Dioda este un dispozitiv semiconductor cu doua terminale care actioneaza
ca un intrerupator pentru curentul electric. Aceasta permite curentului sa treaca intr-o singura directie (are rezistenta 0), dar restrictioneaza accesul curentului din partea opusa (rezistenta foarte mare). Ele sunt cunoscute ca si redresoare pentru ca schimba curentul alternativ in curent continuu. Acestea sunt clasificate de tipul, tensiunea si capacitatea lor. Dioda are polaritatea determinata de un anod (pozitiv) si un catod (negativ). Majoritatea permit trecerea curentului doar cand tensiunea pozitiva este aplicata anodului. Diodele pot fi confectionate din metal, plastic, sticla. Cand dioda de sticla permite curentului sa treaca, polarizarea este inversa. Atunci cand aplicam tensiune pozitiva catodului, acesta nu va permite curentului sa treaca. O dioda cu vid sau termionica este un tub vidat cu doi electrozi, un catod incalzit si o placuta. Electronii pot trece doar intr-o singura directie – de la catod la placuta. Cea semiconductoare, este cea mai folosita in zilele noastre. Este o piesa cristalina dintr-un material semiconductor cu o jonctiune PN conectata la doua terminale electrice. Caracteristicile tensiunii pot fi modificate prin materialele semiconductoare si introducerea impuritatilor in materiale in timpul fabricarii. Aceste tehnici sunt folosite pentru a crea diode cu functii speciale. De exemplu, sunt intalnite diode care regleaza tensiunea , pentru a proteja circuitele de incarcarile mari de tensiune (diode avalansa). De asemenea si pentru a genera oscilatii de frecventa radio sau de a produce lumina (diode emitatoare de lumina) Pot fi concepute pentru a produce curent continuu cand lumina vizibila, transmisii infrarosii sau energia ultravioleta le ating. Sunt cunoscute ca celule fotovoltaice si reprezinta baza sistemelor de energie electrica solara si a fotosenzorilor. Cele doua structuri: termionice si semiconductoare, au fost descoperite la 12 luni distanta, in a doua jumatate a secolului XIX.