Sunteți pe pagina 1din 14

Hazarde hidrologice

Hazardele hidrologice sunt fenomene naturale, ce implica


existenta apei, care au o influenta negativa directa asupra vietii oamenilor,
asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu. Cunoasterea
acestor fenomene permite luarea unor masuri adecvate pentru limitarea
efectelor – pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si distrugeri ale
mediului – si pentru reconstructia regiunilor afectate.
Dea lungul istoriei, furtunile si inundatiile au provocat distrugeri si
pierderea multor vieti omenesti. Unii experti considera ca, partial,
activitatea umana este responsabila pentru cresterea frecventei.
Furtunile sunt perturbari severe ale atmosferei. Din punct de vedere
stiintific, metereologii considera furtunile drept sisteme metereologice
avand viteze ale vantilui de intensitate 10 pana la 12 pe scara Beaufort.
Vanturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101 km/h, iar cele de
intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzind furtuni violente.
Inundatiile sunt hazarde hidrologice cu o larga raspandire pe Terra,
care produc mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti (anual
20.000 de victime, afecteaza peste 100 milioane de persoane, spre exemplu
in Bangladesh 30% din suprafata este periodic acoperita de ape). Aceste
hazarede se pot produce in lungul raurilor (care dreneaza circa 70% din
suprafata continenetelor).
Inundatiile sunt procese de scurgere si revarsare a apei din albiile
raurilor in lunci, unde ocupa suprafete intinse, utilizate de om pentru
agricultura, habiatat, cai de comunicatie etc. Producerea inundatiilor este
datorata patrunderii in albii a unor cantitati mari de apa provenita din ploi,
din topirea brusca a zapezii si a ghetarilor montani, precum si din panzele
subterane de apa. Despaduririle favorizeaza scurgerea rapida a apei pe
versanti si producerea unei inundatii puternice. Uneori pe vai se
inregistreaza inundatii catastrofale, in urma ruperii unor baraje naturale sau
construite de om. Din moment ce majoritatea populatiei traieste in
apropierea malurilor unui rau, lac sau ocean, inundatiile sunt o amenintare
majora pentru sute de milioane de oameni, cauzand pierderea vietilor,
proprietatilor, contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor si
lanurilor. Totusi, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface.
Ele pot declansa si alte hazarde ca alunecari de teren si chiar incendii.
Inundarea intinederilor mari de pamant din spatele barajelor poate sa
provoace probleme.Comunitati intregi pot fi distruse, mi de oameni fiind
obligate sa se mute in alta parte.E posibl ca fauna sa moara sis a piarda
1
terenuri agricole. Pe masura ce numarul barajelor din lume creste, ele sunt
adesea asezate in locur icare inainte erau considerate inacceptabile. Multe
astfel de locuri se afla n zone seismice, unde constructia structurilor sgure
este deosebit de dificila. Unii oameni de stiinta au sugerat ca presiunea
exercitataasupra suprafetei Pamantului de aceste lacuri artificiale poate sa
duca la cutremure mici.Au existat cutremure mic in zone in care inainte de
constructia barajului, acest fenomen nu era cunoscut.
In general, inundatiile apar atunci cand exista cantitati mar de zapada
topita, insotite de ploi abundente. Pentru a le preveni, s-au construit
numeroase diguri. Pe suprafete mariau fost plantate noi paduri, ale caror
soluri absorb apa fluviala si reduce suprafata de teren expusa.
Gradul in care aceste dezastre sunt provocate de actunea omului
asupra medului este discutabil.Unii oameni de stiinta consideraca ele pot fi
doar o secventa de conditii anormale. Altii considera insa ca interventia
umana n echilibrul naturii este partial responsabila pentru cresterea
frecventei si a efectelor dezastrelor naturale.
Viiturile reprezinta momente de varf in evolutia scurgerii apei
unui rau. Ele se caracterizeaza prin cresteri spectaculoase extraordinare,
deosebit de rapide (de ordinul orelor) ale nivelului apei si implicit a
debitului, pana la atingerea unui maxim, dupa care urmeaza scaderea, de
asemenea rapida, a apelor (dar intr-un ritm ceva mai lent decat cresterea)
care revin la parametri normali de scurgere,
Geneza viiturilor este legata, in primul rand, de conditiile climatice. Ele se
produc ca urmare a unor ploi torentiale cu intensitati si strate de ape mari
(viituri pluviale), a topirii rapide a zapezii (viituri nivale) sau din cauze mixte
(viituri pluvio-nivale). In functie de distributia in timp a precipitatiilor,
viiturile sunt simple sau singulare (caracterizate printr-un singur varf) si
complexe sau compuse (cu mai multe varfuri). In perioadele de inghet,
scurgerile de sloiuri pot provoca baraje naturale (zapoare) care blocheaza
scurgerea, generand cresteri de nivel in spatele acestora sau scurgeri
puternice in momentul ruperii.
Producerea viiturilor si caracteristicile lor mai sunt determinate, in
afara de conditiile climatice, de alti factori, precum: permeabilitatea, gradul
de umiditatii temperatura solului, vegetatia, pantele albiilor si ale
versantilor, forma si suprafata bazinelor de receptie, caracteristicile albiilor.
Prin defrisarea padurilor si lucrarea necorespunzatoare a terenurilor in
panta, omul contribuie indirect la favorizarea acestor fenomene
hidrologice. Uneori, viituri puternice se produc ca urmare a distrugerii
barajelor lacurilor de acumulare.
Elementele caracteristice ale undelor de viitura. O viitura este definita de
urmatorii parametri principali: debitul de apa, debitul maxim sau de varf,
durata (timpul) de crestere, durata (timpul) de descrestere, volum , strat de
apa scurs, coeficient de forma. Aceste elemente se determina pe
hidrografele viiturilor singulare.
Viiturile torentiale: viitura torentială este reprezentata de o crestere
brusca a debitului unui torent.
Scurgerea este: lichida ;
foarte rapida ;
2
mai mult sau mai putin încarcata de material :
solid (nisip, pietriş, roci );
dizolvat ( argila ),
plutitor ( arbori, tufisuri, resturi ).
Efectele viiturilor torentiale sunt :
eroziunea (albia şi malurile torentului sunt erodate de apa ),
fenomene de rupere a opusturilor (aglomerare de materiale diverse care
obstrucţioneaza albia formand baraje ce se pot rupe brutal si pot determina
viitura.)
Torentii noroiosi: acestia sunt reprezentati de scurgeri rapide (cu
viteza de 1-15 m/s) a unor mase de noroi si petris în care volumul materiilor
solide este mai mare decat al apei. Puterea de eroziune si capacitatea de
transport a torentilor de noroi sunt considerabile. În mai 1998 la Sarno în
Italia un torent de noroi a determinat moartea a 150 de oameni.
Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se
manifesta similar spargerii unui baraj. Inundatiile pot distruge imobile si
recolte, pot ucide animale si oameni. Voluntarii pot oferi asistenta cu
succes in primele zile ale inundatiilor, ajutand la evacuarea oamenilor si
salvand bunurile materiale
Inundatiile prezinta provocari specifice serviciilor de urgenta,
deoarece uneori arii vaste de pamant sunt acoperite de apa, facand
coordonarea foarte dificila. Organizarea logisticii, transportului si
distributiei ajutoarelor este complicata, de vreme ce deseori infrastructura
locala este deteriorata.
Inundatiile instantanee sunt volume extreme de apa ce apar brusc si curg
rapid, cauzand inundarea. Datorita naturii lor rapide inundatiile instantanee
sunt dificil de prevazut si le ofera oamenilor putin timp pentru a scapa sau
a lua cu ei alimente si alte articole esentiale.
De obicei dupa inundatii urmeaza doua faze. In timpul primei faze
oamenii se aglomereaza pe zonele inalte si sigure, impreuna cu bovine si
alte animale, uneori chiar animale periculoase sau agresive (serpi etc.). Apa
de baut este deseori greu de gasit iar salubrizarea este ingrozitoare
In timpul celei de-a doua faze oamenii incep sa revina la casele lor cat de
curand posibil. Aceasta este deseori un proces prelungit (anumite zone se
usuca mai repede decat altele) si odata ajunsi acasa oamenii se confrunta
cu noi provocari incluzand sisteme de alimentare cu apa distruse, fantani si
guri de apa ce necesita curatare si dezinfectare. In doua saptamani de la
inundatie apar riscuri mari de izbucnire a unor epidemii, de exemplu de
holera sau malaria.
Raspunsul Crucii Rosii este astfel focalizat incat sa vina in
intampinarea nevoilor specifice pentru fiecare circumstanta, pe durata
celor doua faze si pana in etapa de reabilitare. In general raspunsul
urmareste cu prioritate salvarea si evacuarea, asigurarea de materiale
pentru adaposturi temporare, a apei sigure si a serviciilor de salubritate
elementare, a rezervelor de hrana, oferirea de servicii medicale de baza pe
termen scurt si refacerea stocurilor specifice in institutiile medicale.
Pot fi utilizate cu succes dispensare ambulante, iar eforturi aditionale se
concentreaza asupra furnizarii apei si salubrizarii in particular, pe langa
3
asigurarea adapostului, distribuirea de rezerve de alimente de urgenta,
acordarea ingrijirii medicale de baza si amplasarea unor spitale de
campanie.
Deoarece imobile, mijloace de transport, unelte, animale si culturi se pierd
sau sunt distruse in timpul inundatiilor, ulterior va fi necesara asistenta
pentru reconstructia si refacerea bunurilor.
Inundatii in Romania:
Inundatiile cele mai puternice din ultimii 100 de ani au lasat în urma
mii de victime - morti, disparuti si zeci de mii de sinistrati. Localitati izolate,
comune fara curent, fara apa de baut, oameni fara ajutor. Trenuri anulate,
sosele pe care nu se poate circula decât facând ocoluri, poduri rupte,
alunecari de teren si apa cât vezi cu ochii.Inundatiile au fost considerate
cele mai grave din ultimii ani, însa statisticile oficiale arata ca dezastre
similare au loc anual, îndeosebi primavara si toamna. Mii de case si sute de
mii de hectare de teren arabil sunt afectate în fiecare an de inundatii în
România. În ciuda previzibilitatii ridicate a acestor dezastre, autoritatile par
nepregatite. Majoritatea locuitorilor din zonele lovite de dezastru au fost
nevoiti sa se evacueze singuri, utilizând propriile vehicule, lasând în urma
animale, aparate electrice si recolta de anul trecut. Multi spun ca, daca ar fi
beneficiat de o planificare si o asistenta mai buna, acestea ar fi putut fi
salvate.
Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se
manifesta similar spargerii unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru este
precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire. In functie de amploarea
lor, inundatiile pot distruge imobile, poduri si recolte, pot ucide oameni,
animale domestice si fauna. Sprijinul oferit populatiei afectate de inundatii
de catre serviciile specializate ale autoritatilor si de voluntari ai Crucii Rosii
inca din primele ore de la producerea dezastrului are ca obiective
principale, intr-o prima faza, salvarea vietii oamenilor aflati in conditii de
risc maxim prin actiuni de evacuare din zonele izolate/periculoase,
acordarea primului ajutor si a serviciilor de asistenta de baza, si, in masura
posibilului, salvarea bunurilor materiale ale acestora. In faza urmatoare, se
actioneaza pentru asigurarea asistentei victimelor in ceea ce priveste
accesul la apa potabila, alimente de baza, adapost, salubritate, ingrijiri
medicale de baza, prevenirea aparitiei si raspandirii epidemiilor.
Coordonarea operatiunilor de interventie pentru limitarea consecintelor
inundatiilor reprezinta o provocare specifica pentru serviciile de urgenta,
deoarece, uneori, sunt acoperite de apa arii vaste de pamant, facand
coordonarea foarte dificila. In aceste conditii, organizarea logisticii,
transportului si distributiei ajutoarelor este dificila, cu atat mai mult cu cat,
adesea, este deteriorata si infrastructura locala. Inundatiile ce se produc
instantaneu (ruperea unui baraj/dig sau ploaia torentiala cu cantitate mare
de apa pe unitatea de timp si suprafata) sunt provocate de volume extreme
de apa ce apar brusc si curg rapid, acoperind mari suprafete. Datorita
instalarii lor rapide, inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut si le
ofera oamenilor putin timp pentru a scapa in locuri mai inalte si a lua cu ei
apa potabila, alimente, imbracaminte groasa, mijloace de comunicare si
alte articole esentiale pentru asigurarea supravietuirii. Dupa producerea
4
inundatiei pot aparea riscurile izbucnirii unor epidemii, cele mai probabile
fiind bolile infectioase cu transmitere hidrica (holera, hepatita A).
Indundatii de vara:
Dezlantuirile naturii au avut un impact nefast si asupra retelei noastre
de cale ferata, evenimentele minore fiind intazierile de tren cauzate de
ploile in rafale, cele majore rezumandu-se, din fericire, doar la pagube
materiale.

Inundatiile din Romania cauze si


efecte

In ultimele decenii, numarul dezastrelor meteorologice si


hidrologice a crescut treptat, la nivel planetar fiind afectati sute de milioane
de oameni, in fiecare an. Este imperios necesar sa se inteleaga
vulnerabilitatea si sensibilitatea comunitatilor umane, pe termen scurt si
mediu, la producerea riscurilor hidrometeorologice, necesitatea studiilor
interdisciplinare, elaborarea modelelor de evolutie si de predictie a
acestora devenind o prioritate.
Inundatiile reprezinta dezastrul cel mai frecvent, care se poate
produce la diferite scari -de la raurile mari pana la cele mici- cu efecte
asupra starii mediului, incluzand aici nu numai pagubele economice si
dezechilibrele ecologice, ci si numeroasele pierderi de vieti omenesti.

Secetele si inundatiile – fenomene


hidrometeorologice extreme
Pe sintagma “schimbari climatice globale” se inscrie tot mai
mult incalzirea globala, cu tendinta de aridizare pe suprafete apreciabile,
printre acestea numarandu-se si sudul si sud-estul Romaniei.

5
Tendinta de aridizare, manifestata cu precadere in ultimele doua
decenii ale secolului trecut si continuata in cel actual, (deocamdata pana in
anul 2004), se datoreaza cresterii temperaturii aerului, asociata cu scaderea
cantitatii de precipitatii. Dar pe acest fond climatic, respectiv secetos, cel
putin pe teritoriul Romaniei, se produc si numeroase inundatii, provocate
de cantitai mari de precipitatii, care cad in intervale scurte de timp, de
ordinul orelor, uneori chiar al minutelor.
O analiza a periodicitatii regimului meteorologic si hidrologic pe
teritoriul Romaniei pe 120 de ani (1881-2001) reliefeaza trei stari de regim:
ploios, normal si secetos, cu perioade cuprinse intre 11 si 20 de ani.
Din consemnarile cronicarilor rezulta ca viituri catastrofale (inundatii)
s-au produs cu regularitate pe teritoriul Romaniei, acestea fiind o
consecinta a climatului temperat continental: in secolul al XVI-lea s-au
produs 10 inundatii de proportii, in timp ce in secolul al XVII-lea au fost
consemnate 19; in secolul al XVIII-lea sunt amintite 26, in secolul al XIX-lea
28, iar in secolul al XX-lea 42. Dupa cum se poate remarca, frecventa
inundatiilor a crescut, in primul rand din cauza schimbarilor climatice, dar
si ca o consecinta a reducerii capacitatii de transport in albiile minore ale
arterelor hidrografice, ca urmare a aluvionarilor, a indiguirilor, a
despaduririlor din bazinele de receptie-colectare si a diferitelor constructii
in albia majora.

Inundatiile din anul 2005

Anul 2005 poate fi considerat un an al inundatiilor pentru


Romania.
Viiturile care au produs inundatiile din 2005 din Romania au fost
generate, in primele luni (din februarie pana in aprilie) de suprapunerea
ploilor cu topirea zapezilor, cu deosebire in spatiul banatean; ulterior, intre
lunile iunie-septembrie, viiturile au fost provocate de ploi torentiale de
scurta durata cu o intensitate sporita in intervale foarte scurte de timp, de
ordinul a 2-3 zile.
6
Comparatie intre inundatii:
Daca ne referim la ultimii 35 de ani, luand ca repere anii 1970 si 2005, se
pot sublinia urmatoarele;
-inundatiile din 1970 s-au restrans, ca perioada, la lunile mai-iunie si s-au
produs cu precadere pe raurile de ordinul I – Somes, Crisuri, Mures, Olt,
Arges, Siret, inclusiv pe Dunare;
-in anul 1970 s-au inregistrat si debitele omologate cela mai mari;
la nivelul anului 1970 erau mai putine lacuri de acumulare care sa atenueze
viiturile si mai putine portiuni indiguite in albiile raurilor;
-pagubele materiale si pierderile de vieti omenesti au fost mult mai mari
in 1970 in comparatie cu cele din 2005;
-inundatiile din 2005, cu exceptia catorva rauri de ordinul I (Siret, cu
afluentii sai, Buzau, Trotus, Putna, Mures, Ialomita), s-au produs pe rauri
mici, dar au avut un grad mult mai mare de extindere teritoriala, uneori cu
caracter repetitiv (Trotus, Buzau, Ialomita).

Inundatiiile din 2007

Inundaţiile puternice din perioada 2007 au făcut ravagii în mai multe


judete printe care 4 judeţe din Moldova. Vrancea, Vaslui, Galaţi şi Bacău
sunt zonele grav afectate de ruperile de nori. Pentru evaluarea situaţiei,
primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu şi-a anulat ieri, în ultima clipă,
deplasarea la Sibiu, la Adunarea Ecumenică, pentru a merge la Tecuci.
Situaţia este de-a dreptul dezastruoasă. Cinci persoane şi-au pierdut viaţa,
iar o alta este dată dispărută din cauza furtunilor violente şi a ploilor
abundente. 43 de localităţi sunt afectate şi 400 de case sunt distruse,
reţelele de energie sunt la pământ, opt linii feroviare au fost închise, iar
diverse porţiuni de drumuri naţionale au fost acoperite cu aluviuni.
Prognoza pentru următoarele 24 de ore nu este deloc încurajatoare.
Autorităţile spun că vijeliile şi căderile masive de precipitaţii vor continua.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă s-a întrunit ieri dimineaţă la
sediul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) pentru
evaluarea pagubelor produse de inundaţii şi pentru a stabili planul de
intervenţie pentru rezolvarea situaţiei. "În zonele afectate, prin Agenţia
Naţională a Rezervelor Statului, se vor distribui ajutoare. Este vorba despre
50.000 litri de apă minerală, 10 tone de zahăr, 2 tone de pateu, 15.000 de litri
de ulei şi 20 tone de motorină", a declarat ministrul Internelor şi Reformei
Administrative, Cristian David. Tot ieri s-a decis ca Ministerul Sănătăţii
Publice să monitorizeze starea de sănătate a populaţiei pentru evitarea
7
apariţiei unor epidemii şi să asigure puncte de prim-ajutor în localităţile
afectate de inundaţii. Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă se gândeşte şi la
realizarea unor breşe pentru scurgerea apelor.
"Urmează să disponibilizăm pompele de mică şi mare capacitate pentru a
asigura evacuarea urgentă a apei. Ministerul Mediului şi Dezvoltării
Durabile va decide oportunitatea efectuării unor breşe pentru evacuarea
grabnică a apei unde situaţia o impune, în special în municipiul Tecuc, şi
acolo unde evacuarea apei cu pompele de mare capacitate nu este
eficientă", a mai spus David.

Prăpăd la Tecuci

Ieri, premierul Tăriceanu a survolat cu un elicopter judeţele Galaţi şi


Vrancea, alături de ministrul Cristian David, ministrul Mediului, Attila
Korodi, şi cel al Muncii, Paul Păcuraru. Nemulţumit de cum s-a acţionat,
premierul a avut o discuţie aprinsă cu autorităţile locale, după care s-a
"îmbarcat" într-o maşină de teren şi a plecat pentru a inspecta municipiul
Tecuci. De miercuri, de când au început ploile, susţine purtătorul de cuvânt
al Guvernului, Camelia Spătaru, premierul s-a aflat permanent în legătură
cu autorităţile locale şi a decis, ieri, că este mai important să meargă la
Tecuci decât la Sibiu.
Tăriceanu l-a anunţat pe şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, de
anularea vizitei la Sibiu, precizând că a decis să meargă la inundaţiile din
judeţul Galaţi. "Consider că este mai important să mă duc acolo unde
oamenii au nevoie de mine. Mă duc să verific dacă autorităţile s-au
mobilizat", a explicat Tăriceanu, înainte de a pleca spre Galaţi. Municipiul
Tecuci este localitatea cea mai afectată de inundaţii din judeţul Galaţi.
Peste 600 de locuinţe şi anexe gospodăreşti de pe 100 de străzi şi alei sunt
inundate. Potrivit bilanţului provizoriu întocmit ieri dimineaţă de Prefectură,
103 persoane sunt izolate, alte 150 fiind salvate. În aval de confluenţa
pârâului Tecucel cu râul Bârlad, în spatele zonei industriale a municipiului,
apa a trecut peste dig, punând în pericol locuinţele, iar autorităţile au luat
măsuri pentru evacuarea cetăţenilor din această zonă. Municipiul Tecuci a
rămas fără energie electrică miercuri, după miezul nopţii.
Ieri, MIRA a trimis în zonă 2 elicoptere. Unul aparţinând SMURD pentru
acţiuni de prim-ajutor, iar celălalt cu logistică pentru sucursalele Electrica
de distribuţie a energiei.

Probleme şi la CFR

Din cauza inundaţiilor, şi circulaţia trenurilor a fost grav afectată.


Toate trenurile pe ruta Iaşi-Bucureşti au fost deviate prin Paşcani, deoarece
două poduri de cale ferată din judeţul Galaţi au fost avariate de viituri,
miercuri noaptea, în timp ce un tren rapid a rămas blocat din cauza apelor,

8
iar oamenii au fost nevoiţi să coboare şi să petreacă noaptea în gară.
"Avem un pod luat de ape, între localităţile Nichişeni şi Ghidigeni din
judeţul Galaţi, şi un altul colmatat, în aceeaşi zonă. Din cauza acestor
probleme, circulaţia trenurilor pe ruta Bârlad-Tecuci-Galaţi a fost
suspendată, iar acceleratul Iaşi-Mărăşeşti va circula doar până la Bârlad.
De asemenea, toate trenurile între Iaşi şi Bucureşti au fost deviate. Niciunul
nu a fost însă anulat", a declarat Constantin Axinia, şeful Regionalei CFR
Călători Iaşi. Oficialii CFR Iaşi au dat asigurări că se lucrează la refacerea
podurilor şi terasamentelor de cale ferată avariate, dar nu pot spune cât va
mai dura până când circulaţia trenurilor va reintra în normal.

Cauze si strategii

Ceea ce se intampla pe teritoriul Romaniei, referindu-ne aici la


cele doua categorii de fenomene hidrometeorologice -secete si inundatii-
sunt consecintele, in primul rand, al schimbarilor climatice globale sau
variatiilor climei la nivel planetar si regional, iar in al doilea rand
interventiei antropice in peisajul specific.
Din studiile intreprinse de catre Comisia Interguvernamentala pentru
Schimbari Climatice si de Agentia Europeana de Mediu rezulta ca
temperatura medie a aerului la suprafata Terrei a crescut cu 0,6°C in ultima
suta de ani si ca aceasta crestere a fost de trei ori mai rapida dupa 1975, pe
de-o parte, si ca precipitatiile atmosferice au crescut cu 10-20% pe teritoriul
Romaniei (ca si in alte regiuni ale Europei), pe de alta parte.
Daca in privinta regimului termic se pot face predictii cu un anumit
grad de certitudine, regimul precipitatiilor este aleatoriu, cu un grad ridicat
de imprevizibilitate.

9
Aceste stari climatice pot fi puse pe seama cresterii emisiilor de gaze
cu efect se sera si aerosoli, a despaduririlor seminificative la nivel planetar
–care modifica circulatia maselor de aer- si a extinderii suprafetelor irigate
si a lacurilor de acumulare pe marile artere hidrografice.
In Romania, pe fondul acestor modificari globale, accentuarea
producerii inundatiilor pe bazine hidrografice mici este cauzata de
despaduririle necontrolate efectuate dupa anul 1990, care determina o
scurgere rapida a apei pe versanti, intensificarea eroziunii solului si a
alunecarilor de teren, de colmatarea albiilor minore si de constructiile de
locuinte si de alte utilitati in spatiile virtual inundabile.

1. Cauze naturale
Aparitia inundatiilor se datoreaza in primul rand unor factori naturali
legati de conditiile climatice care genereaza cantitati mari de precipitatii,
furtuni.Cauzele climatice presupun o crestere a nivelurilor sau a debitelor
peste valorile normale si revarsarea apelor in arealele limitrofe ca urmare a
unor fenomene climatice deosebite.
Ploile si in special cele torentiale, constau in caderea unor cantitati
mari de precipitatii intr-un timp foarte scurt, astfel incat capacitatea de
infiltrare a solului este repede depasita si aproape intreaga cantitate de apa
cazuta se scurge spre reteaua de vai generand viituri, depasirea capacitafii
de transport a albiilor minore si deversarea apelor in albiile majore
provocand inundatii. Sunt cunoscute in Romania inundatiile produse de
astfel de ploi in anul 1970, pe majoritatea raurilor mari, in 1972 si 1975 cu
precadere in partea de sud a tarii, in 1991 pe raurile din Subcarpatii
Moldovei (Tazlau, Trotus cu ruperea barajului de la Belci etc.). Areale
susceptibile de a fi inundate se intalnesc in lungul multor rauri din
Romania
In cazul raurilor, viiturile cu amplitudini mari de nivel stau la baza
producerii inundatiilor in albiile majore. Cea mai importanta caracteristica a
unei viituri este inaltimea apei in albie, pentru ca inainte de toate, ea este
generata de o crestere a nivelului apelor. Pentru a se produce o inundatie
este insa necesar ca in lungul raului sa existe o lunca inundabila. Exceptie
fac sectoarele de chei si defilee din lungul raurilor unde nu se produc
inundatii chiar la cresteri spectaculoase ale nivelurilor.
Topirea zapezilor este un alt factor important al formarii viiturilor si al
producerii inundatiilor mai ales in zonele climatelor temperat si rece. De
regula, procesul de topire a zapezilor genereaza apele mari de primavara
sau de vara in zonele inalte. Acest proces poate fi insa accelerat de
invaziile de mase de aer cald sau se poate asocia cu ploile cazute in acest
interval. In Romania topirea zapezilor incepe in lunile februarie-martie, mai
intai in Caimpia Tisei si in sud-vestul si sudul tarii.
2. Cauze antropice
Despaduririle efectuate de om in decursul timpului in toate regiunile
globului au modificat foarte mult o serie de verigi ale circuitului hidric si
prin aceasta au favorizat o scurgere mai puternica a apelor pe versanti. Ca
urmare, amplitudinea viiturilor a crescut, de unde si niveluri mai mari si o
sporire a pericolului de inundare a terenurilor joase din lungul raurilor.
10
Constructiile hidrotehnice efectuate fara a se cunoaste suficient de bine
probabilitatea de aparitie a nivelurilor si a debitelor maxime pot pune in
pericol comunitati umane si bunuri materiale. In cazul barajelor de
exemplu, accidentele pot fi legate de o serie de calcule gresite ale planului
barajului, de defectele rezultate la incastrarea corpului barajului in roca de
baza, de calcularea gresita a rezistentei barajului, de deficiente de control a
rezistentei barajului.
Efectele ecologice negative sunt evidente prin degradarea mediului
ambiant prin afectarea starii de calitate a factorilor sai. In timpul
inundatiilor are loc poluarea apelor de suprafata prin antrenarea in albiile
de rau a tuturor deseurilor de pe malurile apelor, prin descompunerea
animalelor inecate si transportate, prin raperea conductelor de transport a
produselor petroliere s.a. Are loc o poluare a apelor subterane si chiar
poluarea solurilor din zonele inundate in cazul in care apele transporta
astfel de substante.

Masuri pentru reducerea riscului


producerii de inundatii
In ultimul secol comunitatile umane stabilite sau cu activitati in
regiunile supuse inundatiilor au depus un efort conjugat, bazat pe
experienta si informatiile acumulate, pentru a-si proteja bunurile si vietile
omenesti contra furiei acestor fenomene. Dintre acestea de cea mai mare
importanta sunt digurile si lacurile de acumulare.
Digurile scot de sub influenza inundatiilor suprafete apreciabile de
teren arabil, apara localitati si alte bunuri materiale situate in arealele
expuse. In acest scop, in lungul Dunarii s-au construit diguri care au scos
de sub influenta apelor atat lunca Dunarii cat si incintele bailor lalomitei si
Brailei. Pentru reusita unor astfel de lucrari se fac studii detaliate asupra
regimului de scurgere al raurilor pentru a vedea periodicitatea de aparitie a
unor astfel de fenomene si amplitudinea nivelurilor la diferite probabilitati,
pentru a sti cat de inalte sa se construiasca digurile. In cazul Dunarii,
remarcam ca digurile construite au rezistat cu bine viiturii maxime produse
pe cursul inferior al Dunarii in anul 1970.
Construirea lacurilor de acumulare. Se stie ca regimul de scurgere al
arterelor hidrografice este foarte neregulat, cu perioade scurte in care
exista un excedent de apa care depaseste cu mult consumurile din bazin si
altele cu mult mai lungi in care resursele sunt mult reduse si nu ajung
pentru acoperirea necesitatilor. Pentru a inlatura acest inconvenient, s-au
construit salbe de lacuri de acumulare cu scopul de a retine apele din
perioadele cu exces si a le folosi in perioadele cu deficit. In acest fel se
produce o atenuare a undelor de viitura si apele se pot folosi pentru
hidroenergie, alimentari cu apa potabila si industriala, piscicultura, irigatii
si agrement. Aceste lacuri, de regula construite in salba, cum se observa

11
pe Bistrita, Arges, Olt, preiau surplusul de apa din timpul viiturilor, il
stocheaza si il refolosesc in cazul in care scurgerea are valori minime si
sunt necesare mai multe resurse de apa. In felul acesta este eliminat
pericolul inundatiilor sau al viiturilor catastrofale. Proiectarea lacurilor de
acumulare si construirea lor cer foarte multe fonduri si eforturi materiale
din care cauza se impun studii aprofundate asupra efectelor pe care pot se
le aiba astfel de constructii asupra mediului. Apoi se pune acut problema
eficientei lor. Un exemplu concludent il constitute lacurile de pe Arges din
regiunea subcarpatica si in special lacul Pitesti care la numai patru ani de
la darea in folosinta a fost aproape complet calamitat fara a mai putea fi
folosit pentru scopurile pentru care a fost construit. Tot ca masuri de
protectie se pot mentiona si o serie de lucrari care se efectueaza direct in
albiile de rau care sa le mareasca capacitatea lor de transport prin
regularizarea malurilor (taierea unor meandre, taierea de canale care sa
preia o parte din apele in exces), sau zone joase de tip polder care sa preia
o parte din apele viiturilor cu scopul de a le atenua.
Elaborarea hartilor cu suprafetele din tara noastra, din lungul raurilor,
expuse inundatiilor, dar si suprafetelor cvasiorizontale din campii, in care
apa poate stagna in perioadele cu exces de umiditate.
Renuntarea la indiguirea generalizata a albiilor majore si a luncilor si
realizarea polderelor, ca spatii de “respiro” in perioadele cu inundatii.
Realizarea lucrarilor antierozionale in bazinele de receptie ale raurilor si
decolmatarea albiilor minore.
Interzicerea oricarui gen de constructii in apropiera albiilor minore, supuse
riscului la inundatii, pe benzile marcate cu rosu.
Implicarea ferma a autoritatilor cu responsabilitati in ceea ce priveste
protectia mediului, dar si a celor din administratia locala si nationala,
pentru aplicarea masurilor de prevenire a inundatiilor si de protectie a
populatiei si a mediului.
Eficientizarea sistemelor informatice privind avertizarea fenomenelor
hidrometeorologice periculoase.
Educarea populatiei pentru protejarea albiilor raurilor fata de poluarea cu
deseuri solide si lichide si, nu in ultimul rand, informarea oamenilor in
legatura cu aceste fenomene si cu modul in care trebuie sa se comporte in
cazul in care acestea se produc.

Schimbările climatice afectează


râurile României

Autorităţile trag un semnal de alarmă


Încălzirea globală afectează deja şi ţara noastră. Specialiştii de la
Apele Române au făcut o analiză a râurilor din ţară şi au constatat că

12
acestea sunt deja afectate de schimbările climatice, efectele urmând a fi
mai
vizibile în anii următori.Schimbările climatice rapide din mediul
înconjurător sunt cauzate în principal de creşterea populaţiei globului, de
creşterea ratei de consum a resurselor şi de schimbări ale tehnologiilor şi
ale organizării politico-sociale. Cea mai importantă componentă a
schimbărilor globale o reprezintă modificarea climei cauzată de efectul de
seră, care va avea un impact important asupra mediului şi activităţilor
economico-sociale.

Observaţiile şi măsurătorile efectuate asupra unor parametri climatici


şi a efectelor climei asupra resurselor de apă indică anumite semnale
produse pe teritoriul României care susţin ipoteza schimbărilor climatice:
în ultimii 100 de ani a fost pusă în evidenţă tendinţa globală de încălzire pe
teritoriul României, cu creşterile cele mai mari în zonele industriale; apariţia
unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din România (la
12.08.2002 s-a produs la Făcăieni o tornadă care a distrus 420 de locuinţe
şi retezat arborii din pădurea din zonă); aridizarea climatului şi creşterea
frecvenţei de producere a unor valori extreme de temperatură şi precipitaţii
(temperaturi extreme – la data de 5 iulie 2000 la staţia Giurgiu 43,5°C şi
Bucureşti 42,4ºC; ploi foarte intense căzute pe suprafeţe mici care produc
efecte catastrofale – ploaia de 285 mm căzută în 30 de ore în Bucureşti în
perioada 21-22 septembrie 2005, care reprezintă 60% din cantitatea anuală
de precipitaţii); creşterea duratei perioadelor secetoase din cauza
schimbărilor climatice, respectiv a variabilităţii pronunţate a regimului
hidrologic de la un an la altul; creşterea frecvenţei producerii inundaţiilor
catastrofale (şase inundaţii catastrofale au fost înregistrate în anul 2005 cu
o probabilitate de producere între 1% şi 0,5%); producerea celei mai mari
viituri pe Dunăre în aprilie-mai 2006; creşterea debitului maxim anual pe
Dunăre cu circa 1.200 m3/s; descreşterea grosimii gheţarului de la
Scărişoara cu 150 cm în ultimii 100 de ani; creşterea nivelului Mării Negre.

Autorităţile s-au gândit la măsurile care trebuie să se ia în România:


stabilirea şi menţinerea unui sistem de monitoring integrat; îmbunătăţirea
calităţii apei; cartarea zonelor cu risc la inundaţii; cooperare la nivel de
bazine hidrografice şi estimarea costurilor de investiţii – includerea unei
marje de rezervă pentru monitorizarea schimbărilor.

Concept de amenajare a apelor


Noul concept de amenajare a râurilor are la bază principiile dezvoltării
durabile care pleacă de la ideea că “apa este o moştenire care trebuie
apărată, păstrată şi tratată ca atare”. Directiva Cadru pentru Apă şi
Directiva privind Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii
promovează un nou concept privind amenajarea râurilor, având ca
obiective principale reducerea riscului la inundaţii şi conservarea
biodiversităţii mediului acvatic.
Astfel, se creează spaţii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea unor
zone umede, realocarea digurilor unor zone de retenţie cu inundare
13
controlată, a unor braţe secundare etc., precum şi noi spaţii pentru natură
reprezentate de lunca inundabilă, unde se vor dezvolta ecosisteme care
oferă condiţii pentru flora şi faună.

14