LICEUL TIMOTEI CIPARIU DUMBRAVENI

ANUL SCOLAR 2021-2022

PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR
PROFESIONALE, NIVEL 3,
SPECIALIZAREA TEHNICIAN IN ACTIVITATI
ECONOMICE

TEMA
CONTABILITATEA TREZORERIEI

PROF COORDONATOR CANDIDAT

VASIU NICOLAE RUS FLORINA ANA

SESIUNEA IUNIE 2022

 CUPRINS
CAP I . PREZENTAREA GENERALA A SC IZVOARELE SRL
MEDIAS
CAP II PREZENTAREA EVENIMENTELOR SI
TRANZACTILOR PRIVIND TREZORERIA SC IZVOARELE SRL
2.1 Notiuni de trezorerie………………………………………………
2.2 Obiectivul gestiuni trezoreriei…………………………………
2.3 Structura trezoreriei……………………………………………….
2.4 Contabilitatea investitilor financiare pe termen
scurt ……………………………………………………………………………
CAP III DELIMITARI PRIVIND CONTABILITATEA
TREZORERILOR
CAO IV MONOGRAFII CONTABILE
CAP V BIBIOGRAFIE
 ARGUMENT
Prin trezorerie se intelege ansamblul de operatii
financiare pe care le face unitatea patrimoniala
pentru procurarea mijloacelor banesti necesare
acoperirii cheltuielilor determinate de activitatea
desfasurata.
Termenul de trezorerie in sens restrans cuprinde
disponibilitatile banesti la banci si in numerar, iar in
sens larg termenul se extinde si la valorile
imobiliare de plasament (de exemplu actiuni) care
pot fi transformate prin vanzare in disponibilitati
banesti. Sunt asimilate mijloacelor de trezorerie si
creditele pe termen scurt contractate cu bancile
pentru plati.
Pentru titularul unui patrimoniu, notiunea de
trezorerie inseamna totalitatea mijloacelor pe care
le are la dispozitie pentru a putea face fata platilor.
Dupa "Dictionnaire fiduciare financier" de Erik de la
Villeguerin si colaboratorii (Paris, 1991), trezoreria
inseamna "toate mijloacele de care dispune
intreprinderea pentru a face fata platilor:
disponibilitatile, valorile mobiliare de plasament,
plafoanele de credite curente, efectele comerciale
scontate".
Trezoreria agentului economic reprezinta
totalitatea activitatilor specializate de organizare si
conducere a fluxului de moneda, de administrare a
lichiditatilor si a creditelor pe termen scurt. Prin
trezoreria firmei se asigura un echilibru permanent.
In gestiunea trezoreriei agentului economic se tine
cont de trei principii:
- utilizarea eficienta a creditelor;
- utilizarea eficienta a excedentelor de trezorerie;
- evitarea pe cat posibil a costurilor creditoare.
Cunoasterea permanenta a valorilor de realizat si
a valorilor disponibile, precum si a obligatiilor
unitatii patrimoniale are o importanta deosebita
pentru urmarirea incasarii drepturilor de creanta si
a platii datoriilor la scadenta. Contabilitatea
trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii
titlurilor de plasament, disponibilitatilor in conturi la
banci si in casa, creditelor bancare pe termen scurt
si altor valori de trezorerie.
CONTABILITATEA  TREZORERIEI
CAP I . DEFINIREA SI STRUCTURA
TREZORERIEI UNITATII
PATRIMONIALE
          Trezoreria reprezinta o sectiune importanta a
contabilitatii si activitatii oricarui agent economic,
avand influenta importanta in ceea ce priveste
desfasurarea normala a programului de activitate, pentru
mentinerea permanenta a echilibrului financiar.
          Trezoreria sau conceptul de trezorerie poate fi
definita prin totalitatea operatiilor financiare cu caracter
operational care asigura incasarile si platile curente, care
la randul lor reprezinta operatii de trezorerie.
          In structura trezoreriei, asa cum prevede
Regulamentul contabil si Planul general de conturi, se
cuprind, in ordinea stabilita prin intermediul acestuia
din urma, urmatoarele categorii sau feluri de operatii:
          - titlurile de plasament sunt hartii de valoare care
se pot transforma in disponibilitati, dintre care se
amintesc: actiunile si obligatiunile si alte titluri de
plasament si creante similare achizitionate in vederea
revanzarii pentru obtinerea de profi;
          - efecte comerciale primite anterior si depuse spre
incasare sau scontate la banci;
          - disponibilitatile banesti existente in conturile la
banci, in lei si in devize;
          - credite bancare pe termen scurt, creditele
externe si creditele de la trezoreria statului;
          - disponibilitatile banesti in numerar, in lei si in
devize.
          Plasamentele amintite pot conferi un drept
de proprietate, cum este cazul actiunilor (cotate
sau necotate)sau pot asigura un drept de creanta,
ceea ce se realizeaza prin intermediul
obligatiunilor (cotate sau necotate). Indiferent de
categoria in care se incadreaza, prin intermediul
lor  se urmareste, pe de o parte, utilizarea
temporara a unei parti din disponibilitatile banesti
de care dispune unitatea, iar pe de alta parte
cresterea veniturilor acesteia prin obtinerea
dividendelor, dobanzilor si \ sau  prin realizarea
unui plus de valoare cu prilejul revanzarii.
          Altfel spus, plasamentele financiare se efectueaza
in scopul folosirii, cu caracter temporar, a
disponibilitalor banesti (de trezorerie) in operatiunile
speculative la bursa de valori, prin cumpararea si
revanzarea de actiuni si obligatiuni, ceea ce are ca scop
obtinerea unor venituri din diferentele de curs ale
acestora.
          Efectele comerciale, denumite si valori de
incasat, se refera la diferite titluri de credit, dintre care
se amintesc: cecul, cambia, biletul la ordin, trata,
mandatul si warantul. Aceste instrumente de plata se
emit de catre clienti, care, in contul datoriilor pe care le
au, le predau furnizorilor (creditorilor) in vederea
decontarii lor, la termenele stabilite, prin intermediul
unitatii bancare.
          Disponibilitatile banesti existente in conturi la
banci, in lei si in devize, asidura efectuarea operatiilor
de decontare fara numerar, catre alti agenti economici,
buget, banci. Prin utilizarea conturilor de disponibilitati
se asigura o buna circulatie a banilor, precum si
efectuarea decontarii drepturilor de creanta (incasari) si
a obligatiilor (plati). Se retine ca  in majoritatea
situatiilor, incasarile sunt ami mari decat platile, iar
soldul fiecarui cont reprezinta disponibilitatile banesti
pe care unitatea le detine la banci. Exista insa si situatii
in care incasarile sunt mai mici decat platile, stabilindu-
se un sold creditor care reprezinta creditele acordate de
banca pe baza de contract incheiat anterior.
          Creditele bancare pe termen scurt, creditele
externe si creditele de la trezoreria statuluiasigura
complementarea surselor proprii necesare desfasurarii
activitatii de productie, de prestarii servicii. Pentru
creditele care se primesc este necesar sa existe o
garantie din partea solicitantului, sub forma valorilor
materiale sau a resurselor banesti viitoare, sau din partea
unui tert prin care sa se asigure rambursarea datoriilor
asumate, precum si a dobanzilor aferente. Unele conturi
de credite pe termen scutr, pentru export si pentru nevoi
temporare, indeplinesc functia unor conturi de incasari
si plati.
          Disponibilitatile banesti in numerar, in lei si in
devize, permit efectuarea decontarii obligatiilor si
creantelor cu personalul unitatii si alte persoane fizice
si, de asemenea, cu alti agenti economici, in cadrul unor
limite legale, cu bugetul statului, reprezentandu-se
regulamentar operatiilor de casa.
          In grupa disponibilitatilor in numerar sunt
incadrate si elementele patrimoniale denumite "alte
valori", unde se incadreaza timbrele fiscale si postale,
biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de
calatorie.
          Acreditivele in lei si devize reprezinta
disponibilitati banesti rezervate in conturi distincte, la
dispozitia tertilor, in vederea efectuarii platilor pe
masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor si
prestarii servicilor.
          Avandu-se in vedere cele prezentate anterior se
poate forma o imagine de amsamblu asupra categoriilor
sau componentelor trezoreriei unitatii patrimoniale.
Totodata, se poate aprecia ca organizarea
contabilitatii elementelor patrimoniale in cauza
reprezinta o problema relativ complexa, fiid necesar,
printre altele, sa se aiba in vedere mai multe obiective,
dintre care amintesc:
          - realizarea unei coordonari riguroase a tuturor
operatiilor financiare privind, pe de o parte activele
circulante banesti, iar pe de alta parte operatiile de plati
astfel incat sa existe create premisele necesare pentru
realizarea permanenta a decontarii datoriilor.
          - asigurarea uneievidente corecte si operative a
tuturor operatiilor de trezorerie care sa respecte
prevederiile legale si 454q1611e sa permita efectuarea
controlului in ceea ce priveste incasarile si platile
unitatii patrimoniale;
          - respectarea legislatiei financiar-bancare si
fiscale;
          - alegerea si utilizarea eficinta a instrumentelor de
trezorerie, precum si a celor mai avantajoase forme de
decontare;
          - contractarea si utilizarea creditelor bancare pe
baza unei analize detaliate si numai in masura in care
acestea sunt necesare pentru reglarea lichiditatilor si
mentinerea capacitatii de plata, precum si pentru alte
destinatii bine definite si totodata eficiente;
- asigurarea premiselor informationale necesare
pentru elaborarea unui buget de trezorerie real, in
deplina concordanta cu posibilitatile financiare ale
unitatii patrimoniale.
CAP II . EVALUAREA TITLURILOR DE
PLASAMENT SI A DEVIZELOR
TITLURILE DE PLASAMENT, spre deosebire
de cele imobilizate, se achizitioneaza de unitate in
vederea realizarii unui castig de capital sau de venit pe
termen scurt, de regula sub un an. Ele sunt denumite si
investitii temporare si se constituie din actiunile proprii
rascumparate, actiunile emise de terti si achizitionate de
unitatea patrimoniala, obligatiunile proprii
rascumparate, obligatiunile apartinand tertilor si
cumparate si alte titluri de plasament.
In ceea ce priveste evaluarea titlurilor de plasament
se retine ca se au in vedere cele patru reguligenerale
sau momentele stabilite in acest sens.
 a.  La intrarea in patrimoniu,prin achizitionarea
cu titlu oneros, titlurile de plasament se evalueaza la
costul de achizitie, prin care se intelege pretul de
cumparare sau valoarea stabilita in baza unui contract de
achizitie.
Totodata, se mentioneaza ca, spredeosebire de
alte categorii de elemente patrimoniale similare,
cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor in
cauza, cum sunt comisioanele si alte cheltuieli
aferente, nu se include in costul de achizitie,
inregistrandu-se direct in cheltuielile de exploatare
ale exercitiului.
b. Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia
inventarierii se face la valoarea lor actuala, estimata in
functie de pretul pietei si utilitatea lor pentru exercitiu.
Valoare de utilitate este o valoare probabila de
negociat care are in vedere costulmediu al ultimei
luni, in cazul tutlurilor cotate, sau valoarea posibila
de negociere, pentru titlurile necotate. Aceasta
ultima valoare se determina in functie de pretul
celor mai recente tranzactii cu asemenea titluri, a
valorii matematice, maririi profitului, volumului
creditelor.
c. Cu prilejul intocmirii bilantului
contabil, evaluarea se face pe categorii de titluri
de aceeasi natura si care confera aceleasi
drepturi, prin compararea valorii de inventar cu cea
de intrare, luandu-se in calcul valoarea cea mai
mica. In cazul diferentelor in minus (valoarea de
inventar mai mica), care se stabilesc in urma
acestei ultime operatii se constituie provizioanele
pentru deprecierea titlurilor de plasament.     
d. Evaluarea titlurilor de plasament la iesirea
din patrimoniu se face la valoarea lor de intare
sau contabila. Totodata, se are in vedere si pretul
de vanzare (cesiune) care este inscris in actul de
vanzare-cumparare si care nu este influentat, in
sensul diminuarii, de cheltuielile de vanzare ce se
include in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.
In cazul in care vanzarea se face numai pentru o
parte din totalul titlurilor de plasament este necesar
sa se facaevalareainfunctie de pretul mediu
ponderat de cumparare (intrare) sau prin folosirea
metodei F.I.F.O., dupa caz.
In legatura cu evaluarea disponibilitatilor si
implicit a operatiilor in devize se retin
urmatoarele aspecte:
- creantele si datoriile unitatii patrimoniale, inclusiv
cele in devize, se inregistreaza in contabilitate la
valoarea lor nominala;
- operatiile comerciale de decontare in devize,
precum si cele de incasari si plati in devize
necesita evaluarea la cursul de schimb in vigoare
la data cand se efectueaza, al zilei operatiunii;
- diferentele de curs valutar stabilite intre data
inregistrarii creantelor si datoriilor in devize si data
incasarii, respectiv a platii lor, influenteaza
veniturile sau cheltuielile financiare, dupa cum sunt
favorabile sau nefavorabile;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente
creditelor in valuta pentru investitii, precum si
furnizorilor externi de imobilizari se inregistreaza in
cheltuielile privind diferentele de curs valutar.
Totodata, se mentioneaza ca agentii economici au
posibilitatea legala sa introduca in valoarea
respectivelor active corporale diferentele in cauza,
precum si dobanzile aferente creditelor in valuta.
- la incheierea exercitiului, creantele si datoriile in
devizese evalueaza la cursul in vigoare din ultima
zi anului, iar diferentele de curs valutar, fata de
data inregistrarii lor in contabilitate, sese reflecta in
conturile de diferente de conversie in activ
(nefavorabile) sau de pasiv (favorabile), dupa caz,
si se reiau la deschiderea exercitiului urmator,
neadmitandu-se compensari intre ele. Pentru
diferentele de conversie nefavorabile se constituie
provizioane pentru deprecierea creantelor.
Referitor la aceste provizioane se retine ca sunt
deductibile fiscal numai la nivelul pierderii nete din
diferentele de curs valutar, respectiv dintre
valoarea creantelor si datoriilor evaluate la cursul
din ultima zi a exercitiului financiar; 
- la inchiderea exercitiului, disponibilitatile in devize
se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la
acea data, iar diferentele de curs valutar stabilite
se inregistreaza in cheltuielile sau venitutilor
financiare, dupa caz, fiind nedeductibile si
respectiv neimpozabile.
Fac exceptie de la aceasta regula diferentele
aferente disponibilitatilor in devize reprezentand
capitalul social, care se inrtegistreaza in contul
1068 "Alte rezerve", analitic distinct, fara a
influenta rezultatele financiare.
In situatia in care rezervele in cauza nu sunt
suficiente, diferentele nefavorabile sunt mai mari
decat rezervele existente, se efectueaza o prima
operatiune de suplimentare a lor, dupa care se
face regularizarea diferentelor constatate.
CAP III . CONTABILITATEA TITLURILOR DE
PLASAMENT
         
          Titlurile de plasament sunt titluri achizitionate
de intreprindere in vederea realizarii unui castig de
capital sau de venit pe termen scurt
          Organizarea contabilitatii titlurilor de
plasament se realizeaza cu ajutorul conturilor
sintetice de gradul I existente in drupa cu aceeasi
denumire si simbolul 50 a clasei a 5-a din Planul
general de conturi, clasa denumita "Conturi de
trezorerie". Din grupa amintita fac parte
conturile: 502 " Actiuni prorpii", 503 "Actiuni",
505 "Obligatiuni emise si rascumparate", 506
"Obligatiuni", 508 "Alte titluri de plasament se
creante asimilate", 509 " Varsaminte de
efectuat pentru titluri de plasament".
Contul 502 "Actiuni proprii"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor
proprii rascumparate.
Contul 502 "Actiuni proprii" este un cont de activ.
In debitul contului 502 "Actiuni proprii" se
inregistreaza:
- costul de achizitie al actiunilor proprii
rascumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 502 "Actiuni proprii" se
inregistreaza:
- valoarea actiunilor proprii anulate (101);
- valoarea actiunilor proprii cedate (512, 531);
- diferenta dintre pretul de achizitie si pretul de
cesiune (664).
Soldul contului reprezinta valoarea actiunilor proprii
rascumparate existente.
 Contul 503 "Actiuni"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor
cotate si necotate, cumparate in vederea obtinerii de
venituri financiare intr-un termen scurt.
Contul 503 "Actiuni" este un cont de activ.
In debitul contului 503 "Actiuni" se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate
(509, 512, 531).
In creditul contului 503 "Actiuni" se inregistreaza:
- valoarea actiunilor cedate (512, 531, 664).
Soldul contului reprezinta valoarea actiunilor cumparate
existente.
Contul 505 "Obligatiuni emise si rascumparate"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor
emise si rascumparate.
Contul 505 "Obligatiuni emise si rascumparate" este un
cont de activ.
In debitul contului 505 "Obligatiuni emise si
rascumparate" se inregistreaza:
- valoarea obligatiunilor emise si rascumparate
(509, 512, 531).
In creditul contului 505 "Obligatiuni emise si
rascumparate" se inregistreaza:       
- valoarea obligatiunilor emise si rascumparate
anulate (161).
Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor emise
si rascumparate neanulate.
Contul 506 "Obligatiuni"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor
cumparate.
Contul 506 "Obligatiuni" este un cont de activ.
In debitul contului 506 "Obligatiuni" se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a obligatiunilor
cumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 506 "Obligatiuni" se inregistreaza:
- valoarea obligatiunilor cedate (512, 531, 664).
Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor
existente.
Contul 508 "Alte investitii financiare pe termen
scurt si creante asimilate"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor titluri de
plasament si creante asimilate, cumparate.
Contul 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si
creante asimilate" este un cont de activ.
In debitul contului 508 "Alte investitii financiare pe
termen scurt si creante asimilate" se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a altor investitii
financiare pe termen scurt si creante asimilate
cumparate (509, 512, 531);
- diferentele favorabile de curs valutar aferente altor
valori de trezorerie cum sunt titluri de stat in valuta si
depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea
exercitiului financiar (765).
In creditul contului 508 "Alte investitii financiare pe
termen scurt si creante asimilate" se inregistreaza:
- valoarea altor investitii financiare pe termen scurt
si creante asimilate cedate (512, 531, 664);
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente
altor valori de trezorerie cum sunt titluri de stat in valuta
si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea
exercitiului financiar sau lichidarea lor (665).
Soldul contului reprezinta valoarea altor investitii
financiare pe termen scurt si creante asimilate existente.
Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru
investitii financiare pe termen scurt"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor
de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt
cumparate.
Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii
financiare pe termen scurt" este un cont de pasiv.
In creditul contului 509 "Varsaminte de efectuat pentru
investitii financiare pe termen scurt" se inregistreaza:
- valoarea datorata pentru investitii financiare pe
termen scurt cumparate (501, 502, 503, 505, 506, 508).
In debitul contului 509 "Varsaminte de efectuat pentru
investitii financiare pe termen scurt" se inregistreaza:
-valoarea achitata a investitiilor financiare pe
termen scurt cumparate (512, 531).
Soldul contului reprezinta valoarea datorata pentru
investitiile financiare pe termen scurt cumparate.
          Conturile amintite, cu exciptia celui de
varsaminte, au mai multe trasaturi comune, dintre care
se retin:
          - au functia contabila de activ;
          - sunt conturi de bilant, putand avea solduri finale
debitoare care reprezinta titlurile de plasament existente
in patrimoniul unitatii;
- se inscriu in activul bilantului contabil in grupa a
II-a "Active circulante", in subgrupa a II-a "Alte active";
 - soldurile finale debitoare, diminuate cu soldul
creditor al contului 590 "Provizioane pentru deprecierea
titlurilor de plasament" se inscriu intr-un singur post
bilantier, denumit "Titluri de plasament".
In vederea organizarii contabilitatii titlurilor de
plasament se utilizeaza totodata contul corespunzator de
provizioane amintit mai sus, care functioneaza dupa
regulile generale privind conturile de aceeasi natura.
Exemplu:
Se rascumpara 300 de actiuni de catre societatea
comerciala emitenta, referitor la care se cunosc:
-valoarea nominala unitara de 2 lei, deci in total
600 lei;
-costul unitar de achizitie de 1.7 lei rezultand un
total de 510 lei;
-actiunile sunt rascumparate cu decontare imediata
din contul de disponibil pentru suma de 300 lei si cu
decontare ulterioara pentru 210 lei;
-rascumpararea se face prin intermediul unei unitati
specializate careia I se  datoreaza un comision de 10%
din costul de achizitie;
-100 de actiuni se anuleaza;
-200 de actiuni se revand angajatilor proprii, la
pretul unitar de 1.6, atat cu incasare imediata in numerar
(50 de actiuni), cat si cu decontare ulteriora (150 de
actiuni);
-diferenta de minus intre costul de achizitie (mai
mare) si pretul de vanzare (redistribuire) este de 1 lei/
actiune, deci in total 20 lei.
Pe baza datelor de mai sus se inregistreaza
operatiile economice care se prezinta in continuare.
a. Rascumpararea actiunilor, folosindu-se borderoul
acestora si extrasul de cont:
502                       =                           %                      
    510
Actiuni
proprii                                              5121                      3
00
                                                Conturi la banci in lei
509                                   
                   
     210
Varsaminte de efectuat
Pentru titluri de plasament
b.     Evidentierea pe baza facturii, a comisionului
datorat unitatii intermediare:
 622                       =                           401                    
   51
Cheltuieli
privind                                          Furnizori
Comisioanele si onorariile
c.     Plata in numerar, conform registrului de casa,
a actiunilor achizitionate cu decontare ulterioara:
509                       =                           5311                  
    210
Varsaminte de efectuat                        Casa in lei
Pentru titluri de
Plasament
d.     Anularea actiunilor, pe baza actelor legale de
modificare a capitalului si a notei de
contabilitate:
1012                      =                           %                     
     200
Capital subscris
varsat                                  502                       170
                                                          Actiuni proprii
1068                                 
                 
            30
 Alte rezerve
e.     Revanzarea actiunilor, folosindu-se borderoul
acestora, registrul de casa si nota de contabilitate:
%                          =                           502                   
    340
5311                                         Actiuni
proprii                    80
Casa in
lei                                                                                       
   
456                                                                              
                   
                   
                   
                   
                   
                   
           240
Decontari cu asociatii
Privind capitalul
664                                                                              
                 
                 
                 
                 
                  
                 
                 
             2
0
Cheltuieli privind titlurile
De plasament cedate
CAP IV . CONTABILITATEA OPERATIILOR
EFECTUATE PRIN CONTURILE DE LA BANCI
          Operatiile de incasari si plati se efectueaza
atat in numerar, cat si prin intermediul conturilor
deschise de unitatea patrimoniala la una sau mai
multe banci, ceea ce este cunoscut sub denumirea
de decontari fara numerar sau prin virament.
          De altfel, tendinta generala este ca
decontarile in numerar sa-si piarda
treptat  popularitatea si sa fie inlocuite cu alte
mijloace de plata cunoscute sub denumirea
curenta de instrumente de plata fara numerar.
Acestea elimina dezavantajele folosirii numerarului
in sensul ca sumele mari in numerar necesita spatii
voluminoase de depozitare si prezinta riscuri de
manevrare, cum este cazul distrugerilor
accidentale, furtunilor.
          In vederea realizarii unui asemenea
deziderat s-a actualizat cadrul legislativ privind
cecul, cambia si biletul la ordin, avandu-se in
vedere standardele internationale si stadiul actual
de dezvoltare a sistemului de plati din tara noastra.
          Conturile deschise la banci asigura
efectuarea categoriilor de operatii care se refera la:
valorile de incasat, cum sunt cecurile si efectele
comerciale depuse la banci, disponibilitatile in lei si
in devize, creditele bancare pe termen scurt,
precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si
creditelor bancare.
          Pentru fiecare din categoriile de operatii
amintite se utilizeaza cate un cont sintetic de
gradul I si II, asa cum se prezinta in continuare, in
ordinea in care sunt simbolizate in Planul general
de conturi, in grupa 51 "Conturi la banci".
4.1            CONTABILITATEA
VALORILOR DE INCASAT
In categoria valorilor de incasat sunt incluse
efectele comerciale remise spre incasare, inclusiv
spre scontare.
Organizarea contabilitatii valorilor de incasat
se realizeaza cu ajutorul contului sintetic cu
aceeasi denumire si simbolul 511, care se dezvolta
in urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 5112
"Cecuri de incasat", 5113 "Efecte remise spre
scontare". Aceste conturi de bilant au functia
contabila de activ si implicit solduri finale debitoare,
care reprezinta valoarea  cecurilor si a efectelor
comerciale depuse la banca spre incasare,
inscriindu-se intr-un singur post bilantier cu
denumirea  "Valori de incasat", existent in grupa
activelor circulante.
In ceea ce priveste valorile de incasat si in
speta efectele comerciale, unde se incadreaza
cecul, cambia si biletul la ordin, apreciem ca este
util sa prezentam aspectele mai importante prin
care acestea se caracterizeaza.
Cecul este un instrument de plata utilizat de
titularii de conturi bancare cu disponibil creat din
vanzari sau credite. El reprezinta o instructiune
scrisa, sub forma unui formular special, data unei
banci de a plati unui tert sau insusi emitentului
valoarea pentru care este emisa (mentionata).
In procesul circulatiei cecului sunt puse in
legatura trei persoane si: tragatorul, trasul si
beneficiarul. Tragatorul sau emitentul creeaza
instrumentul de plata, prin procurarea de la banca,
pe baza de cerere si in masura existentei
disponibilului in contul sau, a unui carnet de cecuri
in alb, cu un anumit numar de file. Ulterior, pe baza
fiecarei file de cec completata, da ordin
neconditionat bancii, care se afla in pozitia de tras,
sa plateasca la prezentare o suma determinata
unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in
pozitie de beneficiar.
 Posesorul carnetului de cecuri completeaza o
fila de cec, o semneaza si o preda beneficiarului,
care o prezinta bancii sale spre incasare, scadenta
fiind la vedere, iar cecul completat poate fi si la
purtator, nefiind necesar sa fie acceptat.
Cecul, prin forma sa, nu reprezinta un act de
comert, insa este incadrat in legislatia referitoare la
cambie, desi in realitate este tratabil in contextul
operatiilor de banca.
Cambia este ordinal dat de o anumita
persoana in calitate de creditor , unei alte
persoane numita debitor, de a plati o anumita
suma, la o anumita data si intr-un anumit loc.
Cambia pune in legatura trei persoane: persoana
care ordona plata numita "tragator",  persoana
care va plati suma, numita "tras" si persoana care
va primi suma, numita "beneficiar". Cambia
contine urmatoarele elemente: acceptarea,
transmiterea, avalizarea, scadenta, plata, scontul
si protestul.
Acceptarea este angajamentul luat de
catre tras fata de orice posesor legitim de a plati
cambia la scadenta. Acceptarea poate
fi facultativa daca este facut oricand in cadrul
termenului de scadenta,
sau obligatorie cand tragatorul a fixat précis data
in cadrul termenului.
 Transmiterea cambiei poate fi facuta in doua
moduri: prin gir sau prin cesiune de creanta
ordinara.
Girul este actul prin care posesorul cambiei
numit girant transfera dreptul sau de creanta unei
alte persoane numita cesionar.
Avalul este angajamentul neconditionat prin
care un tert devine garant pentru obligatiile unui
co-obligat fata de cambia. Avalul se da utilizand
expresiile "pentru aval" sau pentru "garantie",
urmate de semnatura avalistului, acesta fiind
obligat sa indice persoana pentru care se da
avalul.
Scadenta este termenul in care cambia
trebuie platita, precizat prin ziua sau termenul
maxim in interiorul caruia trebuie facuta plata.
Scontul este dobanda cuvenita unitatii
bancare sub forma taxei scontului, daca scontarea
cambiei s-a efectuat inainte de scadenta.
SCONTUL = ( V.N. x Nr.Z x Rs) / Nr. Z.a.
unde:
V.N. = valoareanominala a efectuluicomercial
(cambiei )
Nr.z = numarul de zile intre termenul de
scadenta si data scontarii inainte  de scadenta.
 R.s. = rata scontului (%)
Nr. z.. a. = numarul de zile dintr-un an
(considerat 360)
Bilet la ordin este emis de debitor (client) si
reprezinta un angajament la acestuia de a plati
creditorului o anumita suma la odata fixa sau la
vedere, nefiind necesara acceptarea, cum este
cazul cambiei. Altfel spus el este subscris de un
client infavoarea furnizorului si beneficiaza de
aceleasi facilitati de circulatie si detransmitere prin
andosare ca si cambia.
Andosarea efectelor comerciale reprezinta
transformarea de catre beneficiarul titului de
valoare adreptului de creanta pe care-l detine in
favoarea unui furnizor creditor al sau in scopul
decontarii partiale sau totale a unei datorii. Astfel,
titlul de valoare in cauza este scos din portofoliu de
valori de catre cel care-l detine, aflat in situatia
dedebitor, este andosat prin indicarea (inscrierea)
noului beneficiar (furnizorului sau creditorului),
dupa care este predat acestuia.
Efectele comerciale, prin functia lor de
instrumente de credit, pot fi scontate de catre
creditor in sensul incasarii lor inainte de scadenta.
Aceasta operatie consta in aceea ca banca ii
deconteaza creditorului efectul comercial neajuns
la scadenta, creditandu-I astfel suma pentru care
este emis.
 Scontarea se efectueaza de banca prin
retinerea din valorea efectului comercial a dobanzii
si comisionului percepute, denumite scont, iar
instrumentul de credit in cauza intra in portofoliul
de valori al bancii.
Efectele comerciale amintite anterior, in
masura in care ajuns la scadenta se remit bancii
spre incasare, pe baza de borderou. In intervalul
de  timp de la depunerea la banca si pana la
incasarea lor in contul de disponibil sunt urmarite
in contabilitate cu ajutorul contului 5113 "Efecte de
incasat ", care se prezinta in continuare.
Contul 5113 "Efecte de
incasat" inregistreaza in debit efectele comerciale
primite de la clienti si depuse la banca spre
incasare, prin corespondenta cu creditul contului
413 " Efecte de primit", care a fost debitat in
prealabil prin creditul contului 411 "Clienti" si
eventual 766 "Venituri din dobanzi", atunci cand
clientul suporta o anumita dobanda.
In creditul contului analizat se
reflecta  efectele comerciale incasate, inscrise in
extrasul de cont, prin debitul contului 5121 "Conturi
la banci in lei" sau 5124 "Conturi la banci in
devize".
Soldul contului in cauza poate fi debitor si
reprezinta efectele comerciale depuse la banca
spre incasare, dar neincasate.
 Exemplu:
Se primesc si se accepta doua efecte
comerciale in sume de 300 lei si 500 lei. Primul
dintre cele doua titluri se incaseaza la scadenta,
iar ultimul devine nerecuperabil datorita
insolubilitatii clientului. Pe baza titlurilor de valoare,
a borderoului si a extrasului de cont se
inregistreaza operatiile economice care se prezinta
in continuare.
a.      primirea si acceptarea efectelor
comerciale:
413                       =                           411            
           800
Efecte de
primit                                  Clienti                  
          In cazul in care clientul datoreaza o anumita
dobanda, aceasta mareste valoarea efectului
comercial si se reflecta in creditul contului 766
"Venituri din dobanzi" prin corespondenta cu
debitul contului 403 "Efecte de platit".
          In contabilitatea clientului, pentru efectele
comerciale predate sau acceptate in favoarea
furnizorului, se debiteaza contul 401 "Furnizori"
prin corespondenta cu creditul contului 403 "Efecte
de platit".
 b.     Depunerea la banca spre incasare a
efectelor comerciale:
5113                      =                           413           
            800
Efecte de incasat                                Efecte de
primit
          In situatia in care efectul comercial se
plateste de catre client inainte de scadenta se
debiteaza contul 5121 "Conturi la banci in lei" sau
In masura in care aceasta ultima creanta  se
reactiveaza, are loc debitarea contului 411 "Clienti"
prin creditul conturilor 754 "Venituri din creante
reactivate" si 4427 "T.V.A. colectata", iar ulterior
cand se incaseaza suma cuvenita se efectueaza
debitarea contului 512 "Conturi curente la banci",
prin creditul contului 411 "Clienti".
In situatia andorsarii unui efect comercial,
beneficiarul acestuia isi stinge obligatia pe care o
are fata de furnizorul sau, transferandu-I titlul de
credit in cauza. Aceasta operatie se inregistreaza
in creditul contului 413"Efecte de primit" si debitul
contului 401 "Furnizori", analitic distinct deschis
pentru unitatea careia ii preda efectul comercial
andorsat. Noul beneficiar al efectului comercial
efectueaza inregistrarea obisnuita de primire a
unui asemenea titlu, debitand contul 413 "Efecte
de primit" prin corespondenta cu creditul contului
411 "Clienti", analitic distinct deschis pentru
unutatea predatoare aflata in situatia de  client. In
contabilitatea debitorului (trasului) nu se face nici o
inregistrare contabila deoarece datoria acestuia
ramane nemodificata si totodata inregistrata in
creditul contul "Efete de platit".
Contul 5114 "Efecte remise pentru scontare"
reflecta in debit valoarea efectelor comerciale
depuse spre scontare la banca sau la bursa de
valori, prin corespondenta cu creditul contului 413
"Efecte de primit". In credit oglindeste valoarea
efectelor comerciale scontate (vandute), prin
corespondenta cu debitul conturilor 5121 "Conturi
la banci in lei" sau 5124 "Conturi la banci in
devize", pentru suma efectiv incasata, si 667
"Cheltuieli privind sconturile acordate", pentru
scontul cedat din valoarea titlului in cauza.
Soldul este debitor si reprezinta valoarea
efectelor comerciale a caror scontare n-a fost
finalizata sau altfel spus, incasarea lor nu s-a
efectuat.
4.2             CONTABILITATEA
OPERATIILOR EFECTUATE PRIN
CONTURILE CURENTE LA BANCI
Conturile deschise la banci asigura, pe de o
parte, concentrarea disponibilitatilor banesti, iar pe
de alta parte efectuarea platilor fara numerar sau
altfel spus prin virament. Pentru urmarirea in
conatbilitate a acestor operatii se utilizeaza contul
sintetic 512 "Conturi curente la banci", care se
dezvolta in urmatoarele conturi de gradul II: 5121
"Conturi la banci in lei", 5124 "Conturi la banci in
devize" si 5125 "Sume in curs de decontare".
Conturile amintite au functia contabila de activ
implicit solduri finale debitoare, care reprezinta
disponibilitatile banesti existente in conturile de la
banci, inscriindu-se in grupa activelor circulante din
cadrul bilantului contabil.
In ceea ce priveste conturile 5121 "Conturi la
banci in lei" si 5124 "Conturi la banci in
devize" se retineparticulartatea ca pot
aveasoldcreditor atuncicandunitateapatrimoniala,
pebaza de contractincheiatcubanca, beneficiaza
de credite de trezoreriesaupentruactivitateacurenta
in vedereadiferentei in plus intreplatileangajatela
un moment dat si disponibilitatilebanestipe care le
are in cont, denumite si creditepentruplati. In
asemenea situatii soldul creditor reprezinta
creditul acordat de banca prin contul de
disponibil si in consecinta cele doua conturi in
cauza, analizate sub aspectul soldului, pot fi
incadrate in categoria conturilor bifunctionale.
In continuare se prezinta continutul economic
si principalele corespondente aferente conturilor
amintite anterior.
 Conturile 5121 " Conturi la banci in lei" si
5124 "Conturi la banci in devize" functioneaza in
mod similar, inregistrand in debit sumele in lei si
respectiv  in devize, la cursul de schimb al zilei,
aferente incasarilor prin banca, prin creditul
conturilor care arata natura incasarilor.
In creditul celor doua conturi se reflecta platile
care se efectueaza prin banca, in lei si in devize
evaluate la cursul zilei, prin debitul conturilor
corespunzatoare naturii acestora.
Dintre categoriile de incasari oglindite prin
intermediul conturilor analizate se amintesc cele
efectuate in mod frecvent si care se refera la:
- primirile de numerar din casierie (581);
- primirea creditelor pe termen lung si mediu
(162);
- incasarile de la clienti (411);
- taxa pe valoarea adaugata decontata in plus
si recuperata de la bugetul statului (4424);
- incasarea aportului la capitalul social (456);
- incasarea debitelor de la terti (461);
- incasarea cecurilor s efectelor comerciale
(511);
 - dobanzile incasate pentru disponibilitatile
banesti existente in conturile de la banci (766)
La randul lor, categoriile sau felurile de
plati efectuate in mod curent cu ajutorul conturilor
de disponibilitati prezentate anterior se refera la:
- sumele ridicate in numerar si depuse in
casierie (581);
- rambursarea creditelor pe termen lung si
mediu (162);
- achitarea datorilor catre furnizori (401, 403,
404, 405);         
- decontarea contributiei unitatii la asigurarile
sociale, inclusiv contributia salariatilor la
pensia suplimentara (431);   
- plata contributiei unitatii si a personalului la
constituirea fondului pentru ajutorul de somaj
(437);
- decontarea impozitului pe profit (441);
- decontarea taxei pe valoarea adaugata
(4423);
- virarea impozitului pe salarii (444);
- plata comisioanelor bancare (627).
Exemple:
          1.Se vand la export produse finite la pretul
total de 200 dolari. Cursul de schimb din ziua
vanzarii este de 10.800 lei, iar cel din data incasarii
de 11.000 lei. Pe baza facturii si a extrasului de
cont, se inregistreaza operatiile care urmeaza:
a.     Facturarea produselor vandute:
          411                       =                           701        
               2.160.000
Clienti                                                Venituri din
vanzarea
                                                          Produselor
finite
b.     Incasarea creantei de la clientul extern:
          5124                      =                           %          
                2.200.000
Conturi la
banci                                            411                       
2.160.000
In devize                                                      Clienti
765                                  
                
                
   40.000
                                                          Venituri din
diferente
                                                          De curs
valutar
          In cazul in care cursul de schimb din ziua
incasarii este inferior celui de la data vanzarii, se
crediteaza contul 411 "Clienti" prin debitul
conturilor 5124 "Conturi la banci in devize" si 665
"Cheltuieli din diferente de curs valutar".
          2. O societate comerciala are in contul sau
de la banca suma de 1.000 de dolari, evaluati la
10.800 lei, care se vinde integral. Pe baza
extraselor de cont si a notei de calcul se
inregistreaza operatiile financiare care se prezinta
in continuare.
a.     Depunerea valutei spre vanzare prin
licitatie la banca, in valoare de
10.800.000 lei (1.000 dolari x 10.800):
         
          581                       =                           5124      
                10.800.000
Viramente                                           Conturi la
banci
          b. Incasarea in aceeasi zi, a contravalorii
valutei vandute la cursul de
schimb de 10.800 lei, ceea ce reprezinta
10.800.000 lei:
          5121                      =                           581       
                10.800.000
Conturi la banci                                  Viramente
interne
In lei
          In situatia in care unitatea bancara percepe
un comision, acesta se retine in mod obisnuit,
reflectandu-se in creditul contului 5121 "Conturi la
banci in lei", prin corespondenta cu debitul contului
627 "Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate".
         
4.3             CONTABILITATEA
CREDITELOR PE TERMEN SCURT SI
A DOBANZILOR AFERENTE
Creditele pe termen scurt, precum si dobanzile
aferente se urmaresc in contabilitate cu ajutorul
unor conturi sintetice distincte incadrate in grupa
51 "Conturi la banci" din cadrul clasei a 5-a
"Conturi de trezorerie" deoarece reprezinta
elemente strcturale ale pasivelor de trezorerie.
Pentru dobanzile aferente creditelor acordate de
banci prin conturile curente, asa cum s-a
prezentat in paragraful anterior, se utilizeaza
contul 518 "Dobanzi", iar pentru creditele distincte,
cu destinatie stabilita prin contractele incheiate cu
banca, pentru activitatea de productie, comert,
servicii, cu termen de rambursare de maxim un
an, se foloseste contul 519 "Credite bancare pe
termen scurt", conturi care se analizeaza in mod
succint.
Contul 518 "Dobanzi" este bifunctional si are
in structura sa doua conturi sintetice de gradul II si
anume: 5186 "Dobanzi de platit", de pasiv si 5187
"Dobanzi de incasat", de activ.
Contul 5186 "Dobanzi de platit" oglindeste in
credit dobanzile datorate pentru creditele primite
de la banca direct in conturile curente, prin debitul
contului 666 "Cheltuieli privind dobanzile". In
debit reflecta dobanzile datorate si platite, prin
creditul contului 5121 "Conturi la banci in
lei". Soldul poate fi creditor si reprezinta dobanzile
calculate de unitate ca fiind datorate, dar neplatite.
Contul 5187 "Dobanzi de
incasat" inregistreaza in debit dobanzile cuvenite
unitatii patrimoniale, la sfarsitul perioadei de
gestiune si indeosebi la incheierea exercitiului,
pentru disponibilitatile din conturile curente, prin
creditul contului 766 "Venituri din dobanzi". In
credit se reflecta, in perioada de gestiune
urmatoare dobanzile pe care unitatea le primeste
de la banca, prin debitul contului 5121 "Conturi la
banci in lei". Soldul este debitor si reprezinta
dobanzile pe care unitatea, la sfarsitul perioadei
de gestiune, le are de primit de la banca.
Exemple:
1.     Pe baza notei de calcul, intocmita la
sfarsitul perioadei de gestiune,
se inregistreaza dobanda datorata bancii pentru
creditele acordate de aceasta direct in conturile
curente si nedecotata, in suma de 75 lei.
          666                       =                           5186      
                75
Cheltuieli privind                                         
Dobanzile                                           Dobanzi de
platit
2.     In perioada de gestiune urmatoare, pe
baza ordinului de plata si a extrasului de
cont, se inregistreaza plata dobanzii datorate
bancii:
          5186                      =                           5121     
                 75
Dobanzi de platit                                Conturi la
banci in lei
 3.     La sfarsitul perioadei de gestiune, pe baza
notei de calcul, se
inregstreaza dobanda cuvenita unitatii patrimoniale
pentru disponibilul din conturile curente si
neincasata de la banca, in suma de 50 lei.
5187                      =                           766           
            50
Dobanzi de incasat                             Venituri din
dobanzi
          4. In primele zile ale perioadei de gestiune
urmatoare, unitat ea bancara efectueaza calculul
necesar si stabileste ca datoreaza unitatii
patrimoniale, pentru disponibilul din conturile
curente o dobanda de 52 lei, facand viramentul
necesar si inscriind operatia in extrasul de cont:
          5121                      =                           %          
                52
Conturi la
banci                                            5187                      
50
In lei                                                  Dobanzi de
incasat
                                                          766            
             2
                                                          Venituri din
dobanzi
In situatia in care dobanda calculata de banca
este mai mica decat cea stabilita de unitatea
patrimoniala se debiteaza conturile 5121 "Conturi
la banci in lei", pentru suma efectiv primita, si 666
"Cheltuieli privind dobanzile", pentru diferenta
determinata in plus de unitate, prin corespondenta
cu creditul  contului "Dobanzi de incasat".
Contul 519 "Credite bancare pe termen scurt"
este de pasiv si este structurat in urmatoarele
conturi sintetice de gradul II: 5191 "Credite
bancare pe termen scurt", 5192 "Credite bancare
pe termen scurt nerambursate la scadenta", 5193
"Credite externe guvernamentale", 5194 "Credite
externe garantate de stat", 5195 "Credite externe
garantate de banci", 5196 "Credite de la trezoreria
statului", 5198 "Dobanzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt".
Conturile sintetice de gradul II amintite mai
sus, cu exceptia celui privind dobanzile (5198),
functioneaza in mod similar, reflectand in
credit datoria creata din creditele pe termen scurt
sau pentru nevoi temporare primite de unitate, prin
debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei" sau
5124 "Conturi la banci in devize". In debit se
oglindesc creditele pe care unitatea patrimoniala le
ramburseaza, prin creditul conturilor de
disponibilitati (5121 sau 5124). Soldul este creditor
si reprezinta creditele pe termen scurt
nerambursate.
In ceea ce priveste conturile 5191 "Credite
bancare pe termen scurt" si 5192 "Credite bancare
pe termen scurt nerambursate la scadenta" se
mentioneaza ca pot intra in corespondenta directa
in sensul ca primul se poate debita prin
corespondenta cu creditul celui de al doilea si
aceasta atunci cand unitatea nu-si poate rambursa
la scadenta creditul primit sau ratele acestuia.
Contul 5198 "Dobanzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt" oglindeste in
credit dobanda datorata bancii pentru creditele
primite pentru nevoi temporare, prin debitul
contului 666 "Cheltuieli privind dobanzile". In
debit reflecta dobanda platita bancii, prin
corespondenta cu creditul contului 512 "Conturi
curente la banci". Soldul poate fi creditor atunci
cand unitatea patrimoniala are obligatii fata de
banca (dobanda datorata si nedecontata)
referitoare la dobanda aferenta creditelor pe
termen scurt.
Exemple:
1.     Se contabiliteaza creditul pe termen scurt
acordat de banca in suma
de 2500 lei si consemnat in extrasele de cont:
          5121                      =                           5191     
                 2,500
Conturi la banci                                  Credite
bancare pe 
In lei                                                  termen scurt
        2. La scadenta din rata de 5.000.000 lei
datorata bancii din creditul primit se ramburseaza
numai 3.000.000 lei, iar diferenta de 200 se trece
la credite restante cu dobanda majorata care este
nedeductibila fiscal:
        5191                      =                           %           
               500
Credite
bancare                                           5121                 
     300
Pe termen scurt                                 Conturi la
banci
                                                                  In lei
5192                                
                   
   200
                                                          Credite
bancare pe termen
                                                          scurt
nerambursate la scadenta
3. Pe baza notei de calcul, se contabilizeaza
obligatia de 40 lei care
reprezinta dobanda aferenta creditului pe termen
scurt primit de la banca:
          666                       =                           5198      
                40
Cheltuieli privind                                 Dobanzi
aferente
Dobanzile                                           creditelor
bancare pe
                                                          Termen scurt
          4. Se inregistreaza decontarea dobanzilor
datorate, de 40 lei, si a creditului restant in suma
de 200 lei, sume inscrise in extrasele de cont:
          %                          =                           5121      
                240
5198                                                                           
                           Conturi la
banci in lei         40
Dobanzi aferente
Creditelor bancare
Pe termen scurt
5192                                                                           
                   
                   
                   
                   
                   
                   
         200
Credite bancare pe
Termen scurt
Nerambursate la
Scadenta
          Creditele in valuta se inregistreaza prin
intermediul contului 5124 "Conturi la banci in
devize". Totodata, se retine ca dobanda ce se
deconteaza in luna la care se refera se reflecta in
creditul contului de disponibil (512) si debitul
contului privind cheltuielile cu dobanzile (666).
CAP V . CONTABILITATEA
OPERATIILOR IN NUMERAR SI A
ALTOR VALORI DE TREZORERIE
 
 Operatiile de incasari si plati in numerar, in lei
si in valuta, se efectueaza cu respectarea
regulamentului operatiilor de casa si a
regulamentelor emise de Banca Nationala a
Romaniei, fiind urmarite in contabilitate cu ajutorul
contului 531 "Casa", care se dezvolta in doua
conturi sintetice de gradul II si anume: 5311 "Casa
in lei" si 5314 "Casa in devize".
Prin intermediul casieriei unitatii patrimoniale
se gestioneaza si alte valori de trezorerie, asimilate
lichiditatilor in numerar, care se reflecta in
contabilitate prin intermediul contului 532 "Alte
valori", incadrat in grupa 53 "Casa" din cadrul
clasei a 5-a a Planului general de conturi,
denumita "Conturi de trezorerie". Acest cont se
dezvolta in patru conturi sintetice de gradul II, dupa
cum urmeaza: 5321 "Timbre fiscale si postale",
5322 "Bilete de tratament si odihna", 5323 "Tichete
si bilete de calatorie" si 5328 "Alte valori".
Conturile amittite au functia contabila de activ
si implicit solduri debitoare, care reprezinta
disponibilitatile banesti si alte valori existente in
casierie, solduri care se inscriu in grupa activelor
circulante din cadrul bilantului contabil.
In continuare se prezinta continutul economic
si principalele corespondente aferente conturilor
de mai sus.
 Conturile 5311 "Casa in lei" si 5314 " Casa in
devize" functioneaza in mod similar, inregistrand in
debit sumele in lei si in valuta evaluata la cursul de
schimb al zilei, aferente incasarilor efectuate in
numerar, prin creditul conturilor corespunzatoare
naturii incasarilor.
In creditul conturilor analizate se oglindesc
platile care se efectueaza prin casierie, in lei si in
devize evaluate la cursul zilei, prin debitul
conturilor care arata natura platilor.
Dintre categoriile de incasari in numerar se
amintesc cele care se efectueaza in mod frecvent,
dupa cum urmeaza:
-         sume ridicate in numerar de la banca
(581);
-         plusuri de inventar la unitati privatizate
(7718);
-      incasari de la clienti in limita unui anumit
plafon, pentru livrari de produse, marfuri, materiale
si prestari servicii (411);
-      avansuri primite de la clienti pentru diverse
livrari ulterioare (419);
-      avansuri de trezorerie neconsumate si
restituite (542);
 -      incasari din vanzarea marfurilor in numerar
(707 si 4427).
        Categoriile de plati efectuate in mod curent
prin intermediul casieriei se prezinta astfel:
-depuneri de numerar la banca (581);
-plati catre furnizori, in limita unui anumit
plafon, pentru aprovizionari de imobilizari, marfuri
si materiale, precum si pentru lucrari si servicii
asigurate de terti (401, 404);
-salarii platite personalului (421);
-ajutoare materiale si protectie sociala achitate
angajatilor (423);
-avansuri spre decontare sau de trezorerie
acordate in numerar (542).
        Exemple:
1. Pe baza registrului de casa si a
documentatiei justificative anexate, cum sunt:
cecul de numerar, chitanta pentru incasari de la
clienti, debitori, centralizatoare - monetare pentru
vanzari de marfuri cu amanuntul, se inregistreaza
urmatoarele operatii de incasari in lei:
- ridicarea de numerar de la
banca                           100
-incasarea creantei de la beneficiarul
 produselor
livrate                                                   20
- incasarea unui debit de la
terti                               15
-incasari din vanzari de marfuri cu amanuntul,
exclusiv taxa pe valoare
adaugata                            200
-T.V.A. aferenta vanzarilor de marfuri cu
Amanuntul                                                           
    38
-plus de inventar constatat la inventariere
la unitatea cu capital de
stat                                        4
5311                      =                           %             
   377
Casa in
lei                                          581              100
                                                Viramente
interne
411                                  
      20
                                                                   Clienti
 461                                  
      15
                                                          Debitori
diversi
707                                  
 200
                                                          Venituri din
                                                          Vanzarea
marfurilor
4427                                
   38
                                                          T.V.A.
colectata
                                                                   668         
         4
                                                          Alte cheltuieli
                                                          Financiare
2.  Se inregistreaza operatiile de plati inscrise
in registrul de casa si in documentele justificative
adecvate (foaie de varsamant pentru numerar
depus la banca, chitante primite de la terti pentru
diverse plati, state de salarii), astfel:
        - depunerea de numerar la
banca                             150
-plata unui furnizor pentru aprovizionari cu
materiale                                                             
     24
- plata salariilor nete cuvenite
angajatilor                    86
-achitarea indemnizatiilor suporatate din
contributia unitatii la asigurarile
sociale            10
- acordarea unui avans spre
decontare                        5
%                          =                           5311         
   275
581                                           Casa in
lei              150
Viramente
interne                                                                     
401                                                                             
                         
                         
                         
                         
       24
Furnizori                                                                    
                                           421                                 
            86
          Personal
Remuneratii datorate
423                                                                             
                         
                         
                         
                         
       10
Personal - ajutoare
Materiale datorate
542                                                                             
                        
                        
                        
                        
             5
Avansuri de
trezorerie                                                                   
                                           
          3. La sfarsitul lunii decembrie 2004, cu
prilejul incheierii exercitiului, se reevalueaza cei 40
de dolari existenti in casierie la cursul zilei de 220
lei, rezultand o diferenta favorabila de curs valutar
de 8 lei.
          5314                      =                 765                 
        8
          In urma acestei ultime inregistrari contabile,
valuta existenta in cont este reflectata la cursul de
reerinta al Bancii Nationale a Romaniei de la dat
de 31 decembrie 2004.
 
CAP VI . CONTABILITATEA ACREDITIVELOR
SI AVANSURILOR DE TREZORERIE
          Acreditivele reprezinta o forma de decontare
care consta in rezervarea disponibilitatilor banesti,
in lei sau in devize, intr-un cont bancar distinct, la
dispozitia unui furnizor, in vederea efectuarii
platilor pe masura livrarii marfurilor, executarii
lucrarilor sau prestarii serviciilor.
          Acreditivul se deschide la cererea
furnizorului, atunci cand, in mod repetat, clientul
intarzie sa-si deconteze obligatiile. El are un
anumit disponibil banesc, convenit cu furnizorul, un
termen de valabilitate si un singur beneficiar,
urmarindu-se in contabilitate cu ajutorul
contului 541 "Acreditive", care contine doua
conturi sintetice de gradul II si anume 5411
"Acreditive in lei" si 5412 "Acreditive in devize".
          Se pot deschide mai multe feluri de
acreditive, fapt pentru care se impune clasificarea
acestora dupa mai multe criterii, astfel:
a.   Dupa obiectul de activitate acreditivul
poate fi commercial, adica pentru vanzari de
bunuri si necomercial, adica pentru alte activitati, in
general pentru prestari servicii.
b.   Dupa locul de deschidere acreditivele pot
fi: acrditive deschise in tara cumparatorului,
acreditive deschise in tara vanzatorului, acreditive
deschise intr-o alta tara.
c.  Dupa clauzele cuprinse, acreditivele se
impart in: acreditiv comercial transferabil, care
consta in faptul ca sumele inscrise pot fi utilizate si
pentru plata altor furnizori indicate de
beneficiar, acreditiv documentar
netransferabil, in care de sumele inscrise
beneficiaza numai persoana care a deschis
acreditivul; acreditiv pentru livrari esalonate, in
care acreditivul se deschide esalonat si platile se
fac esalonat numai dupa livrarea unui lot de marfa.
d.  Dupa caracterul sau, acreditivul poate
fi: nerevocabil, atunci cand se modifica numai cu
acordul partenerilor interesati si revocabil atunci
cand acesta poate fi inchis, sau retras, la
solicitarea platitorului.  
          Avansurile de trezorerie se refera la sumele
depuse la banci, precum si cele in numerar puse la
dispozitia personalului si a tertilor, persoane
juridice sau fizice imputernicite de unitate in
vederea efectuarii unor plati in favoarea acesteia
pentru procurarea de bunuri, decontarea unor
lucrari sau servicii, deplasari in interes de serviciu
la reuniuni, congrese, expozitii sau in alte scopuri.
Ele se reflecta in contabilitate cu ajutorul
contului 542 "Avansuri de trezorerie".
          In continuare se prezinta continutul
economic si principalele corespondente privind
conturile amintite.
          Contul 541 "Acreditive" are functia
contabila de activ si inregistreaza in debit atat
sumele rezervate in conturi bancare la dispozitia
tertilor, cat si diferentele favorabile de curs valutar
aferente soldului in devize existent la incheierea
exercitiului, prin creditul conturilor 581 "Viramente
interne" si respectiv 765 "Venituri din diferente de
curs valutar".
          In creditul contului analizat se oglindesc
sumele platite tertilor precum si diferentele
nefavorabile de curs valutar aferente soldului in
devize existent la sfarsitul anului financiar, prin
debitul conturilor 401 "Furnizori" si 404 "Furnizori
de imobilizari" si respectiv 665 "Cheltuieli din
diferente de curs valutar". Totodata, se crediteaza
la incetarea valabilitatii acreditivului, cu sumele
virate in conturile de disponibilitati, prin debitul
contului 581 "Viramente interne".
          Soldul contului analizat poate fi debitor
atunci cand unitatea dispune de mijloace banesti in
conturile de acreditive deschise la banci.
          In ceea ce priveste acreditivele deschise in
devize se retine faptul ca se au in vedere si
aspectele referitoare la evaluarea operatiilor de
incasari si plati si a disponibilului din cont si implicit
a diferentelor de curs valutar care se stabilesc,
operatiuni care se efectueaza si se reflecta in
contabilitate dupa metodologia prezentata anterior
in legatura cu utilizarea conturilor 5124 "Conturi la
banci in devize" si 5314 "Casa in devize"
          Exemple:
          1. Se deschide un acreditiv de 1200 lei
pentru un furnizor al uniatii, iar pe baza extraselor
de cont se efectueaza inregistrarile contabile:
            581                     =                           5121      
                1,200
          Viramente interne                      Conturi la
banci
                                                                   In lei
           5411                    =                           581        
               1,200
          Acreditive in lei                         Viramente
interne
          2. Din acreditivul deschis se deconteaza
obligatia fata de furnizor in suma de 1,160 lei, ceea
ce se inregistreaza astfel:
          401                       =                          5411       
               1,160
          Furnizori                                   Acreditive in
lei
          Contul 542 "Avansuri de trezorerie" este
de activ si reflecta in debit sumele virate in conturi
la banci sau acordate in numerar administratorilor
sau altor persoane fizice sau juridice, imputernicite
de unitatea patrimoniala sa efectueze plati in
favoarea sa, prin creditul contului 512 "Conturi
curente la banci" sau 531 " Casa". In credit se
oblindeste avansurile care se justifica pe baza
documentelor de plati prezentate de administratori
sau alte persoane fizice sau juridice, prin debitul
conturilor care arata natura platilor efectuate,
dintre care se amintesc: 300 "Materii prime", 301
"Materiale consumabile", 371 "Marfuri", pentru
aprovizionarile cu valori materiale cu plata
imediata, 623 "Cheltuieli de protocol, reclama si
publicitate", 624 "Cheltuieli cu transport de bunuri
si de personal", 625 "Cheltuieli cu deplasari,
detasari si transferari", pentru cheltuieli cu
asemenea destinatii, 531 "Casa", cu sumele
neconsumate si restituite, 665 "Cheltuieli din
diferente de curs valutar", cu diferentele de curs
valutar determinate cu ocazia lichidarii avansurilor
de trezorerie. Soldul poate fi debitor, reprezentand
avansurile acordate si nejustificate de beneficiarii
acestora.
          In legatura cu organizarea contabiliatii
avansurilor de trezorerie acordate in numerar
mentionam ca nu este necesar sa se utilizeze
contul 581 "Viramente interne". Acest cont, asa
cum prevede Regulamentul contabil, este justificat
sa se utilizeze numai pentru operatiunile de
transferuri de disponibilitati banesti intre conturile
de la banci ale aceleiasi unitati si intre acestea si
casieria proprie. Totodata, apreciem ca nu se
impune utilizarea contului in cauza nici in cazul
acordarii de avansuri prin viramente interne in
conturile de la banci intrucat aceste conturi, in mod
normal, apartin administratorilor unitatii
patrimoniale, nefiind conturi curente ale acesteia,
ceea ce este confirmat este faptul ca evidenta lor
se organizeaza cu ajutorul contului 542 "Avansuri
de trezorerie" si nu prin intermediul contului 512
"Conturi curente la banci".
          Exemple:
          1. Pe baza registrului de casa si a dispozitiei
de plata catre casierie, se inregistreaza acordarea
unui avans de trezorerie in suma de 315 lei:
          542                       =                           5311      
                315
Avansuri de trezorerie                         Casa in lei
2.  Se justifica avansul de trezorerie acordat
anterior, cu tichete de calatorie, achitante de
cazare si diurna legala, in valoare totala de 312 lei,
iar diferenta neconsumata de 3 lei se restituie la
casierie, fiind inscrisa in registrul de casa si
decontul de cheltuieli:
          %                          =                           542        
               315
625                                                                             
                              Avansuri
de trezorerie      312
Cheltuieli cu deplasari,
Detasari si transferari
5311                                                                           
                 
                 
                 
                 
                 
                  
                 
            3
Casa in lei
         
CAP VII. CONTABILIATEA VIRAMENTELOR
INTERNE
          O categorie distincta de operatii de natura
contabila o constituie cele privind viramentele
interne sau altfel spus transferurile de
disponibilitati banesti efectuate intre conturile de al
banci, precum si intre aceste ultime conturi si
casieria unitatii patrimoniale. Fiecare din aceste
operatii de trezorerie se inregistreaza in cate doua
registre auxiliare, unul aferent contului din care se
face virarea sumei, iar celalalt pentru contul in care
se depune suma virata, insa cele doua momente
nu coincid in timp. Intre momentul virarii sumei, pe
baza de documente justificative, si cel privind
consemnarea ei in contul unde s-a dispus
transferul intervine un anumit interval de timp,
ceea ce nu permite inregistrarea operativa a
operatiei efectuate.
          Totodata, se retine si faptul ca exista un
anumit risc privind contabilizarea dubla a
viramentelor efectuate in sensul inregistrarii lor atat
pe baza de documente de virare (de transferare
dintr-un cont), cat si a celor in care s-a consemnat
intrarea sau primirea sumelor pentru care s-a
dispus transferul.
          In vederea eliminarii acestor neajunsuri se
utilizeaza contul  581 "Viramente interne", care
are functia contabila de activ. Acest cont se
debiteaza in momentul dispunerii efectuarii
viramentului sau transferului sumelor dintr-un cont
de trezorerie in alt cont, de asemenea, de
trezorerie, prin creditul urmatoarelor conturi: 512
"Conturi curente la banci", 531 " Casa" si 541
"Acreditive".
          In creditul contului analizat se reflecta
efectuarea propriu-zisa a transferului si implicit
consemnarea acestuia in documente adecvate
(extrase de cont, registre de casa), prin creditul
conturilor de trezorerie de mai sus.
          Contul analizat, de regula, nu prezinta sold,
ceea ce denota ca toate sumele care se vireaza
trebuie sa fie inregistrate in conturile pentru care s-
a dispus transferul.
          Exemple:
          1. Pe baza registrului de casa si a chitantei -
foaie de varsamant, se inregistreaza depunerea la
banca a sumei de 300 lei:
          581                       =                           5311      
                300
Viramente interne                                Casa in lei
          2. In ziua urmatoare, pe baza extrasului de
cont primit de la banca se inregistreaza intrarea
sumei de 300 lei in contul de disponibil:
          5121                      =                           581       
                300
Conturi la banci in lei                          Viramente
interne                                         Contul 581
"Viramente interne", datorita faptului ca nu prezinta
sold la incheierea exercitiului, nu se inscrie in
bilantul contabil, nefiind stabilit vreun post bilantier
in acest sens. In situatii de exceptie, cand sumele
virate in ultima zi a exercitiului n-au intrat in contul
pentru care s-a dispus transferul, se poate adopta
solutia ca soldul debitor al contului 581 "Viramente
interne" sa se mentina in contul de disponibil
bancar in sensul insumarii lui cu soldul debitor al
contului din care s-a efectuat viramentul, iar
rezultatul obtinut sa se inscrie la postul bilantier
corespunzator acestui ultim cont.