Roma Antica este recunoscuta pentru predispozitia sa de a construi retele de infrasturctura mari,

dense si complexe, cum ar fi drumuri, poduri, bai publice sau temple. Romanii erau niste constructori
impresionanti, unele din structurile lor impresionante ramanand pe picioare pana in ziua de azi.
Infrastructura a fost unul din aspectele fundamentale ce a permis Impreiului Roman sa isi mentina
teritoriul extins: drumurile permiteau transportul liber al bunurilor, informatiei si armatei, iar sistemul
sanitar de canalizari si scurgeri a permis cresterea unei populatii sanatoase. Astfel, cu aceste beneficii,
Imperiul Roman a inceput sa infloreasca si a inceput a noua era de aur a avansurilor tehnologice si
arhitecturale.

In Imperiul Roman, orasele urmareau planul adoptat de la orasele vechi grecesti din perioada
elenistica. Orasele Romane aveau doua drumuri majore, “Cardo Maximus”, strada principala care mergea
de la nord la sud, iar “ Cardo Decumanus”, strada secundara, de la est la vest. In esenta, “Cardo
Maximus” si “Cardo Decumanus” au avut un rol important in planificarea urbana, dar erau si centre
pentru afaceri.
Sistemul roman de drumuri este primul sistem de drumuri unificat cunoscut in istoria lumii.
Legea Romei Antice, “Legea celor 12 Table”, scrisa in secolul IV BC, impunea ca latimea unui drum
roman trebuia sa fie de 2 metrii jumatate cand acesta este drept, si 5 metrii cand acesta este curbat.
Pietrele folosite intre ciment in Imperiul Roman erau alcatuite din lava sau caramizi, in functie de unde in
Imperiu te aflai.
Inventia caramizilor de ciment in Roma Antica a permis romanilor sa construiasca drumuri mai
rezistente si plate, care sunt folosite si in ziua de azi. Drumurile construite de romani erau folosite de
legiuni pentru a traversa suprafata Imperiului in scurt timp.
Astfel, teatrele, cladirile publicile, templele, bibliotecile si amfiteatrele erau imprastiate prin tot
orasul, astfel incat fiecare cladire era inconjurata de o structura publica.
Roma suferea insa de probleme urbane, in special de separarea dintre cei bogati si cei saraci.
Vasta majoritate a cetatenilor romani erau saraci si locuiau in apartamente cu mai multe etaje cunoscute
sub numele de “Insulae”. Aceste “Insulae” erau cladiri simple, cu maxim doua camere si fara instalatii
sanitare, astfel incat oamenii trebuiau sa mearga la baie publice pentru a face rost de apa.
Pe dealtaparte, cei bogati lociuau in case private cu un singur etaj, denumite “Domus”, ce avut
multiple camere, gradini si curti ce inconjurau ‘atrium”-ul, sala centrala a unui “Domus”.
 Forum-ul roman era un spatiu oblong adaptat din arhitectura greceasca, localizat aproape de
intersectia dintre “Cardo Maximus” si “Cardo Decumanus”, pe cand teatrele si amfiteatrele se aflau
aproape de periferia orasului, inconjurate de peretii fortificati ai orasului. Forum-ul era alcatuit in mare
parte din cladiri publice precum bai, temple, centre civice si cladiri administrative, anexate de colonnade
si ori o primarie, ori o “basilica”. Acest lucru se intampla datorita predilectiei romanilor de a anexa cladiri
publice. De exemplu, templul grecesc antic clasic incepuse initial ca o strctura deschisa, dar a fost
imbunatatit de romani intr-un spatiu inchis, combinand un auditorium si o scena.

Cladirile publice erau impodobite cu sculpturi, picture, si fantanile ce serveau drept o sursa de
mandrie civica pentru publicul roman. Astfel, forumul a devenit centrul focal pentru afaceri, socializare si
politica pentru oamenii imperiului si politicieni
Templele romane, cum ar fii “Maison Carrée din Nima, construit in 16 B.C., erau construite drept
case pentru Zeitatile Romane. Religia juca un rol important in societatea romana. Oamenii mergeau la
temple pentru a se ruga si venera o multitudine de zeitati, cum ar fii Jupiter, Juno, Venus, dar si multi
altii.
 Teatrele, amfiteatrele si Hippodromul asigurau societatii romane o sursa constanta si abundanta
de divertisment. Amfiteatre precum Coloseumul gazduiau spectacole violente. Divertisementul era
constituit de lupte intre gladiatori, executii publice,lupte intre animale si ocazionale lupte navale, pentru
care era necesar ca Coloseumul sa fie inundat. In jur de 50,000 de spectatori apartinand diverselor clase
sociale veneau sa priveasca aceste scene macabre, Coloseumul devenind astfel un centru de divertisment,
reflectand de asemenea stratificarea sociala a societatii romane.

“Circus Maximus” oferea o alta forma de divertisment: curse cu caruri, la fel de populare ca si
evenimentele din Coloseum. Desi majoritatea populatiei iubea luptele si cursele insangerate, o parte era
impotriva acestora. Pentru aceia existau teatrele si amfiteatrele, alta populara sursa de divertisment,
Baile erau considerate indinspensabile din rutina romanilor. Datorita popularitatii lor,
incorporarea unui complex de bai publice in structura urbana a oraselor romane a devenit o nevoie. Pana
la inceputul secolului III B.C., nenumarate conducte de apa furnizaru in medie 190,000 de metrii cubici
de apa locuintelor, bailor private si publice, care erau impartite intr-un sistem de tevi fabricate din lut sau
plumb. Conducta de apa din Segovia, Spania, construita in secolul II BC este folosita pana in present.
Conducta din Nima, impreuna cu podul “Pont du Gard” este considerata de multi arhitecti si ingineri cea
mai impresionanta conducta romana, demonstarnd meticulozitatea si complexitatea lucrarilor inginerilor
romani.
Stilurile arhitecturale romane au influentat multe cladiri faimoase. Memorialul Jefferson din
Washington DC si cladirea bursei de valori din New York sunt replici ale Panteonului proiectat de
Imparatul Hadrian in Roma, in 126 BC. Podul Brooklyn si arcada din Washington Square sunt de
asemenea bazate pe designuri apartinand Romei Antice. Turnul Eiffel din Paris este si el un exemplu de
influenta romana in ziua de azi. Acesta foloseste o arcada proiectat pentru a intari si inalta cladirea.
Cladirea Chrysler din New York, terminatain 1930, foloseste inovatia romana de bolte si arcade pentru a
deveni cea mai mare cladire din caramida din prezent. Inventile romane sunt relevante in arhitectura
moderna si in ziua de azi.
In concluzie, inventile romane din domeniul arhitecturii, cum ar fii ciment, arcade, bolte, domuri
si drumuri, au permis arhitectilor romani sa construiasca cladiri mai mari si sigure, concept folosite si in
ziua de azi