POLUAREA SONORA

Poluarea sonoră este, așa cum îi spune și numele, sunet în exces care ne
poluează viața în fiecare zi. Nu ne putem da seama cât de mult zgomot ne
înconjoară pentru că suntem mereu în prezența lui.

Poluarea acustică, denumită și poluare fonică sau poluare sonoră, este o

componentă a poluării mediului, produsă de zgomote.
Zgomotul este definit ca un complex de sunete fără un caracter periodic, cu
insurgență dezagreabilă aleatorie, care afectează starea psihologică și biologică
a oamenilor și a altor organisme din natură. Caracteristicile fizice sau obiective
ale zgomotului privesc tăria sau intensitatea sonoră, durata și frecvența.
Intensitatea este caracterul cel mai important care depinde de trăsăturile
sursei, de distanță și posibilitățile de transmitere sau multiplicare. Ea se
măsoară în decibeli sau foni
În studiile de poluare acustică, pentru determinarea aproape a oricărui tip de
zgomot, în mod special pentru domeniile industrial, protecția mediului și
zgomot aeroportuar, se utilizează sonometrele care măsoară nivelul de
presiune acustică. Cu ajutorul său, prin măsurări repetate, se poate obține o
hartă de zgomot a unei localități sau zone.
Poluarea sonoră reprezintă expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete
ale căror intensități sunt stresante sau care afectează sistemul auditiv. Dintre
caracteristicile sunetului cea mai importantă din punct de vedere al poluării
este intensitatea, determinată 549 de cantitatea de energie transportată de
unda sonoră care străbate într-o secundă o unitate de suprafață
perpendiculară pe direcția de propagare a sunetului.
Surse de poluare acustică

- compresoare și turbocompresoare;

- ventilatoare și turbosuflante;

- instalații de ventilare;

- conducte prin care se vehiculează gaze cu viteze mari;

- pompe și electropompe;

- centrale termoelectrice;

- ventilatoare, generatoarele de energie electrică, compresoarele cu piston pentru furnizarea aerului

comprimat, arzătoarele de la cazanele de abur;

- cuptoare industriale (sursa cea mai importantă de zgomot o constituie arzătoarele, ventilatoarele de
tiraj forțat, supapele de reglare și suflantele).

Efectele nocive ale poluării acustice

Asupra omului: Efectele negative ale zgomotului asupra omului constau în spasme stomacale, tresărirea
și reținerea respirației, tensionarea musculaturii, dilatarea pupilelor sau chiar moartea, dacă această
poluare acustică depășește pragul de 180 db.

În anul 2015, se estima că aproximativ 10.000 de persoane mor anual, în întreaga lume, din cauza
afecțiunilor asociate poluării sonore din marile orașe.

Asupra animalelor: Pe 24 septembrie 2002, nave ale NATO au efectuat un exercițiu între Insulele Canare
și strâmtoarea Gibraltar. În aceeași zi, 14 balene cu cioc au eșuat pe plajele vecine. La autopsierea
acestora s-au constat leziuni la nivelul urechii interne. Principalii vinovații au fost sonarele militare de
joasă frecvență, utilizate pentru detectarea submarinelor. Din anii 1990, mai multe eșuări, în majoritate
ale balenelor cu cioc, au fost corelate cu exerciții navale în cursul cărora au utilizat sonare de mare
putere. Concluzia a fost clară: sunetele foarte puternice pot provoca moartea marilor cetacee.

S-a constatat că vrăbiile își ajustează cântecele când trăiesc în mediul urban, folosind note mai înalte față
de cele din mediul rural, pentru că altfel cântecul lor s-ar pierde în zgomotul de joasă frecvență a vieții
urbane. Ele își modifică repertoriul de-a lungul vieții, pentru a putea să facă față zgomotului produs de
oameni.
 În Uniunea Europeană, limita actuală a zgomotului ce provine din traficul rutier este de 74 de
decibeli pentru cele mai multe dintre automobile, dar Comisia Europeană intenționează să reducă
această limită, în 2 etape, până la 68 de decibeli

Metode de diminuare a poluării sonore

-transportul cu autovehicule poate fi înlocuit cu mersul pe bicicleta

-munca manuala in locul mașinăriilor

-izolarea fonica

-renunțarea la sonerii

Ca și în cazul poluării atmosferice, activitățile oamenilor de zi cu zi au un impact direct

asupra poluării fonice. Chiar dacă pe moment nu ne dăm seama și credem că anumite
zgomote sunt necesare (de exemplu să claxonăm în continuu timp de un minut pentru
că cineva ne-a deranjat în trafic), sunetele deranjante ne fac rău nouă, celor din jur și
viețuitoarelor din natură.
Așa că indicat este să ne gândim cum putem reduce poluarea fonică și cum putem să
ne protejăm astfel încât sănătatea noastră să nu fie afectată pe termen lung.

Ungureanu Eliza