 1997
WAGNER, FL.
ZAHARIA, O.

9. VASILESCU, GH. Analiza statistico-economică în industrie. Culegere de probleme şi teste grilă,


WAGNER, FL. Bucureşti, Editura ASE, 1999
ZAHARIA, O.
ROMAN, M.
HURDUZEU, M.

10. ZAHARIA, O. Analiza statistico-economică a întreprinderii. Compendiu, Bucureşti, Editura


ROMAN, M. ASE, 2000
HURDUZEU, M.
MIHĂESCU, C.

11. ZAHARIA, O. Analiza statistico-economică a întreprinderii, Bucureşti, Editura ASE, 2000


ROMAN, M.
DANCIU, A.

S-ar putea să vă placă și