RASPUNS 1:

Ar putea fi un mentorat între elevii din clase mai mari si cei din clase mai mici.Ex.un elev
din clasa a XII a invitat sa susțină o prezentare la o clasa de a IXa pe o tema din
informatica .
Benchmarking-ul (adică învățarea de la cei mai buni) reprezintă o mo-dalitate
esențială și eficientă de îmbunătățire continuă a învățării!!

RASPUNS 2:

 Rolul "liderului" în reducerea pierderilor!! în procesul de învățare de grup este prezenta

unui leader care poate apărea ca un "model de expert", insemnand, cineva care poate:
 CRESTERE (Am reusit pentru ca am fost capabil)
 Reintariri si recompense asociate succesului (felicitari pentru performanta pozitiva)
 Sansa de a experimenta succesul + ABILITATE SUCCES
 stimularea repetarii performantei (data viitoare voi face si mai bine)
 intarirea intereselor si preferintelor personale (incepe sa imi placa matematica)
 motivarea spre actiune (ma voi duce sa studiez!)
 stimuleaza repetarea performantei
 stimuleaza formarea de noi obiective (pot fi la fel de bun la engleza ca si la matematica)
 Creste aspiratiile cuiva (vreausa fiu la fel de bun la toate materiile).

EX: Caio nu isi face temele pentru că el crede că inutil sa piarda timpul acasa atunci când le
poate copia la școală. În consecință, testele sale sunt negative, și motivația lui săraca ("Hai, să
încercăm acest lucru: În loc de copierea temelor pentru mâine, să încerci să facă macar o parte
de unul singur. Eu sunt sigur că vei reuși și vei face o impresie buna în fața colegilor. In plus, la
testul viitor vei fi mai bun. Intre colegi:."Vino, iti voi arăta. Acum încearca si tu. Vezi? Poți să o
faci! ") o înțelege și ii face pe altii să înțeleagă că un eșec nu implică o evaluare negativă a
persoanei, ci doar lipsa temporară de realizare a unor obiective.

EX: Tom nu a reușit la matematică. El este îngrozit de reacția pe care tatăl său o va avea atunci
când el se va întoarce acasă cu vestea proastă. Profesorul spune clasei: "Poate ca unele dintre
aceste subiecte au fost un pic mai grele, doriti sa le revedem împreună? După corectarea
exercițiilor din test, profesorul va reformula unele identice și ii va permite lui Tom sa le rezolve...
Ei bine, acum ai reusit! Veți vedea că următorul test va fi un succes, eu sunt convins, și tata va
fi foarte mulțumit de tine." Intre colegi: "Bine, ai esuat. E pentru că nu ai înțeles regula, nu
pentru că tu nu înțelegi. Aceasta mi s-a întâmplat si mie. Să facem exerciții împreună. Vei
vedea că vei reuși!" o potriveste expunerea verbală cu exemple, "lasa copilul sa vada" cum să
facă față și cum sa-si rezolve problemele cognitiv - relaționale

https://edict.ro/metode-inovative-de-predare-si-invatare-pentru-reducerea-abandonului-scolar/
„Peer education” este una din cele opt soluţii propuse de Quarter Mediation. Este un proces prin care elevii
sunt motivaţi, instruiţi. Are scopul de a dezvolta cunoştinţele, de a corecta atitudinile, comportamentele, de a
reda încrederea.

Sensul cuvântului „peer”.Un „peer” (egal) este o persoană care aparţine aceluiaşi grup social ca şi altă
persoană care face parte din acelaşi grup. Grupul poate diferenţia în funcţie de vârstă, sex, ocupaţie, statut
socio-economic, religie, probleme de sănătate, etc. „Education”–dezvoltarea cunoştinţelor/atitudinilor,
credinţelor, comportamentelor unei persoane printr-un proces de învăţare.

Activităţile de tip peer education au loc pe o anumită perioadă de timp şi au ca scop dezvoltarea cunoaşterii/
atitudinii, dobândirea unor noi competenţe, motivarea grupului ţintă.. Peer education are în vedere nevoile
individuale ale grupului ţintă, iar în cazul nostru, în nevoile clasei de elevi. Peer education presupune un
program personal de dezvoltare, vine în ajutor prin punerea în practică a ceea ce s-a învăţat.

Educaţia de la egal la egal îşi propune să îi instruiască pe elevi, prin realizarea unor activităţi informale, pe o
anumită perioadă de timp şi vizează dezvoltarea cunoştinţelor acestora.

Exemple de activităţi de tip peer education: sesiuni organizate cu colegii, folosind tehnici interactive,
cum ar fi :teste, jocuri de rol, povestiri, discuţii de grup, dezbateri pe diferite subiecte care îi preocupă
pe elevi.

Formatorul/ Mentorul/ colegul trebuie să fie: experimentat; familiarizat cu procesul de învăţare activă;
să posede caracteristici personale şi abilităţi interpersonale care fac să fie privit ca o persoană de
încredere; dispune de posibilitatea de a comunica fluent, de a da dovadă de creativitate.

În primul rând, învăţarea între congeneri este un cadru mai natural de transmitere a unor experienţe. Ea
fructifică ceea ce individul achiziţionează spontan, difuz, informal, şi nu sub presiunea instituţionalizată,
prescrisă, formalizată. Ni se pare de bun augur faptul că în cazul educaţiei de la egal la egal este valorizată
învăţarea experienţială, activă, personalizată, autoedificatoare într-un context în care dirijismul şcolar (al
centrului, al profesorului etc.) mai persistă încă.

În al doilea rând, o astfel de metodologie dă satisfacţie subiectului învăţării, care se pune în valoare, îşi atribuie
funcţii pe care şcoala (încă) nu este în stare să le întreţină. Cel care dă îşi confirmă valoarea prin faptul că
ceea ce deţine este important şi merită transmis şi altora. Individul devine mai activ şi mai responsabil în ceea
ce priveşte primirea sau cedarea unor conduite deja exersate, ratificate subiectiv.

În al treilea rând, în situaţia învăţării de la egal la egal se pun în raport experienţe simetrice, se creează o
rezonanţă şi o altfel de empatie spirituală decât cea gestionată de profesor. Oricât de experimentat ar fi
maturul, el nu poate „coborî” la nivelul novicelui decât prin reamintiri sau reprezentări induse de manualele de
psihologie şcolară (prin prototipuri şi modele mai mult abstracte, decât reale).

În al patrulea rând, metodologia de tip peer education dă satisfacţie unor conţinuturi consonante, de care sunt
interesaţi tinerii; cu cest prilej, ei se afiliază unor orizonturi valorice decantate de chiar perimetrul existenţei lor,
pe care maturii, de multe ori, le refuză sau sunt în disonanţă (un anumit gen de muzică, aspiraţii personale sau
profesionale).

În al cincilea rând, un atare context generează un orizont al împărtăşirii şi al îmbogăţirii reciproce. Subiectul în
cauză (fie că dă, fie că primeşte) se simte important, crede că ceea tranzacţionează este „opera” lui, că oferă
sau primeşte dezinteresat, fără nicio constrângere, supraveghere, aprobare.