Sunteți pe pagina 1din 13

Studiul speciilor de plante II

Familia Amaranthaceae

I Caractere generale :
- arbuști, subarbuști, plante erabcee
- rădăcină pivotantă
- frunze opuse simple, întregi, nestipelate, penate.
- flori : solitare sau în inflorescențe dense, cime, spice sau captituforme
- foarea – hermafrodită, triciclică
- fruct: pixidă, rar bacă, drupă sau achenă.

II Reprezentanți:

Amaranthus retroflexus - știr Celosia cristata – creasta cocoșului


- specie anuală - specie anuală
- tulpina aspru păroasă - frunze ovat - lanceolate, roșietice
- frunze alterne, romboidal – ovate, întregi, palid verzui, - inflorescența spic dens cu axa lățită în formă de evantai de
pufos păroase culoare purpurie, roșie sau galbenă
- flori – în dichazii glomerulate axilare sau grupate spiciform - cultivată ornamental
în vârful tulpinii inserate la baza unor bractei dure
- înveliș floral de tip perigon cu tepale alb – verzui
- fruct: pixidă elipsoidală, comprimată, învelită în perigonul
persistent
- buruiană în culturi de prășitoare, ruderală, toxică.
Familia Chenopodiaceae

I Caractere generale:
- plante erbacee anuale sau perene
- inflorescența glomerul
- fruct de tip pixidă, achenă cu perigon persistent

II Reprezentanți:
Chenopodium album – loboda Atriplex hortensis – loboda de grădină Beta vulgaris - sfecla
- plantă anuală - specie mezofilă - specie bienală
- tulpina erectă, ramificată - frunze mari verzi sau roșii făinoase - rădăcina tuberizată
- frunze ovat sau lanceolat romboidale, - cultivată ca plantă alimentară - în primul an se formează rozeta de
întregi, inegal făinoase (peri veziculoși frunze bazale cordat – ovate
cenușii) - al 2 – lea an se formează tulpina
- inflorescența : glomerule grupate în floriferă, ramificată cu frunze lanceolate
inflorescențe spiciforme laxe - flori cu perigon sepaloid, verzui și ovar
- fruct: achenă neagră, lucioasă, închisă în semiinferior dispus eîn inflorescențe mixte:
perigon persistent panicule de glomerule
- buruiană în culturi - fruct: pixide concrescute prin perigonul
persistent – FRUCT COMPUS
GLOMERULUL
- cultivată ca plantă furajeră și alimentară
Familia Polygonaceae

I Caractere generale
- plante erbacee, rar arbuști, arbori, liane.
- frunze alterne, pețiolate sau subsesile, cu ohree de aspecte diferite
- limbul întreg, nervațiune penată
- flori hermafrodite, pe tipul 3 sau 5
- fruct achenă trigonă uneori învelită în periant cărnos

II Reprezentanți:

Polygonum aviculare – troscot Polygonum convolvulus – hrișca urcătoare


- plantă anuală -plantă anuală
- tulpina târâtoare sau erectă, ramificată de la bază - tulpina subțire, volubilă
- frunze lanceolate sau elipsoidale - frunze sagitate, ascuțite cu ohree scurtă
- flori albe – verzui sau roșietice grupate axilar - flori alb- verzui dispue câte 3-6 în cime distanțate
- fruct 3 – muchiat, ascuțit la vârf cu perigon formând inlorescențe spiciforme
persistent - fruct achenă 3 – muchiată complet învelită în
- buruiană ruderală perigon persistent
- buruiană în culturi, uneori ruderală
Familia Rosaceae

I Caractere generale
- arbori, arbuști, plante erbacee perene
- frunze: alterne, pețiolate cu limb întreg sau penat divizate, stipelate
- flori: solitare sau în cime, panicule, raceme, corimbe, hermafrodite, pe tipul 5
- fruct polifoliculă, poliachenă, poamă, drupă
- include următoarele subfamilii (după Ciocârlan, 2000):
Rosoideae (Spiraeoideae) – căpșun, mur, măceș
Maloideae – măr, păr, gutui
Prunoideae – prn, piersic, cireș
II Reprezentanți:
SUBFAMILIA ROSOIDEAE
Rosa canina – măceș Geum urbanum – cerănțel Fragaria x ananassa – căpșun
- arbust - plantă erbacee perenă - plantă erbacee perenă
- ramuri acoperite cu spini rigizi de - rizom - stoloni
origine epidermică - tulpina ușor arcuită la bază, aspru - numai cultivată, alimentară
- frunze imparipenat compuse din 5 – păroasă - receptacul mare de culoare roșie
7 foliole biserate, cu stipele - frunze stipelate, păroase - flori mari hermafrodite
persistente, concrescute cu pețiolul - 2 categrorii de fruze: bazale dispuse în - fruct poliachenă cu achene prins eîn
- flori albe sau roz cu receptacul ca o rozetă, scurt pețiolate, neregulat receptaculul cărnos bogat în glucide
cupă (hipanțiu) pe marginea căreia imparipenate și tulpinale sesile, ! hidrid între Fragaria chiloensis și
se găsesc sepalele trilobate Fragaria virginiana și în parte cu formr
- receptaculul la maturitate devine - flori mici galbene situate terminal tetraploide de Fragaria vesca și Fragaria
cărnos, roșu - fruct: poliachenă cu achene cu rostru grandiflora
- fruct : achenă păroasă închisă în lung, terminat în cârlig
receptacul - spontană în locuri umroase, marginea
- la marginea pădurilor, tufărișuri, fructe pădurilor, parcuri, din regiunea de
comestibile câmpie până în cea montană

SUBFAMILIA MALOIDEAE

Malus domestica – măr Pyrus communis – păr


- arbore - arbore
- frunze alterne, ovate sau elipsoidale, serate, păroase pe fața - frunze ovate, glabre, întregi sau dințate
superioară, cu stipele caduce - flori albe în corimb
- flori grupate în cime umbeliforme cu petale albe sau - anterele staminelor roșii și stigmatele libere
roșietice la exterior când sunt tinere - fructe mari, piriforme, doar cu cavitatea caliceală, conțin
- anterele staminelor galbene și stilele cincrescute la bază sclereide
- gineceul – 5 carpele concrescute cu receptaculul în formă de - cultivată
cupă
- ovar inferior 5-locular cu câte 2 ovule în fiecare lojă
- fruct: polifoliculă, dar prin concreșterea cu receptaculul rezultă
un fruct cărnos POAMA, cu 2 cavități: una pedicelară, alta
caliceală
- specie cultivată

SUBFAMILIA PRUNOIDEAE

Prunus domestica - prun Prunus avium (Cerasus avium) – cireș


- arbore - arbore
- frunze alterne, ovat – lanceolate, neregulat crenat - sectate - frunze alungit – ovate, neregulat serate și flori albe grupete
- flori alb – verzui apar înaintea frunzelor și prezintă gineceu câte 3-6 la bază cu solzii mugurelui persistenți
unicarpelar, situat în receptacul concav, neconcrescut cu gineceul - fructe drupe roșii, galbene sau negre cu endocarp neted
- ovar semiinferior - spontan în păduri și cultivat alimentar
- fruct drupă - pedunculii fructului medicinali (afecțiuni renale).
- cultivat pt fructe, specie meliferă
Familia Solanaceae

I Caractere generale:
- plante erbacee, arbuști, arbori sau liane
- frunze alterne, pețioalate, cu limb întreg sau penat – divizate, nestipelate
- flori solitare sau în cime, hermafrodite, pe tipul 5
- fruct: capsulă, bacă, drupă.

II Reprezentanți:
Solanum tuberosum – cartof Solanum nigrum – zârna
- specie perenă cu tulpina ce prezintă stoloni subterani cu rădăcini - specie anuală
adventive firoase - frunze penat - lobate
- extremitaățiile tuberizate ale stolonilor formează tuberculi - flori albe
sferici, ovați sau cilindrici cu parenchim de depozitare a - fruct: bacă neagră
amidonului - buruiană în culturi
- partea aeriană a tulpinii ramificată
- frunze alterne sau inegal și întrerupt imparipenat compuse
- flori albe, roșietice cu caliciul gamosepal (sepate unite) persistent
și corola rotată sau grupate în cime terminale
- fruct bacă suculentă, polispermă, toxică conținând solanină
- specie cultivată alimentar

Nicotiana tabacum – tutun Datura stramonium – ciumăfaie


- specie anuală - specie erbacee anuală
- frunze alungit eliptice, decurente, glandulos păroase, bogate în - frunze neregulat sinuate, serate, denatate
nicotină - fruct capsulă mare valvicidă cu spini, caliciul caduc, corola
- flori roze, infundibuliforme cu caliciul campanulat dispuse în albă.
panicule
- fruct capsulă globuloasă cu numeroase seimnțe de dimensiuni
mici
- cultivată în scop industrial

Familia Fabaceae (Leguminosae, Papilionaceae)

I Caractere generale
- arbori, arbuști, liane, plante erbacee, uneori plante cățărătoare, volubile sau cu cârcei
- frunze alterne, pețilate sau sesile, uneori modificate în spini, simple, trifoliate, penat – compuse sau palmat compuse, stipelate
- flori: - grupate în racem, rar solitare, hermafrodite, pe tipul 5
- corola alcătuită din 1 petală superioră numită stindard (vexil), 2 petale situate lateral numite aripioare (ale) și 1
petală inferioară numită carenă (luntriță)
- fruct: păstaie (lat. leguma = păstaie), rar foliculă, achenă, lomentă

II Reprezentanți:

Pisum sativum – mazăre Phaseolus vulgaris – fasole


- plantă anuală cu tulpina agățătoare, glabră. - specie cu rădăcina fusiformă cu nodozități
- Frunze penat – compuse cu ultimele 3 – 5 foliole - tulpina volubilă
transformate în cârcei și stipele mari - frunze trifoliate cu stipele mici
- Flori albe sau ușor violet - roșcate - flori albe, roz, cu carena spiralată, grupate în raceme laxe
- Corola papilionacee (formă de fluture) - fruct păstaie multispermă
- Fruct: păstaie multispermă, glabră, cu semințe sferice galbene - specie cultivată în scop alimentar pt fructe și semințe
sau verzi. comestibile
- Cultivată alimentar și furajer
Trifolium pratense – trifoi roșu Medicago sativa – lucerna albastră
- plantă perenă cu tulpina simplă sau ramificată - plantă perenă
- frunze bazale numeroase, lung pețiolate cele superioare scurt - tulpina ramificată
pețiolate cu foliole subsesile ovate sau elipsoidale, întregi și cu o - frunze trifoliate ovat sau lanceolate, dințate în 1/3 superioară,
pată mai deschisă pe fața superioară foliola mijlocie lung pețiolată, stipele ovat – lanceolate
- stipele membranoase concrescute cu pețiolul concrescute la bază
- flori rozee sau purpurii cu caliciul persistent tubulos campanulat - flori albastre-violacee grupate în racem scurt
cu dinți inegali cu un inel păros la interior și grupate în - fruct: păstaie spiralată cu semințe ovale sau reniforme, netede,
capitule solitare globuloase sau ovate la bază galben – brune
- fruct: păstaie mică cu pericarp subțire, membranos și o - specie cultivată în scop furajer
singură sămânță
- spontană în pajiști mezofile sau cultivată ca plantă furajeră,
meliferă
Familia Brassicaceae
I Caractere generale:
- plante erbacee, rar arbuști sau liane sau plante suculente
- frunze alterne, rar opuse, suculente, pețiolate până la sesile, nestipelate, cu miros caracteristic la sfărâmare
- flori grupate în racem sau corimb, rar solitare, pe tipul 4
- fruct: siliculă sau silicvă

II Reprezentanți:

Brassica oleracea – varza Sinapis arvensis – rapița sălbatică


- plantă bienală - plantă anuală
- în primul an prezintă mugure terminal caracteristic - tulpina erctă, ramificată
(căpățâna), mare, compact alb sau roșu - frunze liniare, inegal lobate sau fidate, cu lobii dințați sau
- în al 2-lea an formează tulpinii florifere cu frunze lirate și sinuați, păroase
flori galbene grupate în racem - flori galbene grupate în racem simplu
- fruct: silicvă - fruct: silicvă lungă, rostrată, uneori îngustată între
semințe, obtuz colțuroasă, glabră
- buruiană dăunătoare foarte răspândită în culturi, toxică, bună
meliferă
Familia Malvaceae

I Caractere generale
- plante erbacee, arbușt sau arbori
- frunze alterne, pețiolate, întregi sau palmat divizate, stipelate
- flori: solitare sau în cime terminale și axiale, hermafrodite, pe tipul 5
- fructe uscate, schizocarpice (uneori poliachenă) sau capsule loculicide

II Reprezentanți

Gossypium hirsutum – bumbac Hibiscus trionum – zămoșiță Abutilon theophrasti – teișor sau pristolnic
- specie perenă cu tulpina păroasă și
- specie anuală - flori cu calicilu simplu, cel extern
ramificație mixtă (simpodială și
- Caliciul dublu: caliciul extern format lipsește
monopodială) din 10-13 hipsofile liniare caliciul intern - spontană prin păduri de stejar pe soluri
- frunze palmat – lobate persistent, membranos aluviale, buruiană în culturi de
- flori albe – gălbui, solitare, cu sepale
- fruct capsulă loculicidă prășitoare
externe terminate cu 7-11 dinți mari
- spontană în păduri stejar și cele de stepă,
- fruct capsulă loculicidă cu buruiană în culturi de prășitoare sau locuri
semințe oleaginoase acoperite cu ruderale
peri tegumentari ce constituie
fibra textilă
- cultivată ca plantă textilă
Familia Lamiaceae (Labiatae)

I Caractere generale
- plante erbacee, arbuști, subarbuști, rar arbori sau liane
- frunze: opuse, decusate, rar verticilate, simple sau penat-compuse, limb întreg sau sectat, nestipelate
- flori: solitare sau în cime axilare și terminale, hermafrodite, pe tipul 5, cu caliciul și corola bilabiate
- fruct: tertranuculă, tetraachenă închis în caliciul persistent.

II Reprezentanți:

Lamium purpureum – urzica moartă Mentha piperita – izmă bună, mentă


- tulpina tetramuchiată - specie perenă cu stoloni subterani
- frunze: ovat – cordate, opuse - tulpina aeriană ramificată, roșietică
- flori: cime axilare, verticilate, caliciul campanulat păros, - frunze ovate sau lanceolate, acut-serate, glandulos
persistent, corola purpurie bilabiată păroase pe partea inferioară
- androceu cu antere violete acoperite de labiul superior - flori rozee sau albe în inflorescențe axilare, spiciforme sau
- fruct: tetracahenă globuloase
- buruiană în culturi, ruderală, meliferă - specie hibridă medicinală pt uleiuri eterice
Familia Compositae (Asteraceae)

I Caractere generale:
- plante erbacee, rar arbori, arbuști sau liane, unele cu latex
- frunze: alterne simple sau compuse cu limb întreg sau sectat, nestipelate
- flori grupate în inflorescență de tip caladiu, rar capitul sau calatidiu compus din calatidii. Calatidiul prezintă 2 tipuri de
flori: flori marginale, ligulate, sterile cu rol doar în atragerea polenizatorilor și flori centrale fertile. de obicei tubuloase
- florile cu bractei uneori cu peri formând papusul
- fruct: achenă, rar drupă, uneori cu papus sau coronulă

II Reprezentanți:
Hellianthus annus – floarea Matricaria chamomilla – mușețel Centaurea cyanus – albăstriță Cirsium arvense – pălămidă
soarelui
- specie erbacee cu tulpina erectă, - plantă cu tulpina erectă sau ușor- plantă anuală cu tulpina erectă, - specie perenă ce se dezvoltă în
aspru păroasă curbată la bază muchiată vetre din rădăcini cu muguri
-frunzele cu bracteele involucrului - frunze 2-3 penat – sectate cu - frunze inferioare penat fidate - tulpina cu frunze lanceolate,
ovate, acuminate, păroase lacinii fliforme cele superioare liniar lanceolate penat – lobate sau cun incizii
- flori marginale galben-aurii, - calatidiul conic, gol în întregi spinose
ligulate, sterile interior, plăcut mirositor - calatidiu cilindric ovoidal cu - calatidii sferice cu involucru
- flori centrale fertile, cu caliciul - flori ligulate albe, cele flori albastre, cele centrale spinos și taote florile tubuloase
redus și corola tubuloasă tubuloase galbene tubuloase, cele marginale cu roșii liliachii grupate în corimbe
- androceu cu antere unite - spontană în pajiști, pârloage și corola de forma unei pâlnii - achene cu papus plumbos
străbătut la maturitate de stilul culturi, medicinală zigomorfe adânci și inegal fidate - buruiană în culturi
alungit și stigmatul bifid - achena cu papus scurt
- florile sunt sesile și se prind cu - buruiană în culturi de grâu și orz
ovarul inferior în aveolele
calatidiului la baza unei bractei
membranoase, persistente
- fruct: achenă, neagră, cenușie,
cu sămânța oleaginoasă
- cultivată pt ulei, industrial,
furajer, meliferă

S-ar putea să vă placă și