Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Probleme de Matematica - Clasa VI
Probleme de Matematica - Clasa VI
ediţie electronică
MATEMATICÃ
exerciţii şi probleme pentru clasa a VI-a
ediţie electronică
Algebră
Geometrie
Copyright 2013, 2008, 2007 Editura CABA
Toate drepturile sunt rezervate. Nicio parte
din această carte nu poate fi reprodusă Referenţi ştiinţifici:
sau transmisă în orice formă sau prin orice prof. gr. I Constantin Apostol,
mijloace fără acordul prealabil scris al Editurii Râmnicu Sãrat
CABA. Culegere:
ISBN electronic Oana Georgescu
978-973-7672-89-6 Tehnoredactare:
Daniel Anastasiu, Cãtãlin Tuþã
Redactare:
Sorin Cernescu, Marius Bucur
Copertã:
Daniel Anastasiu
Ilustraþie copertã:
Elisabeta Gedö
Seria: Bun la mate
e-Mate VI
e-00006
Format 16,5 × 23,5 cm
Publicat: ianuarie 2013
site: www.edituracaba.ro
e-mail: comenzi@edituracaba.ro
adresă poştală: OP 39 – CP D4, cod 021711
sector 2, Bucureºti
Cuprins
AlgebrÃ
1 Mulţimea numerelor Naturale
1.1. Operaţii cu numere naturale; reguli de calcul cu puteri ......................................10
1.8. Multipli comuni ai două sau mai multor numere naturale; c.m.m.m.c. ��������������� 28
Evaluare............................................................................................................................ 31
5
2 MULŢIMEA NUMERELOR RAŢIONALE POZITIVE
Fracţii echivalente; fracţie ireductibilă. Noţiunea de număr raţional.
2.1.
Forme de scriere a unui număr raţional������������������������������������������������������������������ 34
3 Rapoarte şi proporţii
3.1. Rapoarte��������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 60
Evaluare �������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 84
6
4 Numere întregi
Mulţimea numerelor întregi ; opusul unui număr întreg;
4.1.
reprezentarea pe axa numerelor ����������������������������������������������������������������������������� 88
Geometrie
1 DREAPTA
7
2 Unghiuri
2.5. Unghiuri opuse la vârf. Unghiuri în jurul unui punct ������������������������������������������ 134
Evaluare ������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������ 137
3 Congruenţa triunghiurilor
TRIUNGHIUL: definiţie, elemente, tipuri de triunghiuri. Perimetrul şi
3.1.
semiperimetrul triunghiului. Unghi exterior unui triunghi ��������������������������������� 142
4 Perpendicularitate
8
Bisectoarea unui unghi; proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi;
4.6. construcţia bisectoarei unui unghi cu rigla şi compasul;
concurenţa bisectoarelor unghiurilor unui triunghi ������������������������������������������� 170
5 Paralelism
5.1.
Drepte paralele (definiţie, notaţie); construirea dreptelor paralele prin translaţie.
Axioma paralelelor ��������������������������������������������������������������������������������������������������� 174
9
mulţimea numerelor
1 NATURALE
prof. Dana Radu ºi Eugen Radu
Noţiuni teoretice
Pentru a, m, n numere naturale (a ≠ 0), avem: (am) = am · n.
n
Deci, puterea unei puteri a unui număr natural este o putere a acelui număr în care
exponentul este produsul exponenţilor.
1. Scrieţi sub formă de putere cu baza 2:
a) (23)4; b) (25)6; c) (23)8; d) (278)0;
e) (27)11; f) 49; g) 48; h) 87;
i) 83; j) 166; k) 327; l) 322;
m) 422; n) (47)2; o) (43)4; p) (82)3;
3 3 32
r) (16 ) ; s) 2 .
2. Scrieţi sub formă de putere cu baza 3 următoarele puteri:
a) (33)4; b) (35)6; c) (30)8; d) (38)2;
1 2
e) (9 ) ; 9
f) 9 ; 7
g) 9 ; h) 273;
i) 276; j) 817; k) (817)2; l) (93)4;
m) (92)3; n) (813)3.
3. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
2
a) „ 23 = (23)2“; b) „(33)2 = (32)3“;
c) „(52)3 = 56“; d) „(46)2 = 224“;
e) „(93)2 = (33)6“; f) „48 = (28)2“.
4. Ştiind că 3x = a , calculaţi în funcţie de a următoarele puteri de numere naturale:
a) 32x; b) 32x + 2;
c) 33x + 3; d) 32x + 1;
e) 9 ;
x f) 9x + 1;
g) 27x + 1.
5. Ştiind că 5x = a, calculaţi în funcţie de a următoarele puteri:
a) 5x + 1; b) 52x + 2;
c) 25x + 1; d) 252x + 1;
e) 125x; f) 125x + 1.
Noţiuni teoretice
Pentru a, b, n numere naturale; a, b ≠ 0, avem:
(a · b)n = an · bn
(a : b)n = an : bn
Deci, puterea unui produs este egală cu produsul puterilor, respectiv puterea unui cât
este egal cu câtul puterilor.
1. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
a) „610 = 210 · 310“; b) „25 · 55 = 105“;
c) „43 · 53 = 203“; d) „43 + 53 = 93“;
e) „248 = 68 · 48“; f) „57 · 3 = 217“.
2. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
a) „610 = 1810 : 310“; b) „255 : 55 = 255“;
c) „403 : 53 = 83“; d) „143 − 53 = 93“;
e) „48 = 168 : 4“; f) „157 : 37 = 50“.
3. Calculaţi:
a) (23 · 53) : (22 · 5); b) (43 · 53) : (22 · 52);
c) (73 · 153) : (72 · 53); d) (24 · 33)2 : (22 · 35);
e) (33 · 24)3 : (22 · 3)5; f) (73 · 53)4 : (356)2;
g) (123 : 43)7 : (92 · 3)4.
4. Aflaţi numărul de zerouri în care se termină numărul:
a) 25 · 55; b) 9 · 23 · 53;
c) 11 · 223 · 54; d) 43 · 53 · 7;
e) 23 · 153 · 42 · 53; f) (242 · 53)2 : (22 · 55);
31 4 3 2
g) (5 · 2 ) : (2 · 5) ; 5 h) 165 · 257;
i) 16 · 18 · 252.
4. Calculaţi:
a) (3 · 512 + 2 · 512) : 511;
b) (106 − 105) : (105 − 104);
c) ( 22 · 3 · 73)10 : ( 220 · 310 · 730);
d) 20062006 – 20062005 · 2005 – 20062005;
e) 19963 − 19962 · 1995 − 1996 · 1995 − 1996;
f) 7710 – 779 · 76 – 778 · 76 – 778;
g) 8681 – 8680 · 85 – 8679 · 85 – 8678 · 85 – 8678;
h) 6 · 21993 – 2 · 21994 − 21994.
5. Să se afle suma cifrelor numărului: 101997 + 2 · 101995 − 1.
6. Să se calculeze:
a) 1 + 1 + 2 + 22 + 23 – 24;
b) 1 + 20 + 21 + 22 + 23 + 24 + 25 − 26;
c) 32 + 2 · 32 + 2 · 33 + 2 · 34 + 2 · 35 + 2 · 36 − 37;
d) (1 + 2 + 22 + 23 + 24 + 25 + 26 + 27 + 28) : (29 − 1);
e) (231 + 232 + 233 + 234 + … + 236) : 231;
f) (20 + 20 + 21 + 22 + … + 299) : 2100.
7. Aflaţi restul r al împărţirii numărului natural d la numărul natural î în fiecare dintre
cazurile următoare:
a) d = 15 · 915; î = 2 · 915;
b) d = 17 · 493; î = 5 · 493;
c) d = 11 · 539; î = 2 · 538.
9. Se dau mulţimile:
A = {x ∈ N | x ∈ M15, x < 100} şi B = {x ∈ N | x ∈ M6, 15 < x 75}.
a) Enumeraţi elementele mulţimilor.
b) Calculaţi: A B; A B; A \ B; B \ A.
10. Scrieţi numărul natural mai mic decât 28, care are cel mai mare număr de divizori.
Matematicã pentru clasa a VI-a, Algebră 17
11. Determinaţi elementele mulţimilor:
A = {x ∈ N | x | 24};
B = {x ∈ N | 22x};
C = {x ∈ N | x | 36 şi x < 15};
D = {x ∈ N | x | 12 şi 3x + 1 10};
E = {x ∈ N | x – 3 | 21};
F = {x ∈ N | 27(2x + 1)}.
12. Stabiliţi dacă media aritmetică a tuturor divizorilor naturali ai numărului 24 este o
valoare naturală.
13. Fie:
A = {x ∈ N | x | 8}; B = {y ∈ N | y = 2x – 1, x ∈ A};
C = {z ∈ N | z = x2, x ∈ A}.
a) Determinaţi elementele celor trei mulţimi;
b) Efectuaţi: A B; B C; A C; B \ A.
14. Aflaţi x ∈ N astfel încât:
a) x | 2;
b) x + 3 | 15;
c) 2x – 3 | 15.
15. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
a) „Dacă 9 este un divizor al numărului natural n, atunci n este un multiplu al lui 3“.
b) „Dacă numărul natural p este multiplu al lui 5, atunci p este divizibil cu 10“.
16. a) Câte numere de trei cifre îl au ca divizor pe 9?
b) Câte numere de patru cifre sunt multipli ai lui 13?
17. Determinaţi mulţimile:
{
A = x ∈ N* | ∈ N ;
3
x
}
{
B = x ∈ N* |
12
x
∈N ; }
{
C = x ∈ N* \ {1}|
10
x −1
∈N . }
Noţiuni teoretice
1) 1 | a, pentru oricare a ∈ N.
2) a | 0, pentru oricare a ∈ N. Propoziţia 0 | 0 este adevărată.
3) a | a, pentru oricare a ∈ N.
4) Dacă a | b şi b | a, oricare ar fi a, b ∈ N, atunci a = b.
5) Oricare ar fi a, b, c ∈ N, a.î. a | b şi b | c are loc a | c sau ca; citim „c se divide cu a“.
Exemplu: 2 | 6 şi 6 | 18. Atunci 2 | 18.
Observăm că 18 se divide cu toţi divizorii lui 6, adică 1, 2, 3 şi 6.
6) Oricare ar fi d, a, b ∈ N a.î. d | a şi d | b are loc d | a + b şi d | a – b.
7) Oricare ar fi d, a ∈ N a.î. d | a are loc d | m · a, oricare ar fi m ∈ .
8) Oricare ar fi d, a, b ∈ a.î. d | a şi d | b are loc
d | na + nb şi d | na – nb oricare ar fi m, n ∈ .
Observaţii:
Afirmaţia „Dacă suma mai multor numere naturale se divide cu un număr natural,
atunci şi fiecare termen al sumei se divide cu acel număr natural“ este falsă.
Contraexemplu: 3 | (7 + 5) şi totuşi 3 5 şi 3 7.
Enunţul „Dacă fiecare termen al unei sume de numere naturale nu se divide cu un
acelaşi număr natural, atunci suma nu se divide cu acel număr natural“ este tot o
propoziţie falsă.
Contraexemplu: 2 3 şi 2 5 şi totuşi 2 | (3 + 5).
Vom nota cu D = mulţimea divizorilor numărului natural a, iar cu
a
Ma = mulţimea multiplilor numărului a; aceştia sunt de forma a · k, k ∈ N.
Pentru un număr natural dat, 1 şi numărul însuşi se numesc divizori improprii,
7. Arătaţi că orice număr, care fiind împărţit la 51 şi dă restul 34, este divizibil cu 17.
8. Dacă 5 | 7 · a, a ∈ N*, arătaţi că:
a) 5 | 28 · a; b) 5 | 14 · a.
9. Arătaţi că dacă a = 3x şi b = 3y, atunci x + y | a + b.
10. Arătaţi că:
a) Numărul 5n + 2 – 5n + 1 – 5n este multiplu de 19, oricare ar fi n ∈ N*.
b) Numărul 2n + 4 – 2n + 2 + 2n este multiplu de 13, oricare ar fi n ∈ N*.
11. Dacă 3 | 16x, x ∈ N*, arătaţi că 3 | x37.
12. Dacă 9 | xyz, arătaţi că 9 | n, unde n = x37 + 2y6 + 72z.
13. Demonstraţi că:
a) 384 – 224 se divide cu 5; b) 9100 – 7100 este divizibil cu 10.
14. Arătaţi că:
a) 27 | (2n + 4 + 2n + 3 + 2n + 1 + 2n); b) 31 | (52n + 1 + 25n + 1 + (5n) );
2
c) 24 | (11 · 5n – 4 · 5n + 1 + 5n + 2).
15. Aflaţi numerele de forma ab, ştiind că numărul x = 7n + 3 – 18 · 7n + 1 + ab este divizibil
cu 31.
16. Determinaţi x ∈ N, astfel încât:
a) x | 2x + 5; b) x + 1 | x + 8;
c) x + 5 | x + 8; d) x + 1 | 2x + 10.
Noţiuni teoretice
Numim număr prim un număr natural care are exact doi divizori, pe 1 şi pe el însuşi.
Numerele naturale care nu sunt prime se numesc numere compuse.
Observaţii:
Numărul 1 nu admite decât un divizor, deci nu este nici prim, nici compus.
Toate numerele prime, cu excepţia lui 2, sunt numere naturale impare.
Numărul 2 este singurul număr prim par.
Pentru a stabili că un număr este prim, se fac împărţiri succesive ale numărului
dat la numere prime luate în ordine crescătoare şi dacă nicio împărţire nu s-a făcut exact
până când câtul a devenit mai mic decât împărţitorul, atunci numărul dat este prim.
11. Descompuneţi în factori primi numerele:
a = 362 · 35 + 362; b = 442 + 552 + 332; c = (25 + 15)(25 – 15) + 152.
12. Aflaţi cel mai mic număr care înmulţit cu 351 ne dă un pătrat perfect.
13. Aflaţi x ∈ N, dacă a este un număr prim şi a2x are 17 divizori.
14. Aflaţi numărul ab, prim, ştiind că:
a) ab · ba = 1 462; b) ab · cd = 437; c) ab · cde = 3 441.
15. Aflaţi suma cifrelor numărului xyzt, dacă xy · zt = 247.
16. Aflaţi un număr de trei cifre ştiind că produsul cifrelor sale este 252.
17. Comparaţi numerele: a = 527 – 526 şi b = 2 · 341 – 5 · 340 + 339.
18. Rezolvaţi în N ecuaţia: 7x + 7x + 1 + 7x + 2 = 19 551.
19. Fie dat numărul n = 310 · 25 + 37 · 24.
a) Descompuneţi în factori primi numărul n.
b) Aflaţi cel mai mic număr a, astfel încât câtul împărţirii dintre n şi a să fie un
pătrat perfect.
20. Demonstraţi că 10 | x2005 + yn, oricare ar fi n ∈ N*, unde x = 24 şi y = 36.
Matematicã pentru clasa a VI-a, Algebră 25
Divizori comuni ai două sau mai multor numere
1.7.
naturale; c.m.m.d.c. Numere prime între ele
Noţiuni teoretice
Cel mai mare divizor comun a două numere a şi b este un număr natural d, nenul, care
are proprietăţile:
1) d | a şi d | b.
2) dacă există un alt divizor comun d1 al numerelor a şi b, d1 | a şi d1 | b atunci d1 | d.
C.m.m.d.c. a două numere a, b se notează (a; b).
Pentru aflarea c.m.m.d.c. procedăm astfel:
descompunem numerele în factori primi;
luăm toţi factorii primi comuni, o singură dată, la exponentul cel mai mic şi îi
înmulţim între ei.
▪ Dacă c.m.m.d.c. este egal cu 1, (a ; b) = 1, numerele a, b se numesc prime între
ele sau relativ prime.
Observaţii:
Două numere naturale consecutive sunt prime între ele.
Două numere impare consecutive sunt prime între ele.
▪ Având în vedere faptul că resturile ce se pot obţine prin împărţirea unui număr
natural la un alt număr natural nenul n, pot fi: 0; 1; 2; ...; n – 1 (deoarece restul este strict
mai mic decât împărţitorul), orice număr natural poate fi scris sub una dintre formele:
2n ; 2n + 1;
3n ; 3n + 1 ; 3n + 2;
4n ; 4n + 1 ; 4n + 2 ; 4n + 3;
5n ; 5n + 1 ; 5n + 2 ; 5n + 3; 5n + 4 ş.a.m.d.
Probleme de olimpiadă
1. Împărţind 2 301, 3 004, 3 559 la un număr natural se obţine acelaşi rest nenul. Să se afle
numărul.
(Etapa locală, Galaţi, 1994)
2. Aflaţi c.m.m.d.c. al numerelor:
a) [(20 · 25200) · (2100 · 103)] : (2100 · 5400 · 250);
b) 6 + 2 · [(3 · 52 – 22 · 18 : 32 + 3 · 11) : 22].
(Etapa locală, Maramureş, 1992)
Multipli comuni ai două sau mai multor numere
1.8.
naturale; c.m.m.m.c.
Noţiuni teoretice
Cel mai mic multiplu comun a două numere a şi b este un număr natural m, care are
proprietăţile:
1) a | m şi b | m;
2) dacă există un alt multiplu m1 al numerelor a şi b, a | m1 şi b | m1, atunci m | m1.
C.m.m.m.c. a două numere a, b se notează cu [a; b].
Pentru a afla c.m.m.m.c. a două sau mai multor numere naturale, procedăm astfel:
descompunem numerele în factori primi;
luăm factorii primi comuni şi necomuni o singură dată, la exponentul cel mai
mare şi îi înmulţim între ei.
▪ Produsul a două numere naturale a şi b este egal cu produsul dintre
(a; b) şi [a; b].
1. Aflaţi primele cinci elemente ale mulţimilor: M2; M3; M5; M7.
2. Aflaţi cele mai mici trei elemente ale mulţimilor:
a) M2 M4; b) M3 M9;
c) M5 M10; d) M2 M3 M6.
28 Capitolul 1. Mulţimea numerelor naturale
3. Aflaţi cel mai mic multiplu comun pentru fiecare dintre grupele următoare de
numere:
a) 3; 6; 9; b) 4; 8; 12;
c) 5; 10; 20; d) 2; 5; 7;
e) 15; 30; 105; f) 130; 260; 390; 520;
g) 1 260; 840; 700.
4. Produsul a două numere naturale este 972, iar cel mai mic multiplu comun al lor este 108.
a) Aflaţi c.m.m.d.c. al lor.
b) Aflaţi numerele.
5. Aflaţi c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. ai numerelor:
a) 90; 120; 240; b) 135; 45; 270;
c) 372; 180; 450; d) 270; 405; 810;
e) 7 200; 360; 1 800; 420.
6. Determinaţi numărul natural n, 200 < n < 300, care se divide cu 4, 5 şi 6.
7. Calculaţi [x; y] · (x; y) pentru:
a) x = 180 şi y = 54; b) x = 225 şi y = 60;
c) x = 630 şi y = 360; d) x = 210 şi y = 140.
8. Aflaţi numerele a şi b, ştiind că:
a) [a; b] = 196 şi (a; b) = 7; b) [a; b] = 420 şi (a; b) = 21;
c) (a; b) = 8 şi a · b = 2 204; d) [a; b] = 384 şi a · b = 3 072.
9. Să se afle cel mai mic număr natural care împărţit la 6, respectiv 21 dă acelaşi rest 5 şi
câtul diferit de zero.
10. Calculaţi c.m.m.m.c. al numerelor x = 812 + 348 şi y = (33) + (39) .
15 5
11. Aflaţi cel mai mic număr natural care împărţit la 18, 12 şi 15 dă restul egal cu 11, 5
respectiv 8.
12. Aflaţi numerele naturale mai mici decât 300, care împărţite pe rând la 4, 12 şi 15 dau
restul 3.
13. Aflaţi numerele naturale x, 150 < x < 500, care împărţite la 6, 8 şi 15 dau restul 4.
14. La o etapă a olimpiadei de matematică a participat un număr de elevi. Dacă aceştia
erau aşezaţi în săli câte 18, 24 sau 30, rămâneau mereu 5 elevi fără locuri, acest
număr fiind minim.
Câţi elevi au participat la concurs?
15. Să se determine cel mai mic număr natural care împărţit la 8 dă restul 7, împărţit la 9
dă restul 8, iar împărţit la 10 dă restul 9.
(Etapa locală, Arad, 1993)
16. Aflaţi numărul natural care are exact trei divizori şi produsul lor este egal cu 343.
17. Aflaţi numărul natural n care are exact trei divizori, iar suma celor trei divizori este 133.
Testul 2
1. Aflaţi c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. al numerelor 476 şi 266.
Verificaţi proprietatea [a; b] · (a; b) = a · b. (1,p)
2. Aflaţi cel mai mare număr natural format din trei cifre care
împărţit la 24 dă câtul 25. (2 p)
3. Arătaţi că numărul 11n + 2 – 11n + 1 + 11n se divide cu 111, n ∈ N.
Ce alţi divizori poate avea numărul dat? (2 p)
4. Determinaţi y ∈ N, astfel încât y + 2 | 2y + 7. (2 p)
5. Dacă la un număr de trei cifre se adaugă de 5 ori cifra sutelor, de 4 ori cifra zecilor şi
de 6 ori cifra unităţilor, arătaţi că se obţine un număr divizibil cu 7. (2 p)
Se acordă 1 punct din oficiu. Timp de lucru efectiv: 30 minute.
Testul 4
1. Stabiliţi care dintre următoarele perechi de numere sunt prime între ele:
a) 51 şi 289; (0,5 p)
b) 12 şi 35; (0,5 p)
c) 441 şi 529. (0,5 p)
2. Determinaţi cel mai mic număr natural nenul, pe care dacă-l împărţim la 13 obţinem
câtul egal cu restul. (1,5 p)
3. Aflaţi valorile lui a astfel încât numărul a3 să aibă exact 4 divizori. (2 p)
4. Ştiind că 2 | 13x + 3y, demonstraţi că 2 | 3x + y şi reciproc. (2 p)
5. Arătaţi că numărul:
A = (5 + 3 · 38 + 256 : 226) : [5 + (72)6 : 712 · 39 + (215) ] + 105 105 : (3 · 5 · 7) – 2 0070
2
Testul 6
1. Dacă numerele x şi y, prin împărţirea la 100 dau resturile 27 şi respectiv 38,
cât va fi restul împărţirii lui (a + b) la 100? (1,5 p)
2. Aflaţi toate numerele mai mici decât 150 care împărţite la 4, 6 respectiv 8 dau
resturile 3, 5 respectiv 7. (1,5 p)
3. Determinaţi numerele prime a, b, c, pentru care 2a + 3b + 4c = 30. (2 p)
4. Determinaţi numerele de forma 3xy divizibile cu 5 şi care
nu sunt divizibile cu 3. (2 p)
5. Care este cel mai mic număr de elevi care se pot aşeza în coloane de 2, 3, 4 şi 5
elevi? (2 p)
Se acordă 1 punct din oficiu. Timp de lucru efectiv: 45 minute.