Nutriția este știința care interpretează interacțiunile dintre nutrienți
și alte substanțe din hrană (de exemplu, fitonutrienți, antocianine, taninuri, etc.) în raport cu mentenanța, dezvoltarea, reproducerea, sănătatea și starea de boală a unui organism. Include ingestia alimentelor, absorbția, digestia, biosinteza, catabolismul și excreția. În lumea vie există 2 mari tipuri de nutriție. Autotrofă – organismele își sintetizează substanțele organice din substanțele anorganice. Heterotrofă – indivizii biologici consumă substanțele gata preparate. Nutriția autotrofă.Tipuri de nutriție autotrofă: fotoautotrofă (fotosinteză) și chemoautotrofă (chemosinteză).Fotosinteza este procesul de transformare a apei cu sarurile minerale si a dioxidului de carbon in substante organice sub actiunea luminii solare,capatata de cloropaste,eliberandu-se oxigen.Proces care are loc in partile verzi ale plantei care contin in celule numeroase cloropaste cu clorofila. Nutriția heterotrofă.Nutriția saprofită: este caracteristică unor ciuperci și bacterii care descompun cadavre sau părți moarte ale organismelor vii. Saprofitele pot fi cu specificitate de substrat: mucegaiul alb. Fără specificitate de substrat: pe perete, pâine, gem. Ciuperci saprofite: ciupercile care realizează fermentația alcoolică: drojdia de bere, drojdia de vin. Fermentația: se realizează sub acțiunea ciupercii care acționează asupra alcoolului etilic, transformându-l în acid acetic. Ex: Când vinul se acrește într-un vas. Fermentația lactică se realizează sub acțiunea bacteriilor din genul lactobacil care determină obținerea untului. Saprofitele au importanță și în industria antibioticelor, ciupercile din genul streptomicius.