SCULE ASCHIETOARE

1.1.Definitia, rolul sculelor aschietoare si clasificarea sculelor aschietoare

Sculele aschietoare sunt echipamentele tehnologice care indeparteaza surplusul de
material de pe semifabricate sub forma de aschii, transformand semifabricatul in piesa finita.
Rolul sculelor aschietoare este acela de a indeparta surplusul de material de pe
semifabricat si asigurarea preciziei impusa piesei, cu minimum costului operatiei. Micsorarea
costului operatiilor se poate face prin optimizarea formei si a parametrilor geometricii ai
sculelor, calitatea materialului din care sunt confectionate, tratamentele termice si
termochimice aplicate.
Destinatia sculelor aschietoare este dependenta de multitudinea conditiilor tehnice
impuse si de costurile prelucrarii. Aceste cerinte au condus la aparitia diferitelor procedee de
prelucrare prin aschiere. Fiecare procedeu se bazeaza pe anumite principii de lucru, care au
condus la aparitia unei game largi de scule aschietoare.
Alegerea procedeului de prelucrare se face in functie de urmatorii factori:
Forma, dimensiunile si conditiile tehnice impuse
Masina-unealta si dispozitivele utilizate
Regimul de lucru necesar
Cinematica, dinamica si termodinamica aschierii
Costul prelucrarii conditiile concrete din atelier, etc.
Practic se vor lua in considerare factorii cu o pondere mare in cazul concret de
prelucrare.
De exemplu pentru prelucrarea unei suprafete plane (fig. 1.1), pot fi utilizate mai multe
procedee de prelucrare, cum sunt: rabotarea (fig. 1.1.a), frezarea (fig. 1.1.b), brosarea (fig.
1.1.c), etc. Alegerea procedeului de prelucrare se va face pe baze

tehnico-economice, care apoi va impune tipul de scula care trebuie utilizat.

1.2.Clasificarea sculelor aschietoare
Clasificarea sculelor aschietoare se face functie de mai multi factori:
a.       Functie de complexitatea constructiei,
o        Scula simpla – are un singur tais principal;
o        Scula multipla – are mai multe taisuri principale;
b.      Functie de destinatie sau procedeul de prelucrare,
o        Clasa I. Cutite:
 Cutite simple;
 Cutite profilate.
 Cutite pentru strunjire
 Cutite pentru rabotare 
 Cutite pentru mortezare.
o        Clasa II. Brose:
 Pentru prelucrari interioare;
 Pentru prelucrari exterioare.
o        Clasa III. Pile:
 Manuale;
 Mecanice.
o        Clasa IV. Scule pentru prelucrarea gaurilor:
 Burghie;
 Adancitoare si largitoare;
 Scule pentru tesire si lamare;
 Scule combinate.
o        Clasa V. Freze:
 Cilindrice;
 Cu dinti frezati sau detalonati;
 Cilindro-frontale;
 Disc;
 Unghiulare;
 Profilate
o        Clasa VI. Scule pentru filetare;
 Cutite pentru filetat;
 Tarozi;
 Filiere;
 Feze pentru filetat;
 Capete pentru filetat.
o        Clasa VII. Scule pentru danturare:
 Scule pentru danturarea rotilor dintate cilindrice:
 Freze disc-modul;
 Freze deget-modul;
 Capete pentru mortezat dantura;
 Freze melc modul;
 Cutite roata;
 Severe.
Scule pentru danturarea rotilor dintate conice:
 Cutite;
 Freze;
 capete port-cutite pentru danturare conica curba;
 freze melc conice.
Scule pentru danturarea rotilor melcate si a melcilor:
 Freze melc pentru roti melcate;
 Cutite;
 Freze disc;
 Severe melc.
Scule pentru prelucrarea profilelor neevolventice:
 Freze disc pentru arbori canelati;
 Freze melc pentru arbori canelati;
 Freze melc pentru alte profile neevolventice (roti de lant, roti de clichet, etc.)
o        Clasa VIII. Scule abrazive:
 In diferite forme geometrice: disc, oala, cilindrice, taler, etc.
 Severe abrazive;
 Melci abrazivi;
 Honuri;
 Segmenti de bare abrazive.
c.       In functie de calitatea suprafetei aschiate:
 Scule pentru degrosare;
 Scule pentru semifinisare;
 Scule pentru finisare;
 Scule pentru suprafinisare.
d.      In functie de tipul constructiv:
 Scule monobloc;
 Scule cu dinti demontabili;
 Scule combinate.
e.       In functie de tehnologia de executie a sculelor:
  Scule plate: cutite simple, profilate, brose plate, filiere, etc.,
 Scule cu coada: burghie, alezoare, freze, brose, tarozi, etc.,
 Scule cu alezaj: freze, freze-melc, cutite roata, etc.
1.3.Parametrii geometrici ai sculelor aschietoare
Parametrii geometrici ai sculelor aschietoare sunt: unghiurile partii active, forma fetei
de asezare, forma fetei de degajare, forma taisurilor, raza de racordare la varful sculei, raza de
bontire a taisului, canalele si pragurile pentru fragmentarea aschiilor.
Unghiurile partii de aschiere a sculelor sunt definite dependent de sistemele de referinta
prezentate anterior. Astfel sunt doua categorii principale: unghiuri constructive, cae definesc
scula independent de procesul de aschiere si unghiuri efective care definesc scula in procesul
de aschiere. Exista si o a treia categorie de
unghiuri numite unghiuri pasive, care se
definesc in raport cu sistemul de referinta
cinematic.
1.4. Partea de instalare a sculelor
Scule trebui montate pe masina-
unealta, aceasta se face prin intermediul
partii de instalare a sculei. Aceasta parte
poate fi o coada sau un alezaj a caror
forme pot fi ca cele prezentate in figura
1.14.
Aceste parti componente ale sculelor mai au rolul si de a transmite fortele, respectiv
momentele de aschiere care apar in timpul procesului de aschiere de la scula la masina-
unealta.

Din motive economice au fost normalizate modalitatile de instalate ale sculelor pe masinile
unelte.
 Cutitele pot fi instalate pe masina-unealta prin intermediul unor cozi care au cap
demontabil (fig. 1.15). Astfel exista o coada care se monteaza in dispozitivul de instalare a
sculei, prin montarea diferitelor capete de cutite se adapteaza cutitul la cerintele procesului de
aschiere. In plus scade volumul de inmagazinare al ai multor tipuri de cutite.
Sculele cu coada pot fi instalate pe masina-
unealta prin portscule cum sunt prezentate in figura
1.16. Aceste portscule au posibilitatea de
inmagazinare si instalare automata.
Sculele cu alezaj pot fi instalate asa cum se
prezinta in figura 1.17. Se pot observa alezaje
cilindrice avand antrenarea prin canale de pana
(fig.1.17a), antrenare cu canal de pana frontal
(fig.1.17b), cu antrenare cu stift transversal
(fig.1.17c) sau cu fixare prin suruburi frontale
(fig.1.17c). Fixarea sculelor cu alezaj conic se
prezinta in figura 1.17e.

Bibliografie
 https://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Scule-aschietoare481.php
accesat la 17.07.2020