Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a) Indicatorii absoluţi
- cu bază în lanţ
∆ t / t −1 = y t − y t −1 unde t =2,n
∑∆ t =2
t / t −1
= ∆n / 1
∆ −∆t /1 t −1 / 1
= ∆t / t −1
∆ t / 1 = y1 dacă ≠
At /1 = yt y1
R t / 1 100
Dacă y=y
t 1
atunci At / 1 = 0
- cu bază în lanţ:
∆ t / t −1 = y t −1 dacă ≠
A t / t −1 = yt yt −1
R t / t −1 100
Dacă yt = yt −1 atunci A t / t −1 = 0
b) Indicatorii relativi
It / 1 =
It / t −1 unde t =3,n
It −1 / 1
c) Indicatorii medii
Nivelul mediu
- pentru o serie cronologică de intervale de timp formate din
indicatori absoluţi:
n
∑ yt
y= t =1
Indicele mediu:
I = n −1 In / 1
Dacă dispunem de mai mulţi indici medii ce caracterizează mai
multe subperioade successive de timp, indicele mediu ce caracterizează
întreaga perioadă se calculează astfel:
k
∑ ni
I= I1n1 ⋅ In2 2 .... ⋅ Ink k
i =1
în care:
I este indicele mediu general
Ii sunt indicii medii parţiali
ni este numărul indicilor cu bază în lanţ ce intră în componenţa
fiecărui indice mediu parţial
k este numărul subperioadelor, adică al indicilor medii parţiali.
Yt = y1 + ∆ ⋅ ( t − 1) unde t =1,n
Statistica întreprinderii
y0 x 0 ⋅ f 0
unde:
y este fenomenul complex, de tipul y = x*f
x este factorul calitativ
f este factorul cantitativ
x0
Noţiuni de bază de statistică
f0
Cei trei indici verifică întotdeauna relaţia de sistem:
I1/ 0 = I1/ 0 ⋅ I1/ 0
y x f
∑ x0 f 0
- pentru factorul calitativ:
∑ x1 f 0
I1 / 0 =
y(x )
∑ x0 f 0
∑ x1 f 0
- pentru factorul calitativ:
∑ x1 f 1
I1/ 0 =
y(x )
∑ x0 f 1
∑ x0 f 0
Statistica întreprinderii
∑ x0 f 0
- pentru factorul calitativ:
∑ x1 f 1
I1/ 0 =
y(x )
∑ x0 f 1
Indicii de grup factoriali calculaţi cu sisteme diferite de ponderare
verifică relaţia de sistem, şi anume:
I1/ 0 = I1/ 0 ⋅ I1/ 0
y ( x ,f ) y(f ) y(x )
∑ w 0 T0
∑ w1 T1
I1 / 0 =
q ( w ,T )
∑ w 0 T0
I1/ 0 = I1 / 0 ⋅ I1/ 0
q ( w ,T ) q ( w ) q (T )
Noţiuni de bază de statistică
∆1 / 0 = ∑ w1 T1 − ∑ w 0 T0
q ( w ,T )
∆1 / 0 = ∑ w1 T1 − ∑ w 0 T1
q(w)
∆1/ 0 = ∑ w 0 T1 − ∑ w 0 T0
q (T )
∆1 / 0 = ∆1 / 0 + ∆1 / 0
q ( w ,T ) q(w ) q(T)
Se cere:
1. să se caracterizeze evoluţia producţiei întreprinderii folosind
indicatorii absoluţi, relativi şi medii;
2. să se determine trendul de evoluţie pe baza metodelor mecanice şi
analitice;
3. să se extrapoleze seria pentru lunile octombrie şi noiembrie.
Rezolvare:
1.
Calculul indicatorilor absoluţi: modificarea absolută cu bază fixă şi
în lanţ, valoarea absolută a unui procent din ritm cu bază fixă şi cu bază în
lanţ.
Valoarea absolută a unui
Modificarea absolută
procent din ritm
Producţia (mii bucăţi)
(mii buc./%)
(mii
Luna Cu bază Cu bază
bucăţi)
Cu bază fixă Cu bază în lanţ fixă în lanţ
yt
∆t / 1 = yt − y1 ∆t / t −1 = yt − yt −1 y1 yt −1
At / 1 = A t / t −1 =
100 100
1 120 - - - -
2 116 -4 -4 1,2 1,2
3 122 2 6 1,2 1,16
4 144 24 22 1,2 1,22
Statistica întreprinderii
Rezolvare:
v0 p0 q 0 q0 p0
Statistica întreprinderii
∆1 / 0 21400
v(q )
v(q )
= ∆1 / 0 ⋅ 100 = 1400 ⋅ 100 = 6,54%
K v ( p .q )
∆1 / 0 21400
Se poate observa că modificarea absolută a preţurilor a contribuit în
proporţie de 93,46% la modificarea absolută a valorii totale, în timp ce
modificarea absolută a volumului fizic a contribuit doar în proporţie de
6,54%.
ANALIZA STATISTICĂ A PRODUCŢIEI
Consumuri Încasări
de la terţi Valoarea din vânzări
adăugată
A X 1 = ∆x = ∆x = 0
X
0 R X ∆ x ⋅ 100 100
X0
Indicatorul arată câte unităţi din modificarea (sporul sau reducerea)
absolută a lui X corespund la un procent din modificarea relativă.
Indicele poate fi exprimat şi sub forma unui coeficient (subunitar,
unitar sau supraunitar), caz în care interpretarea sa este "Indicatorul X1 s-a
modificat (a crescut sau s-a redus) de x ori faţă de nivelul planificat (Xpl)
sau cel realizat în perioada de bază (X0)".
∆X are aceeaşi unitate de măsură ca şi X şi arată cu câte unităţi s-a
modificat (a crescut sau a scăzut) nivelul realizat în perioada de analiză faţă
de nivelul planificat sau cel realizat într-o perioadă anterioară.
RX arată cu câte procente s-a modificat indicatorul X în perioada de
analiză faţă de nivelul planificat sau cel realizat în perioada de bază – nivel
considerat 100%.
Dacă în RX înlocuim pe IX, rezultă (de exemplu la analiza în
dinamică 1/0):
⎛ X1 ⎞ X − X0
R X = ⎜⎜ − 1⎟⎟ ⋅ 100 = X1 ⋅ 100 − 100 = 1 ⋅ 100 = ∆ X ⋅ 100
⎝ X0 ⎠ X0 X0 X0
∑ j
q 1
Statistica întreprinderii
(
R ∑ q j = I∑ q j − 1 ⋅ 100 = )
∆∑ q j
⋅ 100
∑ j0
q
(
r q j = iq j − 1 ⋅ 100 = )
∆q j
q j0
⋅ 100 ,
rezultă:
r q j⋅q j0
∆∑ q j ∑ ∆q ∑ 100 ⋅ 100 =
R∑qj = ⋅ 100 = ⋅ 100 =
j
∑qj 0
∑qj 0
∑ q j0
∑ r q j ⋅ q j0 m m R∑q
= ∑ rqj ⋅ y j = ∑ X j ,
∑ q j0 j=1
0
j =1
deoarece
q j0
= yj
∑q j 0
0
∆ ∑ q = ∑ q1 − ∑ q 0
Analiza statistică a producţiei
∆ q = q1 − q 0
atunci:
∆∑ q = ∑ ∆q
adică:
n
∑ q ij ⋅ K i
i =1
Yj = m n
.
∑∑ q ij ⋅ K i
j=1 i =1
De unde rezultă:
n m n
∑ q ij ⋅ K i = Y j ⋅ ∑∑ q ij ⋅ K i ,
i =1 j=1 i =1
⎪∆∑∑ q ijk i
⎪⎩ q ijk i
∑ ∑ q ijl p ij0
j
I ∑ ∑ q ij p ij = i
i j ∑ ∑ q ij0 p ij0
i j
Coeficientul sortului
qis ⋅ pi
Ksi =
qipl ⋅ pipl
qipl ⋅ pi
• yipl = n
– ponderea planificată a sortului i în volumul
∑ qipl ⋅ pi
i =1
total al producţiei;
n
• qi∗ pi = yipl ⋅ ∑ qi1 ⋅ pi – volumul valoric al sortului i recalculat în
i =1
funcţie de structura planificată a producţiei;
• qis pi = min{qi1 pi ; qi∗ pi} – volumul valoric al producţiei sortului i
acceptat ca realizat în cadrul sortimentului planificat.
Valoarea în iulie
Procentul
(sute u.m.)
Nr. de modificare
Indicatori a indicatorului
crt.
în preţ de
în cost în august faţă de iulie
livrare sau
de producţie
tarife
1 Produse finite livrate 45.000 20
2 Produse finite în stoc:
- începutul lunii; 1.600
- sfârşitul lunii; 13.600 17.000 10
3 Facturi neîncasate:
- începutul lunii; 6.000
- sfârşitul lunii; 10.000 10
4 Semifabricate:
- stoc începutul lunii 4.300
- livrate la terţi 5.000 15
- livrate cămin nefamilişti 400 12
- livrate sector investiţii 100 12
Statistica întreprinderii
Valoarea în iulie
Procentul
(sute u.m.)
Nr. de modificare
Indicatori a indicatorului
crt.
în preţ de
în cost în august faţă de iulie
livrare sau
de producţie
tarife
- livrate secţii producţie
24.000 10
industrială
- stoc sfârşitul lunii 4.000 10
5 Lucrări industriale:
- pentru secţii industriale 2.500 15
- pentru secţii neindustriale 500 11
- pentru sector investiţii 300 14
- pentru terţi 4.000 10
- pentru administraţia
100 10
societăţii
6 Producţie neterminată
- stoc începutul lunii 12.000
- stoc sfârşitul lunii 16.000 10
Lucrări de cercetare
7
ştiinţifică:
- terminate 400 8
- în curs de finalizare 1.600 7
8 Ambalaje:
- incluse în cost 1.200 10
- neincluse în cost 200 15
9 Rebuturi 250 2
Notă: Indicatorii asigură comparabilitatea.
Se cere:
1. Să se calculeze următorii indicatori valorici pentru lunile iulie şi
august:
1a = producţie marfă fabricată;
1b = producţie marfă vândută şi încasată;
1c = producţie globală;
1d = circulaţie globală;
Analiza statistică a producţiei
Rezolvare:
1.a
Pmf = Pfliv + (Pf2 – Pf1) + Sliv +Lt + Vpmc + Lcs + a
Pmf 0 = (45 + 15 + 5,625 + 6 + 0 + 0,4 + 0,25) *108 =
= 7.227.500.000 u.m.
Pmf 1 = (54 + 1,7 + 6,45 + 6,62125 + 0 + 0,432 + 0,2875) * 108 =
= 6.949.075.000 u.m.
1.b
Pmf vî = Pmf – (Pf2 – Pf1) – (Sf2 – Sf1)
Pmf vî 0 = 7.227.500.000 – 15*108 – 4 * 108 = 5.327.500.000 u.m.
Pmf vî 1 = 6.949.075.000 – 17 *107 – 1 * 108 = 6.679.075.000 u.m.
1.c
Pg = Pmf + (S2 – S1) + (N2 – N1) + Cip + Vmc + R
Pg 0 = 7.227.500.000 + (–0,3 * 108) + 4*108 + 0 + 0 + 0 =
= 7.597.500.000 u.m.
Pg 1 = 6.949.075.000 + 0,4 * 108 + 1,6 *108 + 0 + 0 + 0 =
= 7.149.075.000 u.m.
1.d
Cg = Pg + s +l
Cg 0 = 7.597.500.000 + 24 *108 + 2,6 *108 = 10.257.500.000 u.m.
Cg 1 = 7.149.075.000 + 26,4 *108 + 298.500.000 =
= 10.087.575.000 u.m.
2.
2.a
P mf 1 6.949.075.000
I Pmf = ∗ 100 ; I Pmf = ∗ 100 ≅ 96,1477%
Pmf 0 7.227.500.00
RPmf = IPmf – 100; Rpmf = 96,1477 – 100 = –3,8523 %
∆Pmf = Pmf 1 – Pmf 0
∆Pmf = 6.949.075.000 – 7.227.500.000 = –278.425.000 u.m.
Apmf = ∆Pmf/RPmf
Statistica întreprinderii
2.b
Ipmf vî = 125.37 %
Rpmf vî = 25,37 %
∆Pmf vî = 1.351.525.000 u.m.
Apmf vî = 53.275.000 u.m.
2.c
IPg = 94,098%
RPg = –5,902 %
∆Pg = –448.425.000 u.m.
APg = 75.975.000 lei
2.d
ICg = 98,3434 %
RCg = –1.6566 %
∆Cg = –169.925.000 u.m.
ACg = 102.575.000 u.m.
Yi y1i ⋅ Pmf1
B. I Ci = ⋅ 100
y i0 Pmf1
CI = (Pmf1 − Pmf 0 )⋅ y 0
∆Pmf i
F.
I Pmf
G. X Ci = I Ci ⋅ y Ci
0
R
H. X CiPmf = R Ci ⋅ y Ci
0
Componente
componentei componentei componentei sub influenţa sub influenţa componentei componentei componentei componentei
(sute mil. u.m.) (%) (%) lui Yi lui Pmf (sute mil. pe seama lui pe seama lui la formarea
(% ) (%) u.m.) Yi Pmf
ritmului
Ci Yi ICi Yi
I Ci Pmf
I Ci ∆ Ci ∆yici ∆Pmf
Ci
indicelui
Pmf
sporului
Pmf
0 1 0 1 A B C D E F G H
Pf.
45 54 62.26 77.70 120 124.8 96.14 9 10,733,540 –1,733,541 74.7 12.4524
Liv
Pf2-
15 1.7 20.75 2.44 11.333 11.786 96.14 –13.3 –12,722,367 –577,633 2.3 –18.401
Pf1
Sliv. 5.625 6.45 7.78 9.28 114.66 119.26 96.14 0.825 1,041,666 –216,666 8.92 1.1413
Lt. 6 6.62125 8.30 9.52 110.35 114.768 96.14 0.62125 851,957 –230,707 9.16 0.8595
Lcs. 0.4 0.432 0.55 0.62 108 112.658 96.14 0.032 48,644 –16,643 0.59 0.0442
A 0.25 0.2875 0.34 0.41 114.8 119.364 96.14 0.0375 46,560 –9,060 0.39 0.0513
Pmf 72.275 69.4907 100 100 96.147 * 96.14 –2.78425 0 –2,784,250 96.1 –3.8523
Analiza statistică a producţiei
Valoarea indicatorului
(mil. lei)
Nr.
Indicatori în preţ
crt. în cost
de livrare
de producţie
sau tarife
1 Produse finite livrate 2000
2 Produse finite în stoc:
- la începutul lunii 800 960
- la sfârşitul lunii 1020
3 Semifabricate:
- stoc la începutul lunii 200
- livrate la terţi 650
- livrate la secţiile de producţie 125
- stoc la sfârşitul lunii 400
4 Lucrări cu caracter industrial:
- pentru administraţia societăţii 120
- pentru secţiile de producţie 65
- pentru terţi 264
5 Producţie neterminată:
- stoc la începutul lunii 112
- stoc la sfârşitul lunii 164
6 Reparaţii capitale curente 20
7 Lucrări de cercetare ştiinţifică:
- terminate 100
- în curs de finalizare 13
8 Facturi neîncasate:
- la începutul lunii 450
- la sfârşitul lunii 320
9 Ambalaje:
- incluse în cost 400
- neincluse în cost 115
Statistica întreprinderii
33,7 29,7
A 150 154 5 1 1500 1545 41,9 38,23
2 0 5
D 800 960 10 2 1600 1920 44,69 47,51
E 200 240 12 2,4 480 576 13,41 14,26
Total ∑ * * * * 3580 4041 100 100
66,3 70,3
Total ∑ ∑ * 8 * * 5400 5748 100 100
i j
Note: * înseamnă că nu se poate face suma.
Ki este coeficient de convenţionalizare.
Ke este caracteristica etalon.
Analiza statistică a producţiei
∑
i
98,04 87,01
A buc. 20 20 0,5 0,6 10 12 10 45,45 43,1
SL
B tone 15 16,5 0,8 1 12 16,5 13,2 54,55 56,9
* * * * * 22 28,5 23,2 100 100
∑
i
1,35 1,35
(1)mil. 10 11 * * 10 11 11 0,61 0,64
Lt
lei
i cij j
∑ cij
y = ; y = i
∑ cij ∑∑ cij
i i j
Analiza statistică a producţiei
Modificarea relativă
(%)
Unitea de factorială
Componentele j totală
măsură
yi yj
I cij I I I cPmfvi
cij cij ij
Rezolvare:
∆qi∑
q
∑ qi
∆ qi
q
y qi y
∆ qi A qi A qi A qi
1 100 -52 150 5 6,5 5
2 200 52 150 5 6,5 5
Total 300 - - 10 - -
Problema 6
Din activitatea a trei producători industriali se cunosc următoarele
date referitoare la fabricarea produsului A pe primele două trimestre ale
anului:
a)
Structura producţiei
Producător (%)
Trimestrul I Trimestrul II
1 21 22
2 25 26
3 54 52
Analiza statistică a producţiei
Rezolvare:
R Σq
X2 = rq 2 ⋅ y q0 2 = 0,062
y q0 2 = 0,25
⇒ rq 2 = 0,248 (24,8%) ⇒ i q 2 = 1,248
∆ Σq = Σq 1 − Σq 0 = 4000 buc.
y1q 2 i q 2 ⋅ y q0 2
q 2 = y ⋅ Σq 2 ⇒ i q 2
q2
= q 2 ⋅ I Σq ⇒ I Σq = = 1,2
y0 y1q 2
I Σq = 1,2 ⎫⎪
⎬ ⇒ Σq 0 = 20000 buc. şi Σq 1 = 24.000 buc.
∆ Σq = 4000 buc.⎪⎭
Problema 7
Din activitatea economică a trei producători reţinem următoarele
date referitoare la fabricarea produsului -A- în lunile iulie şi august.
Structura producţiei
Producător (%)
iulie august
1 21 22
2 25 26
3 54 52
Total 100 100
Se cere:
1. Să se determine volumul producţiei în luna iulie şi august la nivel de
producător şi pe ansamblu.
2. Să se analizeze dinamica producţiei pe producător (metoda simplei
structuri) şi pe ansamblu grupului celor trei producători.
Rezolvare:
Se cunoaşte :
q q
y = i (1)
i ∑q
i
I q 26,4
X1∑ = i q * y10 =
q
(2)
1 100
∆∑
q
q2
A∑ =
q
= 50 buc. (3)
q2 ∑ q
(i − 1) *100
q2
Statistica întreprinderii
0,264
Din relaţiile (1) şi (2) => i q = = 1,257143
1 0,21
Relaţia (3) poate fi scrisă:
q q q
(∑ q1 − ∑ q 0 ) * y 20 (∑ q1 − ∑ q 0 ) * y 20 y 20 ∑ q 0
= = = 50
q q 100
y 20 ∑ q1 (∑ q1 − ∑ q 0 ) * y 20
( − 1) *10 0 *100
q q
y 20 ∑ q 0 y 20 ∑ q 0
Problema 8
Din activitatea economică a trei producători reţinem urmatoarele
date referitoare la fabricarea produsului -A- în lunile iulie şi august.
Se cere:
1. Să se determine volumul producţiei în lunile iulie şi august pe
producători şi pe ansamblu.
2. Să se analizeze dinamica producţiei la nivel de producător şi grup
de producători, eviden-ţiindu-se influenţele diferiţilor factori.
Rezolvare:
Se cunoaşte:
∆q
Aq = i (1)
i R q ⋅ 100
i
∆ q
∑ i
A = (2)
∑q R ∑ qi ⋅ 100
i
q
y q q
∆ i = (y − y )∑ q i1 (3)
qi i1 i0
∑q q
∆ i = (∑ q i1 − ∑ q i0 )y (4)
qi i0
Se ştie că :
q
y ∑q
∆ q = ∆ i + ∆ i ⇒ ∆q 2 = 0 + 600 = 600 t . Corelând cu cele
qi qi
afirmate anterior
⇒ q 20 = A q * 100 ; q 20 = 20000 t. si q 21 = 20000 + 600 = 20600 t .
2
n q n yq q
y3
Având în vedere că ∑ y = 1 ⇒ ∑ ∆ i =0 ⇒ ∆ = 412 t. şi
i q q3
i =1 i =1 i
q
y
faptul că ∆ 2 = 0 ⇒
q2
q q 20600
⇒ y 21 = y 20 deci 0,5 (50 %) ⇒ ∑ q1 = = 41200 t.
0,5
Putem scrie:
q
y1 q q q 10000
∆ = (y11 − y10 )∑ q1 = −412 dar y10 = = 0,25
q1 40000
q − 412 q
y11 = + 0,25 = 0,24 ⇒ y 31 = 0,26 ⇒ q11 = 0,24 * 41200 = 9888 buc.
41200
q 31 = 0,26 * 41200 = 10712 buc.
Structura MODIFICAREA
producţie RELATIVĂ ABSOLUTĂ
(%) I R
(%) (t) ∑q
X ∑ X
Produc- q
ţia
Totală Factorială Totală Factorială i i
yq ∆∑
0 1 ∑ qi q qi (%) (%)
iq i i ∆q ∆ yq
i qi qi i qi
i
1 25 24 98,88 96 103 -112 -412 300 24,72 -0,28
2 50 50 103,00 100 103 600 0 600 51,50 1,50
3 25 26 107,12 104 103 712 412 300 26,78 1,78
Total 100 100 103,00 * 103 1200 * 1200 103,00 3,00
Analiza statistică a producţiei
Problema 9
Se mai cunoaşte :
• producătorul -1- a contribuit la ritmul sporului producţiei pe
ansamblu cu 5,4 %;
• producătorul -3- a contribuit la modificarea absolută a volumului
producţiei totale cu 3360 buc.
Se cere :
1. Să se afle volumul producţiei în lunile iulie şi august pe
producători şi pe total.
2. Să se analizeze dinamica producţiei la nivel de producător şi
ansamblu, evidenţiindu-se influenţele factorilor.
Rezultat pentru verificare :
∑ q1 = 48000 buc.
Problema 10
Din activitatea unei firme industriale care fabrică două tipuri de
produse reţinem următoarele date referitoare la două luni consecutive:
Preţ unitar de livrare
Tipul Structura valorii producţiei (%)
(mii lei)
produsului
0 1 0 1
A 62 70 8000 7000
B 38 30 4000 3000
Total 100 100 - -
Statistica întreprinderii
Se cere să se determine:
1. Volumul valoric al producţiei atât pe produs cât şi pe total în
ambele perioade:
q A 0 p AO , q A1 p A1 , q B0 p B0 , q B1 p B1 , ∑ q i 0 p i 0 , ∑ q i1p i1 , i ∈ {A, B}
i i
2. Volumul fizic al producţiei pentru fiecare produs în parte. (nu se
poate obţine volumul fizic total al producţiei pentru că avem producţie
eterogenă – două produse diferite nu se pot însuma)
q A 0 , q A1 , q B0 , q B1
Rezolvare:
B1 ∗ ∑ q il p il = 0,3 ∗ ∑ q il p il
Dar : q B1 p B1 = y qp 1
i i
B0 ∗ ∑ q i 0 p i 0 = 0,38 ∗ ∑ q i 0 p i 0
q B0 p B0 = y qp
i i
Analiza statistică a producţiei
R = ⎛⎜ I − 1⎞⎟ ∗ 100
q i pi q p
⎝ i i ⎠
q p
A = i0 i0
q i pi 100
∆∑ = ⎛⎜ ∑ q il p il − ∑ q i 0 p i 0 ⎞⎟ ∗ y iqp0
qp
q i pi ⎝ i i ⎠
Statistica întreprinderii
∆y = (y iqp1 − y iqp0 )∗ ∑ q il p i1
qi pi i
I
X i ∑ = I q i pi ∗ y iqp0
qp
R
X i ∑ = R q i pi ∗ y iqp0
qp
∆∑
I
Tip
∆q p Rq p Aq p qp
∆y Xi∑
qp R qp
Xi ∑
i i Iq p i i i i qp
i i q i pi
produs i i
Problema 11
Se cunosc următoarele date în legăturã cu activitatea unei firme
industriale având trei secţii productive, pentru două perioade consecutive:
Mărimea cu care contribuie fiecare Mărimea cu care contribuie fiecare
Secţii secţie la modificrea relativă a secţie la ritmul sporului producţiei
producţiei totale (%) totale (%)
1 28 5
2 36 7
3 56 8
Problema 12
Se cunoaşte:
I c
∑ ij c ij0
X i = i c * Y0i = i c * y i0 unde y i0 = (1)
i ij ij ∑ c ij0
i
I c
∑ ij
∑ Xi i =I c
∑ ij
(2)
i i
R c
∑ ij
X i = R c * y i0 (3)
i ij
R c
∑ ij
∑ Xi i =R c
∑ ij
(4)
i i
I
∑ ∑ c ij ∑ c ij0
i j j j
X = I c * Y0 unde y0 = i (5)
j ∑ ij ∑ ∑ c ij0
i i j
I
∑ ∑ c ij
i j
∑Xj =I (6)
∑ ∑ c ij
j i j
R
∑ ∑ c ij
i j j
X = R c * y0 (7)
j ∑ ij
i
R
∑ ∑ c ij
i j
∑Xj =R (8)
∑ ∑ c ij
j i j
∑∑c
ij
∆ i j
= (∑ ∑ c ij1 − ∑ ∑ c ij0 ) * y 30 * y 02 (9)
c
32 i j i j
Statistica întreprinderii
I c R c
∑ ij ∑ ij
i
y0 = X i −X i
i i
I R
∑ ∑ c ij ∑ ∑ c ij
j i j i j
y0 = X −X
j j
Avem:
0 1 0 1
1 2 21,6 23,9096 27 26 110,6926 96,296 104,5 110 2309,6 -919,6 1069,2 2160
3 18,4 20,2312 23 22 109,952 95,652 104,5 110 1831,2 -919,6 910,8 1840
Problema 13
Se cere:
Să se determine valoarea fiecărei componente şi a producţiei marfă
în cele două trimestre.
Să se analizeze dinamica producţiei marfă la nivel de agent (simpla
structură) şi la nivel de componentă (dubla structură).
Problema 14
Structura producţiei
Secţii (%)
0 1
1 40 50
2 60 50
Întreprindere 100 100
Problema 15
P
KP = ⋅ 100
T
Coeficientul fluctuaţiei sau al mişcării de prisos se calculează ca
raport între numărul celor cuprinşi în fluctuaţia efectivă ( Pf ) şi numărul
mediu de personal (T):
Pf
Kf = ⋅ 100
T
Coeficientul mişcării totale (generale) – Kg – se calculează ca raport
între totalul intrărilor (I) şi plecărilor (P) şi numărul mediu de personal sau
ca sumă a coeficientului intrărilor şi plecărilor:
I+P
Kg = ⋅ 100 = K I + K P
T
⎛ ∑T ⎞ ⎛ ⎞
MR = ⎜ 1 − 1⎟ ⋅100 = ⎜ I ∑ T − 1⎟ ⋅100 = ⎛⎜ 1 − 1⎞⎟ ⋅100
R (∑ T ) ⎜ ∑ T I ⎜I ⎟
⎝ 0 ∑ qp ⎟⎠ ⎜ I qp ⎟
⎝ ∑ ⎠ ⎝ W ⎠
b) modificarea (economia /risipa) relativă de forţă de muncă
exprimată în cifre absolute:
MA
R = ∑ T1 − ∑ T0 ⋅ I ∑ qp
(∑ T)
Interpretare:
MRA şi MRR >0 – risipă relativă de forţă de muncă
MRA şi MRR< 0 – economie relativă de forţă de muncă
TC = DC ⋅ ∑ Ti ;
∑ Tz
dl = = zile / persoană / lună.
∑T
∆ Tz = (d z − d nz ) x ∑ Tz
d
h
în care: ∑ Tz
este timpul efectiv lucrat exprimat în om-zile.
3. Pierderea de producţie datorată folosirii incomplete a duratei
medii normale a zilei de lucru:
∆d z = (d z − d nz ) × ∑ Tz × W hpl = ∆d z × W hpl
Q ∑ Th
dl
K dl = × 100
d nl
∆d l = (d l − d nl ) × ∑ T × d nz = ∆d l × d nz
∑ h T ∑ Tz
d zi1 T T
id = = hi1 : zi1 = i T : i T ;
zi d zi0 Thi0 Tzi0 hi zi
Statistica întreprinderii
n n n n
T d
∑ d li1Ti1 ∑ dli0Ti0 ∑ dli1 × y1 i ∑ x i11
= i =1n : i =1n = in=1 = i =n1
T d
∑ Ti0 ∑ Ti0 ∑ dli0 × y0i ∑ x i01
i =1 i =1 i =1 i =1
Indicele variaţiei
n n n n
T d
∑ d li0 Ti1 ∑ d li0 Ti0 ∑ d li0 y1 li ∑ x i ∗1 d∗
y Ti
structurii: I = i =1 : i =1 = i =1 = i =1 = 1
d1 n n n n d10
T d1
∑ Ti1 ∑ Ti0 ∑ d li0 y 0 li ∑ x i0
i =1 i =1 i =1 i =1
T
d li y i
I =I ×I .
dl
dl dl
n n
d li T T
∆
dl
= ∑ d li1y1 li − ∑ d li0 y1 i = d l1 − d1∗ ,
i =1 i =1
Ti n n
T T
∆y = ∑ d li0 y1 i − ∑ d li0 y 0 i = d1∗ − d l0
d1
i =1 i =1
T
hi y i
Indicii factoriali sunt I şi I .
h h
T
h y i
I = I i ×I
h
h h
respectiv:
∆ = hl − h0
h
h n Ti n Ti
∆ i = ∑ h i1 × y1 − ∑ h i0 × y1 = h1 − h *
h i =1 i =1
T n Ti n Ti
y i
∆ = ∑ h i0 × y1 − ∑ h i0 × y 0 = h * − h 0
h i =1 i =1
n n
b) dacă: h = d z × d l = ∑ d zi y Tzi × ∑ d li y Ti
i =1 i =1
Indicele dinamicii timpului mediu efectiv lucrat se va calcula:
n n
T T
∑ d zi1y1 zi x ∑ d li1y1 i
h d xd
I h = 1 = z1 l1 = i =1 i =1
h 0 d z 0 xd l0 n n
Tzi T
∑ zi0 0 ∑ d li0 y 0 i
d y x
i =1 i =1
T T
d y zi d y i
∆ = ∆d z + ∆d l = ∆ zi + ∆ + ∆ li + ∆ .
h
h h h h h h
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
∆ dli = ∆ d li × Ti1 ,
Tzi
∆ Ti = d li0 × ∆Ti .
Tzi
a) Id l =I
∑ Tzi dl
∑ Tzi1 d l1 ∑ Ti1
I∑ T = =
zi ∑ Tzi0 d l0 ∑ Ti0
T T
y i y i d
I =I = l*
∑ Tzi dl d l0
∑ Ti ∑ Ti1
I = I∑ T =
∑ Tzi i ∑ Ti0
Statistica întreprinderii
∑ Tzi1 ∑ d li1Ti1
b) I ∑ T = = ,
zi ∑ Tzi0 ∑ d li0 Ti0
d ∑ d li1Ti1
I li = ,
∑ Tzi ∑ d T
li0 i1
T ∑ d li0 Ti1
I i = .
∑ Tzi ∑ d T
li0 i0
d
∆ li T
∑ zi
d
∆ l T = ∆d l ⋅ ∑ Tzi =
∑ zi
yT
a) ∆ iT
∑ zi
d l1 ∑ Til − d l0 ∑ Ti 0 =
∆∑ Ti = d l0 ⋅ ∆ ∑ Ti +
T
∑ zi =
∆ ∑ Thi
d
∆ li T = ∑ ∆d li ⋅ Til
∑ zi
b)
∑ d li1Til − ∑ d li0 Ti0 = =
T
∆ i T = ∑ d li0 ⋅ ∆Ti
∑ zi
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
d
∆ Tzi
a) hi
T
∆ Tzi =
hi
d
∆ Tzi
hi +
∆ Thi = Thi1 − Thi0 ⇒
d
∆ Tli =
b) hi
Ti +
∆T
hi =
∆hi
Thi
c) =
T
∆ Ti
hi
b)
⎧ T
⎪ d zi × ∑ Tzi = ∑ d zi × y zi × ∑ Tzi
⎪ T T
∑ Thi = ⎨d zi × d l × ∑ Ti = ∑ d zi y zi × ∑ d li y zi × ∑ Ti
⎪ T
⎪ h × ∑ Ti = ∑ h i × y zi × ∑ Ti
⎩
t=
∑ Ti
∑ qi
Acest indicator reflectă producţia (outputul) obţinută pe unitatea de
forţă de muncă consumată.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
w
b) I w = 1 =
∑ w i1Ti1 : ∑ w i0 Ti0 = ∑ w i1y1Ti = ∑ x1w .
w0 ∑ Ti1 ∑ Ti0 ∑ w i0 y Ti
0 ∑ x 0w
Indicii factoriali:
w
Iw
∑ w i1 y1Ti = ∑ x1 = w1 ,
w =
∑ w i0 y1Ti ∑ x ∗w w ∗
y Ti ∑ w i0 y1Ti w ∗
Iw = = .
∑ w i0 y Ti0
w0
Modificarea absolută a productivităţii medii:
T T
∆ w1 = w1 − w 0 = ∑ w il y1 i − ∑ w i0 y 0 i
T T
∆ww = w1 − w ∗ = ∑ w il y1 i − ∑ w i0 y1 i = ∑ ∆ wi y1Ti
T
T
∆yw = w ∗ − w 0 = ∑ w i 0 y1 i − ∑ w i 0 y Ti
0 .
R ti = i ti(% ) − 100
sau
t t −t ∆
R tI = i0 − 1 = i0 i1 = ti
t i1 t i1 t il
Statistica întreprinderii
qi
t
∆t qi = ∆ i qi + ∆y qi
∑ ∑ ∑
Nivelul productivităţii muncii exprimată în unităţi natural
convenţionale
Pentru a se lărgi sfera de aplicare a metodei de calcul a
productivităţii muncii exprimată în unităţi naturale, în practică s-a recurs la
o variantă a acestei metode potrivit căreia producţia şi productivitatea
muncii se exprimă în unităţi natural-convenţionale.
Productivitatea muncii se calculează astfel:
a) la nivelul producătorului j:
n
∑ qijK i
w j = i =1
Tj
b) la nivel superior de agregare:
m n
∑ ∑ qijK i
j=1i =1
w=
∑ Tj
în care:
- i = 1,…, n – varietatea tipurilor calitative;
- j = 1,…., m – varietatea producătorilor ce realizează aceleaşi
tipuri calitative;
- wj – productivitatea medie a muncii exprimată în unităţi natural
convenţionale din întreprinderea j;
- qij – volumul producţiei exprimat în unităţi natural convenţionale
corespunzător tipului calitativ i din întreprinderea j;
- Ki – coeficientul de transformare corespunzător tipului calitativ i;
n
- ∑q K
i =1
ij i – producţia exprimată în unităţi natural convenţionale la
întreprinderea j;
- Tj – timp de muncă cheltuit (poate fi exprimat prin număr mediu
de personal, număr mediu de muncitori, om-ore sau om-zile);
Nivelul productivităţii muncii exprimată în unităţi valorice
Determinarea productivităţii muncii exprimată în unităţi valorice ia
în consideraţie întreaga producţie realizată de la nivelul unei întreprinderi
până la nivelul economiei naţionale. De aici reiese şi principalul avantaj al
Statistica întreprinderii
W1 =
∑ q1 p 0
∑ T1
Nivelul şi dinamica productivităţii muncii exprimată în unităţi
de timp de muncă
n
∑ qi t ni
w = i =1
n
∑ Ti
i =1
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
în care:
- w este productivitatea muncii exprimată în unităţi de timp de
muncă;
- qi – volumul fizic al producţiei pe sortimente, faze, operaţii etc.;
- tni – timp normat pe unitate de produs, fază, operaţie;
- Ti – timp de muncă cheltuit pentru obţinerea producţiei qi
exprimat în ore-om.
Timpul de muncă cheltuit (Ti) se poate calcula:
Ti = q i ⋅ t i
în care ti este timp efectiv ce revine pe unitatea de produs.
Dinamica productivităţii muncii se calculează astfel:
n n
∑ qi1t ni ∑ qi0 t ni
I w = i =1 : i =1
n n
∑ Ti1 ∑ Ti0
i =1 i =1
n n
∑ qi1t ni ∑ qi0 t ni
I w = i =1 : i =1
n n
∑ qi1t i1 ∑ qi0 t i0
i =1 i =1
Qi
w li =
Ti
respectiv
wl = ∑ Qi = ∑ w liTi = ∑ w yTi = ∑ x w i
li
∑ Ti ∑ Ti i
în care:
- i = 1, 2, 3,..., n – unităţi;
- wli – productivitatea medie lunară a muncii la unitatea i;
- Qi – volumul producţiei la unitatea i (poate fi exprimat în unităţi
naturale, natural convenţionale, valorice sau unităţi de timp de
muncă);
- Ti – număr mediu de personal (sau număr mediu efectiv) la
unitatea i;
- wl – productivitatea medie lunară calculată la nivelul unui grup
de unităţi;
- yTi – structura numărului mediu de personal (sau a numărului
mediu efectiv), pe unităţi;
- xiwl – mărimea cu care contribuie fiecare unitate la formarea
nivelului mediu al productivităţii muncii.
Productivitatea muncii zilnică:
Qi
w zi =
Tzi
respectiv
wz = ∑ Qi = ∑ w ziTzi = ∑ w yTzi = ∑ x w z
zi
∑ Tzi ∑ Tzi i
în care:
- Wzi – productivitatea medie zilnică determinată la nivelul
unităţilor;
- Tzi – timpul de muncă cheltuit exprimat în om-zile (se va lua în
calcul timpul lucrat în program normal de lucru şi timpul lucrat
suplimentar);
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
în care:
- Whi este productivitatea medie orară a muncii la unitatea i;
- Qi – volumul prodcţiei la unitatea i;
- Thi – timp de muncă exprimat în om-ore (se va lua în calcul
timpul lucrat în regim normal de lucru şi timpul lucrat
suplimentar);
- y Thi – structura timpului de muncă exprimat în om-ore;
- xiW h – mărimea cu care contribuie fiecare unitate la formarea
nivelului mediu a productivităţii muncii orare, calculată la
nivelul unui grup de unităţi.
iar
T T
W W ×d
I W = z1 = h1 z1 =
∑ Whi1 × y1 hi × ∑ d zi1 × y1 hi
Wz 0 Wh 0 × dz 0 T T
z
∑ Whi0 × y0 hi × ∑ d zi0 × y0 hi
Prin substituţie în lanţ se obţin indicii factoriali, iar ca diferenţă între
numărătorul şi numitorul acestora se pot determina modificările factoriale
relative. Relaţiile între modificările factoriale sunt următoarele:
W y d y
I W = I W × I d = I Whi × I WThi × I Wzi × I WTzi
z h z z z z z
y Tzi y Tzi
∆ W = ∆Wzi + ∆ + ∆d zi + ∆
z Wz Wz Wz Wz
Relaţiile existente între modificările factoriale ale productivităţii
medii zilnice datorită indicatorilorutilizării timpului de lucru se prezintă în
schema:
∆Wh
Wz
Wh
∆
Wz
Th
∆y
Wz
∆W
z
dz
∆
Wz
dz
∆
Wz
T h
∆y
Wz
. Productivitatea muncii lunare se poate calcula cu una din relaţiile:
La nivel individual:
⎧Whi × d zi × d li
⎪
Wli = ⎨ Whi × h i
⎪ W ×d
⎩ zi li
i Wli = i Whi × i d zi × i d li = i Whi × i h i = i Wzi × i d li
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
La nivel agregat:
⎧W × d × d = ∑ W × y Thi × ∑ d × y Tzi × ∑ d y Ti
⎪⎪ h z l hi
Thi
zi
Ti
li
Wl = ⎨ Wh × h = ∑ Whi × y × ∑ h i y
⎪ Wz × d = ∑ Wzi × y Tzi × ∑ d li y Ti
⎪⎩
x = Ih =
W1
d 1i Ti
I
W1 Iy
W
d1
I =
W1
Ti
Iy
W1
iQi = i w i ⋅ iTi
w T
∆ Qi = ∆ Qi + ∆ Qi
i i
La nivel superior de agregare, volumul producţiei poate fi
determinat astfel:
a) ∑ Qi = ∑ w i ⋅ Ti
b) ∑ Qi = w ⋅ ∑ Ti
În funcţie de fiecare variantă de determinare a volumului producţiei
totale, se identifică modificările factoriale corespunzătoare, prezentate, în
forma lor relativă, în schema 3.1.
w T
I∑ Qi = I iQ ⋅ I i Q
∑ i ∑ i
Ti Ti
I ∑ Q i = I w Q ⋅ I ∑ Qi = I iQ ⋅ I y Q ⋅ I ∑ Qi = I w i ⋅ I w
T w T y w
⋅ I ∑ Ti = I w ⋅ I∑ Ti
∑ i ∑ i ∑ i ∑ i ∑ i
Ti
I i Q = I y ⋅ I∑ i
T T
∑ i ∑ Qi ∑ Qi
Analog, se vor determina modificările absolute, între care există
următoarele relaţii de verificare:
¾ în cadrul fiecărei variante:
w T
a) ∆ ∑ Qi = ∆ iQ + ∆ i Q
∑ i ∑ i
Ti
∆ ∑ Q i = ∆w i Q + ∆∑ TQi = ∆ ∑ Q i = ∆w i Q + ∆y Q + ∆∑ TQi
b) ∑ i ∑ i ∑ i ∑ i ∑ i
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
¾ între variante:
Ti
∆ Qi = ∆yQ + ∆∑
T i T
i i Qi
w hi
wz wh
wl dz y Thi
dl
∑ Qi dl
y Ti
∑ Ti
Kni =
∑ q1 t n
∑ q1t1
în care:
- Kn1 – coeficientul îndeplinirii normelor în perioada curentă;
- q1 – volumul producţiei realizat în perioada curentă;
- t1 – timp consumat pe unitate de produs în perioada curentă;
- ∑ q1tn – timp normat pentru producţia efectiv realizată de
muncitorii ce lucrează în acord;
- ∑ q1t1 – timp de muncă efectiv cheltuit pentru realizarea
producţiei din perioada curentă de către muncitorii care lucrează
în acord.
Statistica întreprinderii
I K n = ∑ 1 nl : ∑ 0 n 0
qt q t
∑ q1t1 ∑ q 0 t 0
Indicii factoriali:
t
Ikn = ∑ q1t n1 : ∑ q1t n 0 = ∑ q1t n1
n
∑ q1t1 ∑ q1t 0 ∑ q1t n 0
1
Anuarul Statistic al României 1999, CNS 2000.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
m n
s ij = y tij ∑ ∑ s ij
j = 1i = 1
în care:
- i = 1,2,..., n – categorii de personal;
- j = 1,2,..., m subunităţi (secţii, sectoare etc.);
- sij - fond de salarii aferent categoriei de personal i din
subunitatea j;
s ij
- y ij = – ponderea fondului de salarii aferent categoriei de
n
∑ s ij
i =1
personal i, din subunitatea j, în fondul de salarii aferent
subunităţii j;
Statistica întreprinderii
n
∑ s ij
- y j = i =1 – ponderea fondului de salarii aferent subunităţii j
m n
∑ ∑ s ij
j =1i =1
m n
∑ ∑ s ij1 m n m n
j =1i =1 m j ij j tij
I m n
∑ ∑ s ij
=
m n
= ∑ I n × y0 = ∑ ∑ i s ij × y 0 × y 0 = ∑ ∑ i s ij × y 0
j =1 ∑ s ij j =1i =1 j =1i =1
j=1i =1 ∑ ∑ s ij0 i =1
j =1i =1
S
i s i = i1 ;
Si0
¾ modificarea relativă a fondului de salarii în perioada
curentă faţă de perioada de bază (R s i )
∆Si
R s i = is i − 1 = ;
Si 0
Statistica întreprinderii
∆ s i = s i1 − s i0 = R s i × s i 0
în care:
-Si0, Si1 – fondul de salarii la nivelul unităţilor componente ale
sistemului în perioada de bază, respectiv curentă;
- i = 1, 2, ..., n – unităţi componente ale sistemului (categorii de
personal, secţii, ateliere etc.).
Fondul de salarii la acest nivel poate fi calculat ca un produs între
salariul mediu (si) şi numărul de salariaţi (Ti), respectiv:
Si = s i × Ti
S s T
i S i = i1 = i1 i1 = i s i × i Ti
Si0 s i0 Ti0
Ti
∆ = s i 0 × ∆Ti
si
∆ S i = Sil × Si0
si
∆ = ∆ s i × Til
si
Influenţa factorilor:
b) La nivelul sistemului (întreprindere, grup de întreprinderi etc.)
indicatorii dinamicii fondului de salarii se calculează:
I∑ S =
∑ S1
∑ S0
∆∑S
R ∑ S = I∑ S −1 =
∑ S0
∆ ∑ S = ∑ S1 − ∑ S0 = R ∑ S × ∑ S0
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
I ∑ Si =
∑ Si1 = ∑ si1 × Ti1
∑ Si0 ∑ si0 × Ti0
iar modificarea absolută este dată de relaţia:
I
Ti
=
∑ s i0Ti1
∑ Si ∑ s i0Ti0
Modificarea absolută a fondului de salarii ce evidenţiază influenţa
separată a factorilor se va calcula:
s s
∆ i S = ∑ s il Ti1 − ∑ s i0 Ti1 = ∑ ∆ s i × Til = ∑ ∆ Si
∑ i i
T T
∆ i S = ∑ s i0 Ti1 − ∑ s i0 Ti0 = ∑ s i0 × ∆ Ti = ∑ ∆ Si
∑ i i
I ∑ Si =
∑ si1 = s1 ∑ Ti1
∑ si0 s 0 ∑ Ti0
iar modificarea absolută:
∆ ∑ S i = ∑ Si1 − ∑ Si 0 = s1 ∑ Ti1 − s 0 ∑ Ti 0
şi
s ∑ Ti1
I ∑ Si = 0
T
= I ∑ Ti
∑ i s ∑T
0 i0
∆∑ Si = s0 ∑ Ti1 − s0 ∑ Ti0 = s0 ∆ ∑ Ti
T
∑ i
∆ ∑ Si = ∆s S + ∆∑ Si
T
∑ i ∑ i
sau
T s
s
Is = 1 =
∑ si1Ti1 : ∑ si0Ti0 = ∑ si1y1 i = ∑ x i1
s0 ∑ Ti1 ∑ Ti0 ∑ s y Ti ∑ x s i0 0 i0
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
în care:
- s este salariul mediu;
- i = 1,2,..., n – categorii de personal (secţii, ateliere etc.);
- y Ti – structura personalului pe categorii;
- xis – mărimea cu care contribuie categoria de salariaţi i la formarea
salariului mediu.
∆s S = ∆ s × ∑ Ti1
∑
s y Ti s Ti
Influenţa separată a factorilor este dată de I si şi I s , ∆ si şi ∆ys ,
Ti
s
respectiv ∆ i S şi ∆y S .
∑ i ∑ i
∆ S hi
R S hi = i S hi − 1 =
S hi 0
∆ sh
R sh = I sh − 1 =
sh 0
∆ s h = sh1 − sh 0
⎝
hi
⎠
( )
sz = sh ⋅ d z ⋅ a = ⎛⎜ ∑ s hi ⋅ y T ⎞⎟ ⋅ ∑ d zi ⋅ y Tzi ⋅ a
în care:
- sz - salariul mediu zilnic la nivelul întreprinderii;
- yTzi - structura timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile;
Statistica întreprinderii
sl = sz ⋅ d l ⋅ b = ∑ s zi ⋅ y Tzi ⋅ ∑ d li ⋅ y Ti ⋅ b
s s ⋅d ⋅a ⋅d ⋅b
I s l = l1 = h1 z1 1 l1 1 =
sl 0 s h 0 ⋅ d z 0 ⋅ a 0 ⋅ d l 0 ⋅ b 0
T T T
=
∑ s hi1 ⋅ y1 hi ⋅ ∑ d zi1 ⋅ y1 zi ⋅ a1 ⋅ ∑ d li1 ⋅ y1 i ⋅ b1
T T T
∑ s hi0 ⋅ y 0 hi ⋅ ∑ d zi0 ⋅ y 0 zi ⋅ a 0 ⋅ ∑ d li0 ⋅ y 0 i ⋅ b 0
Fondul de salarii lunar (trimestrial, semestrial, anual) cuprinde
fondul de salarii zilnic, sumele plătite pentru întreruperi mai mari de o zi,
sporurile şi adaosurile ce se acordă pe perioade mai mari (lună).
Fondul de salarii se calculează:
• la nivelul categoriei de salariaţi:
⎧s li ⋅ Ti
⎪s ⋅ d ⋅ b ⋅ T
⎪
Sli = ⎨ zi li i i
⎪s hi ⋅ d zi ⋅ a i ⋅ d li ⋅ bi ⋅ Ti
⎪⎩b i ⋅ Szi
• la nivelul întreprinderii:
⎧∑ s li ⋅ Ti
⎪
⎪s l ⋅ ∑ Ti
⎪
∑ Sli = ⎨s h ⋅ d z ⋅ a ⋅ d l ⋅ b ⋅ ∑ T
⎪
⎪s z ⋅ d l ⋅ b ⋅ ∑ T
⎪b S
⎩ ∑ zi
s s ⋅d ⋅a ⋅d ⋅b
I s l = l1 = h1 z1 1 l1 1
sl0 s h 0 ⋅ d z 0 ⋅ a 0 ⋅ d l 0 ⋅ b 0
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
∆ l S = (sl1 − sl0 ) ⋅ ∑ T1
s
∑ l
• în cifre absolute:
sh
∆ = (s h1 − s h 0 ) ⋅ d z1 ⋅ a 1 ⋅ d l1 ⋅ b1
sl
s s
∆ h S = ∆ sh ⋅ ∑ T1
∑ l
• în cifre absolute:
∆as = (a1 − a 0 ) ⋅ sh 0 ⋅ d z0 ⋅ d l1 ⋅ b1
l
Statistica întreprinderii
d d
∆ l S = ∆ sl ⋅ ∑ T1
∑ l
∆b S = ∆bs ⋅ ∑ T1
∑ l
2
vezi Roman, M, Zaharia, O., Hurduzeu M., Mihaescu, C. – Analiza statistico-economică
în industrie. Compendiu, Editura ASE, Bucureşti 2000
Statistica întreprinderii
M rr =
∑ S1 ⋅ 100 − 100 =
∑ S1 ⋅ 100 − 100 = ∑ S1 − ∑ Sa ⋅ 100
∑ Spl ⋅ I Q ∑ Sa ∑ Sa
• modificarea (economia/risipa) relativă exprimată în cifre
absolute este dată de relaţia:
M ar = ∑ S1 − ∑ S a = M rr × ∑ S a
Mrr =
∑ S1 ⋅ 100 − 100 = ∑ S1 − ∑ Sa ⋅ 100 = M ar ⋅ 100
∑ Spl I Q ∑ Sa ∑ Sa
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
Mrr =
∑ S1 : Q1 ⋅100 − 100 = ⎛⎜ I ∑ S − 1⎞⎟ ⋅100
∑ Spl Q pl ⎜ IQ ⎟
⎝ ⎠
Dacă cunoaştem indicele îndeplinirii planului productivităţii muncii
şi cel al salariului mediu, acelaşi indicator se va calcula astfel:
s w ⎛I ⎞
M rr = 1 : 1 ⋅ 100 − 100 = ⎜⎜ s − 1⎟⎟ ⋅ 100
s pl w pl ⎝ Iw ⎠
4) Folosind mărimile relative de structură, modificarea
(economia/risipa) relativă a fondului de salarii exprimată în cifre relative se
poate determina astfel:
M rr =
∑ S1 : ∑ S pl ⋅ 100 − 100 = ⎛⎜ g1 ⎞
− 1⎟ ⋅ 100
∑ Q1 ∑ Q pl ⎜ g pl ⎟
⎝ ⎠
unde g1' şi g 'pl reprezintă greutatea specifică a fondului de salarii în
valoarea producţiei sau câţi lei fond de salarii revin la un leu producţie
efectiv realizată, respectiv planificată.
s s pl ⎛ g' ⎞
M rr = 1 : ⋅ 100 − 100 = ⎜ 1 − 1⎟ ⋅ 100
w1 w pl ⎜ g' pl ⎟
⎝ ⎠
unde g'1 şi g'pl reprezintă greutatea specifica a salariului mediu în
productivitatea muncii sau câţi lei salariu mediu revin la un leu
productivitate.
Statistica întreprinderii
M ar = (I s − I w ) ⋅ spl ⋅ ∑ T1
Aplicaţia 1
Numărul de muncitori
Secţii
0 1
1 500 600
2 500 700
Întreprindere 1000 1300
Rezolvare:
∆∑ Ti
A T∑i Ti
T T
∆ Ti ∆yTi Ti
A Ti y
A Ti
1 100 -52 150 5 6,5 5
2 200 52 150 5 6,5 5
Total 300 - - 10 - -
Modificarea numărului de muncitori cu ajutorul indicatorilor relativi
Procentul modificare a numărului
Indicele numărului de muncitori de muncitori
Secţii (%)
I Ti yT
∑ Ti
I Ti R Ti yT
∑ Ti
R Ti
I Ti R Ti
1 1,2 0,92 1,3 20 -8 30
2 1,4 1,08 1,3 40 8 30
Total 1,3 - - 30 - -
Tabel 2
Wh Wz Wl
U.M./ oră U.M./zi U.M./lună
VII VIII VII VIII VII VIII
205 216 1531,78 1643,76 30367,7 33140,3
192,5 200,306 1501,5 1572,4 28547,3 31034,5
200 210 1520 1617 29640 32340
TABELUL 3
MODIFICAREA VOLUMULUI PRODUCŢIEI
RELATIVĂ ABSOLUTĂ
(%) (mii u.m.)
Secţii
Totală Factorială Totală Factorială
iq ∆q
iqWh idz
q iqWz idl
q iqWl iT
q ∆qWh ∆dz
q ∆qWz ∆ dl
q ∆ qWl ∆T
q
1 118,406 105,366 101,847 107,312 101,696 109,132 108,5 6707,4 2197,4 742,715 2940,115 670,965 3611,08 3096,320
2 108,436 104,055 100,641 104,722 103,81 108,712 99,75 1926,6 964,1 151,4975 1115,5975 867,790 1983,387 -56,7875
S.C. 114,565 105 101,316 106,381 102,564 109,109 105 8634 3234 840 4074 1596 5670 2964
Statistica întreprinderii
Aplicaţia 1**
Rezolvare:
Indicatorii de volum ai utilizării timpului de lucru sunt timpul efectiv
lucrat exprimat în om-zile şi timpul efectiv lucrat exprimat în om-ore.
Valorile acestor doi indicatori se vor determina pornind de la
relaţiile de calcul ale duratei zilei, respectiv lunii de lucru.
Tz i
dli = ⇒ Tz i = dl i ∗ T i
Ti
Th i
dz i = ⇒ Th i = dz i ∗ Tz i
Tz i
Problema 2
Se mai cunosc:
• pe societate comercială producţia a crescut cu 10%
∑ q i1
R ∑ q = 10% ⇒ = 1,1
∑ q i0
• la secţia 1 producţia a crescut cu 15500 bucăţi
∆ q1 = q11 − q10 = 15500 bucăţi
• pe societate comercială numărul total de muncitori a crescut cu 50
de muncitori
∆ ∑ Ti = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 50 muncitori
• la secţia 1 numărul de muncitori a crescut de 1,134 ori
I T1 = T1l = 1,134
T10
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
Se cere să se analizeze:
1. Dinamica producţiei la nivel de secţie evidenţiind influenţele
factorilor (cifre relative)
y q , I ∑ qi
I qi , R qi , I qi qi
2. Dinamica numărului de muncitori pe secţii evidenţiind influenţele
factorilor (cifre absolute)
T
∆ Ti , A Ti , ∆yTi , ∆∑
Ti
Ti
Rezolvare:
1.
∆ q1 = q11 − q10 = 15500 bucăţi
q
q1l = y10 ∑ q il = 0,42∑ q il
q
q10 = y10 ∑ q i0 = 0,42∑ q i0
Deci: 0,42 ∑ q i1 − 0,4∑ q i0 = 15500 bucăţi
∑ q i1
= 1,1 ⇒ ∑ q i0 = 250000 bucăţi; ∑ q i1 = 275000 bucăţi
∑ q i0
Statistica întreprinderii
y iq0 ∑ q i1 ∑ q i1
∑ qi
I qi = q =
y i 0 ∑ q i0 ∑ q i0
∑ Tz i ∑ dl i T i
dl = = = ∑ dl i y T
∑ Ti ∑ Ti i
T T T
dl 0 = ∑ dl i0 y i0 = 17 y10 + 16 y 20 = 16,5
T + y T = 1 ⇒ y T = y T = 0,5
y10 20 10 20
T T T
dl1 = ∑ dl i1 y i1 = 17,4 y11 + 16,3 y 21 = 16,894
T + y T = 1 ⇒ y T = 0,54; y T = 0,46
y11 21 11 21
T11 0,54∑ T i1
= = 1,134
T10 0,5∑ T i0
∑ T i1 − ∑ T i0 = 50 ⇒ ∑ T i0 = 1000 muncitori;
∑ T i1 = 1050 muncitori
Indicatorii referitori la forţa de muncă care au fost ceruţi a fi
calculaţi la punctul 2 vor fi prezentaţi în tabelul care urmează:
Numărul de muncitori T
Secţii
0 1
∆ Ti A Ti ∆yTi ∆∑TiT
1 500 567 67 5 42 25
2 500 483 -17 5 -42 25
S.C. 1000 1050 50 10 - -
yT
∆Ti = ⎛⎜ yil
T − yT ⎞ ∗ T
i0 ⎟⎠ ∑ il
⎝
∑ T = (∑ T − ∑ T ) ∗ yT
∆ Ti il i0 io
Interpretarea rezultatelor pentru secţia 2:
La secţia 2 numărul de muncitori a scăzut de la o perioadă la alta cu
17 muncitori, acest fapt datorându-se reducerii nurărului de muncitori pe
seama scăderii ponderii numărului de muncitori din secţia 2 în numărul de
muncitori al societăţii de la 50% la 46%. Datorită creşterii numărului total
de muncitori din societatea comercială, numărul de muncitori de la secţia 2
a crescut cu 25 de de muncitori.
Unui procent de scădere al numărului de muncitori de la secţia 2 îi
revin 5 oameni.
Statistica întreprinderii
3.1.
∑ Tz i
dl = ⇒ ∑ Tz i = dl * ∑ T i
∑ Ti
∑ Tz i0 = dl 0 ∑ T i0 = 16,5 * 1000 = 16500 om-zile
∑ Tz i1 = dl1 ∑ T i1 = 16,894 * 1050 = 17738,7 om-zile
∆ ∑ Tz = ∑ Tz i1 − ∑ Tz i0 = 1238,7 om-zile
∑ Tz i1
I ∑ Tz = = 1,075
∑ Tz i0
R ∑ Tz = ( I ∑ Tz − 1) ∗ 100 = 7,5 %
∑ Tz i0
A ∑ Tz = = 165 om-zile/1%
100
La nivel de societate comercială, timpul efectiv lucrat exprimat în
om-zile a crescut cu 1238,7 om-zile, de 1,075 ori, respectiv cu 7,5%. Unui
procent de creştere a timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile îi revin 165
om-zile.
3.2.
∆ dz = dzi1 − dzi0
dzi1
Idz = ⇒ dzi0 ; dzi1
dzi0
dz11 − dz10 = 0,3 ore
dz11
= 1,0416 ⇒ dz10 = 7,2 ore; dz11 = 7,5 ore
dz10
dz 21 − dz 20 = 0,2 ore
dz 21
= 1,02702 ⇒ dz 20 = 7,4 ore; dz 21 = 7,6 ore
dz 20
Th
dzi = i ⇒ Th i = dzi ∗ Tzi
Tzi
Tz i
dli = ⇒ Tzi = dli ∗ Ti
Ti
Tz10 = dl10 T10 = 17 ∗ 500 = 8500 om-zile
Tz11 = dl11T11 = 17,4 ∗ 567 = 9865,8 om-zile
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
Problema 3
Din activitatea unei firme industriale care fabrică două tipuri de
produse reţinem următoarele date referitoare la două luni consecutive:
Se cere să se determine:
1) Volumul valoric al producţiei atât pe produs, cât şi pe total în
ambele perioade:
q A 0 p A 0, q A1 p A1, q B0 p B0, q B1 p B1, ∑ q i 0 pi 0, ∑ q il pil, i ∈ {A,B}
i i
Rezolvare:
De la punctul a cunoaştem:
∑ q i pi
R ∑ q p = 5% ⇒ i = 1,05
i i ∑ i0 i0
q p
i
i
∆q Bp B = q B1p B1 − q B0p B0 = −26 mil. u.m. rezultă
∑ qi0pi0 = 400 mil. u.m.
i
q B0p B0 = yqp
B0 ∗ ∑ qi0pi0 = 0,38 ∗ ∑ qi0pi0
i i
∆q p Aq p ∆ q∑ qp ∆ qy p
Tip i i Rq p i i i pi i i X iI ∑ qp X iR ∑ qp
produ Iq p i i
(mil. i i (mil. (mil. (mil.
s (%) (%) (%)
u.m.) u.m./%) u.m.) u.m.)
A 46 1,18 18 2,48 12,4 33,6 73,16 11,16
B -26 0,82 -18 1,52 7,6 -33,6 31,16 -6,84
Total 20 1,05 5 4,00 20,0 0 - -
wl1 0,504
I wl = = = 1,26
wl 0 0,4
R wl = ( I wl − 1)*100 = 26%
wl 0
A wl = = 0,004 mil. u.m./%
100
Statistica întreprinderii
∆∑ T = ( ∑ T i1 − ∑ T i0) * wl 0 = 0
∑ qp
i i
∆ ∑ qp = ∆ wlqp + ∆ ∑ T
∑ ∑ qp
Se observă că volumul total al producţiei valorice a crescut pe seama
creşterii productivităţii medii a muncii, numărul de muncitori rămânând
neschimbat. Acesta este un aspect favorabil pentru întreprinderea analizată.
Problema 4
Să se analizeze:
1. Dinamica producţiei în unităţi fizice, la nivelul fiecărei secţii şi al
întreprinderii
2. Modificarea relativă şi absolută a duratelor medii ale zilei şi lunii
de lucru
3. Modificarea absolută a volumului de timp efectiv lucrat exprimat
în om-ore şi a producţiei pe seama următorilor factori:
• durata medie a zilei de lucru
• durata medie a lunii de lucru
• numărul de muncitori
4. Modificarea absolută şi relativă a productivităţii medii lunare
5. Economia relativă a numărului total de muncitori exprimată în
cifre relative şi absolute la nivelul firmei
Rezolvare:
1.
∆ q1 = q11 − q10 = 3100 bucăţi
q11 = y11q ∑ q = 0,42∑ q
i1 i1
q10 = y10q ∑ q = 0,4∑ q ⇒ 0,42 ∑ q − 0,4∑ q = 3100 bucăţi
i0 i0 i1 i0
∑ q i1
. = 1,1 ⇒ ∑ q i0 = 50000 bucăţi; ∑ q i1 = 55000 bucăţi
∑ q i0
dl1
I dl = = 0,997
dl 0
R dl = −0,3 %
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
dl 0
A dl = = 0,2036 zile/1%
100
Durata medie a zilei. de lucru a fost determinată cu ajutorul relaţiei:
∑ Th i0 ∑ dz i0 Tz i0 1015 1530
dz 0 = = = ∑ dz i0 y Tz = 7,5 ∗ + 7, 4 ∗ =
∑ Tz i0 ∑ Tz i0 i0 2545 2545
= 7,44 ore
∑ Th i1 ∑ dz i1 Tz i1 1111 1183,2
dz1 = = = ∑ dz i1 y Tz = 7,6 ∗ + 7,5 ∗ =
∑ Tz i1 ∑ Tz i1 i1 2294,2 2294,2
= 7,548 ore
∆ dz = dz1 − dz 0 = 0,108 ore
dz1
I dz = = 1,0145
dz 0
R dz = 1,45 %
dz 0
A dz = = 0,0744 ore/1 %
100
wl1
I wl = = 1,2168 ⇒ R wl = 21,68%
wl 0
Problema 5
Se cunosc următoarele informaţii din activitatea unei societăţi
comerciale, având două secţii cu producţie omogenă, pentru luna octombrie
din 2 ani:
dz1 dz 0
K dz
u1
= = 0,9375; K dz
u0
= = 0,96875
d nz d nz
Se cere:
1. Să se analizeze dinamica producţiei evidenţiind influenţele
factorilor.
2. Modificarea absolută a timpului lucrat în om-ore şi în om-zile în
corelaţie cu indicatorii utilizării timpului de lucru.
3. Să se analizeze utilizarea în statică a timpului de lucru, în perioada
curentă, ştiind că durata normală a lunii de lucru este de 23 zile, iar
productivitatea orară planificată este de 65000 u.m./oră.
4. Modificarea absolută şi relativă a fondului de salarii lunar,
evidenţiind influenţele factorilor.
5. Economia (risipa) relativă în cifrea absolute şi relative a forţei de
muncă şi a fondului de salarii.
Rezolvare:
1.
T∑
y11
T11 T i1
= 1,008 ⇒ = 1,008
T10 T
y10 ∑ T i0
wl = ∑ wl i y T ⇒ 7,8 = 9,6 y T + 6 y T
i 10 20
T T T T
y10 + y 20 = 1 ⇒ y10 = y 20 = 0,5
Valoarea
Secţii
Număr muncitori producţiei I qipi y
I qipi ∑ qp
I qipi
(mil.u.m.)
0 1 0 1
1 1000 1008 9600 11718 1,22 0,95 1,276
2 1000 1092 6000 8190 1,365 1,076 1,276
Total 2000 2100 15600 19908 1,276 - -
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
q i1 p i1 ∑ q i1 p i1
I qipi = ; I ∑ qp =
q i0 p i0 ∑ q i0 p i0
y iqp
1 ∑ q i1 p i1 y iqp
y
I qipi = = 1
y i0 ∑ q i1 p i1 y iqp
qp
0
y iqp
0 ∑ q i1 p i1 = ∑ q i1 p i1
∑ qp
I qipi =
y iqp
0 ∑ q i0 p i0
∑ q i0 p i0
∑ Th i ∑ Th i 320040
dz = ⇒ ∑ Tz i = ⇒ ∑ Tz i1 = = 42672 om-zile
∑ Tz i dz 7,5
310000
∑ Tz i0 = = 40000 om-zile
7,75
∑ Tz i1 42672
dl1 = = = 20,32 zile
∑ T i1 2100
Statistica întreprinderii
∆ dzqp
,dl = (
dz1 ∗ dl1 − d nz1 ∗ d nl1) ∗ ∑ T i1 ∗ wh plan =
∑
= (7,5 ∗ 20,32 − 8 ∗ 23) ∗ 2100 ∗ 65000 = 4313,4 mil. lei
1990800
Fsl1 = s1 ∑ T i1 ⇒ s1 = = 948 lei/muncitor
2100
1560000
Fsl 0 = s 0 ∑ T i0 ⇒ s 0 = = 780 lei/muncitor
2000
MA
R = ∑ T i1 − I ∑ qp ∑ T i0 = 2100 − 1,276 * 2000 = −452 de muncitori
Problema 6
dz1
R dz = 2 % ⇒ = 1,02
dz 0
• modificarea absolută a timpului efectiv lucrat, datorată variaţiei
duratei lunii de lucru pe secţii, a fost de 417,9 om-ore
T T
∆ dl Th = dz 0 (∑ dl i1 y i1 − ∑ dl i0 y i1) ∗ ∑ T i1 = 417,9 om-ore
∑
• durata normală a lunii de lucru este 22 zile.
Se cere:
1. Modificarea absolută şi relativă a timpului efectiv lucrat exprimat
în om-zile pe seama unui factor ce influenţează durata medie a lunii de
lucru.
2. Să se alcătuiască schema generală a influenţei factorilor asupra
modificării absolute a producţiei.
Rezolvare:
1.
Mărimea cu care contribuie fiecare secţie la formarea nivelului
mediu al productivităţii muncii are următoarea relaţie de calcul:
T
X iwl = wli ∗ y i
Din tabelul din ipoteză avem atât structura numărului de muncitori,
cât şi mărimea cu care contribuie fiecare secţie la formarea nivelului mediu
al productivităţii muncii, deci vom determina productivitatea lunară a
muncii.
Productivitatea lunară a muncii va fi prezentată în tabelul 1.
T
yT = 20 = 0,62
20 ∑ T
i0
T 20 = 124 muncitori ⇒ ∑ T i0 = 2000 muncitori
⇒ T10 = 760 muncitori
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
∑ T i1
= 1,05 ⇒ ∑ T i1 = 2100 muncitori
∑ T i0
T i1
y iT1 = ⇒ T11 = 0,34 ∗ 2100 = 714 muncitori;
∑ T i1
T 21 = 1386 muncitori
T T
∆ dl Tz = (∑ dl i1 y i1 − ∑ dl i0 y i1 ) ∗ ∑ T i1 = (20,864 − 20,5 ∗ 0,34 − 20,75 ∗ 0,66) ∗
∑
∗ 2100 = 417,9
Problema 7
Se mai cunoaşte:
• că numărul de muncitori din prima secţie a contribuit la
formarea procentului de modificare a numărului total de
muncitori pe întreprindere cu 20 %.
• ponderea numărului de muncitori din secţia 2 în numărul total
de muncitori în perioada curentă este de 50%.
Se cere să se determine numărul de muncitori din fiecare secţie şi pe
total în ambele perioade şi să se analizeze în dinamică numărul de muncitori
pe secţii şi pe total punând în evidenţă şi factorii de influenţă.
Rezolvare:
Problema 8
O societate comercială cu profil alimentar a înregistrat în luna august
a anului 1999 un număr de 100 angajaţi, din care 10 au fost în concediu de
odihnă. În cursul lunii s-au efectuat 4 concedii medicale din care două de
trei zile, iar două de cinci zile, 8 salariaţi au absentat nemotivat câte o zi
fiecare, iar în cursul programului de lucru au fost înregistrate 10 învoiri de
câte 3 ore şi două învoiri de două ore fiecare.
Să se întocmească balanţa utilizării timpului de lucru pentru luna
august şi să se calculeze indicatorii utilizării timpului de lucru.
Rezolvare:
Problema 9
b) la nivelul firmei:
• numărul de muncitori nu s-a modificat;
• numărul de om-zile efectiv lucrate a crescut cu 2,5% în perioada
curentă faţă de cea de bază, iar creşterea datorată variaţiei duratei
medii a lunii de lucru a fost de 500 om-zile;
• durata medie a lunii de lucru a crescut cu 0,5 zile;
• durata medie a zilei de lucru a crescut cu 2,7027%, respectiv 0,2
ore;
Se cere să se analizeze:
1. Dinamica valorii producţiei pentru produsele A şi B şi influenţele
factorilor;
2. Modificarea absolută a timpului efectiv lucrat la nivelul firmei,
exprimat în om-ore, evidenţiind influenţa tuturor factorilor.
3. Dinamica timpului mediu efectiv lucrat de un muncitor,
evidenţiind influenţele factorilor.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
Rezolvare
1. Valoarea produselor A şi B şi dinamica acestora este analizată în
tabelul următor:
yqp Modificarea absolută
qp
(%) (u.m.)
Produs (u.m.)
totală factorială
0 1 0 1 ∆ qp y qp
∆ qp ∆∑
qp
qp
2.
∑ T1 = ∑ T0 = 1000 muncitori
d l 0 = 20 zile
d l1 = 20,5 zile
d z 0 = 7,4 ore
d z 1 = 7,6 ore
∑ Tz 0 = 20000 om-zile
∑ Tz1 = 20500 om-zile
∑ Th 0 = 148000 om-ore
∑ Th 1 = 155800 om-ore
∆dz = 4100 om-ore
∑ Th
∆ ∑ Th = 7800 om-ore ∆dl = 3700 om-ore
∑ Th
∆∑
T
= 0 om-ore
∑ Th
3.
h 0 = 148 ore
h l = 155,8 ore i dl = 1,025
h
i h = 1,0527
i dz = 1,02707
h
Statistica întreprinderii
Problema 10
Se cere:
1. Să se calculeze modificările absolute şi relative a volumului de
timp efectiv lucrat exprimat în om-zile, evidenţiindu-se
influenţele factorilor.
2. Să se analizeze dinamica timpului mediu efectiv lucrat.
3. Să se întocmescă balanţa utilizării timpului de lucru în perioada
curentă, ştiind că timpul aferent concediilor de odihnă reprezintă
50% din timpul nelucrat exprimat în om-zile, iar durata normală
a lunii de lucru a fost de 22 zile.
Rezultate
2. h0 = 154 ore
h1 = 155,8 ore
ih = 1,0116
Problema 11
Se cere
1. Să se calculeze om-zilele, om-orele şi numărul de muncitori pe
subunităţi şi la nivelul societăţii comerciale în lunile iulie şi august.
2. Să se calculeze indicatorii necesari analizei dinamicii timpului
efectiv lucrat.
3. Să se construiască două modele de descompunere a sporului om-
orelor.
Statistica întreprinderii
Rezolvare
d
a) ∆ z Th =
∑
(∑ d zlY1Tz − ∑ d z0 Y1Tz )∑ Tz1 = 4410
Se mai cunoaşte d zi în iulie şi august şi ∑ d z1Y1Tz = d z1 = 7,7
Dacă se găseşte Y1Tz ⇒ ∑ d z0 Y1Tz şi ∑ Tz1
Y Tz apare în d z , deci:
Tz Tz Tz Tz
7,61Y11 + 7,85Y21 = 7,7 dar Y11 + Y21 =1 ⇒
( ) ⎧⎪Y11
Tz
Tz Tz = 0,625
⇒ 7,61Y11 + 7,85 1 − Y11 = 7,7 ⇒ ⎨
Tz
⎪⎩Y21 = 0,375
∑ d z 0 Y1Tz = 7,595
4410
∑ Tz1 = 7,7 − 7,595 = 42.000 om-zile
h = d z ⋅ d1 dar şi I h = I d ⋅ I d ⇒
z 1
7,7
I d = I h ⋅ I d = 1,03914 : ≈ 1,025645
1 z 7,6
( )
c) R ∑ T = I ∑ T − 1 ⋅ 100 ⇒ I ∑ T = 1,05
d) ∆ d = d l1 − d l0 = 0,5
1
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
∑ Tz = d l ⋅ ∑ T şi I ∑ Tz = I d ⋅ I ∑ T ⇒
i
∑ Th = d z ⋅ ∑ Tz respectiv d z i Tz i
∑ Tz
∑T = dl
⎧ ∆d ⎧ 39.000
⎪⎪d l0 = l
=
0,5
≈ 19,5 zile ⎪⎪∑ T0 = 19,5 = 2.000 muncitori
⇒ ⎨ I d − 1 0,025645 ⇒⎨
l
⎪ ⎪∑ T = 42.000 = 2.100 muncitori
⎪⎩d l1 = 19,5 + 0,5 = 20 zile ⎪⎩ 1 20
În tabelul următor:
- vom repartiza cele 6 nivele pe subunităţi (coloanele 1-6);
- vom determina indicatorii duratei lunii şi numărul de ore lucrate în
medie pe lună (coloanele 7-12);
- vom calcula indicatorii principali şi factoriali ce caracterizează
dinamica om-zilelor şi om-orelor efectiv lucrate (coloanele 13-28);
Statistica întreprinderii
d
Ι z = 101,382%
ΣΤh
Τz
ΙΥ
d
= 99 ,934% Ι z = 101,316%
ΣΤh ΣΤh
d
Ι ΣΤh = 109 ,109% Ι l = 102,48% Ιh
ΣΤh ΣΤh
Τ d
Ι Υ = 100 ,082 % Ι l = 102 ,564% Ι ΣΤh
ΣΤh ΣΤh
Ι ΣΤ = 105% Ι ΣΤz = 107,692%
ΣΤh ΣΤh
d
∆ z = 4.410
ΣΤh
d
∆ z = 4.200
ΣΤh
Τz
∆Υ = −210
ΣΤh
∆h = 12.180
ΣΤh
d
∆ l = 7.725
ΣΤh
d
∆ ΣΤh = 27.000 ∆ l = 7.980
ΣΤh
Τ
∆Υ = 255
ΣΤh
Problema 12
Să se calculeze şi să se evidenţieze:
1) Numărul de muncitori din perioada de bază şi cea curentă;
2) Modificarea relativă a fondului de salarii pe total indicator şi pe
factorii care intervin în context;
3) Volumul valoric al producţiei în perioada de bază şi curentă;
4) Modificarea absolută şi relativă a volumului valoric al producţiei
pe total indicator şi pe factorii de influenţă care intervin în context;
5) Economia sau risipa relativă în cifre relative la fondul de salarii;
Se mai cunoaşte că indicele preţurilor este 1.
Rezolvare:
Din punctul b din ipoteză ştim: ∆Tqp = (T1 − T0 ) ∗ wl 0 = 100 mil. lei
w10 = 2 mil. lei/muncitor (pct.c) ⇒ T1 − T0 = 50 muncitori
Deci: T0 = 250 muncitori, T1 = 300 muncitori.
I Fsl = 1,5
s = s1 ∗ T1 = s1 = 1,25
I Fsl
s 0 ∗ T1 s 0
s ∗T
IT = 0 1 = I T = 1,2
Fsl s ∗ T
0 0
I qqp = I qp
pentru că indicele preţurilor este 1 (din ipoteză).
Se observă că avem o risipă a fondului de salarii lunar de 19%.
Problema 13
Se cere:
Rezultate parţiale:
yT qp h
T
Secţii (%) (mil. u.m.) (ore)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 50 48 9600 11718 160 155 1000 1008
2 50 52 6000 8190 150 150 1000 1092
Total 100 100 15600 19908 155 152,4 2000 2100
Problema 14
Se cunosc următoarele date din activitatea unui agent economic
având două secţii productive, referitoare la situaţia existentă în luna iulie din
doi ani consecutivi:
Productivitatea Productivitatea Volumul de timp
muncii orară muncii lunară efectiv lucrat
Secţii
(buc./oră) (buc./muncitor) (om-ore)
0 1 0 1 0 1
1 2 2,5 320 387,5 80000 81840
2 4 5,0 600 750,0 75000 85800
Rezultate
h q
T
Secţii (ore) (buc.)
0 1 0 1 0 1
1 160 155 500 528 160000 204600
2 150 150 500 572 300000 429000
Total 155 152,4 1000 1100 460000 633600
Problema 15
Să se analizeze:
1. Dinamica producţiei industriale în expresie absolută şi relativă, la
nivel de secţie şi de agent economic;
2. Modificarea absolută şi relativă a nivelului mediu al
productivităţii muncii lunare, evi-denţiindu-se influenţele factorilor;
3. Modificarea producţiei pe seama factorilor evidenţiaţi la punctul
2.
4. Influenţa folosirii duratei medii a zilei şi a lunii de lucru asupra
modificării produc-tivităţii medii lunare.
Rezolvare:
1. În tabelul următor se dau rezultatele privind dinamica producţiei
agentului economic:
Modificarea
yq q Absolută
Secţii (%) (u.f.) Relativă
(u.f.)
Totală Factorială Totală Factorială
0 1 0 1 ∆q ∆qyq ∆qΣq iq iqyq iqΣq
1 33 28 6600 6272 -328 -1120 792 0,950 0,848 1,12
2 67 72 13400 16128 2728 1120 -1608 1,203 1,074 1,12
Total 100 100 20000 22400 2400 0 2400 1,12 * *
2.
W01 = 10 u.f./m
Wli
Ti
Secţii (u.f./m)
0 1 0 1
1 700 532 9,43 11,79
2 1300 1596 10,31 10,10
Total 2000 2128 10,00 10,52
I wl
wl = 1,042
I W1 = 1,0526
yT
I wl = 1,0087
Statistica întreprinderii
∆wl
wl =0,433 u.f./m
∆ W1 = 0,52 u.f./ m
yT
∆ wl = 0,0877 u.f./m
3.
∆wl =921,424 u.f.
∑q
yT
∆ =185,136 u.f.
∑q
4.
I dwzl = 1,0133
I dwll = 1
Problema 16
Din activitatea unei întreprinderi reţinem următoarele date pentru o
lună:
Structura numărului mediu de muncitori
Secţii Structura producţiei
(%)
Plan Realizat Plan Realizat
1 40 42 38 40
2 60 58 62 60
Se mai cunoaşte:
• influenţa modificării preţurilor a fost eliminată;
• pe întreprindere s-a realizat o economie relativă de forţă de
muncă de 6,8182 %, respectiv 75 de muncitori;
• la secţia nr. 2 s-a depăşit planul producţiei cu 19.000.000 u.m.
• la secţia nr. 1 numărul planificat de muncitori a fost depăşit cu 30;
• durata planificată a zilei de lucru a fost utilizată în proporţie de 95
%;
• ca urmare a folosirii incomplete a duratei planificate a lunii de
lucru s-au pierdut 410 mil. u.m. (durata planificată a lunii de lucru
= 20 zile).
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
Să se analizeze:
1. Gradul îndeplinirii planului de producţie pe întreprindere şi secţii;
2. Gradul îndeplinirii planului timpului efectiv lucrat exprimat în
om-ore;
3. Gradul îndeplinirii planului productivităţii muncii orare, zilnice şi
lunare evidenţiindu-se şi influenţele asupra modificării volumului
producţiei.
1.
Total 500 550 1000 1025 1,10 500000 536585 107,317 102,5
− 75
∑ Ta = = 1100 ; ∑ T1 = 1025 ⇒ I ∑ T = 1,025
− 0,068182
1,025
I ∑ qp = = 1,1 ; ∆ q 2 p = 19.000.000; i q 2 p = 1,06 (3)
0,931818
q 20 p = 300.000.000;
I ∑ Th = 93,48;
I dzTh = 95%;
∑
I dl = 96%;
∑ Th
3.
Wh pl = 3125 lei; Wh1 = 3677,3 u.m. ;
I = 117,67 % ;
Wh
∆ Wh = 82.606.406 u.m;
∑ qp
Wz pl = 25.000 lei; Wz1 = 27.947,5 u.m. ;
I = 111,8 % ;
Wz
∆ Wz = 58.000.000 u.m.;
∑ qp
Wl pl = 500.000 lei; Wl1 = 536.592 u.m.;
I = 107,318 % ;
Wl
∆ Wl = 37.506.800 u.m.;
∑ qp
Problema 17
Să se analizeze:
2.
I wh = 121,95% = I t ; I t = 121,93%
t
y q
I = 100,02%
t
I wz = 124% I wl = 131,97%
3.
I ∑ q = 138,58% ∆ ∑ q = 319.440 buc.
yT
∆ wh = ∆ t = 206.556 buc. ∆ = 185 buc.
∑q ∑q ∑q
4.
ER
R
= −24,23 %
FM
EA
R
= −672 muncitori
FM
ER
R
= −16,65 %
Fond Salarii
Problema 18
Din activitatea a două întreprinderi industriale reţinem următoarele
date pentru două trimestre consecutive:
Productivitatea muncii
Număr muncitori
ÎNTREPRINDERE (ore/buc.)
0 1 0 1
1 0,5 0,4 380 ?
2 0,4 0,2 ? 200
TOTAL 0,44 0,3
Se cere să se analizeze:
I ∑ T = I ∑ q ⎛⎜1 + M R
R
⎞⎟ = 1,2 (1 − 0,325853) = 0,8089764
⎝ ⎠
− 166
∑ T0 = = 869 şi
− 0,1910236
∑ T1 = 703
q
t ∗ = ∑ t 0 y1 = 0,45
I = 146,6%
t
I t = 150%
t
yq
I = 97,77%
t
Problema 19
Statistica întreprinderii
Rezultate parţiale
qp
yT T Wl0yT1
Secţii (mil.u.m.)
(mil.u.m./m)
0 1 0 1 0 1
1 0,35 0,25 350 200 2275 1320 1,625
2 0,65 0,75 650 600 4550 4800 5,250
Total 1,00 1,00 1000 800 6825 6120 6,875
Problema 20
1.
Tz
I dz = 98,2% = I dz ⇒ I y = 100%
dz dz
T
I dl = 96,4% = I dl ⇒ I y = 100%
dl dl
I ∑ Th = 104,1375%
I ∑ Tz = 106,04%
I∑ T
∑ Th
= I∑ T
∑ Tz
= 110%
2.
Th
I wh = 109,09% I wh = 108,82% Iy = 100,25%
wh w
y Tz
I wz = 107,12% I wz = 107,1% I = 100,02%
wh wz
yT
I wl = 103,26% I wl = 103,19% I wl = 100,07%
wl
3.
I ∑ q = 113,636% ∆ ∑ q = 15.000
4.
I ∑ Fs = 112,55% ∆ Fs = 62,76 ⋅ 10 6 lei
⎧⎪dl 0 = 25 zile
⎨
⎪⎩ dl1 = 24,1 zile
⎧dz = 8 ore
⎪ pl
⎨
⎪⎩dz1 = 7,856 ore
Problema 21
Din activitatea unei întreprinderi industriale reţinem următoarele
date pentru luna martie:
Se mai cunoaşte:
• pe întreprindere nivelul planificat al producţiei a fost depăşit cu
1 miliard u.m.;
• pentru fabricarea produsului A s-au folosit cu 7,625% mai mulţi
muncitori decât în plan;
• pe întreprindere s-a realizat o economie relativă în cifre absolute de
100 muncitori;
• salariul mediu realizat a fost cu 150.000 u.m. mai mare decât cel
planificat;
• fondul de salarizare a fost mai mare decât cel planificat cu
12,875%.
Să se analizeze:
1. Gradul îndeplinirii planului de producţie, verificând dacă s-a
respectat sortimentul planificat.
2. Gradul îndeplinirii planului forţei de muncă.
3. Gradul îndeplinirii planului productivităţii muncii, evidenţiindu-se
influenţele tuturor factorilor şi implicaţiile modificării acestora asupra
modificării volumului producţiei.
Statistica întreprinderii
Rezultate:
107,8
2. I s = ⋅ 100 = 98%
110
4. S pl = 2 mil. u.m.; S1 = 2,15 mil. u.m.; I S = 107,5;
∑ Fs pl = 4 mld. u.m.; ∑ Fs1 = 4,515 mld. u.m.;
Problema 22
În cursul unei luni activitatea unui agent economic din industrie s-a
caracterizat prin următoarele:
Cele trei produse de bază ce dau profitul unităţii au fost realizate
astfel:
Rezolvare:
a) Vom simboliza cele trei produse cu indicele “i” (I = 1, 2, 3)
În col. 1 şi 2, structura valorii producţiei se scrie:
q i pi 3
yi = ⇒ q i pi = yi ∑ q i pi
3 i =1
∑ qi pi
i =1
În coloana 3, preţurile sunt notate pi – sunt constante. Pentru
produsul “A”:
( )
rqA = i qA − 1 = 8% ⇒ i qA = 1,08 (108% )
∑ T1
er =( − 1) ⋅ 100 = −12,5%
r(∑ T) I ∑ qp ∗ ∑ Tpl
b)
ea = ∑ T1 − I ∑ qp ⋅ ∑ Tpl = −150 muncitori
r (∑ T )
∆ dl
∑ Th
( )
= dl1 − dl pl ⋅ dz pl ⋅ ∑ T1 = −16.800 om-ore
h
I = 1 = 0,8775 (87,75%)
h h pl
Rezultate:
1.
q p y A1 ∑ q i1p i
i q = A1 A = = I y ⋅ I∑ q p Deci:
A q Apl p A y Apl ⋅ ∑ q ipl p i A i i
Iq
0,18 1,08
1,08 = ⋅ I∑ q p ⇒ I∑ q p = A = = 1,2 (120%)
0,20 i i i i Iy 0,2
A
∑ q i1p i ⎫
I∑ q p = = 1,2 ⎪
i i ∑ q ipl p i ⎪
⎬⇒
⎪
∆ = ∑ q i1p i − ∑ q ipl p i = 100 ⋅ 10 6 u.m.⎪
∑ q i pi ⎭
D∑ q p 6
⇒ ∑ q ipl p i = i1 i = 100 ⋅ 10 = 500 ⋅ 10 6
RqA 0,2
1a Tabel nr.2
Volumul valoric
Produs al producţiei iqipi ∆qipi
qipi q ∗i pi Ki
∆Si
(mii u.m.) (mii (mii (mii
e (%) (mii u.m.) (%)
u.m.) u.m.) u.m.)
Pl. (qiplpi) R (qi1pi)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
A 1.000.000 1.080.000 108 80.000 120.000 108.000 90 -120.000
B 1.500.000 1.920.000 128 420.000 180.000 180.000 100 -
C 2.500.000 3.000.000 120 500.000 300.000 300.000 100 -
TOTAL 5.000.000 6.000.000 120 1.000.000 600.000 588.000 98 -120.000
( )
∆ ∑ T = ∑ T1 − ∑ Tpl ⋅ d zpl ⋅ d lpl = 8000 om-ore
∑ Th
∆ dl
∑ Th
( )
= d l1 − d lpl ⋅ d zpl ⋅ ∑ T1 = −16.800 om-ore
h1 d z1 ⋅ d l1
I = = = 0,87,75 (87,75 %)
h h pl d z ⋅ d lpl
pl
dar d zpl = 8 ore, deci
8000
∆ ∑ T = 50 ⋅ 8 ⋅ d lpl = 8000 om-ore ⇒ d l pl = = 20 zile
∑ Th 400
apoi ∆ dl
∑ Th
( )
= d l1 − 20 ⋅ 8 ⋅ 1050 = −16.800 om-ore ⇒ d l1 = 18 zile
d ⋅ 18
Înlocuind în I ⇒ I = z1 = 0,8775 ⇒ d z1 = 7,8 ore
h h 8 ⋅ 20
Vom determina fondul total de timp de lucru exprimat în:
• om-zile:
⎧∑ Tz pl = 20 ⋅ 1000 = 20.000 om − zile
∑ Tz = d l ⋅ ∑ T ⎨
⎩∑ Tz1 = 18 ⋅ 1050 = 18.900 om − zile
• om-ore:
⎧⎪∑ Th pl = 8 ⋅ 20.000 = 160.000 om − ore
∑ Th = d z ⋅ ∑ Tz ⎨
⎪⎩∑ Th1 = 7,8 ⋅ 18.900 = 147.420 om − ore
( )
∆ dz = dz1 − dz pl ⋅ ∑ Tz1 = ( − 0,2) ⋅ 18.900 = −3780 om-ore
∑ Th
∆ dl
∑ Th
( )
= dl1 − dl pl ⋅ dz pl ⋅ ∑ T1 = ( − 2) ⋅ 8 ⋅ 1050 = −16.800 om-ore
Statistica întreprinderii
= 1,20
∆ ∑ Th = ∆ ⋅ wh pl = ∆ dz + ∆ dl + ∆ ∑ T = −39.312.500 u.m.
∑ qp ∑ Th ∑ qp ∑ qp ∑ qp
∆ ∑ Tz = ∆ ⋅ wz pl = ∆ dl + ∆ ∑ T = −275.000.000 u.m.
∑ qp ∑ Tz ∑ qp ∑ qp
⎛ I ⎞
r ⎜ s ⎟
e ⎛ ⎞ =⎜ − 1⎟ ⋅ 100 = −3,75
r ⎜⎝ ∑ s ⎟⎠ ⎜ I ⎟
⎝ w ⎠
Cum I = 1,1429 (114,29%) ⇒
w
I
s − 1 = −0,0375 ⇒ I = 1,10 (110%)
1,1429 s
Deci:
I = 1,10 ⎫
S ⎪ ⎧⎪S0 = 300.000 u.m.
⎬⇒⎨
∆ = 30.000lei⎪ ⎪⎩S1 = 330.000 u.m.
S ⎭
∑ S = S0 ⋅ ∑ T = 300.000 ⋅ 1000 = 300.000.000 u.m.
0 0
∑ S = S1 ⋅ ∑ T = 330.000 ⋅ 1050 = 346.500.000 u.m.
1 1
⎧S
⎪I ∑ S = 110%
I = 115,5%⎨
∑S
⎪I ∑ T = 105%
⎩ ∑S
⎧ S
⎪D ∑ S = 315.000.000 u.m.
∆ = 46.500.000lei⎨
∑S
⎪D ∑ T = 150.000.000 u.m.
⎩ ∑S
e ar (∑ S ) = ∑ S1 − I ∑ qp ⋅ ∑ S 0 = 346.500.000 − 360.000.000 = .
= − 13.500.000 u.m
doilea rând pentru a reduce timpul nelucrat în cursul lunii. Acest din urmă
aspect presupune în prealabil analiza cauzelor care au determinat un volum
mare de timp nelucrat în zile întregi, pentru a sesiza asupra căror cauze
trebuie acţionat.
Problema 23
0 1 0 1 0 1
1 1250 1116 2,0 2,5 45 43
2 1190 900 2,5 4,0 55 57
Se cere:
1) Analiza dinamicii producţiei fizice pe fiecare întreprindere
evidenţiind influenţa modificării productivităţii muncii (cifre relative şi
absolute).
2) Analiza dinamicii timpului efectiv lucrat la nivelul centralei
evidenţiind influenţele factorilor (cifre relative).
3) Analiza dinamicii productivităţii muncii pe întreprindere,
evidenţiindu-se influenţele tuturor factorilor şi efectele determinate asupra
modificării volumului producţiei.
4) Analiza dinamicii fondului de salarii şi a modului cum s-au
respectat corelaţiile economice.
Statistica întreprinderii
1) ∆t
q
(q
)
= t y − t y ∑ q1 / t 0 = 346.517 ⇒ ∑ q =
∑q ∑ 0 1 ∑ 1 1
= 1.200.000 buc.
t = 1/w q
Sub-
(ore/buc.) A B C (buc.) D E F
unităţi
0 1 0 1
1 0,5 0,4 0,225 0,172 0,22 450.000 516.000 114,66 66.000 125
2 0,4 0,25 0,22 0,1425 0,23 550.000 684.000 124,36 134.000 160
Întrep. 0,445 0,3145 0,44 1.000.000 1.200.000 120 200.000
q q q
A. x 0t = t 0 ⋅ y 0 B. x1t = t1 ⋅ y1 C. x 0t = t 0 ⋅ y1
D. i q (%) E. ∆ q (buc.) F. i qwh
2) Th = t ∗ q ; h = Th/T; h = ∑h ∗ yT
Th (om-ore) h (ore)
Întrep.
0 1 0 1 y 1T A
1 225.000 206.400 180 185 0,5536 99,648
2 220.000 171.000 185 190 0,4464 82,584
Suma 445.000 377.400 182,377 187,2 182,232
A. x h = h0 ⋅ y1T
yTh
3) I = 141,49% I wh = 142,8 I = 99,08%
wh wh wh
I t = 141,49% I t = 140,86% I yz = 100,45%
t t
wh ∗ = 2,22655
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
4)
I = 1,2 ⋅ 0,88066/ 0,8262 = 1,25 ⇒ s 0 = 500.000 h s1 = 625.000 h
s
I ∑ Fs = 103,279 % I R = 125 % I ∑ T = 82,62 %
∑R ∑R
∆ ∑ Fs = 40 ⋅ 10 6 u.m. ∆ s = 252 ⋅ 10 6 u.m. ∆∑ T = −212 ⋅ 10 6 u.m.
∑R ∑q
EA 6
R = −204 ⋅ 10 u.m.
Problema 24
Din activitatea unui agent economic care are două unităţi productive
ce fabrică acelaşi produs, reţinem următoarele informaţii din doi ani
consecutivi:
Productivitate zilnică
Om zile efectiv lucrate
Unitate (u.m./om zi)
0 1 0 1
1 125,00 118,(18) 2000 3300
2 120,00 136,000 3500 5000
Total 121,376 127,381
Ştiind că:
• salariul lunar al unui muncitor din fiecare unitate în ambele
perioade este de 0,1% din valorea producţiei, salariul mediu
lunar este în perioada de bază 349,1(6) u.m./muncitor, iar în
perioada curentă este de 555,714 u.m./muncitor,
• durata medie a lunii de lucru este în perioada de bază de 23 zile,
iar în perioada curentă 24 zile să se analizeze activitatea
economică, evidenţiind rezervele existente.
Statistica întreprinderii
TESTE GRILĂ
e) ∆ Ti > 0; ∆∑
y T
Ti > 0
Răspuns corect: e
Răspuns corect: e
d) ∑ A Ti = A ∑ Ti e) A ∑ Ti = Π A Ti
Răspuns corect: d
T11 0,52∑ T i1 ∑ T i1
R T1 = 9,2 ⇒ = 1,092 ⇒ = 1,092 ⇒ = 1,05
T10 0,5∑ T i0 ∑ T i0
∆ T 2 = T 21 − T 20 = 12 ⇒ 0,48∑ T i1 − 0,5∑ T i0 = 12 ⇒ ∑ T i0 = 3000; ∑ T i1 =
= 3150 ⇒ T11 = 0,52 ∗ 3150 = 1638 muncitori
Răspuns corect: a
Rezolvare:
∆dz
∑ Th
( )
= dz1 − dz 0 ∑ Tz1 = 1896 om-zile
1896
⇒ ∑ Tz1 = = 23700 om-zile
7,68 − 7,6
Tz + 7,8 y Tz
7,68 = 7,6 y11 21
Tz Tz Tz
y11 + y 21 = 1 ⇒ y11 = 0,6; y Tz
21 = 0,4
Tz11 = 0,6 ∗ 23700 = 14220 om-zile
⇒ Th11 = dz11 ∗ Tz11 = 7,6 ∗ 14220 = 108072 om-zile
Răspuns corect: e
Rezolvare:
Efectivul de muncitori din luna aprilie se calculează însumând
numărul de muncitori din fiecare zi şi împărţind la numărul de zile
calendaristice ale lunii. În zilele libere (zile de repaus săptămânal sau
sărbători legale) se va lua în calcul efectivul de personal din ziua anterioară.
Deci, numărul de muncitori în luna aprilie este: 244.
Statistica întreprinderii
Răspuns corect: a
Răspuns corect: b
Statistica întreprinderii
Rezolvare:
wl1 Iq
R wl = 25% ⇒ = 1,25 ⇒ = 1,25
wl 0 IT
EA
R = T1 − I q T 0 = −325 ⇒ T1 − 1,25 I T ∗ T 0 = −325 ⇒ T1 = 1300 muncitori
Răspuns corect: e
wl1 Iq
R wl = 25% ⇒ = 1,25 ⇒ = 1,25
wl 0 IT
s1 I
R s = 5% ⇒ = 1,05 ⇒ Fs = 1,05
s0 IT
I Fs
EA
R = Fs1 − I q Fs 0 = −342,857 mil. lei ⇒ Fs1 − 1,25 1,05 Fs 0 = −342,857 mil. lei ⇒
⇒ Fs1 = 1804,5 mil. lei ≈ 1,8 mld. lei
Răspuns corect: a
q1
R q = 17,8835% ⇒ = 1,178835
q0
wz1 Iq
R wz = 5% ⇒ = 1,05 ⇒ = 1,05
wz 0 I Tz
I Tz 1,178835
I dl = 1,03 ⇒ = 1,03 ⇒ I T = = 1,09 ⇒ R T = 9%
IT 1,05 ∗ 1,03
Răspuns corect: d
Rezolvare:
R q = 6,15% ⇒ I q = 1,0615
T1 T1
ER
R =( − 1) ∗ 100 = −9,09% ⇒ = 0,9091 ⇒ I T = 0,965
Iq T0 Iq T0
RT T
q = ( I q − 1) ∗ 100 = ( I T − 1)*100 = −3,5%
Răspuns corect: d
wz pl = 8,72 tone
wz1 = 7,752 tone
I wz 0,888
R wh = 5% ⇒ I wh = 1,05 ⇒ = = 1,05 ⇒ I dz = 0,845 ⇒
I dz I dz
⇒ dz1 = 8 ∗ 0,845 = 6,76 ore
wz1
wh 1 = = 1,1446 tone
dz1
Răspuns corect: e
wl* ∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i0
R wl = ( I wl − 1) ∗ 100 = ( − 1) ∗ 100 = ( / − 1) ∗ 100 =
wl 0 ∑ T i1 ∑ T i0
q A1 p A1: I pA + q B1 p B1: I pB ∑ q i0 p i0
=( / − 1) ∗ 100 =
∑ T i1 ∑ T i0
3,3:1,1 + 6:1,2 8
=( / − 1) ∗ 100 = 17,6%
170 200
Răspuns corect: c
d) I ∑ Fs > I ∑ qp e) I ∑ Fs < I ∑ qp
Răspuns corect: e
a) ∆ wl b) ∆ wz c) ∆ ∑ Th d) ∆ h e) ∆ wh
∑q ∑q ∑q ∑q ∑q
Răspuns corect: e
Rezolvare:
wl = ∑ wli y T = ∑ X wl
i i
Statistica întreprinderii
a) ∆ dz i + ∆ dli = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi
b) ∆ dz i + ∆ h i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi
c) ∆ dz i + ∆ T i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi
d) ∆ dz i + ∆ dl i + ∆ Tz i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi ∑ Thi
e) ∆ dz i + ∆ dli + ∆ T i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi ∑ Thi
Răspuns corect: e
Statistica întreprinderii
Răspuns corect: b
dz i y iTz dl yT
a) I h = I ∗I ∗I i ∗I i
h h h h
dz i dl i
b) Ih = I +I
h h
T
c) I h = I dz ∗ I dl ∗ I y
h h h
Tz T
d) I h = I dz ∗ I y ∗ I dl ∗ I y
h h h h
dz i Tz
y iT
e) I h = I ∗ Iy ∗ I dl ∗ I
h h h h
Răspuns corect: a
s z1 ∗ dz1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
a) I s =
s z 0 ∗ dz 0 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0
Th Th
∑ sh il y i1 ∑ dz il y i1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
b) I s =
Th Tz
∑ sh i0 y i0 ∑ dz i0 y i1 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
∑ sh i1 y iTh
1 ∑ dz i1 y iTz
1 ∑ dli1 y iT1 ∗ b1
c) I s =
∑ sh i0 y iTh y Tz yT ∗
0 ∑ dz i0 i0 ∑ dl i0 01 b 0
s h1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
d) I s =
s h 0 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0
s h1 ∑ dz i1 y iT1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
e) I s =
s h 0 ∑ dz i0 y iT0 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0
Răspuns corect: b
Răspuns corect: c
Se mai cunosc:
• numărul de muncitori în perioada curentă a fost de 2100,
• durata normală a lunii de lucru este de 22 zile,
• 40% din om-zilele nelucrate sunt datorate concediilor de odihnă,
• timpul mediu efectiv lucrat a depăşit nivelul din perioada de
bază cu 5,704 ore,
• coeficientul folosirii duratei normale a zilei de lucru în perioada
de bază a fost de 95%.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
Răspuns corect: a
a) ∆ dl b) ∆ dz c) ∆ ∑ Tz d) ∆ dl
∑ Tz ∑ Th ∑ Th ∑ Th
e) ∆ dl
∑ Th
Răspuns corect: e
Statistica întreprinderii
a) I dl b) I dz c) I wz d) I wh e) I wz
wl wl wl wl wl
Răspuns corect: b
Răspuns corect: a
Rezolvare:
∑ q i1
R ∑ qi = 21% ⇒ = 1,21
∑ q i0
wh1 ∑ q i1 ∑ q i0
I wh = 1,1 ⇒ = 1,1 ⇒ : = 1,1
wh 0 ∑ Th i1 ∑ Th i0
h1 ∑ Th i1 ∑ Th i0 ∑ T i1
R h = 10% ⇒ = 1,1 ⇒ : = 1,1 ⇒ =1⇒ R ∑ T = 0
h0 ∑ T i1 ∑ T i0 ∑ T i0
Răspuns corect: c
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
Rezolvare:
R wl = ?
1
∑ q i1 p i1 ∗
wl* ∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i0 I p ∑ q i0 p i0
= : = : =
wl 0 ∑ T i1 ∑ T i0 ∑ T i1 ∑ T i0
165:1,1 + 300:1,2 150 + 250 10
= : = ⇒ R wl = 9%
110 100 11
Răspuns corect: a
47. Salariul mediu nominal net în luna ianuarie 2001 a fost de 2738
mii u.m., iar în decembrie 2000 de 2912 mii u.m. Rata inflaţiei în ianuarie
2001 comparativ cu decembrie 2000 a fost de 3,7%. Dinamica salariului real
în ianuarie faţă de decembrie 2000 a fost de:
a) 112,5% b) 60,41% c) 90,67%
d) 101,5% e) 117,55%
Indicaţii:
∑ T i1 ∑ T i1
ER
R =( − 1) ∗ 100 = −20% ⇒ = 0,8
I ∑ q ∑ T i0 I ∑ q ∑ T i0
EA
R = ∑ T i1 − I ∑ q ∑ T i0 = −137,5 ⇒ ∑ T i1 = 550 muncitori
∆ ∑ Ti = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 50 ⇒ ∑ T i0 = 500 muncitori ⇒ I ∑ q = 1,375
∆ ∑ q = 3375 bucăţi ⇒ ∑ q i1 = 12375 bucăţi
Răspuns corect: a
Răspuns corect: b
dl1 ∑ T i1 19,796∑ T i1
R ∑ Tz = 7,8% ⇒ I ∑ Tz = 1,078 ⇒ = = 1,078
dl 0 ∑ T i0 20,2∑ T i0
∑ Ti1
⇒ = 1,1
∑ T i0
∆ wlq = ( wl1 − wl 0 ) ∗ ∑ T i1 = 5,5 miliarde lei
∑
∑ T i1 ∑ T i1
ERR = ( − 1) ∗ 100 = − 20% ⇒ = 0,8 ⇒
I ∑ q ∑ T i0 I ∑ q ∑ T i0
Statistica întreprinderii
1,1
⇒ I∑ q = = 1,375
0,8
∆ ∑ T = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 160 muncitori ⇒ ∑ T i0 = 1600 muncitori;
∑ T i1 = 1760
∑ q i1 ∑ q i0
∆ wlq = ( wl1 − wl 0 ) ∗ ∑ T i1 = ( − ) ∗ ∑ T i1 = 5,5 miliarde,
∑ ∑ T i1 ∑ T i0
iar I ∑ q = 1,375 ⇒ ∑ q i0 ⇒ wl 0
Răspuns corect: a
Cu câte procente a fost mai mic (mai mare) salariul mediu decât
productivitatea medie a muncii ?
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
Cu câte procente a fost mai mic (mai mare) salariul mediu decât
productivitatea medie a muncii ?
a) –5% b) –7% c) 7% d) 10% e) 12%
Răspuns corect: d
Răspuns corect: a
ANALIZA STATISTICĂ A CAPITALULUI
FIRMEI
1
Bran, Paul - Finanţele întreprinderii, EDP, Bucureşti, 1999
2
Ghid metodologic de gestionare a anchetei structurale în întreprinderi. Comisia
Naţională pentru Statistică – România, 1996
Statistica întreprinderii
3
În Sistemul European al Conturilor Naţionale, ramura este definitã ca fiind totalitatea
unităţilor economice care produc exclusiv un produs sau o grupă de produse şi reflectă
relaţiile de ordin tehnico-economic în procesul de producţie, independent de contextul
instituţional, iar sectorul, totalitatea activităţilor grupate după criterii instituţionale şi
descrie relaţiile de comportament ce predomină în domeniul veniturilor, cheltuielilor
finale şi operaţiunilor financiare.
Statistica întreprinderii
Cf Cf i
- yi = este ponderea capitalului fix din structura
∑ Cf i
i =1
¾ la nivel de grup:
n n
∑ CFi ∑ K INZi T i n n
i =1 = i =1 = ∑ K INZi y iT = ∑ X iK INZ
K INZ = n n
i =1 i =1
∑ Ti ∑ Ti
i =1 i =1
unde:
- T i este număr mediu de muncitori;
Ti
- y iT = – structura muncitorilor pe componente structurale;
∑ Ti
- X iK INZ – contribuţia componentei i la formarea nivelului mediu
al înzestrării.
Analiza comparată a indicatorilor de nivel
Modificările relative (totală şi factorială) ale coeficientului mediu al
utilizării capitalului fix
n
∑ Ku i1 y iCf
1
i =1 Ku 1
I Ku
Ku
=
n
=
Ku ∗
∑ Ku i0 y iCf
1
i =1
∑ Ku i1 y iCf1
i Ku 1
I Ku = =
∑ Ku i0 y iCf0 Ku 0
i
∑ Ku i0 y iCf
1
yCf = i Ku ∗
IK =
u Cf
∑ Ku i 0 y i0 Ku 0
i
Cf
I K u = I Ku ⋅ y
Ku IKu
Analiza statistică a capitalului firmei
∆ Ku = −
Ku Ku1 Ku ∗
∆ Ku = Ku1 − Ku 0
ef
∆ y− = Ku ∗ − Ku 0
Ku
Cf
∆ Ku = ∆ Ku + y
Ku ∆ Ku
∆ Ku
R Ku = (I Ku − 1)100 = ⋅100
Ku 0
∆ Ku
R Ku
Ku
(
= I Ku − 1 100 =
Ku
) Ku
Ku ∗
⋅100
Cf
y
∆K
y = ⎛ y − 1⎞ ⋅100 =
Cf Cf
× 100 u
RK u ⎜⎝ I Ku ⎟
⎠ Ku 0
cf
y
∆ Ku 〉0 şi ∆ Ku 〉
Ku ∆ Ku
cf
R Ku 〉0 şi R Ku 〉 y
Ku R K u
Modificările absolute (totală şi factoriale) ale eficienţei utilizării
capitalului fix
Statistica întreprinderii
∆ ee = e1 − e ∗
∆ e = e1 − e 0
Cf
∆ ey = e ∗ − e 0
Modificările relative (totală şi factorială) ale eficienţei utilizării
capitalului fix
∑ ei1 yiCf
i e
I ee = = 1
∑ ei0 yiCf1 e ∗
i
∑ ei1 yiCf1
Ie = i e
= 1
∑ ei0 yiCf0 e 0
i
∑ ei0 yiCf1
Cf e
I ey =
i = ∗
∑ ei0 yiCf0 e 0
i
Indicii coeficientului mediu al înzestrării forţei de muncă cu capital
fix
∑ K INZi1 y iT1
i K INZ1
I K INZ = =
K INZ ∑ K INZi 0 y iT1 K INZ∗
i
T
I K INZ = I K INZ ⋅ y
K INZ I K INZ
∆K INZ = −
K INZ K INZ1 K INZ*
∆K INZ = K INZ1 − K INZ0
T
y = K INZ∗ − K INZ0
∆K INZ
T
y
∆ K INZ = ∆ K INZ +
K INZ ∆ K INZ
( )
R K INZ = I K INZ − 1 ⋅ 100 =
∆K INZ
⋅ 100
K INZ0
( ) ∆K INZ
INZ = I K INZ − 1 ⋅ 100 =
K INZ
RK ⋅ 100
K INZ K INZ
K îNZ0
)
Z
(
y
T T ∆K
y = I y − 1 ⋅100 = INZ
⋅100
RK INZ K INZ
K INZ0
∑∑ q ij ⋅ p j = K U ⋅ ∑ Cf = W j ⋅ ∑ Ti
i j i i
Statistica întreprinderii
Cy
∑∑ q ij ⋅ p j = K U ⋅ K INZ ⋅ ∑ T i = ∑ K u ⋅ y ⋅ ∑ K INZ ⋅ y T ⋅ ∑ Ti
i j i i i i
Cf
KU
I∑ = KU ⋅ y
∑ qp I ∑ ∑ qp I ∑ ∑ qp
∆K U
∑ ∑ qp
(
= K U1 − K U∗ ∑ Cf 1 )
i
KU
∆∑ ∑ qp
(
= K U1 − K U0 ∑ Cf 1 )
i
y
∆∑
Cf
∑ qp
(
= K U∗ − K U0 ∑ Cf 1 )
Cf
KU
∆∑ = KU + y
∑ qp ∆ ∑ qp ∆ ∑ qp
Statistica întreprinderii
∑ ∑ qp
∑ Cf
W
K INZ KU
Cf T
∑ K U1 ⋅ y1 ∑ K INZ1 ⋅ y1 ∑ T1
I ∑ ∑ qp =
∑ K U0∗ ⋅ yCf T
0 ∑ K INZ0 ⋅ y 0 ∑ T 0
K U1 ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
IK U =
∑ ∑ qp
K U∗ ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
KU
I∑ ∑ qp
y Cf K U∗ ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
I∑ =
∑ qp K U 0 ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
W
I∑ ∑ qp
y Cf K U∗ ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
I∑ =
∑ qp K U 0 ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
I∑ ∑ qp
K INZ
I∑ ∑ qp
T K U0 ⋅ K INZ∗ ⋅ ∑ T1
y
I∑ =
∑ qp
K U0 ⋅ K INZ0 ⋅ ∑ T1
I∑ Cf
∑ ∑ qp
K U0 ⋅ K INZ0 ⋅ ∑ T1
I∑ T =
∑ ∑ qp
K U0 ⋅ K INZ0 ⋅ ∑ T 0
Analiza statistică a capitalului firmei
T ef ⋅ P ef E ef
K int eg = = = K ext ⋅ K int
T cal ⋅ P mld E max cal
sau
1 d
K integ = ⋅d =
T cal T cal
unde:
d= ∑
E
P mld
Statistica întreprinderii
unde:
- Kinteg. – coeficientul folosirii integrale a motorului, respectiv
centralei, având în vedere ambele caracteristici (timpul şi
capacitatea);
- d – durata (ore) în care, dacă funcţionează motorul sau centrala cu
încărcătură maximă, se obţine aceeaşi cantitate de energie;
- ∆integ – pierderea de energie ca urmare a nefolosirii complete a
puterii maxime de lungă durată şi a timpului calendaristic.
În situaţia în care nu se cunoaşte timpul de simultaneitate,
coeficienţii intensiv, extensiv şi integral determinaţi la nivelul grupului de
motoare (sau centralei, privită ca grup de grupuri de motoare) sunt:
∑ P ef Tef i
i
K int = ,
∑ P mld Tef i
i
∑ Pmld i T ef
i ,
K ext =
∑ Pmld T
i cal
E= ∑ E1 c0 = ∑ C∗
IC
∑ E0 c0 ∑ C0
E
∆C
E = E −1=
RC IC
∑ C0
E=
∆C ∑ C∗ − ∑ C0 = IRE ⋅ ∑ C0
¾ Influenţa factorului calitativ:
∑ E1 c1 = ∑ C1
IcC =
∑ E1 c0 ∑ C∗
c ∆ cC
R C = IC − 1 =
∑ C∗
∆cC = ∑ C1 − ∑ C∗ = R c ∑ C∗
În varianta a doua:
∑c = c⋅ ∑E
Sistemul de indici se prezintă astfel:
∑ C1 = c1 ∑ E1
IC =
∑ C0 c 0 ∑ E 0
∆C
R C = IC − 1 =
∑ C0
∆C = ∑ C1 − ∑ C0 = R C ⋅ ∑ C0
¾ pentru modificarea consumului mediu specific de combustibil
convenţional la nivelul mai multor forme sau surse de energie
C = c1 ∑ E1 ∑ C1
IC =
c 0 ∑ E1 ∑ C∗
Analiza statistică a capitalului firmei
c −1
R c = IC
c =
∆C ∑ C1 − ∑ C∗ = (c1 − c0)∑ E1 = R c ∑ C∗
¾ pentru evoluţia cantitativă a producţiei totale a energiei (mai
multe forme sau surse de energie)
∑ E = c 0 ∑ E1 = ∑ C∗
IC
c 0 ∑ E 0 ∑ C0
∆∑
E
∑ E
R ∑ E = IC − 1 = C
∑ C0
∑E =
∆C ∑ C∗ − ∑ C0 = (∑ E1 − ∑ E0 ) c0
Analiza consumului mediu specific de combustibil
c
∑ C1 : ∑ C0 = ∑ c1 E1 : ∑ c0 E0 = ∑ c1 y1E = ∑ x1
Ic =
∑ E1 ∑ E0 ∑ E1 ∑ E0 ∑ c0 y0E ∑ x0c
R c = Ic − 1
c =( − )
∆C c1 c 0 ∑ E1 = (∑ x1c − ∑ x0c )∑ E1
c
∆C
∆ Ec =
c1
Modificările factoriale:
∑ c1 y1E = ∑ x1c = c1
Icc =
∑ c0 y1E ∑ x∗c c∗
R cc = I cc − 1
E
R yE = I cy − 1
y =( − )
∆C
E
c∗ c0 ∑ E1 = (∑ x∗c − ∑ x0c )∑ E1
unde:
- c este consumul mediu specific de combustibil convenţional;
E
- yE – structura energiei pe forme sau pe surse y E = ;
∑E
- x c – contribuţia în kilograme combustibil convenţional a fiecărei
forme sau surse de energie în consumul mediu specific x c = c y E ;
- c ∗ – consumul mediu specific de combustibil convenţional
calculat în condiţiile structurii efective a energiei.
1. Procedeul direct
E × 860
η=
C × 7.000
în care:
- η este randamentul economic, global sau total;
- E – energia produsă;
- C – cantitatea de combustibil, exprimat convenţional în kg.
Varianta întâi
P ef 1 ⋅ T ef 1 E1
I EP ef = = – indicele factorial al modificării energiei pe
P ef 0 ⋅ T ef 1 E ∗
seama capacităţii de producţie (puterii
medii efective) a centralei;
P ef 0 ⋅ T ef 1 E ∗
I TEef = = – indicele factorial al modificării energiei pe
P ef 0 ⋅ T ef 0 E 0
seama timpului efectiv lucrat de centrală;
Statistica întreprinderii
( )
∆ EP ef = E1 − E ∗ = P ef 1 ⋅ T ef 1 − P ef 0 ⋅ T ef 1 = P ef 1 − P ef 0 ⋅ T ef 1
– modificarea absolută a energiei pe seama
puterii
medii
efective;
( )
∆ TEef = E ∗ − E 0 = P ef 0 ⋅ T ef 1 − P ef 0 ⋅ T ef 0 = T ef 1 − T ef 0 ⋅ P ef 0
– modificarea absolută a energiei pe seama
timpului efectiv de funcţionare a centralei.
Varianta a doua
n
1 … *
1
m …
n
TOTAL 1 *
… … …
1
1 …
n
h … *
1
m -
n
TOTAL h *
TOTAL GENERAL
Statistica întreprinderii
ρ0 ∑ T1
I ∑ Tq = ∆∑ Tq = ρ0 (∑ T1 − ∑ T0 )
∑ ρ0 ∑ T0 ∑
ρ ∑ T1 ρ1
Iρ q = 1 = =
∑ q1 : ∑ q 0 =
∑ ρ1T1 : ∑ ρ 0 T0 =
∑ ρ1 y1T =
∑ x1ρ
∑ ρ0 ∑ T1 ρ0 ∑ T1 ∑ T0 ∑ T1 ∑ T0 ∑ ρ 0 y T0 ∑ x 0ρ
∆ρ q = ( ρ1 − ρ0 )∑ T1 = (∑ x1ρ − ∑ x 0ρ )∑ T1
∑
în care:
- ρ – randamentul utilajului din cadrul de activitate al unui sector,
respectiv firmă – factor ce sintetizează toate măsurile tehnice şi
organizatorice din verigile menţionate;
- T – numărul de maşini-ore din cadrul sectorului, respectiv firmei;
Analiza statistică a capitalului firmei
T
- yT = – structura timpului din firmă faţă de timpul total, al
∑T
doilea factor de influenţă al randamentului mediu, care
sintetizează în special mutaţiile structurale ale utilajului dintr-o
firmă în alta, cu randamente diferite;
- x ρ = ρ ⋅ y T – contribuţia în unităţii fizice a fiecărui sector,
respectiv firmă, la randamentul mediu.
Indicii factoriali în cazul modificării randamentului mediu al
utilajelor determinat în varianta directă:
¾ pentru randamentul utilajului din fiecare sector, respectiv firmă:
∑ ρ1 y1T ∑ x1ρ ρ
I ρρ = = = 1
∑ ρ 0 y1T ∑ x *ρ ρ*
r
∆ρ q = ( ρ1 − ρ* )∑ T1 = (∑ x 1ρ − ∑ x *ρ )∑ T1
∑
ρ
yT ∑ ρ 0 y1T ∑ x * ρ
Iρ = = = *
∑ ρ 0 y T0 ∑ x 0ρ ρ0
T r
∆y q = ( ρ* − ρ 0 )∑ T1 = (∑ x *ρ − ∑ x 0ρ )∑ T1
∑
1
ρ= =
∑q ; t=
1
=
∑T ; t ⋅ ρ = 1.
t ∑T ρ ∑q
Sistemul de indici pentru randamentul utilajului calculat indirect:
t q
∑ T0 ∑ T1 ∑ t 0 q 0 ∑ t 1q1 ∑ t 0 y 0 ∑ x 0 t
It = : = : = = = 0
∑ q 0 ∑ q1 ∑ q 0 ∑ q1 ∑ t1 y1q ∑ x1t t1
∆t q = ( t 0 − t 1 )∑ q1 : t 0 = (∑ x 0t − ∑ x1t )∑ q1 : t 0
∑
Statistica întreprinderii
în care:
- t – timpul mediu în maşini-ore ce revine pe o unitate fizică la
nivelul firmei cu mai multe sectoare, respectiv la nivelul mai
multor firme;
- t – timpul pentru o unitate fizică la nivelul unui sector, respectiv
firmă – factor calitativ în sistemul format care sintetizează toate
măsurile tehnice şi organizatorice de reducere a indicatorului
respectiv în perioada analizată;
- q – cantitatea de produse la nivel de sector, respectiv firmă;
q
- yq = – structura producţiei dintr-un sector, respectiv firmă,
∑q
faţă de producţia totală – factor ce arată mutaţiile de structură
cantitative dintr-un sector în altul sau dintr-o firmă în alta;
r
- x = t ⋅ y q – contribuţia în maşini-ore a fiecărui sector,
t
respectiv firmă, în timpul mediu.
Indicii factoriali:
¾ pentru timpul cheltuit pe produs în cadrul sectorului, respectiv
firmei:
q
∑ t o y1 ∑ x *t t
I tt = = = *
q
∑ t 1 y1 ∑ x1t t1
∆t q = ( t * − t1 )∑ q1 : t 0 = (∑ x *t − ∑ x1t )∑ q1 : t 0
∑
¾ pentru structura producţiei:
q
q ∑ t o y 0 ∑ x 0t t
I ty = = = 0
q
∑ 0 1 ∑ x *t
t y t*
yq
∆ = (t 0 − t * )∑ q1 : t 0 = (∑ x 0t − ∑ x *t )∑ q1 : t 0
∑ q
ρ ∑ T1 ∑ T1 d1 ∑ k1
I q∑ T = 0 = =
ρ0 ∑ T0 ∑ T0 d 0 ∑ k 0
∆∑ Tq = (∑ T1 − ∑ T0 ) ρ0
∑
Analiza statistică a capitalului firmei
- d =
∑T – numărul mediu de ore-maşini ce revin pe un utilaj –
∑k
factor calitativ în sistem;
- Σk – numărul de utilaje din firmă, respectiv firme – factor
cantitativ în sistem.
¾ pentru numărul mediu de ore pe utilaj:
d ∑ k1 r
Id T = 1 , ∆d q = (d1 − d 0 ) ⋅ ∑ k1 ⋅ ρ0
∑ d 0 ∑ k1 ∑
k d
d d1 ∑ d1k 1 ∑ d 0 k o ∑ d1 y1 ∑ x1
d1 ∑ k1
I T= = = : = = ,
∑ d 0 ∑ k1 d 0 ∑ k1 ∑ k 0 ∑ d 0 y k ∑ x d 0 0
d ∑ k1
I ∑ Tk = 0 ,
∑ d0 ∑ k o
∆∑ kq = (∑ k1 − ∑ k 0 )d 0 ⋅ ρ0
∑
d ∑ k1 ∑ k1 r1 ∑ S1
I ∑ Tk = 0 = = ,
∑ d 0 ∑ k 0 ∑ k 0 r0 ∑ S 0
în care:
T
- d= –durata de funcţionare a unui utilaj dintr-un anumit
k
sector, respectiv firmă – factor în cadrul sistemului;
k
- yk = – structura utilajelor din sector, respectiv firmă faţă
∑k
de totalul utilajelor – factor care arată mişcarea utilajelor dintr-o
verigă organizatorică în alta.
Statistica întreprinderii
- r=
∑k – densitatea medie a utilajelor pe m2 suprafaţă
∑S
productivă a firmei, respectiv firmelor – factor care sintetizează
măsurile de amplasare a utilajelor cât mai corespunzător mişcării
lucrătorului, respectând condiţiile organizatorice specifice
locului de muncă. Pentru expresivitate, se determină densitatea
medie a utilajelor la 100 m2 suprafaţă productivă
- ΣS – suprafaţa productivă a firmei, respectiv firmelor, exprimată
în m2.
În acest caz, modificările factoriale relative ale numărului total de
utilaje în funcţie de suprafaţa productivă şi de densitatea utilajelor sunt:
r ∑ S1 ∑ S1
I ∑ Sk = 0 = ;
∑ r0 ∑ S0 ∑ S0
∆∑ S q = (∑ S1 − ∑ S0 ) ⋅ r0 ⋅ d 0 ⋅ ρ0
∑
∆ ∑ q = ∑ q1 − ∑ q 0
¾ pentru factorul ρ:
I
ρ
=
∑ ρ1y1T ∑ d1y1k ∑ r1y1S ∑ S1 ,
∑q
∑ ρ 0 y1T ∑ d1y1k ∑ r1y1S ∑ S1
¾ pentru factorul yT :
I
yT
=
∑ ρ 0 y1T ∑ d1y1k ∑ r1y1S ∑ S1 ,
∑q
∑ ρ 0 y T0 ∑ d1y1k ∑ r1y1S ∑ S1
¾ pentru factorul d:
∑ ρ0 yT ∑ d1 y1k ∑ r1 y1S ∑ S1
Id = 0
∑q
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y1k ∑ r1y1S ∑ S1
¾ pentru factorul yk :
I
yk
=
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y1k ∑ r1y1S ∑ S1 ,
∑q
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y 0k ∑ r1y1S ∑ S1
¾ pentru factorul r:
∑ ρ0 y T ∑ d 0 y 0k ∑ r1 y1S ∑ S1
Ir = 0 ,
∑q T d yk S S
∑ 0 0 ∑ 0 0∑ 0 1∑ 1
ρ y r y
¾ pentru factorul yS :
I
yS
=
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y 0k ∑ r0 y1S ∑ S1 ,
∑q
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y 0k ∑ r0 y S0 ∑ S1
Statistica întreprinderii
I∑ S =
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y 0k ∑ r0 y S0 ∑ S1 ,
∑q
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y 0k ∑ r0 y S0 ∑ S0
Pentru modificările absolute factoriale se face diferenţa între
numărătorul şi numitorul indicatorilor de mai sus.
Relaţiile de verificare sunt:
T k S
I ∑ q = I q × I q × I dq × I q × I qr × I q × I q∑ ,
ρ y y y S
T k S
ρ
∆ ∑ q = ∆ q + ∆ q + ∆dq + ∆ q + ∆rq + ∆ q + ∆∑
y y y S
q .
∑∑ q jk 1 t ijk 0
j k
I IG = I INT ⋅ I EXT =
∑∑ q jk 0 t ijk 0
j k
∑ ∑ q jk 1 t ijk1 a ijk
j k
I IG =
∑ ∑ q jk 0 t ijk 0 a ijk
j k
în care:
a = A / ΣT – cota de amortizare ce revine pe o maşina-oră.
∑ ∑ q jk 1 t ijk1 a ijk
j k
I EXT =
∑ ∑ q jk 0 t ijk 0 a ijk
j k
• Acreditive în devize;
• Valori de încasat;
• Alte valori.
2. Decontări şi avansuri:
• Furnizori-debitori;
• Clienţi şi conturi asimilate;
• Alte creanţe;
• Decontari cu asociaţii privind capitalul;
• Avansuri acordate personalului;
• Efecte de primit;
• Impozite amânate;
• TVA de recuperat;
• Dividende de plătit.
3. Titluri de plasament
• Acţiuni;
• Obligaţiuni
P mf
Cz =
z
unde z este numărul de zile calendaristice ale perioadei.
Interpretarea indicatorului se face astfel:
• GA = 1 → situaţia ideală;
• GA >1 → necesarul de aprovizionat a fost depăşit, ceea ce
implică posibile imobilizări de capital;
• GA <1 → nu a fost asigurat complet intervalul de timp.
unde:
- ∆mijK – modificarea absolută a consumului specific de material;
( )
R mijK = i mijK − 1 ⋅100 =
∆ mijK
m ijK
⋅100
unde:
- Rmi – procentul de modificare a consumului specific;
∆m ijK = m
M ijK
( )
ijk 1 − m ijk 0 ⋅ q jk 1 = ∆ m ijk ⋅ q jk 1
Q
∑ q
m ijK1 ⋅ y1 jK
m ij1
K =1
I mij = Q =
m ij0
∑ q
m ijK 0 ⋅ y 0 jK
K =1
Statistica întreprinderii
unde:
- I m ij – indicele consumului specific mediu;
Indicii factoriali:
Q
∑ q
mijK1 ⋅ y1 jK
mij1
ijK = K =1
Im
m ij
=
Q mij∗
∑ q
m jK 0 ⋅ y0 jK
K =1
unde:
- I mmijK – indicele consumului specific mediu, influenţat de
modificările consumurilor specifice realizate de producătorii K;
Dacă I mm < 1 , atunci situaţia economică este favorabilă.
Q
∑ q
m ijK 0 ⋅ y1 jK
m ij∗
= K =1
q jK
y =
Im ij Q m ij0
∑ q
m jK 0 ⋅ y 0 jK
K =1
unde:
q
- I my
jK
– indicele consumului specific mediu influenţat de
mutaţiile intervenite în structura producţiei tuturor
producătorilor;
q jK
Dacă I my ijjK < 1 şi I mmijK
q
ij
< I my ij , atunci situaţia economică este
favorabilă.
q jk
Se observă: Imij = Im ijK × I y
mij m ij
Modificările absolute:
ijK = m
∆m
mij ij1 − m ij∗
favorabilă.
q
y jK =
∆m ij
mij∗ − mij0
q jK
Relaţia de verificare: ∆ m ij = ∆ m ijK + ∆ y
mij m ij
m ij
∆∑ = (m1 − m 0 )∑ q jK = ∆ m ⋅ ∑ q jK
M ijK 1 ij 1 1
K K K
∆m ijK
∑ MijK 1
(
= m ij − m ij ∑ q jK = ∆ m
* 1
)
m ij ∑ jK1
ijK ⋅ q
K K K
Statistica întreprinderii
K K K
q
Relaţia de verificare: m ij
∆∑ = ∆ mijK + ∆ y jK
M ijK ∑ M ijK ∑ M ijK
K K K
∆ ∑ MijK
mij =
∆∑ q
K
jK m ij0
unde:
- ∆ m∑ iq jK – producţie realizată din economii datorate reducerii
K
∆m
∑M
ijK
ijK
mijK =
∆∑
K
q
K
jK m ij0
unde:
- ∆ m∑ijKq jK – producţie realizată la nivelul grupului prin reducerea
K
∆ ∑ MijK
yq jK = K
∆∑ q jK
K m ij0
unde:
q
– ∆ ∑y q jK – producţie realizată la nivelul grupului prin mutaţii
jK
g ijk + d ijk1
i m ijk = 1
.
g ijk + d ijk 0
0
Indicatorii medii
∑ G ijk ∑ g ijk ⋅ q jk
g ij = K = K = ∑ g ijk ⋅ y q jk = ∑ X K
g ij
∑ q jk ∑ q jk K K
K K
unde:
- g ij – greutatea netă medie;
- G ijk – greutatea totală netă a produselor finite la un producător ;
- X gKij – contribuţia producătorului K la formarea greutăţii nete
medii.
∑ D ijk ∑ d ijk q jk
d= K = K = ∑ d ijk ⋅ y q jk = ∑ X K
d
∑ q jk ∑ q jk K K
K K
unde:
- d ij – greutatea medie a deşeurilor;
- Dijk – greutatea totală a deşeurilor la un producător;
- X dKij – con tribuţia producătorului K la formarea greutăţii medii a
deşeurilor.
4.4.3 Analiza statistică a consumului de materiale în varianta
"Producţie eterogenă – consum omogen"
Statistica întreprinderii
ansamblu.
⎛ ⎞
⎜ ⎟
R = ⎜I − 1⎟ ⋅ 100
∑ ∑ Mijk ⎜ ∑ ∑ M ijk ⎟
j k ⎝ j k ⎠
unde:
- R∑ ∑ M ijk – procentul de modificare a consumului de material i la nivel de
j k
ansamblu;
- I ∑ ∑ M ijk – indicele consumului total din materialul i la nivel de ansamblu.
j k
∆ ∑ ∑ M ijk
j k
A ∑ ∑ M ijk =
j k R ∑ ∑ M ijk
j k
unde:
- A∑ ∑ M ijk − valoarea absolută a unui procent de modificare a consumului de
j k
nivel de ansamblu.
∑ ∑ q jk1 × mijk1
j k
Imijk = Im ijk =
∑ ∑ M ijk
j k ∑ ∑ q jk1 × mijk 0
j k
∑ ∑ q jk1 × m ijk 0
j k
I q∑jk∑ Mijk =
j k ∑ ∑ q jk 0 × m ijk 0
j k
⎛ ⎞
unde mijk
I∑ ⎜ ∆ mijk ⎟ – indicele (modificarea absolută)
∑ M ijk a ijk ⎜ ∑ ∑ M ijk a ijk ⎟
i k ⎝ i k ⎠
consumului total de materiale
influenţat de modificarea consumului
specific.
Deoarece j este constant, aceşti indicatori pot fi scrişi şi sub forma:
Analiza statistică a capitalului firmei
∑∑ m ijk1 ⋅ a ijk
i k
I mijk =
∑∑ m ijk0 ⋅ a ijk
i k
k i k
⎛ ⎞
∆∑ q jk = ⎜⎜ ∑ q jk − ∑ q jk ⎟⎟∑ ∑ m ijk ⋅ a ijk
∑ ∑ M ijk a ijk 1 0 0
i k ⎝k k ⎠i k
⎛ ⎞
unde I∑ q jk ⎜ ∆ ∑ q jk ⎟ – indicele (modificarea absolută)
∑ ∑ M ijk a ijk ⎜ ∑ ∑ M ijk a ijk ⎟
i k ⎝ i k ⎠
consumului total de material influenţat
de modificarea volumului producţiei.
⎛ ⎞
R ∑ ∑ ∑ M ijk a ijk = ⎜⎜ I ∑ ∑ ∑ M ijk a ijk − 1⎟⎟ ⋅ 100
i j k ⎝ i j k ⎠
Statistica întreprinderii
∆ ∑ ∑ ∑ M ijka ijk
i j k
A ∑ ∑ ∑ M ijka ijk =
i j k R ∑ ∑ ∑ M ijk a ijk
i j k
unde:
⎛ ⎞
- I ∑ ∑ ∑ M ijkaijk ⎜ ∆ ∑ ∑ ∑ M ijkaijk ⎟ – indicele (modificarea absolută)
i j k ⎝ i jk ⎠
consumului total de materiale;
- R∑ ∑ ∑ M ijk aijk – procentul de modificare a consumului total de
i j k
materiale;
- A∑ ∑ ∑ M ijk aijk – valoarea absolută a 1 % modificare a consumului
i j k
total de materiale.
∑ ∑ ∑ q jk1 ⋅ m ijk1 ⋅ a ijk
i j k
Im = =
∑ ∑ ∑ M ijk a ijk I mijk
ijk
∑ ∑ ∑ M ijk a ijk ∑∑∑ jk1 m ijk1 a ijk ∑∑∑ jk1 m ijk 0 a ijk
∆m ijk = q ⋅ ⋅ − q ⋅ ⋅
i j k i j k i j k
⎛ ⎞
unde: I m∑ijk∑ ∑ M ijk aijk ⎜⎝ ∆ m∑ijk∑ ∑ M ijk aijk ⎟⎠ este indicele (modificarea absolută)
i j k i j k
P C Ai
n i = mfvî sau ni =
Si Si
unde:
- i = 1, m este numărul de producători;
- Pmfvî – producţia marfă vândută şi încasată;
- Si – stocul mediu de capital circulant rulat în cursul perioadei;
- CAi – cifra de afaceri.
∑ Pmfvî
n= i = ∑ n i y Si = ∑ X in
∑ Si i i
i
unde:
- n – numărul mediu de rotaţii ale capitalului circulant;
Si
- yS = – structura stocurilor de capital circulant;
∑S
- Xin – contribuţia producătorului i la formarea numărului mediu
de circuite.
Dc Si
di = ; di = ;
ni C zi
Si × D c Si × D c
di = ; di = ;
C Ai Pmfvî
unde:
- Dc – este durata calendaristică a perioadei, exprimată în zile;
- Czi – consumul mediu zilnic dintr-o categorie I (la un producător
I) de active circulante.
Statistica întreprinderii
∑ C Ai = n × ∑ Si = ∑ n i ySi ∑ Si = = ∑ n i Si
i i i i i
Aplicaţia 1
Rezolvare
q
Ku Cf
Kinz T
w
descreşte calitatea
Coeficientul
Productivitatea muncii Coeficientul de
de înzestrare
Secţii (mil.u.m./muncitor) utilizare
(mil.u.m./muncitor)
0 1 0 1 0 1
1 4,0 4,0 2 2,0 2,0 2,0
2 8,0 7,5 2 3,0 4,0 2,5
Total 5,14 5,21 2 2,4 2,57 2,17
Modificarea absolută a volumului producţiei
(mil.u.m.)
Secţii
∆ qi Kui
∆ qi ∆ Cfi Kinz
∆ qi wi
∆ qi ∆ Ti
qi qi
1 10000 0 10000 0 0 10000
2 20000 20000 0 -24000 -4000 24000
Total 30000 20000 10000 -18400 -1610 28270
Kui + ∆ Cfi = ∆
∆ qi qi qi
Kui + ∆ Kinzi + ∆ Ti = ∆
∆ qi qi qi qi
Kui + ∆ Kinzi = ∆ wi
∆ qi qi qi
wi + ∆ Ti = ∆
∆ qi qi qi
∆ ∑ qi > 0
şi
∆ Kuqi > ∆ Kinz > ∆ ∑ Ti
∑ ∑ qi ∑ qi
Problema 2
∆ ∑ Cf = ∑ Cf i1 − ∑ Cf i0 = 400mil. lei
Analiza statistică a capitalului firmei
Cf
X iKu = Ku i y i şi mai ştim că: ∑ X iKu = Ku
i
Cf qp Kînz
T Ku
Secţii (mil. u.m.) (mil. u.m.) (mil. u.m./m)
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
1 168 250 1120 1440 2800 3744 2,50 2,60 6,(6) 5,76
2 280 250 1680 1760 4368 5280 2,60 3,00 6,00 7,04
Total 448 500 2800 3200 7168 9024 2,56 2,82 6,25 6,40
Problema 3
Indicaţii:
Mărimea cu care contribuie fiecare secţie la formarea coeficientului
mediu de înzestrare a capitalului fix are următoarea relaţie de calcul:
T
X iKinz = Kinz i y i şi mai ştim că: ∑ X iKinz = Kinz
i
Analiza statistică a capitalului firmei
q
Cf
Kinz T
w
descreşte calitatea
Problema 4
Se mai ştie:
• Modificarea totală a valorii fondurilor fixe pe seama
coeficientului mediu de înzestrare a muncii cu capital fix este de
1376 milioane lei.
∆ Ku
w2
2 = ( Ku − Ku ) ∗ Kinz = 8,2 mil. lei / muncitor
21 20 21
Problema 5
Structura
Modificarea absolută Modificarea relativă
numărului
a valorii producţiei pe a valorii producţiei pe
Producăto de muncitori
seama seama
r (%)
coeficientulu capitalulu coeficientulu capitalulu
0 1
i de utilizare i fix i de utilizare i fix
1 144 800 1,04 1,2857 37,5 50
2 704 208 1,1538 1,0476 62,5 50
Total 832 1024 1,1015 1,1428 100 100
Problema 6
Răspuns:
ii.
∆w
1/ 0
= 25 mil. u.m.; ∆w / Ku = 9,4
1/ 0 mil. u.m.; ∆w / 1 = 15,6
1/ 0 mil.
u.m.;
Problema 7
∆Pb
1/ 0
= 520 mil. u.m.; ∆Pb / Ku = −80 mil. u.m.; ∆Pb / I = 540 mil. u.m.;
1/ 0 1/ 0
∆Pb / T = 60 mil. u.m.
1/ 0
I1Pb
/0
= 1,520 ; I1Pb
/0
/ Ku = 1,95
; I1Pb
/0
/ I = 1,509
;
I1Pb
/0
/ T = 1,06
,
iii.
I1Pb
/0
/ w = 1,434
; I1Pb
/0
/ w = 460
mil. u.m.
Analiza statistică a capitalului firmei
Problema 8
Cost unitar de
Modif.icarea absolută a
Modif.icarea absolută a
seama coeficientului de
seama coeficientului de
a valorii producţiei pe
Modificarea relativă
Modificarea relativă
Modificarea relativă
seama numărului de
valorii producţiei pe
valorii producţiei pe
valorii producţiei pe
valorii producţiei pe
seama coeficientului
seama coeficientului
de livrare
producţie
Preţul
(u.m.)
(u.m.)
Întreprinderea
de înzestrtrare
de utilizare
înzestrare
muncitori
utilizare
(u.m.)
(u.m.)
0 1 0 1
Se mai cunoaşte:
• Numărul de muncitori în perioada de bază la întreprinderea 1 era
100, iar la întreprinderea 2 era 140.
• Valoarea mijloacelor fixe ale întreprinderii 1 au scăzut cu 5000
u.m., respectiv cu 4 %.
• Ponderea mijloacelor fixe din întreprinderea 1 în total mijloace
fixe în perioada de bază este de 47,16%, iar în perioada curentă
este de 41,37 %.
Problema 9
Problema 10
Se cere să se analizeze:
Problema 11
Rezolvare:
I Σq = 149,29%
∆Σq= 27504 bucăţi
iq1= 161,5%
iq2= 139,53%
IΣq⎯ρ = 115,55%
∆Σq⎯ρ= 11214 bucăţi
IΣqΣT= 129,19 %
iT1= iT2= 129,19
IΣqΣN= 110%
∆ΣqΣN= 5580 bucăţi
IΣqD= 117,45%
∆Σq⎯D= 10710 bucăţi
iD1= 114,83%
iD2=119,08%
Problema 12
∆q
Subunit. iq iT iρ
(buc.)
1. 500 1,0625 0,850 1,2500
2. -200 0,9660 0,928 1,0416
Total 300 1,0210 0,880 1,1617
Problema 13
Rezultate:
IΣq = 145,786%
∆Σq = 30150 bucăţi
Descompunerea modificărilor absolute şi relative ale producţiei
totale se face după schema următoare:
q
∆ = 17036 buc.
∑q
∆Σq = 30150 buc.
∆∑ = 13114 buc.
q T
∆ = 6532 buc.
∑q ∑q
∆∑ = 6582 buc.
N
∑q
q
I = 121,575%
∑q
IΣq =145,786%
I ∑ = 120%
q T
I = 109%
∑q ∑q
I ∑ = 110%
N
∑q
qi
ρi Ti
di Ki
ri Si
q ∑ qi
ρi = i ; ρ =
Ti ∑ Ti
Ti ∑ Ti
di = ; d=
Ki ∑ Ki
Ki ∑ Ki
ri = ; r=
Si ∑ Si
Valorile acestor indicatori sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Randamentul Durata de funcţionare Densitatea maşinilor
Subunităţ maşinilor ρ i a unei maşini d i ri
i (buc./ora) (ore) (maşini/100m2)
0 1 0 1 0 1
1 0,9 1,0000 602,4 594,5 20 20
2 1,1 1,3585 595,2 639,6 20 20
S.C. 1,0 1,1900 600 618 20 20
Statistica întreprinderii
I qi = I ρ
qi
∗ I T = I ρ ∗ I d ∗ I K = I ρ ∗ I d ∗ I r ∗ IS
qi qi qi qi qi qi qi qi
Problema 14
∆ ∑ T = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 500 ore
• volumul producţiei la nivelul grupului celor două societăţi
comerciale a crescut cu 25%;
Analiza statistică a capitalului firmei
∑ q i1
R ∑ qi = 25% ⇒ = 1,25
∑ q i0
• durata medie de funcţionare a unei maşini a crescut cu 3%,
respectiv 18 ore.
d1
R d = 3% ⇒ = 1,03
d0
∆ d = d1 − d 0 = 18 ore ⇒ d 0 = 600 ore; d1 = 618 ore
Rezolvare:
Din faptul că în ipoteză avem randamentul maşinilor mediu deducem
că este vorba de producţie omogenă, iar din structura numărului de maşini
deducem că utilajul este omogen.
Deci suntem în situaţia POUO.
Din faptul că avem atât randamentul maşinilor pe societăţi, cât şi
randamentul mediu al maşinilor deducem structura timpului de funcţionare a
maşinilor.
∑ qi ∑ ρi * T i
ρ= = = ∑ ρi y T
∑ Ti ∑ Ti i
T T T T
ρ 0 = ρ10 y10 + ρ 20 y 20 ⇒ 1 = 0,9 y10 + 1,1 y 20
T + y T = 1 ⇒ y T = y T = 0,5
y10 20 10 20
T T T T
ρ1 = ρ11 y11 + ρ 21 y 21 ⇒ 1,19 = 1∗ y11 + 1,3585 y 21
T + y T = 1 ⇒ y T = 0,47;
y11 yT = 0,53
21 11 21
Statistica întreprinderii
∑ q i1 = 1,25 ⇒
ρ1 ∗ ∑ Ti1
= 1,25 ⇒
1,19 ∑ Ti1
= 1,25
∑ q i0 ρ0 ∗ ∑ Ti0 1 ∗ ∑ Ti0
∆ ∑ T = ∑ Ti1 − ∑ Ti0 = 5000 ore ⇒ ∑ Ti0 = 100000 ore; ∑ Ti1 = 105000 ore
Din: y iT şi ∑ Ti ⇒ Ti = y iT ∑ Ti
Producţia va fi determinată din relaţia: q i = ρ i T i
Numărul de maşini se determină astfel:
¾ se determină în primul rând numărul total de maşini din
∑ Ti
relaţia: ∑ K i =
d
¾ apoi se determină numărul de maşini din fiecare societate,
deoarece cunoaştem din ipoteză structura numărului de maşini:
K
K i = yi ∑ K i
T
Durata de funcţionare a unei maşini se determină din relaţia: d i = i
Ki
Ki
Suprafaţa se determină din relaţia: Si = , iar densitatea medie se
ri
∑ Ki
determină din: r = .
∑ Si
Rezultatele vor fi prezentate în tabelul care urmează:
Ti qi Ki di Si
S.C. (ore) (bucăţi) (maşini) (ore) (m2)
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
1 50000 49350 45000 49350 83 83 602,4 594,5 415 415
2 50000 55650 55000 75600 84 87 595,2 639,6 420 435
Centrală 100000 105000 100000 124950 167 170 600 618 835 850
Analiza statistică a capitalului firmei
qi
ρi Ti
di Ki
ri Si
∆ qi ∆ρ
qi ∆T
qi ∆d
qi
K
∆ qi r
∆ qi ∆S
qi
1 4350 4935 -585 -585 0 0 0
2 20600 14385 6215 4250 1965 0 1965
Centrală 24950 19950 5000 3060 1800 0 1800
Problema 15
Din activitatea a două întreprinderi industriale reţinem următoarele
date referitoare la obţinerea produsului A în doi ani:
∆ ∑ qi
Ki = ρ
0 d 0 ( ∑ K i1 − ∑ K i0) = 50000 bucăţi
∑
• timpul total de funcţionare a utilajului a crescut cu 65625
maşini-ore;
∆ ∑ T i = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 65625 ore
• la întreprinderea 1 numărul de maşini a crescut cu 5;
∆ K1 = K11 − K10 = 5 utilaje
• preţul de livrare a fost în ambele perioade de 400 mii
u.m./bucată.
Să se analizeze activitatea economică a celor două întreprinderi,
evidenţiindu-se rezervele economice existente.
a) I ∑ q , I wlq , I∑ T ;
∑ ∑q
qi
ρi Ti
di Ki
ri Si
∑ K i1
= 1,1 ⇒ 1,6 * d 0 * 0,1 * ∑ K i0 = 50000
∑ K i0
Dar: d 0 * ∑ K i0 = ∑ T i0 ⇒ ∑ T i0 = 312500 ore
T + y T = 1 ⇒ y T = y T = 0,5
y10 20 10 20
T T T T
ρ1 = ρ11 y11 + ρ 21 y 21 ⇒ 2 = 1,8 y11 + 2,2 y 21
T + y T = 1 ⇒ y T = y T = 0,5
y11 21 11 21
Deducem: T i = y iT ∑ T i
∑ q i = ρ∑ T i
∑ K i1
= 1,1
∑ K i0
K K
K11 − K10 = 5 utilaje ⇒ y11 ∑ K i1 − y10 ∑ K i0 = 5 utilaje ⇒
⇒ 0,3636∑ K i1 − 0,35∑ K i0 = 5
∑ K i0 = 100 utilaje; ∑ K i1 = 110 utilaje
Din y iK , ∑ K i ⇒ K i
Ti qi Ki di
Întreprinderi (ore) (bucăţi) (utilaje) (ore)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 156250 189062,5 234375 340312,5 35 40 4464,2 4726,5
2 156250 189062,5 265625 415937,5 65 70 2403,8 2700,8
Total 312500 378125 500000 756250 100 110 3125 3437,5
∑ T i1
EA q
R = ∑ T i1 − I ∑ qp ∑ T i0 = −605 muncitori ⇒ ∑ T i1 − 0,8 = −605 ⇒ ∑ T i1 =
= 2420 muncitori
∑ T i0 = 2000 muncitori
Din y iT (ipoteza), ∑ T i ⇒ T i
∑ qi
wl =
∑ Ti
Rezultatele privind numărul de muncitori şi productivitatea lunară a
muncii vor fi prezentate în tabelul de mai jos:
Ti wl i
Întreprinderi (muncitori) (buc./muncitor)
0 1 0 1
1 1020 1222 229,7 278,4
2 980 1198 271 347,1
Total 2000 2420 250 312,5
Statistica întreprinderii
∑ q i1 756250
I∑ q = = = 1,5125
∑ q i0 500000
wl1 ∑ T i1 wl1 312,5
I wlq = = = = 1,25
∑ wl 0 ∑ T i1 wl 0 250
wl ∑ T i1 ∑ T i1 2420
I∑ T = 0 = = = 1,21
∑ q wl ∑ T i0 ∑ T i0 2000
0
Întreprinderi I Ti yT ∑
I Ti
T
I Ti
∑ q i1 c i1
H1 = ∗ 1000
∑ q i1 p i1
H1
IH =
H0
p ∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i1 ∑ q i1 p i0
IH = ∗ 1000 : ∗ 1000 =
∑ q i1 p i1 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i1
∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i0 ∑ q i1 c i1
I cH = ∗ 1000 : ∗ 1000 =
∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 c i0
q ∑ q i1 c i0 ∑ q i 0 c i0
IH = ∗ 1000 : ∗ 1000
∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i 0
pc q
IH = IH ∗ IH ∗ IH
Cel mai calitativ factor este preţul, apoi costul, apoi volumul
producţiei.
Situaţie favorabilă este când scad cheltuielile la 1000 u.m. producţie
marfă. Acestea pot să scadă fie datorită creşterii preţului unitar, fie datorită
scăderii costului unitar, fie datorită modificării producţiei.
Statistica întreprinderii
Problema 15*
T11
R T1 = 17,647% ⇒ = 1,17647
T10
• la subunitatea 2 numărul maşinilor în funcţiune a scăzut cu 5
maşini.
K 2 = K 21 − K 20 = −5 utilaje
∆ K2
Să se analizeze activitatea economică a societăţii comerciale:
1. analiza utilajului de producţie
2. analiza costului de producţie la nivelul societăţii comerciale
3. analiza cheltuielilor la 1000 u.m. producţie marfă la nivelul
societăţii comerciale (cifre relative sau absolute)
4. analiza profitului la nivelul societăţii comerciale (cifre relative sau
absolute).
Rezolvare:
Din ipoteză avem durata medie de funcţionare a unei maşini care are
următoarea relaţie de calcul:
∑ Ti
d= ⇒ utilajul este omogen deoarece se poate determina
∑ Ki
numărul total de utilaje.
Din faptul că avem un singur preţ de livrare deducem că producţia
este omogenă.
Cu alte cuvinte suntem în cazul POUO şi în rezolvare vom utiliza
schema:
qi
ρi Ti
di Ki
ri Si
K 21 − K 20 = −5 utilaje
Din d, d i ⇒ y K
i
∑ Ti ∑ di Ki
d= = = ∑ d i y K ⇒ 345,5 = 340 y K + 350 y K
∑ Ki ∑ Ki i 10 20
K + y K = 1 ⇒ y K = 0,45; y K = 0,55
y10 20 10 20
K + y K = 1 ⇒ y K = y K = 0,5
y11 21 11 21
360 ∗ 0,5 ∗ ∑ K i1
= 1,17647
340 ∗ 0,45 ∗ ∑ K i0
Din yK , ∑ Ki ⇒ Ki
i
Din Ki , di ⇒ Ti = di * Ki
ρ11
R ρi = (I ρi − 1) ∗ 100 ⇒ = 1,25 (ipoteză)
ρ10
q / T11 q 15300
⇒ 11 = 1,25 ⇒ 11 ∗ = 1,25
q10 / T10 q10 18000
∆ q1p1 = q11 p11 − q10 p10 = 189 mil. lei ⇒ 11000 q11 − 10000 q10 = 189 mil. u.m. ⇒
⇒ q10 = 30632 bucăţi; q11 = 45029 bucăţi
ρ 21 q / T 21 q 19250 q
= 1,28 ⇒ 21 = 1,25 ⇒ 21 ∗ = 1,28 ⇒ 21 = 1,26
ρ 20 q 20 / T 20 q 20 19000 q 20
qi ∑ qi
Din T i , q i ⇒ ρi = ;ρ=
Ti ∑ Ti
∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i1 ∑ q i1 p i0
I pH = ∗ 1000 : ∗ 1000 =
∑ q i1 p i1 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i1
∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i0 ∑ q i1 c i1
I cH = ∗ 1000 : ∗ 1000 =
∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 c i0
∑ q i1 c i0 ∑ q i0 c i 0
I qH = ∗ 1000 : ∗ 1000
∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i 0
I H = I pH ∗ I cH ∗ I qH
4. Analiza profitului
Este recomandat ca dinamica profitului să se facă în cifre absolute
deoarece există simplificări în ceea ce priveşte volumul de lucru (se
simplifică anumite elemente).
Pr 0 = ∑ q i0 p i0 − ∑ q i0 c i0 = 29708000 u.m.
∆p
Pr = ( ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 c i1) − ( ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i1) = ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 p i0
∆ Pr = ∆ p c q
Pr + ∆ Pr + ∆ Pr
Analiza statistică a capitalului firmei
Problema 16
Rezolvare:
∑ q i1 t i0 38158
I int eg = = = 0,95395
∑ q i 0 t i0 40000
∑ q i1 t i0 38158 38158
I int = = = = 1,25
∑ q i1 t i1 ∑ T i1 30526
∑ q i1 t i1 ∑ T i1 30526
I ext = = = = 0,76315
∑ q i0 t i 0 ∑ T i0 40000
I int eg = I int ∗ I ext
∑ q i0 c i 0
H0 = ∗ 1000 = 894,117 u.m.
∑ q i0 p i0
∑ q i1 c i1
H1 = ∗ 1000 = 831,286 u.m.
∑ q i1 p i1
H1
IH = = 0,929 < 1 ⇒ situaţie favorabilă
H0
Analiza statistică a capitalului firmei
p ∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i1 ∑ q i1 p i0
IH = ∗ 1000 : ∗ 1000 = = 0,84737
∑ q i1 p i1 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i1
∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i0 ∑ q i1 c i1
I cH = ∗ 1000 : ∗ 1000 = = 1,102
∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 c i0
q ∑ q i1 c i0 ∑ q i 0 c i0
IH = ∗ 1000 : ∗ 1000 = 0,99
∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i0
p q
I H = I H ∗ I cH ∗ I H
4. Analiza profitului
∆ Pr = ∆ p c q
Pr + ∆ Pr + ∆ Pr
Problema 16*
q 1t 0 iq iρ iT
Produs
(ore-maşină) (%) (%) (%)
A 11000 110,00 125 88,00
B 27160 90,52 125 72,42
TOTAL 38160 95,40 125 76,31
Iinteg = 95,4%
Iint= 125,008%
Iext = 76,315%
I ∑ = 100
N
∑T
Analiza statistică a capitalului firmei
I d = 76,315 %
∑T
831.286.000
Icost = ⋅ 100 = 110,219 %
754.212.000
∆cost = 77.074.000 u.m.
Rcost = 10,219 %
Acost = 7.542.120 u.m.
3.357.860
Iart = ⋅ 100 = 87,994%
3.816.000
∆art = - 458.140 u.m.
Iarta = 110%
Iartt= 80%
XartRc = -0,06074 %
XartIc = 0,44521 %
760.000.000
Ch/1000 lei 0 = ⋅ 1000 = 894,12
850.000.000
Ch/1000lei 1 = 831,286
IChc= 110,219 %
IChq = 115,163 %
Statistica întreprinderii
Problema 17
Structura Modificarea
Randamentul Cost unitar
numărului de absolută
maşinilor de producţie
Producător muncitori a preţului
(buc./oră) (mii u.m./buc.)
i (%) de livrare
(mii
0 1 0 1 0 1
u.m./buc.)
1 51 50,5 1,6 1,8 250 240 -5
2 49 49,5 2,0 2,2 300 282 10
Total 100 100 1,8 2,0 - - -
Problema 18
Se mai cunoaşte:
• indicele valoric al producţiei la producătorul 1 este de 2,2;
• la producătorul 1 producţia fizică a crescut cu 14000 bucăţi
datorită creşterii randamentului maşinilor la această secţie;
• ponderea fondului de salarii lunar în valoarea producţiei a fost în
perioada de bază de 10%, iar în perioada curentă de 8%;
• pe total s-a realizat o economie relativă în cifre relative de 12,5%
şi în cifre absolute de 150 muncitori.
Se cere:
Problema 19
Problema 20
⇒ ∑ qi 0 pi 0 = 10000 mil.lei
qp qi 0 pi 0
Dar mai cunoaştem din ipoteză şi yi 0 = ⇒ qi 0 pi 0
∑ qi 0 pi 0
Iint eg = Iint ⋅ Iext = 0,95 ⋅1,11 = 1,0545 > 1 a crescut producţia cu 5,45%.
∑ qi1 ci1
H1 = ⋅1000 = 840 lei
∑ qi1 pi1
În perioada de bază din 1000 lei încasări s-au cheltuit 820 lei, iar în
perioada curentă 840 lei.
Dinamica cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă este recomandat
să fie făcută prin indici pentru simplificarea calculelor.
H1 = 1,024 > 1 ⇒ situaţie nefavorabilă deoarece au crescut
IH =
H0
cheltuielile la 1000 lei producţie marfă cu 2,4%
∑ qi1 ci1 ∑ qi1 ci1 ∑ qi1 pi 0
IH = = = 0,75 < 1 ⇒ au scăzut cheltuielile
p
:
∑ qi1 pi1 ∑ qi1 pi 0 ∑ qi1 pi1
la 1000 lei producţie marfă pe seama creşterii preţului unitar.
f) Dinamica profitului
Pr 0 = ∑ qi 0 pi 0 − ∑ qi 0 ci 0 = 1800 mil.lei
Pr1 = ∑ qi1 pi1 − ∑ qi1 ci1 = 2080 mil.lei
Dinamica profitului se recomandă a fi făcută prin modificări
absolute.
Analiza statistică a capitalului firmei
Problema 21
Rezultate:
Tef E Pmld Pef
Sector (ore) (mil. kWh) (kW) (kW)
0 1 0 1 0 1
1 6250 6395 12,50 15,05 4500 2000,00 2353,00
2 7500 7700 22,50 26,95 5500 3000,00 3500,00
Total 7700 7700 35,00 42,00 10000 4545,(45) 5454,(54)
IΣE = 1,2
I Pef = 1,2
∑E
I Tef = 1
∑E
Problema 22
Rezultate:
Analiza statistică a capitalului firmei
IΣC = 103,34%
Problema 23
Din activitatea unei centrale electrice reţinem următoarele date
pentru 2 ani consecutivi:
Pierderi de energie
Timp efectiv Consum total de
Randament datorate folosirii
de funcţionare combustibil
Sector economic incomplete a puterii
(ore) (tcc)
(mil. KWh)
0 1 0 1 0 1 0
1 7000 7200 32250 34056 0,20 0,200 17,5
2 7500 7500 58972 58972 0,25 0,275 30,0
Centrală 52,5
E ⎯Pef Tef
Sector (mil. kWh) (kW) (h)
0 1 0 1 0 1
1 52,5 55,44 7500 7700 7000 7200
2 120,0 132,00 16000 17600 7500 7500
T. C. 172,5 187,44 23000 24992 7500 7500
∆Eint ∆Eext
Pmld
Sector (mil. kWh) (mil. kWh)
(kW)
0 1 0 1
1 10000 -17,5 -16,56 -17,60 -15,6
2 20000 -30,0 -18,00 -25,20 -25,2
T.C. 30000 -52,5 -37,56 -37,56 -37,8
Problema 24
∆Eint C
(kWh) (t c.c.)
Analiza statistică a capitalului firmei
0 1 0 1
-4104000 -577500 5372,5 5209,000
-20702400 -16052400 7995,0 8061,625
-22000320 -14500500 13367,5 13264,625
IΣE = 121 %
I Pef = 116,16 %
∑E
I Tef =104,16 %
∑E
I ∑ =99,23 %
C
∑E
η
I = 121,74 %
∑E
Problema 25
Din activitatea unei centrale termo-electrice reţinem următoarele
date pentru doi ani consecutivi:
Timp efectiv Pierderi de energie
Randamentul Cost
de datorate folosirii
utilajului de producţie
funcţionare incomplete a factorului
Grup (%) (u.m./kWh)
(ore) intensiv (kWh)
0 1
0 1 0 1 0 1
1 6250 7307 20 21,0 12500000 8470301 400 380
2 7500 7709 25 27.5 37500000 37326978 375 345
Centrală 45003000
Problema 26
Statistica întreprinderii
i⎯c = 0,91667
i cc = 0,9
yE
ic = 1,018
4.
IΣC = 1,1
Ic = 0,91667
∑ C
I ∑ = 1,2
E
∑C
6.
C0 =1127,52 mld. u.m.
C1 =1405,512 mld. u.m.
IC = 1,2465
∆C= 277,992 mld. u.m.
Statistica întreprinderii
Problema 27
Ipoteza sintetică
¾ Forma agregată:
• i cl / 0 =
∑ q l c l ∗ 100 − 100 → indicele costului total al producţiei
∑ q lc0
exprimat în procente;
• i cl / 0 =
∑ q l c l ∗ 100 − 100 → ritmul modificării costului total
∑ q lc0
exprimat în procente;
R cl / 0 ∗ ∑ q l c 0
• ∆ cl / 0 = ∑ q l c l − ∑ q l c 0 = → economiile
100
(depăşirile) absolute de cheltuieli ca urmare a modificării
costului total;
• ∑ q l c1 → costul total realizat în perioada analizată;
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii
• i cl / 0 =
∑ i c q l c 0 ∗ 100 − 100 , care prin înlocuirea unor termeni
∑ q lc0
se verifică ca identitate cu forma agregată, astfel:
⎛ c q1c 0 ⎞
∑ ⎜⎜ c l ⎟⎟
• i cl / 0 = ⎝ 0 1 ⎠ =
∑ q l c1
∑ q lc0 ∑ q lc0
şi
• ∆ cl / 0 = ∑ i c q l c 0 − ∑ q l c 0
∑ q j1a ij1
IA = i
ij ∑ q j1a ij0
i
∆ A = ∑ q j1a ij1 − ∑ q j1a ij0
ij
i i
(
R A ij = I A ij − 1 ∗ 100 )
∆A
ij
AA =
ij R A
ij
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii
R c = I cc − l
Statistica întreprinderii
∆ cc = (c1 − c∗ ) ∑ q1 = ⎛⎜ ∑ x c − ∑ x ∗c ⎞⎟ ∑ q1
⎝ 1 ⎠
• pentru factorul extern:
q c
y q ∑ c 0 q1 ∑ c 0 q 0 ∑ c 0 y1 ∑ x ∗ c∗
Ic = : = = =
∑ q1 ∑ q0 q c c0
∑ c0 y0 ∑ x 0
yq
R yq = Ic −l
yq
( )
∆ c = (c∗ − c 0 ) ∑ q1 = ∑ x ∗c − ∑ x 0c ∑ q1
unde:
- c este costul mediu al produsului;
q
- yq = – structura produsului dintr-o firmă faţă de cantitatea
∑q
realizată de toate firmele;
- x c = c ∗ y q – contribuţia în lei a fiecărei firme la stabilirea
costului mediu.
I cf =
∑ q fl c fl
∑ q fl c f0
R cf = I cf − l
∆ cf = ∑ q fl c fl − ∑ q fl c f0
∑ q fl c fl
firmă; I cf =
∑ q fl c0
R cf = I cf − l
∆ c f = ∑ q fl c fl − ∑ q fl c 0
de metoda de firmă; I cs =
∑ q sl c sl
∑ q sl c0
R cs = I cs − l
∆ c s = ∑ q sl ⋅ c sl − ∑ q sl ⋅ c 0
Statistica întreprinderii
H=
∑ q ⋅ c ⋅ 1000
∑q ⋅ p
unde:
- H – sunt cheltuieli la 1000 lei producţie marfă;
- ∑ q ⋅ c – producţia marfă în cost de producţie;
- ∑ q ⋅ p – producţia marfă în preţ de producţie.
Pentru analiza în dinamică se foloseşte un sistem de indici în care simultan
influenţează următorii factori: costul unitar, preţul unitar, mutaţiile cantitative
şi structura sortimentală pentru care se folosesc relaţiile:
IH =
Hl
=
∑ q l ⋅ cl : ∑ q 0 ⋅ c0
H0 ∑ ql ⋅ pl ∑ q0 ⋅ p0
R H = IH − l
unde:
- IH – este indicele sistem al cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă;
- RH – ritmul modificării relative a cheltuielilor la 1000 lei producţie
marfă.
∆ch = H cl − H c0
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii
p p p
∆H = Hl − H0
q ⋅y ql ⋅y q ⋅y
∆ Hl = Hl − H0l
p
I H = I cH ⋅ I H ⋅ I Hl
∑ q l ⋅ cl : ∑ q l ⋅ c0 × ∑ q l ⋅ cl : ∑ q l ⋅ cl ×
q ⋅y
=
∑ q l ⋅ p 0 ∑ q l ⋅ p 0 ∑ q l ⋅ pl ∑ q l ⋅ c 0
×
∑ q l ⋅ c0 : ∑ q 0 ⋅ c0 × ∑ q l ⋅ cl : ∑ q 0 ⋅ c0
∑ q l ⋅ p 0 ∑ q 0 ⋅ p 0 ∑ q l ⋅ pl ∑ q 0 ⋅ p 0
∆ H = ∆ H c + ∆ H p + ∆ H q l ⋅y
∑∑ Prij = ∑∑ p ri ⋅ q ij
i j i j
∑ ∑ Prij = ∑ ∑ q ij ⋅ p ij − ∑ ∑ q ij ⋅ c ij
i j i j i j
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii
( )
i
R p r = i p r − 1 ⋅ 100
i i
unde: ipri ; ∆ pri ; Rpri sunt indicele, modificarea absolută şi, respectiv,
procentul de modificare al profitului unitar al produsului i.
p
∆ Prri = ∆ p r ⋅ q i1
i i
∆ Pri = (q i1 − q i 0 ) ⋅ p ri 0
q
i
pr
pr ∆ i
Pri
A i =
Pri Rp
ri
qi
∆
qi Pri
A =
Pri R qi
p
( )
unde: ∆ Prri i ∆qPri i este modificarea absolută a masei profitului produsului i pe
seama modificării profitului unitar (volumului producţiei);
Statistica întreprinderii
p
APrrii APrqii ( ) – valoarea absolută a 1 % modificare a masei profitului pe
seama modificării profitului unitar (volumului
producţiei) al produsului i.
∆
p ri
p ri
[( ) ( )] [( ) (
= p i1 − c i1 − p i 0 − c i 0 ⋅ q i1 = p i 0 − p i 0 − c i1 − c i 0 ⋅ q i1 )]
deci
∆pr = ∆p − ∆c
i i i
∆
p ri
Pri
( p c
= ∆ p i − ∆ c i ⋅ q i1 = ∆ i − ∆ i
Pri p ri
)
Indicatorii la nivelul ansamblului de produse realizate de un
producător sunt:
∑ q i1 ⋅ p i1 − ∑ q i1 ⋅ c i1
I ∑ Pri = i i
i ∑ q i0 ⋅ p i0 − ∑ q i0 ⋅ c i0
i i
⎛ ⎞ ⎛ ⎞
∆ ∑ p r = ⎜ ∑ q i1 ⋅ p i1 − ∑ q i1 ⋅ c i1 ⎟ − ⎜ ∑ q i0 ⋅ p i0 − ∑ q i0 ⋅ c i0 ⎟
i ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
i ⎝ i i ⎠ ⎝ i i ⎠
⎛ ⎞
R ∑ Pri = ⎜⎜ I ∑ Pri − 1⎟⎟ ⋅ 100
i ⎝ i ⎠
∆ ∑ Pri
A ∑ Pri = i
i R ∑ Pri
i
⎛ q ⎞
= ⎜I − 1⎟ ⋅ 100
q
R
∑ Pri ⎜ ∑ Pri ⎟
i ⎝ i ⎠
q
∆
∑ Pri
q
A = i
∑ Pri q
R
i
∑ Pri
i
∑ q i1 ⋅ p i0 − ∑ q i1 ⋅ c i1
I c = i i
∑ Pri ∑ q i1 ⋅ p i0 − ∑ q i1 ⋅ c i0
i i i
∆c = ∑ q i1 ⋅ c i0 − ∑ q i1 ⋅ c i1
∑ Pri
i i
i
⎛ ⎞
c ⎜ c ⎟
R = ⎜I − 1⎟ ⋅ 100
∑ i ⎜ ∑ i
Pr Pr
⎟
i ⎝ i ⎠
∆c
∑ Pri
Ac = i
∑ Pri R c
i ∑ Pri
i
∑ q i1 ⋅ pi1 − ∑ q i1 ⋅ ci1
p
I = i i
∑ Pri
i
∑ q i1 ⋅ pi0 − ∑ q i1 ⋅ ci1
i i
Statistica întreprinderii
p
∆ Pr = ∑ q i1 ⋅ p i1 − ∑ q i1 ⋅ p i0
∑ i
i i i
⎛ p ⎞
= ⎜I − 1⎟ ⋅100
p
R
∑ Pri ⎜ ∑ Pri ⎟
i ⎝ i ⎠
p
∆
∑ Pri
p
A = i
∑ Pri R
p
i
∑ Pri
i
∆ p r = p r1 − p r0
yq
∆ p = p r∗ − p r0
r
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii
∑q
j
j1 .
Indicatori de rentabilitate
Profit net
R =
Total cheltuieli
SUBIECTE TEORETICE PENTRU EXAMEN
1. TESTE GRILĂ
y ⋅d 2d ⋅ d n−2
+ d n −1
y ⋅ d2 + y ⋅ d 2 d y ⋅ d2
+ +
1
1
2
1 2
+
3
2 3
+ ... + y n −1 2
+
n
n −1
y= n −1
∑di =1
i
unde:
di reprezintă intervalele de timp dintre două momente succesive
yi reprezintă stocul de marfă A la momentul i
Seria cronologică se reprezintă grafic cu ajutorul diagramei prin
coloane.
y y
1
+ y +y + ... + y + n
y= 2 2
2 3 n −1
n −1
unde n reprezintă numărul de momente de timp
yi reprezintă stocul de marfă A la momentul i
Seria cronologică se reprezintă grafic cu ajutorul cronogramei.
Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Numărul 100 120 110 90 100 130 140 150 150
de
salariaţi
Se cere:
a) să se caracterizeze evoluţia numărului de salariaţi din
întreprindere folosind indicatorii: absoluţi, relativi şi medii;
b) Să se reprezinte grafic seria valorilor absolute cu ajutorul
cronogramei;
c) Să se determine trendul de evoluţie pe baza metodelor mecanice
şi analitice;
d) Să se aleagă cea mai adecvată metodă care ajustează seria şi să se
extrapoleze numărul de salariaţi pentru anul 2004 şi 2005.
Se cere:
a) să se determine indicii individuali ai valorii, volumului fizic şi
preţurilor;
b) să se determine indicii de grup ai valorii, volumului fizic şi
preţurilor;
c) să se determine modificările absolute ale valorii, volumului fizic
şi preţurilor la nivel de ansamablu al ambelor produse;
Se cere:
a) dinamica productivităţii muncii pe fiecare agent economic;
b) productivitatea medie a muncii în cele două perioade;
c) modificările absolute şi relative ale productivităţii medii a muncii
cu evidenţierea factorilor de influenţă;
d) ştiind că numărul total al personalului muncitor în perioada
curentă a fost de 600 de persoane, să se determine modificarea
absolută şi relativă a producţiei obţinută de fiecare agent
economic pe seama modificării productivităţii muncii.
2. TESTE GRILĂ
a) P mfvi = P mf − (Pf 2 − Pf 1)
b) P mfvi = P mf − (Pf 2 − Pf 1) − (FN 2 − FN1)
c) P mfvi = P mf − (FN 2 − FN1)
c) L cs
Valoarea indicatorului
(mil. lei)
Indicatori
în cost în preţ de livrare sau
de producţie tarife
Produse finite livrate 20000
Produse finite în stoc
- la începutul lunii 8000 9600
- la sfârşitul lunii 10000
Semifabricate:
- stoc la începutul lunii 2000
- livrate la terţi 5000
- stoc la sfârşitul lunii 3000
Lucrări cu caracter industrial
- pentru secţiile de producţie 650
- pentru terţi 1000
Producţie neterminată
- stoc la începutul lunii 750
- stoc la sfârşitul lunii 830
Rezolvare:
P gl = Pf L + (Pf 2 − Pf 1) + ( N 2 − N1) + L t + S L
Analiza statistică a producţiei
P gl = 20000 + (12000 − 9600) + (830 − 750) + 1200 + 5000 = 28680 mil. lei
Rezolvare:
Rezolvare:
Rezolvare:
a) ∆ q b) y q c) A q d) i q
i i i i
11. Care dintre indicatorii statistici calculaţi pentru nivelurile
individuale ale producţiei pot lua şi valori negative:
a) i q b) y q c) A q d) X I ∑ q i e)
i i i i
i
X iR ∑ q i
i
e) Sf 2 − Sf 1 > 0
Relaţie ajutătoare:
Subunităţi 1 2 3
Valoarea absolută
a unui procent
300 400 500
de modificare
a volumului producţiei (buc.)
Rezolvare:
Din
q i0
Aq = ⇒ q10 = 30000 buc., q 20 = 40000 buc., q 30 = 50000 buc. ⇒
i 100
q
⇒ ∑ q i0 = 120000 buc. ⇒ y q = 20 * 100 = 33,33 %
20 ∑ q
i0
Statistica întreprinderii
Subunităţi 1 2 3 Întreprindere
Valoarea absolută a unui procent
de modificare
250 ? 250 1000
a volumului producţiei
(buc.)
Rezolvare:
q i0
Aq = ⇒ q10 = 25000 buc., q 30 = 25000 buc., ∑ q i0 = 100000 buc. ⇒
i 100
q
⇒ q 20 = 50000 buc. ⇒ y q = 20 = 0,5
20 ∑ q
i0
q
XR ∑ q i = y q R q = −5 ⇒ R q = −10 ⇒ 21 = 0,9 ⇒ q 21 = 45000 buc.
2 20 2 2 q 20
Subunităţi 1 2 3 Întreprindere
Valoarea absolută a unui procent de
modificare ? 250 250 1000
a volumului producţiei (buc.)
Rezolvare:
q i0
Aq = ⇒ q 20 = 25000 buc., q 30 = 25000 buc., ∑ q i0 = 100000 buc. ⇒
i 100
q q11
X1R ∑ q i = y10 R q = 5 ⇒ R q = 10 ⇒ = 1,1 ⇒ q11 = 55000 buc.
1 1 q10
Valoarea producţiei
(mil. lei) Procentul de modificare al
Produs volumului fizic
VII VIII
al producţiei
q i0 p i0 q i1 p i1
A 500 600 29
B 1700 1770 -10
Rezolvare:
Valoarea producţiei
(mil. lei) Procentul de modificare al
Produs VII VIII volumului fizic
al producţiei
q i0 p i 0 q i1 p i1
A 500 600 20
B 1700 1770 -10
Subunităţi 1 2 3 Întreprindere
Valoarea absolută a unui procent
de modificare a volumului
250 250 ? 1000
producţiei
(buc.)
Răspuns corect: a
Valoarea producţiei
(mil. lei) Procentul de modificare al
Produs VII VIII volumului fizic
al producţiei
q i0 p i0 q i1 p i1
A 500 600 28
B 1700 1770 -10
Răspuns corect: d
Statistica întreprinderii
21. Din activitatea unei firme industriale care are 3 secţii productive
se cunosc următoarele informaţii pentru două perioade consecutive:
Rezolvare:
Din ipoteză cunoaştem:
I q q
X1∑ qipi = y10 I q1p1 = 0,28; X1R ∑ qip1 = y10 R q1p1 = 5
I q qipi = y q R q 2p 2 = 7
X 2∑ qipi = y 20 I q 2p 2 = 0,36; X R 2∑ 20
q q
X 3I ∑ q1pi = y 30 I q3p3 = 0,56; X 3R ∑ qipi = y 30 R q3p3 = 8
∆ q p = q11 p11 − q10 p10 = 21,74 mil. lei
1 1
∆ qq3p3 = q31 p31 − q30 p30 = ?
q q q q
X1R ∑ qi = y10 (I q1p1 − 1) ∗ 100 = 5 ⇒ y10 I q1p1 − y10 = 0,05 ⇒ 0,28 − y10 =
Dar : ∆ q1p1 = 21,74 mil. lei ⇒ q11 p11 = 121,74 mil. lei
q10 p10 = 100 mil. lei
Analiza statistică a producţiei
q = 0,48 şi apoi
Se determină la fel y 30
q ∑ q p = 208,69 mil. lei
q 30 p 30 = y 30 i0 i0
X 3I ∑ qipi 0,56
q 31 p 31
I q3p3 = = = = 1,167 ⇒ q 31 p 31 =
q 30 p 30 q
y 30 0,48
1,167 ∗ 208,69 = 243,54 mil. lei
∆q3p3 = 243,54 − 208,69 = 34,85 mil. lei
Răspuns corect: b
22. Din activitatea unei întreprinderi industriale care are două secţii
productive reţinem următoarele date pentru două perioade consecutive:
• mărimea cu care a contribuit prima secţie la modificarea relativă a
producţiei totale a fost de 36%, iar mărimea cu care a contribuit
aceeaşi secţie la ritmul sporului producţiei totale a fost de 7%.
• modificarea absolută a volumului producţiei primei secţii a fost de
2000 bucăţi.
Care a fost volumul producţiei totale în perioada de bază ?
a) aproximativ 6897 bucăţi b) 2000 bucăţi c) 580 bucăţi
d) 1420 bucăţi e) 2817 bucăţi
Răspuns corect: a
23. Din activitatea unei societăţi comerciale care fabrică două tipuri
de produse se cunosc următoarele informaţii pentru lunile iulie şi august:
• valoarea ce revine unui procent de modificare a volumului fizic al
produselor finite este de 300 mii lei pentru produsul A şi de 600
mii lei pentru produsul B.
• modificarea absolută a producţiei produsului A datorită variaţiei
structurii producţiei a fost de 0 lei şi datorită variaţiei volumului
total al producţiei a fost de 900 mii lei.
Statistica întreprinderii
Răspuns corect: a
24. Din activitatea unei societăţi comerciale care fabrică două tipuri
de produse se cunosc următoarele informaţii pentru lunile iulie şi august:
• valoarea ce revine unui procent de modificare a volumului fizic al
produselor finite este de 300 mii lei pentru produsul A şi de 600
mii lei pentru produsul B.
• modificarea absolută a producţiei produsului A datorită variaţiei
structurii producţiei a fost de 0 lei şi datorită variaţiei volumului
total al producţiei a fost de 900 mii lei.
Valoarea producţiei produsului B în perioda curentă este:
a) 30000 mii lei b) 30900 mii lei c) 61800 mii lei
d) 41200 mii lei e) 60000 mii lei
Răspuns corect: b
Răspuns corect: c
Analiza statistică a producţiei
y q21 ∑ q i1 0,26∑ q i1
⇒ = 1,248 ⇒ = 1,248
y q20 ∑ q i0 0,25∑ q i0
Răspuns corect: b
Structura producţiei
Secţii (%)
iulie august
1 40 42
2 60 58
Răspuns corect: a
Răspuns corect: a, d
33. Din activitatea unei firme industriale care fabrică două tipuri de
produse reţinem următoarele date referitoare la două luni consecutive:
∑ q i11 p i1
R ∑ qipi = 5 ⇒ = 1,05
∑ q i0 p i0
∆ qBpB = q B1 p B1 − q B0 p B0 = −26 mil. lei
⇒ y qp ∑ q i1 p i1 − y qp ∑ q i0 p i0 =
B1 B0
= −26 mil. lei ⇒ 0,3∑ q i1 p i1 − 0,38∑ q i0 p i0 = −26 mil. lei
⇒ ∑ q i0 p i0 = 400 mil. lei;
∑ q i11 p i1 = 420 mil. lei
Răspuns corect: a
34. Din activitatea unei firme industriale care fabrică două tipuri de
produse reţinem următoarele date referitoare la două luni consecutive:
Structura valorii producţiei Preţ unitar de livrare
Produs (%) (mii lei)
0 1 0 1
A 62 70 8000 7000
B 38 30 4000 3000
Indicaţie:
Volumul fizic al producţiei totale este în cazul producţiei eterogene:
∑ q i1 p i0
I qi qipi =
∑ ∑ q i 0 p i0
Răspuns corect: b
35. Din activitatea unei firme industriale care fabrică două tipuri de
produse reţinem următoarele date referitoare la două luni consecutive:
Structura valorii producţiei Preţ unitar de livrare
Produs (%) (mii lei)
0 1 0 1
A 62 70 8000 7000
B 38 30 4000 3000
Răspuns corect: c
Indicaţie:
Coeficientul sortimentului are următoarea relaţie de calcul:
∑ min(q i1 p i , q ipl p i)
Ks = ∗ 100
∑ q ipl p i
Răspuns corect: b
Răspuns corect: a
Indicaţie:
Se observă că doar la sortul ciocolată cu alune planul nu a fost
realizat.
Stocurile de sorturi nevandabile se calculează după următoarea
relaţie:
∆ = ∑ q i * p i − ∑ q i1 p i
Dar : ∑ q i * p i = 0,95∑ q ipl p i
Răspuns corect: a
Răspuns corect: a
Răspuns corect: c
Răspuns corect: a
Statistica întreprinderii
Răspuns corect d, e
Răspunsuri corecte: a, d, e
q* p pl = y qp
pl ∑ q1 p pl
Analiza statistică a producţiei
Rezolvare:
Răspuns corect: d
3. TESTE GRILĂ
e) ∆ Ti > 0; ∆∑
y T
Ti > 0
Răspuns corect: e
Răspuns corect: e
d) ∑ A Ti = A ∑ Ti e) A ∑ Ti = Π A Ti
Răspuns corect: d
T11 0,52∑ T i1 ∑ T i1
R T1 = 9,2 ⇒ = 1,092 ⇒ = 1,092 ⇒ = 1,05
T10 0,5∑ T i0 ∑ T i0
∆ T 2 = T 21 − T 20 = 12 ⇒ 0,48∑ T i1 − 0,5∑ T i0 = 12 ⇒ ∑ T i0 = 3000; ∑ T i1 =
= 3150 ⇒ T11 = 0,52 ∗ 3150 = 1638 muncitori
Răspuns corect: a
Rezolvare:
∆dz
∑ Th
( )
= dz1 − dz 0 ∑ Tz1 = 1896 om-zile
1896
⇒ ∑ Tz1 = = 23700 om-zile
7,68 − 7,6
Tz + 7,8 y Tz
7,68 = 7,6 y11 21
Tz Tz Tz
y11 + y 21 = 1 ⇒ y11 = 0,6; y Tz
21 = 0,4
Tz11 = 0,6 ∗ 23700 = 14220 om-zile
⇒ Th11 = dz11 ∗ Tz11 = 7,6 ∗ 14220 = 108072 om-zile
Răspuns corect: e
Rezolvare:
Efectivul de muncitori din luna aprilie se calculează însumând
numărul de muncitori din fiecare zi şi împărţind la numărul de zile
calendaristice ale lunii. În zilele libere (zile de repaus săptămânal sau
sărbători legale) se va lua în calcul efectivul de personal din ziua anterioară.
Deci, numărul de muncitori în luna aprilie este: 244.
Statistica întreprinderii
Răspuns corect: a
Rezolvare:
wl1 Iq
R wl = 25% ⇒ = 1,25 ⇒ = 1,25
wl 0 IT
EA
R = T1 − I q T 0 = −325 ⇒ T1 − 1,25 I T ∗ T 0 = −325 ⇒ T1 = 1300 muncitori
Răspuns corect: e
wl1 Iq
R wl = 25% ⇒ = 1,25 ⇒ = 1,25
wl 0 IT
s1 I
R s = 5% ⇒ = 1,05 ⇒ Fs = 1,05
s0 IT
I Fs
EA
R = Fs1 − I q Fs 0 = −342,857 mil. lei ⇒ Fs1 − 1,25 1,05 Fs 0 = −342,857 mil. lei ⇒
⇒ Fs1 = 1804,5 mil. lei ≈ 1,8 mld. lei
Răspuns corect: a
q1
R q = 17,8835% ⇒ = 1,178835
q0
wz1 Iq
R wz = 5% ⇒ = 1,05 ⇒ = 1,05
wz 0 I Tz
I Tz 1,178835
I dl = 1,03 ⇒ = 1,03 ⇒ I T = = 1,09 ⇒ R T = 9%
IT 1,05 ∗ 1,03
Răspuns corect: d
Rezolvare:
R q = 6,15% ⇒ I q = 1,0615
T1 T1
ER
R =( − 1) ∗ 100 = −9,09% ⇒ = 0,9091 ⇒ I T = 0,965
Iq T0 Iq T0
RT T
q = ( I q − 1) ∗ 100 = ( I T − 1)*100 = −3,5%
Răspuns corect: d
wz pl = 8,72 tone
wz1 = 7,752 tone
I wz 0,888
R wh = 5% ⇒ I wh = 1,05 ⇒ = = 1,05 ⇒ I dz = 0,845 ⇒
I dz I dz
⇒ dz1 = 8 ∗ 0,845 = 6,76 ore
wz1
wh 1 = = 1,1446 tone
dz1
Răspuns corect: e
wl* ∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i0
R wl = ( I wl − 1) ∗ 100 = ( − 1) ∗ 100 = ( / − 1) ∗ 100 =
wl 0 ∑ T i1 ∑ T i0
q A1 p A1: I pA + q B1 p B1: I pB ∑ q i0 p i0
=( / − 1) ∗ 100 =
∑ T i1 ∑ T i0
3,3:1,1 + 6:1,2 8
=( / − 1) ∗ 100 = 17,6%
170 200
Răspuns corect: c
d) I ∑ Fs > I ∑ qp e) I ∑ Fs < I ∑ qp
Răspuns corect: e
a) ∆ wl b) ∆ wz c) ∆ ∑ Th d) ∆ h e) ∆ wh
∑q ∑q ∑q ∑q ∑q
Răspuns corect: e
Rezolvare:
wl = ∑ wli y T = ∑ X wl
i i
Statistica întreprinderii
a) ∆ dz i + ∆ dli = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi
b) ∆ dz i + ∆ h i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi
c) ∆ dz i + ∆ T i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi
d) ∆ dz i + ∆ dl i + ∆ Tz i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi ∑ Thi
e) ∆ dz i + ∆ dli + ∆ T i = ∆ ∑ Thi
∑ Thi ∑ Thi ∑ Thi
Răspuns corect: e
Statistica întreprinderii
Răspuns corect: b
dz i y iTz dl yT
a) I h = I ∗I ∗I i ∗I i
h h h h
dz i dl i
b) Ih = I +I
h h
T
c) I h = I dz ∗ I dl ∗ I y
h h h
Tz T
d) I h = I dz ∗ I y ∗ I dl ∗ I y
h h h h
dz i Tz
y iT
e) I h = I ∗ Iy ∗ I dl ∗ I
h h h h
Răspuns corect: a
s z1 ∗ dz1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
a) I s =
s z 0 ∗ dz 0 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0
Th Th
∑ sh il y i1 ∑ dz il y i1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
b) I s =
Th Tz
∑ sh i0 y i0 ∑ dz i0 y i1 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
∑ sh i1 y iTh
1 ∑ dz i1 y iTz
1 ∑ dli1 y iT1 ∗ b1
c) I s =
∑ sh i0 y iTh y Tz yT ∗
0 ∑ dz i0 i0 ∑ dl i0 01 b 0
s h1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
d) I s =
s h 0 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0
s h1 ∑ dz i1 y iT1 ∗ a1 ∗ dl1 ∗ b1
e) I s =
s h 0 ∑ dz i0 y iT0 ∗ a 0 ∗ dl 0 ∗ b 0
Răspuns corect: b
Răspuns corect: c
Se mai cunosc:
• numărul de muncitori în perioada curentă a fost de 2100,
• durata normală a lunii de lucru este de 22 zile,
• 40% din om-zilele nelucrate sunt datorate concediilor de odihnă,
• timpul mediu efectiv lucrat a depăşit nivelul din perioada de
bază cu 5,704 ore,
• coeficientul folosirii duratei normale a zilei de lucru în perioada
de bază a fost de 95%.
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
Răspuns corect: a
a) ∆ dl b) ∆ dz c) ∆ ∑ Tz d) ∆ dl
∑ Tz ∑ Th ∑ Th ∑ Th
e) ∆ dl
∑ Th
Răspuns corect: e
Statistica întreprinderii
a) I dl b) I dz c) I wz d) I wh e) I wz
wl wl wl wl wl
Răspuns corect: b
Răspuns corect: a
Rezolvare:
∑ q i1
R ∑ qi = 21% ⇒ = 1,21
∑ q i0
wh1 ∑ q i1 ∑ q i0
I wh = 1,1 ⇒ = 1,1 ⇒ : = 1,1
wh 0 ∑ Th i1 ∑ Th i0
h1 ∑ Th i1 ∑ Th i0 ∑ T i1
R h = 10% ⇒ = 1,1 ⇒ : = 1,1 ⇒ =1⇒ R ∑ T = 0
h0 ∑ T i1 ∑ T i0 ∑ T i0
Răspuns corect: c
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
Rezolvare:
R wl = ?
1
∑ q i1 p i1 ∗
wl* ∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i0 I p ∑ q i0 p i0
= : = : =
wl 0 ∑ T i1 ∑ T i0 ∑ T i1 ∑ T i0
165:1,1 + 300:1,2 150 + 250 10
= : = ⇒ R wl = 9%
110 100 11
Răspuns corect: a
47. Salariul mediu nominal net în luna ianuarie 2001 a fost de 2738
mii u.m., iar în decembrie 2000 de 2912 mii u.m. Rata inflaţiei în ianuarie
2001 comparativ cu decembrie 2000 a fost de 3,7%. Dinamica salariului real
în ianuarie faţă de decembrie 2000 a fost de:
a) 112,5% b) 60,41% c) 90,67%
d) 101,5% e) 117,55%
Indicaţii:
∑ T i1 ∑ T i1
ER
R =( − 1) ∗ 100 = −20% ⇒ = 0,8
I ∑ q ∑ T i0 I ∑ q ∑ T i0
EA
R = ∑ T i1 − I ∑ q ∑ T i0 = −137,5 ⇒ ∑ T i1 = 550 muncitori
∆ ∑ Ti = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 50 ⇒ ∑ T i0 = 500 muncitori ⇒ I ∑ q = 1,375
∆ ∑ q = 3375 bucăţi ⇒ ∑ q i1 = 12375 bucăţi
Răspuns corect: a
Răspuns corect: b
dl1 ∑ T i1 19,796∑ T i1
R ∑ Tz = 7,8% ⇒ I ∑ Tz = 1,078 ⇒ = = 1,078
dl 0 ∑ T i0 20,2∑ T i0
∑ Ti1
⇒ = 1,1
∑ T i0
∆ wlq = ( wl1 − wl 0 ) ∗ ∑ T i1 = 5,5 miliarde lei
∑
∑ T i1 ∑ T i1
ERR = ( − 1) ∗ 100 = − 20% ⇒ = 0,8 ⇒
I ∑ q ∑ T i0 I ∑ q ∑ T i0
Statistica întreprinderii
1,1
⇒ I∑ q = = 1,375
0,8
∆ ∑ T = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 160 muncitori ⇒ ∑ T i0 = 1600 muncitori;
∑ T i1 = 1760
∑ q i1 ∑ q i0
∆ wlq = ( wl1 − wl 0 ) ∗ ∑ T i1 = ( − ) ∗ ∑ T i1 = 5,5 miliarde,
∑ ∑ T i1 ∑ T i0
iar I ∑ q = 1,375 ⇒ ∑ q i0 ⇒ wl 0
Răspuns corect: a
Cu câte procente a fost mai mic (mai mare) salariul mediu decât
productivitatea medie a muncii ?
Analiza utilizării forţei de muncă şi a salarizării muncii
Cu câte procente a fost mai mic (mai mare) salariul mediu decât
productivitatea medie a muncii ?
a) –5% b) –7% c) 7% d) 10% e) 12%
Răspuns corect: d
Răspuns corect: a
4. TESTE GRILĂ
A. Capital fix
1. Care este relaţia de ordine a modificărilor factoriale (absolute) ale
volumului producţiei ce reflectă cel mai bine mai buna utilizare a capitalului
fix ?
d) ∆ Ku < ∆ ∑ Cf e) ∆ Ku > ∆ ∑ T
∑ qp ∑ qp ∑ qp ∑ qp
Răspuns corect: b
2. La societatea comercială X în 2001 producţia industrială a crescut
cu 8,3% faţă de 2000. Indicatorul de utilizare al capitalului fix a crescut cu
20%, iar înzestrarea tehnică a muncii a scăzut cu 5%.
Care a fost modificarea relativă a volumului producţiei pe seama
modificării numărului mediu de muncitori ?
a) –4% b) –5% c) –6% d) 1% e) 2%
Rezolvare:
qi1
R q = 8,3% ⇒ = 1,083
q i0
Ku1
R Ku = 20% ⇒ = 1,2
Ku 0
Kinz1 wl Ku1 Kinz1
R Kinz = −5% ⇒ = 0,95 ⇒ 1 = * = 1,2 ∗ 0,95
Kinz 0 wl 0 Ku 0 Kinz 0
q i1 wl1
RT T
q = (I q − 1) ∗ 100 = (I T − 1) ∗ 100 = ( : − 1) ∗ 100 = −5%
q i0 wl 0
Răspuns corect: b
3. La societatea comercială X producţia industrială a crescut cu
4,958% faţă de 2000. Indicatorul de utilizare al capitalului fix a crescut cu
5%, iar înzestrarea tehnică a muncii a scăzut cu 2%.
Statistica întreprinderii
Răspuns corect: d
Rezolvare:
∑ qp ∑ Ku i ∗ Cf i
Ku = = = ∑ Ku i y Cf ⇒ y Cf
∑ Cf ∑ Cf i i i
2,82 = 2,6 y Cf + 3 y Cf
11 21
y11 + y 21 = 1 ⇒ y11 = 0,45; y Cf
Cf Cf Cf
21
= 0,55
Cf 21 y Cf ∑ Cf i1
R Cf 2 = 4,7619% ⇒ = 1,047619 ⇒ 21 = 1,047619
Cf 20 y Cf
20 ∑ Cf i0
∆ ∑ Cf = ∑ Cf i1 − ∑ Cf i0 = 400 mil. u.m ⇒ ∑ Cf i0 = 2800; ∑ Cf i1 = 3200
Cf 21 = 0,55 ∗ 3200 = 1760
q 21 p 21 = Ku 21 ∗ Cf 21 = 3 ∗ 1760 = 5280 mil. u.m
Răspuns corect: d
Rezolvare:
I Ku = 1,1
I Kinz = 1,2 ⇒ I wl = I Ku ∗ I Kinz = 1,32
∆ wl = 25 mil. u.m. / muncitor ⇒ wl1 = 103,125; wl 0 = 78,125
Kinz1
∆ Kinz
wl
= (Kinz1 − Kinz 0) ∗ Ku 0 = ( − 1) ∗ Kinz 0 ∗ Ku 0 = (1,2 − 1) wl 0 =
Kinz 0
= 15,625 mil. u.m. / muncitor
Răspuns corect: b
Cf
X iKu = Ku i ∗ y i
X Ku
deduce Ku i = i
y Cf i
În tabelul de mai jos vor fi prezentate valorile coeficientului de
utilizare a mijloacelor fixe pe secţii.
Statistica întreprinderii
Coeficientul de utilizare
Secţii
0 1
1 2,5 2,6
2 2,6 3,0
Cf
Ku1 = ∑ Ku i1 y i1 = 2,6 ∗ 0,45 + 3 ∗ 0,55 = 2,82
Răspuns corect: b
a) I ∑ qp = I w * I ∑ Cf
b) ∆ ∑ qp = ∆ Ku + ∆ Kinz + ∆ ∑ Cf
∑ qp ∑ qp ∑ qp
c) ∆ ∑ qp = ∆ Ku + ∆ Kinz + ∆ ∑ T
d) I ∑ qp = I Ku * I Kinz * I ∑ T
e) ∆ w = ∆ Kinz + ∆ ∑ T
w w
Răspuns corect: d
Răspuns corect: b
B. Utilaj energetic
1. Care dintre puterile utilizate în caracterizarea statistică a modului
de folosire a utilajului energetic are cea mai frecventă utilizare în analiza
specifică ?
a) Puterea asociată b) Puterea rezervă c) Puterea teoretică
d) Puterea nominală e) Puterea maximă de lungă durată.
Statistica întreprinderii
Răspuns corect: e.
Răspuns corect: a.
Răspuns corect: a.
Răspuns corect: c.
Răspuns corect: a.
Analiza statistică a capitalului firmei
Indicaţii:
Din informaţiile din ipoteză referitoare la cantitatea de energie
deducem structura producţiei de energie.
Statistica întreprinderii
Răspuns corect: b.
Indicaţii:
Având consumul mediu specific determinat în problema 8 şi având
cantitatea totală de enegie din ipoteză determinăm consumul total de
combustibil prin înmulţirea celor două.
∆ ∑ Ci
Ei = (∑ E − ∑ E ) *
i1 i0 c 0
∑
Răspuns corect: c.
Indicaţii:
Răspuns corect: b.
Răspuns corect: b
Statistica întreprinderii
Răspuns corect: a.
Indicaţii:
E11 * 860
η11 = = 0,21
C11 * 7000
E∑
y11
E * 860 E E i1 0,21
η10 = 10 = 0,2 ⇒ 11 = = * 1,04
* 7000 E ∑
C10 E10 y10 E i0 0,2
C11
I C1 = = 1,04
C10
∆ ∑ E = ∑ E i1 − ∑ E i0 = 10mil.kWh ⇒ ∑ E i0; ∑ E i1
E
E 21 = y 21 ∑ E i1
Răspuns corect: a.
Răspuns corect: c.
Răspuns corect: b
C. Utilaj de producţie
Răspuns corect: b
Analiza statistică a capitalului firmei
Indicaţii:
Modificarea randamentului mediu a determinat o modificare a
volumului producţiei de 3000 bucăţi, fapt ce se transcrie cu ajutorul relaţiei:
∑ Ti ∑ t i qi
t= = = ∑ t i * yq
∑ qi ∑ qi i
Răspuns corect: d.
Statistica întreprinderii
Indicaţii:
Din randamentul utilajului pe subunităţi şi din structura timpului de
funcţionare al maşinilor pe subunităţi deducem randamentul mediu al
utilajului conform relaţiei:
∑ qi ∑ ρi * T i
ρ= = = ∑ ρi y T
∑ Ti ∑ Ti i
Mai cunoaştem din ipoteză modificarea producţiei totale pe seama
modificării randamentului mediu al utilajelor:
Răspuns corect: a.
Răspuns corect: d.
∑ q i1 t i0
I int =
∑ q i1 t i1
∑ q i1 t i1
I ext =
∑ q i0 t i 0
1 q p
ti = ; qi = i i
ρi pi
Indicaţii
k1
∆ qK = ρ 0 d 0 (k1 − k 0) = 50000 buc. ⇒ ( − 1) ∗ k 0 ρ 0 d 0 = 50000 ⇒
k0
50000
⇒ q0 = = 500000 buc.
1,1 − 1
k1
= 1,1 (R k = 10 %)
k0
Răspuns corect: d.
a) ∆ t = ( t 0 − t1) * ∑ q i1 / t 0
∑q
b) ∆ t = ( t 0 − t1) * ∑ q i1 / ρ 0
∑q
c) ∆ qt = ( t * − t1) * ∑ q i1 / t 0
q
d) ∆ y = ( t 0 − t *) * ∑ q i1 * ρ 0
∑q
e) ∆ ρ = (ρ1 − ρ 0)∑ T i1
∑q
Răspuns corect: b
30 28
∑ q i1 t i0 36 * + 44 *
30 40 = 0,975 ⇒
I int = = R int = −2,5 %
∑ q i1 t i1 37,8 + 30,713
Răspuns corect: a.
Indicaţii:
∑ q i1 t i0 a i0 36 * 1 * 25 + 36 * 0,4 * 8
I int = = = 0,88125
∑ q i1 t i1 a i0 40,32 * 25 + 18 * 8
Răspuns corect: d.
Răspuns corect: e.
Răspuns corect: a.
D. Consum de materiale
e) I m > 1 şi ∆ ∑ M < 0
Răspuns corect: b.
Răspuns corect: c.
Analiza statistică a capitalului firmei
Indicaţii:
Consumul mediu specific (consumul specific de material la nivelul
celor două unităţi) se calculează cu ajutorul următoarei relaţii:
∑ Mi
m= ⇒ m 0 ; m1 ⇒ R m = 6,2 %
∑ qi
Răspuns corect: e.
Indicaţii:
Răspuns corect: b.
Răspuns corect: c.
Răspuns corect: a.
Răspuns corect: c.
Analiza statistică a capitalului firmei
5. TESTE GRILĂ
A. Cost de producţie
a) ∑ i ci = I ∑ ci b) ∑ R ci = R ∑ ci c) ∑ A ci = A ∑ ci
d) ∑ X iR ∑ ci = ∑ X iI ∑ ci e) ∏ R ci = R ∑ ci
Răspuns corect: c.
Răspuns corect: c
Indicaţii:
Statistica întreprinderii
∑ Ci = ∑ q i ci
∑ C i0 = 4000 ∗ 2 + 5000 ∗ 3 = 23000 mil. lei
Răspuns corect: e
∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i0
Ic H = :
∑ ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i0
Răspuns corect: b
Răspuns corect: c
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii
Răspuns corect: c
Indicaţii:
∆ H = H1 − H 0 = −15,31
p 1
R p = 3% ⇒ I p = 1,03 ⇒ I H =
1,03
R cH = 0,94% ⇒ I cH = 1,0094
q
IH = 1
p c q H1
I H = I H ∗ I H ∗ I H = 0,98 ⇒ = 0,98 ⇒ H1 = 750,19
H0
Răspuns corect: e
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii
B. Analiza profitului
( ) (
∆ cPr = ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i1 − ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i0 )
Răspuns corect: c
Statistica întreprinderii
Răspuns corect: a
Indicaţie:
Răspuns corect: a
Analiza statistică a costului şi a rezultatelor financiare ale întreprinderii
Răspuns corect: 0
Răspuns corect: e
Răspuns corect: a.
BIBLIOGRAFIE
5. ROMAN, M. PETREANU, Statistică financiar-bancară şi bursieră. Aplicaţii şi teste grilă, Bucureşti, Editura
N. DANCIU, A. ASE, 2002