Sunteți pe pagina 1din 15

www.dacoromanica.

ro
CONFERINTE TINUTE LA INSTITUTUL 1)6
PATOLOGIE §I DE BACTERIOLOG1E DIN BUCLYRESCI
FASC. III

SE ASE
CONFERINTE PUBLICE
TINUTE LA INCEPUTUL ANULUI 1902
DE

Dr. V. ILIMES
DIRECTOR AL INSTITUTULUI

1) Alla Bueuresel(or la ince-puha natant 1902, pug. 1.


V) Cholera csi elahaa, pug. 21. --3) Rope lupe fsi renthaterea el,
pug. 38. 4) relugra fri altuafiunea ferunalal rowan
pay. 57. 5) Lepra fa Remelt& la, pug. 88.
6) laberealbsa En fumUte, pug. 104.

g--6-pt-.

BUCURESCI
TIFOGRAYLtt GAVETEI SX.TEAWEILITI"
146-148 CALEA VICTORIEI
www.dacoromanica.ro
1903
HOLERA I CIUMA

1
_
i tn ci ilteu t nstetrivag. trruu
j principale, inlaid pentru a stadia i a
dsottuicd%sacoiuri

y combate boalele din interiorul terel si In


al doilea rand pentru a ne garanta si
pentru a garanta Europa in potriva epidemii-
lor marl cart Isl iati origin& hi Orient si cari
din timp In timp se lntind si navalesc cu furie
asupra terilor civilisate. Romania la limita
Orientultit era In tot-deauna mult bantuita de
aceste epidemil, pri'ntre call holera si ciuma
ocupa locul principal, ast-fel In cat Europa
luase ln tot-deauna m6surl extra-ordinare pen-
tru a se teri de Romania. In timpul modern
Inse Occidental si-a exprimat Incredere In teara
noastra incredintAndu-se In consiliul sanitar
roman, care, pan& In ckua de asta-cll, s'a aretat
demn de aceasta. Incredere, nelasand sa treaca
aceste boale prin teara noastra. In adev6r pe
cand terile orientale poseda consilil sanitare
interna tionale, Romania apëra, interesele sa-
nitare ale sale si ale Europel prin consiliul
sail sanitar national.
www.dacoromanica.ro
22

Increderea strainatatel era Inca mult ridicata


cand s'a ereat la Bucuresci institutul de bac-
teriologie, destinat de la inceput a da o basa
sciintifica luerdrior consiliului sanitar, si care
curênd deveni celebru in strainatate.
Nu pot inse sa afirm Ca institutul nostru a
fost in tot-deauna consultat i ascultat gi in
aceste casuri neapérat teara trebuea sa sufere
consecintile deprecierel
Cu toate acestea In justa apreciere a servi-
ciilor aduse de catre .acest institut, guvernul
crease un institut noil, care, desi in lirnite mo-
deste si de o simplicitate mare, este destinat
sa, continue misiunea sa, sa impuna i mai
mult strainatatei i sa-i serve de model pen-
tru institutiuni sanitare similare.
Pe langa vaste laboratoril, institutul nostru
p oseda mijloace didactice admirabile, el serva,
pentru toate cercetarile sanitare, pentru tra-
tamentul antirabic, tratandu-se peste 800 de
muscati pe an, cari In parte sint adapostiti
chiar intr'un asil In incinta institutului. Apol
institutul prepara 30,000 dose de ser anti-dif-
teric, eari sint distribuite in mod absolut gra-
tuit medicilor in functiune din orase si la teara.
Se prepara Inca aici substante pentru a com-
bate tetanosul, morva, tuberculosa, pesta si
holera.
Toate aceste substante sint preparate cu a- .
jutorul microbilor insi-st ai boalelor respec-
tive, va sa cjicA sa lucreze aid cu cele mai pe-
riculoase substante, ast-fel in cat personalul
nostru este tot-deauna in pericol de viata.
Trebue deci sa luam toate precautiunile pen-
tru a asigura i personalul si mai cu seam&
oragul i eara in potriva unei infectiuni cu
www.dacoromanica.ro
23

holera sad cu pesta, sad cu alte boale Inca


mai periculoase pentru personalul laboratoa-
relor bacteriologice.
Institutul nog e eta-AU anurne in vederea
acestuf scop. Este Impdrtit In 4 regiuni. Prima
regiune, cu totul feritd, de orl ce infectiune,
este aceea Made ne gdsim. Aid nu existA de
eat administratiunea, musee, locuinte i sall
de curs si de conferinte. Inse i aidi am luat
toate me'surile posibile, In cat ne-ag permis a-
ceasta mijloacele restrinse de earl dispuneam.
Vett Ii observat si In coridoare si in aceastA
salA o simplitate mare, colturi rotundite, pe-
rey netedl, vdruitl cu uleiü, pe jos mozaic,
mobilier, usi si ferestre foarte simple cu ma-
nere usor de desinfectat ; Incälclitul, luminatul,
ventilatie cat se poate de rationald, mat cu
seamd, luminatul e ast-fel Intoemit In cat sa%
dea impresiunea lumina quiet iar obiectelor
o precisiune extrema,. In aceasta sal& am in-
staIat o scend despärtitä de public pentru ex"-
periente de animate infecte. Observay tot de o
data aceasta catedrA foarte lungd, acoperitA
en marmorA, prev6dute cu diferite conducte si
buna pentru o expunere ct de bogata de ex-
periente si de obiecte de demonstrat. Variate
aparate de projectiune, bioscopice, cinemato-
grafice, scieptice, microscopice, se gdsese in
condititng excelente pentru a da elevilor si
publiculuI o convingere asupra celor afirmate
de catedrd, singura metodA admisibilA pentru
cursurile moderne asupra sciintelor exacte.
Dar am dat o ingrijire Inca cu mult mai mare
regiunei a doua, adeel a laboratoarelor, pen-
tru regiunea a treia cu pavilioanele boalelor
celor mat periculoase, am inventat un nog
www.dacoromanica.ro
24

principid, atia numitele laboratoare sterile,


pentru garantarea celor ce se ocupd" cu boalele
infectioase cele mai periculoase, precum este
holera i pesta.
Un laburator steril se compune din 2 sail 3
camere, earl se pot desinfecta qilnic prin cu-
rente de vapori ferbinti, eu o temperatura pe-
ste 1000, toate obiectele din aceste laboratoril ;
cu hainele personalului, dupd ce aii servit la
experiente, sint supuse la aceasta temperatura.
Anima fele injectate cu pesta nu Ord sesc a-
cest laborator ; aid sint autopsiate i aduse
la o temperatura de 1000 Innainte de a fi
scoase. Mid un servitor nu poate intra in
acest laborator de cat dupd complectd desin-
fectare a laboratorulul.
Asernenea si in regiunea a patra, cea mai
periculo.tsa cu anirnalele mari cari serva pen-
tru seroterapia pestel, pentru morvd, turbare
etc., aceste animate sint tinute In grajduri, cu
o anti-camera sterilisata ferita de rnusce .si de
guzgani. Cali servind pentru ser antipestos
nu mai parasesc grajdul i toate provenientele
liquide ale caluluf sint desinfectate prin un
dublu sistem de reservoare desinfectante si de
sifoane, pe cand cele solide sint arse intr'un
cuptor comunicand cu grajdul.
Ast-fel institutul nostru este ferit, de orl ce
infectiune, ar trebui neape'rat sd. fie ferit si de
un alt inconvenient mare adeca de paralisa.
NeapOrat acest institut care aduce statului un
venit curat de peste 100,000 lei pentru produ-
sele sale, cari se distribuese in mod gratuit, ar
trebui cel putin ast-fel dotat ca sa poata lucra.
Din eausa crisel ?rise mijloacele sale erad atat .
de reduse in cat nu va putea face fat& trebu-
www.dacoromanica.ro
25

intelor, ast-fel in cat este amenintat sa stag-


neze i ca personalul säü sd, nu mai poata, lucra.
Sperez ca peste cati-va ani institutul va putea
sa Invieze si sa dea toate roadele la earl ne
putem a stepta.
Institutul nostru nu va putea servi de model
numal straindtdtel pentru modul cum s'a ga-
ra ntat in potriva infectiunilor, ci si populatiu-
nei capitalei si poate arhitectilor, cu toate ca
sint departe de a fi obtinut tot ce am dorit in
aceasta privinta, &del scopul meü era sd, obtin
o clddire cat se poate de eftind, si In acela-si
timp cat se poate de igienicA. Eftindtatea am
obtinut'o prin suprimarea marilor coridoare si
vestibule earl mananea spatiul i banil. Nu lo-
cuim nici In Nada. nici In coridoare, nici In
vestibule. Am probat deci cä putem obtine
toate legAturile, toate comunicatiunile necesare
fara multe coridoare, ast-fel In cat salele noas-
Ire si spatiul de care dispunem sint cu mull
mai marl de cat s'ar presupune din dimensiu-
nile cladirel. Un alt principid era evitarea
tuturor ornamentelor si picturilor sau drape-
riilor cari la nol slut de un gust foarte dubios
si nu servd, de cat pentru cuiburi de microbi
ei pentru ascunderea murddriei.
Cu toate acestea comparand aceasta insta-
latiune eftin A, cred ca ori ce om de gust o va
preferi luxului scump al altor clädiri publice,
unde, spre exemplu, coridoarele ocupand jum6-
tatea spatiului, costa milioane,'Pentru pictura Si
ornamentarea institutului nostru s'aa fost pre-
vèclut aproape 40,000 lei, pe cand eti am facut
pietura in uleiti a institutului nostru Intreg cu
8,000 lei. Chiar in locuinta mea privata n'am fa-
cut alte concesiuni comoditatel i regularei tem-
www.dacoromanica.ro
26

peraturei de cat perdele foarte upoare de ridicat


si covoare nefixate si usoare de ridicat si curA-
tit. Dac a. se vor adopta si In case private a-
ceste principii, daca fie-are cas5, va avea clo-
sete, departandu-se materiile usate In mod ra-
dical, Introduandu-se apá in fie-care casa, Bu-
curescil ar deveni idealul unui oral; igienic.
Neapth.at ar trebui impreuna cu aceasta ca
si municipalitatea s perfectioneze cele done
conditiuni principale sanitare, adeca alimenta-
rea cu apa de but si canalisarea.
In prima mea conferinta am vorbit de apa
actuala, documentAnd prin experiente pi corn-
paratie cu alte teri civilisate cä sintem pe cale
de a avea o apa excelentä pi a, complectand
reservorul subteran de apg, de care dispunern,
cu apa dulce din profundimi marl, descoperitd
do d. inginer Badu sail cu alta, apa dulce bine
sterilisatii, cestiunea apel va fi resolvita.. mai
cu seam& daca vom opri r6sipa peste nAsurá
a apei, admitend chiar o cantitate de apa mai
mare de cat in ori ce ()rap din lume, spre e-
xemplu admitthid pentru cap de locuitor 160
litri de apa pe di.
Remane /rise regularea canalisatiunel. As-
t-di reteaua canalisatiunel nu e nici fermi-
nat6, nici chiar bine cunoscut5, nici potrivita
cerintilor, mai departe, apa usata, cu toate
murd6riile, se varsa, in Dâmbovita.
Tml permit sä adaug deci cate-va cuvinte a-
supra canalisdrei Bucurescilor. A ceasta cana-
lisare, intocmita. de Brukley i Zigler, nu s'a
continuat dup6 un plan determinat, si de multe
ori s'ait adaogat legaturi fard pantl pi volu-
mul necesar, neexistand un plan al canalisatiel.

www.dacoromanica.ro
27

Neap6rat se va; remedia aceasta, stare de


lueruri, hise cu mutt' mai gray& este cestiunea
ce sa se fax& cu apele murdare. Asta-di ele se
varsa, In Dambovita, periclitand pe locuitoril din
locafitatile vecine.
Ce se inthnpla cu ele ?
Se dice ca riurile purified, apele lor. In a-
dever inteo distant& oare-care de la punctul
unde intra canalele, apa devine iar clara si
pierde o mare parte din microbi. Aceasta pu-
rificare este datorita diferitelor imprejurari,
mai cu seam& consumarel substantelor orga-
nice de catre microbi ; dupe care apoi microbii
mor, apoI radelor soarelui cart omoara microbii
si in fine until proces de sedimentare, care ra-
pesce cu sine si pe microbi, existand curente
de la margenea riului si de la suprafata spre
centru i spre profundime, in aceasta cale se
depun multi microbi in cat am eonstatat, ca
mijlocul riurilor in timpuri linitite i fru-
moase contine mutt mai putinl microbi de cat
apa In apropierea malului. Inse peutru o puri-
ficare a riului intreg se cere la riurile noastre
aproape 30 de kitometri, ast-fel In cat Dambo-
vita va fi infectata de canalele 13ucurescilor
Intr'o distant& lunga.
La Paris, cand s'a adoptat sistemul tout a
l'egout s'a adaus imediat rien dans la Seine.
adoptat deci golirea canalelor prin tevi
conducénd apa pe campuri de irigatiune. Apele
de la canalurl, dupe ce sint sedimentate sail pu-
rilicate prealabil prin diferite sisteme, bind a-
mestecate cu var i piatra acrd, sail dupe sis-
temul biologic al lui Mertens prin aerisare
oxidare trecend prin straturf de carbuni sail de
coks shit conduse pe campurf, pe cari le fertili,
www.dacoromanica.ro
28

Seaza, find In acela-si timp curatite de o mul-


time de microbi, cari ape, dupe' ce aü ingra-
sat pamintul apol pot fi conduse In riuri.
.A.cest sistem, find cel mai rational ar tre-
bui ca i Capitala sä-1 adopteze i cu aceasta
Bucurescil va fi facut un pas mare spre asa-
narea sa serioasit.
Era necesar sa indic aceste principil si in-
conveniente pentru a ye orienta asupra celor
de facut in interiorul terei In potriva epide-
rniilor, de cari am sa vorbesc.
Cand orasele noastre vor avea o apá bun&
de bent 1.3 i o canalisatiune buna, and locuin-
tele noastre vor deveni salubre, nici holera nici
pesta nu se vor putea Ineuiba In orasele noa s-
tre. Neaperat lune o cestiune -cu mult mai
grave, si de un interes vital si mai mare este
asanarea comunelor rurale, despre care void
vorbi in alte conferinte.
In ce privesce holera aceasta este boala
apel, pe and pesta este boala solului t3i. a lo-
cuintelor rele.
Ambele aceste boale vin din Orient si slut
causate de mierobi. 1 lolera vine In tot-deauna
din Calcuta si din delta Gangelui i chiar in
momentul de fata sham amenintati de acest
flagel, zbucnind epidemia pri'ntre pelerini in
Meca si Medina. i de la nol musulmanil s'ati
dus acolo i intorcêndu-se ar putea sa aduca
cu sine boala. Bacilul holerei este un basto-
nas Title curbat, eu miscari vii, si care intra In
corpul ornului prin a pa, iar in apa intr.& prin
dejectiunile omului bolnav de holera.
Adeca epidemia de holerá nu este de cat
un cerc vitios, care se produce, dace, omul bea
apa in care s'ati introdus dejectiunile oameni-
www.dacoromanica.ro
29

lor bolnav i. de holera. Nimic deei mai usor


de cat a combate holera. N'avem de cat s5.
Impiedecám ea apa ce bem sa fie murdiritS,
de produsele holericilor.
La Bucuresci o epidemie de holera devine
imposibila acolo unde se bea apa de la Bra-
gadiru, este inse foarte posibiLl acolo unde ne
alimentam Inca cu apa nefiltrata de la Bacu.
Poate daca aceasta apa, s'ar clarifica bine si
s'ar trata cu qzon, care omoara, tog microbil,
s'ar putea Intrebuinta si aceasta. apa. Pan&
atunci inse ea e periculoasa, caci (lac& pro-
duse holerice, diaree, ve'rs'eturi, se vor arunca
in susul filtrelor in garla, saü daca ruféria u-
nui holeric se va spela In garla, microbii ho-
lerel se vor inrnulti i vor trece In conducte
producénd o epidemie teribilti, precum eraii
epidemiiie din Hamburg, din Marsilia etc. Tot
asa de periculoasa e apa de la puturi din
curti murdare i cart nu sint ferite de infiltra-
tiuni de dejectiuni de prin haznalele vecine.
mai usor se va infecta Sulina, unde, cu
toate rapoartele mele, Wail pastrat privätile la
bordul portului, de unde dejectiunile intra di-
rect in apa .si apa de acolo este bait& de ma-
telotii vapoarelor. Este caracteristic pentru
directiunea sanitard de pe timpurile holerei de
la Sulina, ca cunoscand toate inconvenientele
usoare de reparat, tot nu a facut nimic, din
cams& eti eram eü care le-am descoperit.
Filtrele de la Sulina cu toate ca nu sint
bung. totu-si credem cá vor da o apa, ferita de
microbii holerel, dar multi vor bea Inca apt%
din put, ast-fel in cat remane oh .si de aici
innainte i apropiindu-se iar nagelul, sa luam
m6suri severe impotriva
www.dacoromanica.ro 4
30

In privinta pestei am näutat In tot-deauna


sä trnpiedecám debarcarea oamenilor suspecy,
si am esercitat un control sever si asupra
md'rfurilor din regiuni infectate. Inse Ingriji-
rea noastra principald eraii sobolanil de pe
vase, venind din regiuni infectate.
In adever pesta se ia nu numal de la om si
de la rufaria murdard, dar si de la sobolant
Probe pentru aceasta nu sint numal epidemiile
de pesta pri'ntre sobolanf, cart' de multe on
preced cele de la om, dar shit casuri sigure
unde vapoare au sosit di'ntr'un port infectat,
si nu s'a Inbolndvit nimine. Intr'un port neinfec-
tat se primesce un pasager sanatos. Intr'o qi
acest pasager gasesce in camera sa un sobo-
lan mort. Peste done dile se inbolnavesce de
pest& i moare. La Alexahdria s'aii fdcut !neer-
earl asupra oamenilor condamnay la moarte :
unora s'a injectat sdnge de la pestiferi si nil
cdpetat boala pesteI peste 3 dile ; la dol aly
cart' aü fost Imbrdcatf cu camdsile bolnavilor
de pesta, boala s'a declarat a 4-5-a di. ()a-
men!, cari aü atrns sobolanf mory de ciuma,
sad earl ad umblat la autopsie cu cadavre
pestifere sad cu rufdria de la pestiferf, se In-
bolndvesc dupe 2-4 dile.
Neaperat, convenyunea de la Venetia are
dreptate dicend cä de la infectie i boald nu
trec mai mult de cdt 10 dile ; dar conferinta
nu prev'ede casurile urmatoare, unde pe un va-
por, Incetul cu incetul s'a desvoltat o epidemin
la sobolanf i numai dupe septemani sail lunl
de dile s'ail infectat de acolo oamenf, sad ca-
surile ca acele de la Triest, unde infectiunea
s'a produs de un sobolan mort de mult, care
s'a gdsit Intr'un sac de cafea sail unde ca In
www.dacoromanica.ro
31

pesta de la Oporto un vapor din India a trans-


bordat marfurile la Amsterdam pe un alt va-
por si tocmai aceste marfurI transbordate, au .

-causat, mult timp dupe sosirea marfurilor,


ciuma ; nicI casurile acele unde oament s'au
lnbolnavit si nil dat nascere la epidemil, peste
mai multe luni dupe lncetarea ciumet prin a-
ceea ca aü desfacut un pachet de rufarie sail
un giamantan vechiti din timpul ciumeI.
La aceasta pot sa adaog i experienta mea
proprie. Se dicea cd animalele cu pesta mor
peste cate-va dile, am observat inse cä exist&
la F. obolani si la puree de India i o formá
cronica. de ciuma, la care animalele tra,ese mult
timp, pastrand in corpul lor microbil ciumel.
S'a mal constatat in Siberia un focar de ciuma
indigend care lncepe tot cu imbolnävirea unor
animale mid ea marmotele.
Aceste fapte ne arata de o parte ca pesta
poate sa se manifeste nu 10 dile dupe ultimul
cas, ci chiar mai multe luni de dile dupe a-
cesta, i vom face bine sa luain mesuri cat
de riguroase. De all& parte sint de ideea cá
.atari fapte pot explica si ivirea pestel In a-
nume regiuni isolate. Aicl pesta se ia proba-
bil de oare cart specil de animale indigene,
pentru cari ciuma este o boala usoara, cart
Inse, daca, vin in contact cu omul, Clan omului
o boala grava, care de obiceiii remane Ii-
mitatä pe acest teren, poate inse prin cä-
lätort si pelerini sa, se Intinda. Focarele in-
digene de pesta, de la earl pornind se In-
tinde, sint regiunile putin cunoscute din Me-
sopotamia, din Tibet, din Himalaea, din China
de Sud. De aici din timp In timp descind toate
spre China, India, Rusia.
www.dacoromanica.ro
32

Aste-cli pesta este respanditä In India, pi


germenii boalei exist& de sigur In Alexandria,
la Constantinopol, la Smyrna, la Batum si
probabil in mai multe regiuni ale Chine!, ale
Egiptului, Arabiel, Persiei i Asiel midi.
Mai en seama India ne da un trist exemplu
al Ingrijirei Englesilor fate, cu coloniile lor.
In adever pesta nu este grea de combatut.
prin mijloacele moderne. In Indii inse boala.
nu se combate in mod sistematic pe base, sci-
intifica, ci fie-care medic sail guvernator ur-
meaza dupe ideile sale mai mult sad mai pu-
tin fondate. Englesii mai cu seam& pentru a-
ceea nu se ingrijesc mult de peste, cad tear&
lor, Cu igiena sa perfectà, n'are nimic de temut
de pesta i chiar Englesii din India nu se in-
bolnavesc de cat rare ori.
De cand Inse s'a aretat la Alexandria, cum,
prim principiile cunoscute ale profilaxiei mo-
derne, pesta a putut fi combatuta, in India se
incearca tot felul de vaccinalluni si de sero-
terapii, earl, desi pot avea oare care efect a-
supra unor indiviçlf, nu ad nici un efect asupra.
stingerei epidemiei. Ast-fel in timpul din urma
pesta din India si-a exagerat chiar virulenta.
pm intinderea si ameninta tot mered terile eu-
ropene.
Bacilul pestel apartine grupului stabilit prim
cercetarile mele al septicemiior hemoragice ale
omului : un mic bastona.,s far& miscall, for-
mend lanturf si care intr.& in corpul nostru prim
gum a. sag prin midi reniri sail chiar prin pielea
intacta. Produce peste ce,te-va (Jule o febrd
mare, ameteli si durere de cap, delirii, facend
omul impresiunea unui beat. TJn anume punct
al corpului, unde shit ghinduri, devine sensibil si
www.dacoromanica.ro
33

d ureros i acolo se nasee un galeid saü un bu-


boa, care poate sa se coacá i sa se deschida.
Alta data se produce o pneumonie cu o an-
gina pronuntatä si cu .scuipat de sange. Cele
din urma easuri sint cele mai teribile si cu-
tioscute sub numele de moarte neagra bine des-
-crise mai cu seam& la Constantinopole, in se-
colul al 14-lea, de catre fostul imp6rat bizan-
-tin Kantacuzen.
Se afirmase cä celealalte forme de pesta ar
dl putin molipsitoare, pe cand, dup6 experien-
-tele mete si ale altora, trebue sa afirm ca in
toate felurile de pesta scuipatul poate sa con-
lin& multi microbi ai pestel, asemenea i urina
at dejectiunile ; ast-fel in cat un pestiferat con-
stitue in tot-deauna un pericol, si mai cu seama
ciumatil ambulanti, cari ealatorese, avênd o
forma mai cronicã si mai utioara a boalei de
multe off transmit pesta pe distante marl.
Ce va fi deci de facut pentru a ne apara de
aceasta boala ?
Innainte de toate ar trebui continuata In mo-
-dul cel mai energic asanarea Sulinei, care ar
trebui, cu toate conditiunile locale defavorabile,
sa devie un ores model. Trebue sa se garanteze
o apa bunä, si, daea sistemul actual de fare de
piaci de nisip nu va da roade bune, precum am
13rev6slut eU i precum In adev6r nu aü dat
niei in strainatate, nu va trebui sa ne speriem
dc noi cheltueli, cad eine nu vrea sa and& va
trebui sa simta, cjice proverbul german. Va
trebui sa introducem sterilisarea prin ozon a
apel clarificate prin filtrele din Worms.
Tot asa importanta este canalisarea Sulinel.
Mai departe trebue ca po1iia portului sa nu
permita de fel luarea apel din port, si trebue
www.dacoromanica.ro