MOTIVATIA

1. Definirea si functiile motivatiei

2. Modalitati si structuri si structuri ale motivatie
3. Formele motivatiei
4. Motivatie si performanta.
5. Optimum motivational

A. Locul si rolul motivatiei in structura activitatii :

a) Conditiile unei activitati normale si eficiente
b) Rolul factorilor motivationali
B. Sfera motivatiei :
a) Ansamblul starilor de necesitate sau sensibilizare a organismului pentru diferite
obiecte;
b) Formele de manifestare a trebuintelor: trebuinte, impusuri, intentii, valente, tendinte
C. Conceptul de "stimul intern"
a) Raportul stimul extern - stimul intern
b) Specificul stimulilor interni
c) Motivatia - "cauza interna" a comportamentului - explicatii functionale si gentice.
d) Rolurile stimulilor interni: parghie de autoreglare, forta motrica a dezvoltarii,
sensibilizare selectiva, restructurare, sedimentare, amplificare.
D. Functiile motivatiei - functiile principalelor structuri motivationale:
a) Activare difuza si semnalizare a dezechilibrului -
b) Mobil sau factor declansator al actiunii -
c) Autoreglarea conduitei -
2.Modalitati si structuri ale motivatiei
A. Trebuintele :
 a) Statutul trebuintelor in sistemul motivational
b) Clasificare:
• Trebuinte - primare - organice : foame, sete, sexuale
- primare - functionale : miscare, relaxare-descarcare
• Trebuinte - secundare - materiale : locuinta, confort, unelte
- secundare - spirituale : cunoastere, estetice, etice, autorealizare
• Trebuinte - sociale : comunicare, anturaj, integrare sociala, cooperare
c) Modelul lui Maslow - clasificare si interpretare
• O clasificare interesanta a trebuintelor este facuta de psihologul american H. Maslow.
El stabileste cinci categorii de trebuinte pe care le organizeaza si structureaza intr-o
"piramida a trebuintelor". De la baza inspre varf vorbim de : trebuinte biologice,
trebuinte de securitate, trebuinte de afiliere, trebuinte de stima si de statut,
trebuinte de autorealizare.
d) Efectele satisfacerii/nesatifacerii trebuintelor
• Satisfacerea fireasca a trebuintelor se asociaza cu reducerea tensiunilor, iar
nesatisfacerea lor duce fie la dilatarea si exacerbarea acestora, fie la stngerea lor prin
saturatie si reactie de aparare, insotita de perturbari caracteriale, iar nesatisfacerea lor o
perioada indelungata de timp pune in pericol existenta fizica si psihica a individului.
B. Motivele :
a) Definitie :
• Motivele - constituie reactualizari si transpuneri in plan subiectiv a starilor de necesitate.
Asadar motivul este mobilul care declanseaza, sustine energica si orienteaza
actiunea.
b) Trecerea de la trebuinta la motiv
c) Gradele constientizarii motivelor - Sa nu uitam ca toate motivele sunt constiente.
d) Specificul definitoriu al motivelor : mobil declansator, de sustinere energetica si
orietare a actiunii
e) Segmentele motivului : energizant si orientativ
f) Clasificarea motivelor : individuale si sociale, inferioare si superioare, minore si
majore, egoiste si altruiste.
g) Intercatiunea motivelor:
• Sistemele de motive (retele, configuratii si constelatiile motivelor)
 • Efectele intercatiunii intre motive diferite : actiuni de optare, actiuni de cooperare,
actiuni conflictuale
C. Interesele :
a) Definitie:
• Interesele reprezinta orientari selective, relativ stabile si active spre anumite
domenii.
b) Delimitari conceptuale - Orientari globale, nediferentiate, situative si fluctuante,
oscilante, facultative.
c) Structura psihologica a intereselor - Sunt tendinte sau preferinte spirituale, atractii
irezistibile ale individului centrate pe un obiect fizic, o persoana sau o activitate, fara a viza
foloase materiale sau avantaje.
d) Caracterizarea intereselor creative - "tendinta de a ne ocupa de anumite obiecte, de
a ne placea anumite activitati"
f) Rolul intereselor la nivelul personalitatii - orientarea lor spre o activitate presupune
prezenta unor cunostinte, si intrarea in functiune a activismului mintal care impinge spre actiune,
control si spre punerea in dipsonibilitate a unor calitati ale vointei ( hotarare, perseverenta).
D. Convingerile :
a) Definitie
• Convingerile sunt idei adanc implantate in structura personalitatii puternic traite afectiv,
care imping sau impulsioneaza inspre actiune.
b) Delimitari conceptuale - Nu orice idee este o convingere, ci doar cea care reprezinta
pentru individ o valoare, o certitudine subiectiva, care il ajuta sa stabileasca ceea ce este necesar,
valabil, optim, a distinga intre bine si rau, frumos si urat, adevar si minciun.
c) Constitutia psihologica a convingerilor - Isi au radacinile adanc inradacinate in
afectivitatea insului, in emotiile, sentimentele si pasiunile sale.
d) Rolul convingerilor in activitate - rol de orientare in procesul decizional, iar daca
sunt foarte puternice, de nezdrunciat ele pot actiona chiar si impotriva insinctului de conservare.
E. Idealurile :
a ) Definitie
• Idealurile - reprezinta proiectii ale individului in sisteme de imagini si idei care ii
ghideaza subiectului uman intreaga existenta.
b) Geneza idealului : sursele de dezvoltare - isi au radacinile adanc inradacinate in
afectivitatea insului, in emotiile, sentimentele si pasiunile sale.
 c) Delimitari conceptuale - specificul personal al idealului, rol - devin idei-forta, se
impun in comportament, il orienteaza permanent, de aceea sunt nu doar constant promovate ci si
virulent aparate, mai ales atunci cand sunt contrazise sau atacate.
d) Structura psihologica a idealului :
• Sensul si semnificatia vietii (viata morala)
• Scopul vietii (valoarea axiologica)
• Modelul de viata ( Eul ideal care calauzeste viata)
F. Conceptia despre lume si viata :
• Definitie - structura psihologica
• Conceptia despre lume si viata constituie o formatiune motivationala cognitiv-valorica
de maxima generalitate, ce cuprinde ansamblul parerilor, ideilor, teoriilor despre om,
natura, societate.
• Rolul specific - ideile si teoriile din cadrul ei nu au doar valoare de fapte de cunoastere,
ci de convingeri. Ea reprezinta o structura motivationala globala cu rol strategic in raport
cu orientarea comportamentului.
• Relatiile cu idealuri si convingerile la nivelul personalitatii - Intre convingeri, idealuri
si conceptia despre lume si viata exista o foarte stransa interdepedenta, impreuna
constituind un complex motivational de prim ordin al personalitatii.
3. Formele motivatiei :
A. Caracterizarea formelor polare ale motivatiei :
a) Motivatia pozitiva si motivatia negativa
Motivatia pozitiva este produsa de stimularile premiale (lauda, incurajare) si se soldeaza
cu efectele benefice asupra activitatii sau relatiilor interumane, cum ar fi apropierea activiattilor,
angajarea intre ele, preferarea persoanelor etc.
Motivatia negativa este produsa de folosirea unor stimuli aversivi (amenintarea,
blamarea, pedepsirea) si se asociaza cu efectele de abtinere, evitare, refuz.
b) Motivatia intrinseca si motivatia extrinseca
Motivatia intrinseca - Aceasta clarificare are in vedere raportarea motivatiei la sursa ei
producatoare. Daca sursa generatoara este solidara cu activitatea desfasurata de subiect, atunci
vorbim de existenta unei motivatii directe sau intrinseci. Specificul acestei forme de motivatie
consta in satisfacerea ei prin insasi indeplinirea actiunii adecvate ei.
Motivatia extrinseca - Daca sursa generatoare a motivatiei sugerate subiectului uman
sau chiar impusa de o alta persoana , nu izvoreste din specificul activitatii desfasurate, atunci
avem de a face cu o motivatie indirecta sau exterinseca.
 c) Motivatia cognitiva si afectiva
Motivatia cognitiva - isi are originea in activitatea exploratorie, in nevoia de a sti, de a
cunoaste, de a fi stimulat senzorial, forma ei tipica pentru curiozitatea pentru nou, complex,
pentru schimbare. Ea actioneaza dinlauntrul proceselor cognitive (dinlauntrul perceptiei,
gandirii, memoriei, imaginatiei) stimuland activitatea intelectuala din aproape in aproape.
Motivatia afectiva este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea din partea
altor persoane, de a se simti bine in compania altora.
B. Optimizarea eficientei formelor motivatiei :
a) La nivelul motivatiei cognitive - mijloace - generarea de situatii problematice,
paradoxul logic, ineditul
b) Optimizarea motivatiei afective - mijloace - retragerea aprobarii celor dragi,
amenintarea cu retragerea aprobarii
4. Motivatie si performanta - Optimum motivational
A. Delimitarea tematicii - analiza valorica a finalitatii motivatiei si a eficientei
B. Relatia dintre intensitatea motivatiei si performanta :
a) Eficienta activitatii depinde insa nu numai de relatia dintre intensitatea motivatiei
si complexitatea sarcinii sau activitatii (care poate sa fie o sarcina de invatare, de munca sau
de creatie)
b) In functie de aprecierea subiectiva a dificultatii sarcinii - Conceptul de optimum
motivational in mai multe situatii :
1. Aprecierea corecta a dificultatilor
• Cand dificultatea sarcinii este perceputa (apreciata) corect de catre subiect. In acest caz,
optimum motivational inseamna relatia dintre corespondenta, chiar de echivalenta intre
marimilor celor doua variabile. Daca dificultatae sarcinii este mare inseamna ca este
nevoie de o intensitate mare a motivatiei pentru indeplinirea ei; daca dificultatea sarcinii
este medie, o motivatie de intensitate medie, o motivatie de intensitate medie este
suficienta pentru solutionarea ei.
2. Aprecierea incorecta
• Uneori dificultatea sarcini este perceputa (apreciata) incorecta de catre subiect. In acest
caz ne confruntam cu doua situatii tipice - fie cu subaprecierea semnificatiei sau a
dificultatii sarcinii, fie cu supraaprecierea semnificatiei sau a dificultatii ei. Intr-un caz el
va fi submotivat, va activa in conditiile unnui deficit energetic, ceea ce va duce in final la
nerealizarea sarcinii. In cel de-al doilea caz, subiectul este supramotivat, activeaza
conditiile unui surplus energetic care l-ar putea dezorganiza, stresa, i-ar putea cheltui
resursele energetice chiar inainte de a se confrunta cu sarcina.
3. Obtinerea optimumului motivational
 c) Conceptul de "nivel de aspiratie"
• Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese si autodepasiri
evidente poarta denumirea de nivel aspirational sau nivel de aspiratie. Acesta trebuie
raportat la posibilitatile si aptitudinile subiectului.
• Este indicat ca nivelul de aspiratie pentru a avea efect pozitiv trebuie sa fie cu putin
peste posibilitatile de moment. Nu trebuie uitat niciodata ca discrepanta prea mare
dintre capacitati si aspiratii este periculoasa. La Fontaine spunea, intr-o fabula a sa, ca
atunci cand o broasca isi propune sa se umfle pentru a ajunge elefant sfarseste prin a
plesni.