Importanța reciclării

 Necesitatea reciclării într-o lume ce consumă

Reciclarea este fundamentală în promovarea unei economii circulare, aceasta fiind noua
paradigmă a durabilității, capabilă să reducă implicațiile asupra mediului și să contribuie
la crearea de noi oportunități pentru locuri de muncă.
Reciclarea trebie să fie privită ca o responsabilitate colectivă, a fiecăruia dintre noi,
pentru a ne asigura un viitor durabil. Responsabilitatea agenților economici ce au în
vedere colectarea și selectarea este de a ne oferi mijloacele necesare pentru a face asta,
dar fiecare persoană în parte trebuie să ofere inițiativa. În timp, reciclarea aduce foarte
multe beneficii, utile atât mediului înconjurător, cât și nouă
 Reciclarea ajută la păstrarea resurselor naturale
Când reciclăm, materialele uzate sunt transformate în produse noi, reducând nevoia de a
consuma resurse naturale. Dacă materialele utilizate nu sunt reciclate, se creează produse
noi prin extragerea materiei prime proaspete de pe Pământ, prin activități precum minerit
și silvicultură. Reciclarea ajută la conservarea materiilor prime importante și protejează
habitatele naturale pentru viitor.
 Salvează energie
Utilizarea materialelor reciclate în procesul de fabricație consumă mult mai puțină
energie decât cea necesară pentru producerea de noi produse din materii prime – chiar și
atunci când se compară toate costurile asociate, inclusiv transportul etc.
De exemplu, reciclarea fierului și a oțelului economisește 74% energie și reduce poluarea
apei și a aerului cu respectiv 76% și 86%, comparativ cu producția primară.
 Reduce emisiile de carbon, diminuând astfel efectul de sferă
Reducerea deșeurilor, reciclarea și compostarea sunt modalități eficiente de a reduce
generarea de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul. Deoarece
reciclarea presupune utilizarea unei cantități mai mici de energie pentru obținerea și
prelucrarea de noi materii prime, produce mai puține emisii de carbon.
 Reduce cantitatea de deșeuri care este trimisă la groapa de gunoi
Conform unui raport Efor Romania publicat anul trecut, prin 2015 guvernul estima că
există 240 de gropi mari de gunoi în toată țara; în locul lor ar fi trebuit făcute cu mare
efort altele noi, care să împiedice poluarea solului, a apelor subterane şi a aerului
dimprejur. De remarcat că, deși la cantitatea totală raportată de deșeuri suntem sub media
europeană, în continuare suntem pe ultimul loc în UE la reciclare (20 kg/an/locuitor față
de 144 media europeană), iar la depozitarea în gropi de gunoi, “tradiţională”, depășim
semnificativ media pe Uniune (192 kg/an/locuitor față de 114 kg/an/ locuitor).
În România se reciclează doar 14% din ce se colectează ca deşeu municipal, fără nicio
şansă de a atinge ţinta de 50% stabilită statelor membre pentru finalul lui 2020.
 Reciclarea creează noi locuri de muncă
Conform GreenPoint Management, în cazul României 10.000 de tone de deşeuri, duse la
groapă, înseamnă 6 locuri noi de muncă create, pe când 10.000 de tone de deşeuri
reciclate înseamnă 16 noi locuri de muncă.
Dacă până în 2030, România reuşește să implementeze modelul economiei circulare,
acest domeniu va genera 180.000 de noi locuri de muncă. Potenţialele avantaje sunt
imense şi pot facilita tranziţia noastră către o economie în care nimic nu se risipeşte.