Sunteți pe pagina 1din 135

Cuprins

ALGEBRĂ:
❏ Capitolul 1: Mulțimi de numere
Operații cu mulțimi
Divizibilitate în IN
Puteri, suma Gauss
Fracții ordinare și zecimale
Medii
❏ Capitolul 2: Numere reale
Modulul unui număr real
Parte întreagă și fracționară
Operații cu numere reale
Raționalizarea numitorului
❏ Capitolul 3: Ecuații și inecuații
Ecuații și inecuații de gradul 1
Ecuația de gradul 2
Probleme care se rezolvă cu
ajutorul ecuațiilor
Sisteme de ecuații
❏ Capitolul 4: Intervale în IR
Operații cu intervale
❏ Capitolul 5: Calcul algebric în IR
Formule de calcul prescurtat
Expresii
❏ Capitolul 6: Funcții (definitie, reprezentare grafică)
Funcția de gradul 1

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 1
Geometrie:
GEOMETRIE PLANĂ
❏ Capitolul 1: Elemente de geometrie
Punct. Dreaptă. Plan
Pozițiile relative a: 2 drepte,
dreptei față de un plan
❏ Capitolul 2: Unghiul
Definiție și clasificare
❏ Capitolul 3: Triunghiul
Definiție și clasificare
Cazuri de congruență
Linii importante în triunghi
❏ Capitolul 4: Patrulatere
Paralelogramul
Dreptunghiul
Rombul
Pătratul
Trapezul
❏ Capitolul 5: Relații metrice
Teorema lui Thales și TFA
Teorema catetei, înălțimii, Pitagora
❏ Capitolul 6: Elemente de trigonometrie
❏ Capitolul 7: Cercul
Elemente
Unghiuri/drepte relative la cerc
Lungime și arie
Poligoane regulate
❏ Capitolul 8: Arii și perimetre

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 2
GEOMETRIE SPAȚIALĂ:
❏ Capitolul 1: Elemente de geometrie în spațiu
Relații între puncte, drepte și plane
Unghiul a 2 drepte în spațiu
Proiecții ortogonale
Unghiul dintre o dreaptă și un plan
Unghi diedru
Teorema celor 3 perpendiculare
❏ Capitolul 2: Prisma dreaptă
Definiție, clasificare
Prisma patrulateră regulată
Cubul și paralelipipedul dreptunghic
Prisma triunghiulară regulată
❏ Capitolul 3: Piramida
Definiție, clasificare
Piramida triunghiulară regulată
Piramida patrulateră regulată
Tetraedrul regulat
❏ Capitolul 4: Corpuri rotunde
Clindrul circular drept
Conul și trunchiul de con
Sfera
❏ Capitolul 5: Distanțe și unghiuri în corpurile studiate
❏ Capitolul 6: Arii și volume
❏ Capitolul 7: Probleme rezolvate propuse in testele de
antrenament

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 3
-ALGEBRĂ-
❏Capitolul 1: Mulțimi de numere
IN-mulțimea numerelor naturale
IN={0; 1; 2; 3; … ; + ∞}
*
IN ={1; 2; 3; … ; + ∞}=IN\{0}
Z = { …;-2;-1;0;1;2;...} -mulțimea nr întregi
Z +
-mulțimea nr întregi pozitive
Z −
-mulțimea nr întregi negative
*
Z =Z\{0}
*
Q={ 𝑏 | a ∈Z si b ∈Z }
𝑎

IR- mulțimea nr reale, IR\Q-mulțimea nr iraționale


IN⊂Z⊂Q⊂IR

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 4
Operații cu mulțimi
➢ Reuniunea a două mulțimi: toate elementele comune
și necomune din cele 2 mulțimi
A∪B={x|x∈A sau x∈B}

Reuniunea este atât partea roșie,verde,cât și partea


mov.
A={1,2,3,5} si B={2, 4, 6, 8}
A∪B={1,2,3,4,5,6,8}
➢ Intersecția a două mulțimi: elementele comune
ambelor mulțimi
A∩B={x|x∈A si x∈B}

Intersecția este partea verde.


A={1,2,3,5} si B={2, 4, 6, 8}
A∩B={2}

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 5
➢ Diferența a două mulțimi: ce este într-una și nu
este în cealaltă
A\B={x|x∈A si x∉B}

Diferența este partea roșie (A\B) și partea mov (B\A)


A={1,2,3,5} și B={2, 4, 6, 8}
A\B={1,3,5} și B\A={4,6,8}

Încearcă și tu!
Fie 2 mulțimi M={m,n,p,q,r} și N={a, k, m, n, p}
Calculează M∪N, M∩N, M\N și N\M.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 6
Divizibilitate în IN
Spunem că a se divide cu b dacă și numai dacă există c,
astfel încât a=b•c.
Notații:

sau
a se divide cu b sau b divide a
Divizorii sunt: improprii și proprii.
❖ improprii: 1 și el însuși
❖ proprii: ceilalți divizori
Criterii de divizibilitate:
● cu 2:orice număr par-124
● cu 3: suma tuturor cifrelor să se împartă la 3-123
● cu 4: ultimele 2 cifre să se împartă la 4-128
● cu 5: ultima cifră să fie {0,5}-120
● cu 9: suma tuturor cifrelor să se împartă la 9-180
● cu 10: ultima cifră sa fie 0-100
Număr prim=numărul care are doar divizori improprii
Exemple: 2, 3, 5, 7
Observație: 2 este singurul număr prim par.
Număr compus=numărul care are și divizori proprii

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 7
Cel mai mare divizor comun
Cum se calculează cel mai mare divizor comun a două numere?
● se descompun numerele în factori primi
● luăm factorii comuni, la puterea cea mai mică și îi
înmulțim
2
Cmmdc (48,36)=2 •3 =12

Am descompus termenii în factori primi, apoi am subliniat


factorii comuni la puterea ce mai mica și i-am înmulțit,
obținând 12.
Cel mai mic multiplu comun
Cum se calculează cel mai mic multiplu comun a două numere?
● se descompun numerele în factori primi
● luăm factorii comuni și NEcomuni la puterea cea mai
mare și îi înmulțim
4 2
Cmmmc [48,36]=2 • 3 =16•9=144

a•b=(a,b)•[a,b],(∀) a, b ∈IN

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 8
Fișă de lucru-Divizibilitate
1. Determinați toți divizorii lui 24.
2. Descompuneți în factori primi: 64, 120,300.
3. Determinați toate numerele de forma 32a
care se divid cu 3.
4. Determinați toate numerele de forma 2b19
care se divid cu 9.
5. Determinați cmmdc al numerelor: 45 și 180.
6. Determinați cmmmc al numerelor: 12 și 15.
7. Scrieți toate numerele prime cuprinse între
20 și 40.
8. Stabiliți care dintre următoarele numere
sunt prime: 17, 18, 23, 456, 82, 79.
9. Aflați numerele prime care verifică relația:
a+2b+4c=36
10. Știm că (a,b)=45 și [a,b]=500,aflați produsul
a• b

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 9
Puteri
𝑛
a•a•a•...•a= a , a ∈IR și n∈IN\{0}
de n ori
Reguli de calcul cu puteri:
𝑛+𝑚 𝑛 𝑚 𝑛−𝑚 𝑛 𝑚
a = a •a ; a =a : a ;
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛 𝑛 𝑛
( a• b) =a • b ; ( a : b) = a : b ;
𝑛 𝑚 𝑛•𝑚 0 1
(a ) =a ; a = 1, ∀ a∈IR; a = a, ∀ a∈IR;
0 −𝑛
0 -NU are sens ; a = , ∀ a∈IR\{0} și n∈IN ;
1
𝑛
𝑎

Sume cu puteri
1 2 10
1 + 3 + 3 +... + 3 =?
Înmulțim cu 3 relația și notăm cu S această sumă, vom
2 10 11
obține 3S=3 + 3 +... + 3 + 3 , iar acum vom scădea cele
2 10 11
două relații: 3S=3 + 3 +... + 3 + 3
1 2 10 11
S= 1 + 3 + 3 +... + 3 =>2S=3 − 1,
11
3 −1
ceilalți termeni s-au redus =>S= 2
0 1 2 10 11
Alt tip de cerință: Arătați că 3 + 3 + 3 +... + 3 +3
se divide cu 10
Stabilim câți termeni are suma: 11-0(exponenții
puterilor)+1= 12 termeni , deci putem grupa termenii
câte 2 sau câte 3 sau câte 4 sau câte 6, cazul nostru
0 1 2 3
câte 4, deoarece 3 + 3 + 3 + 3 =1+3+9+27=40 care se
divide cu 10

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 10
Vom scrie suma astfel încât cei 4 termeni să pot fi dați
factori comuni:
0 1 2 3 0 1 2 3 4 0 1 2 3
3 + 3 + 3 + 3 +( 3 + 3 + 3 + 3 ) 3 +( 3 + 3 + 3 + 3 )
8
3
4 8 4 8
40(1+ 3 +3 )=>4•10(1+ 3 +3 ) care se divide cu 10.
Suma lui Gauss
1+2+3+...+n= (formula)
𝑛(𝑛+1)
2

Alte tipuri de sume:


2+4+6+...+2n=2(1+2+3+...+n)= =n(n+1);
2𝑛(𝑛+1)
2
2
1+3+5+...+2n-1=𝑛 ;
3+6+9+...+3n= ;
3𝑛(𝑛+1)
2

Fișă de lucru-Puteri și sume Gauss


1. Calculați:
3 2 0
a.2 + 3 − 5 =
10 8
b. 3 : 3 =
14 40 26
c. 2 + 2 :2 =
2 25
2. Calculați suma:1+7+7 +...+7 =
3. Aratați că:
𝑛 𝑛+1 𝑛+2 𝑛+3
2 +2 +2 +2 se divide cu 15

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 11
Fracții ordinare și fracții zecimale
𝑎
raportul/împărțirea neefectuată a 2 numere se
𝑏
numește FRACȚIE.
𝑎
este fracție IREDUCTIBILĂ dacă și numai dacă
𝑏
(a,b)=1, adică nu se poate simplifica atât numitorul, cât
și numărătorul cu același număr.

= 𝑑 ⇔a•d=b•c acestea se numesc fracții


𝑎 𝑐
𝑏
ECHIVALENTE

Transformarea fracțiilor zecimale în fracții ordinare

Fracții zecimale finite:


● scriem tot numărul ca și cum nu am vedea virgula și
paranteza (la numărător)
● punem 10 la puterea câtor cifre sunt după virgulă
Exemple:
1,2= 10 ; 1,23= 100 ; 12,34= ;
12 123 1234
100

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 12
Fracții zecimale periodice simple/mixte

● scriem tot numărul ca și cum nu am vedea virgula și


paranteza (la numărător)
● scad ce nu e în perioadă (la numărător)
● pun atâtea cifre de 9 câte are perioada (la numitor)
● pun atâtea cifre de 0 câte sunt între virgulă și
perioadă
Exemple:

,am scris tot numărul:12,


12−1 11
1,(2)= =
9 9
am scăzut ce nu e în perioadă, adică:1 și am pus o cifră
de 9 la numitor, deoarece am o singură cifră în perioadă.

= = ;
123−12 111 37
1,2(3)=
90 90 30

= ;
123−1 122
1,(23)=
99 99
Încearcă și tu!
Transformă următoarele fracții zecimale în fracții
ordinare:
1,5= ; 1,(5)=
1,2(5)= ; 12,(52)=
17,3= ; 17,4(3)=

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 13
Medii
Fie 2 numere reale a și b, avem:

● media aritmetică: 2 ,se adună toate numerele și


𝑎+𝑏

se împart la câte sunt.


● media geometrică: 𝑎 • 𝑏, se înmulțesc numerele și se
pun sub radical.
𝑎•𝑝1+𝑏•𝑝2
● media ponderată:
𝑝1+𝑝2
, unde 𝑝1și 𝑝2 sunt
ponderile. Se înmulțesc numerele cu ponderile, iar la
numitor se adună ponderile.

Încearcă și tu!
Calculează media aritmetică și geometrică a
numerelor:10, 25, 40
Fișă de lucru-Fracții
1.Calculează:

= ;
5
a. [0,5+0,(3)]: b. 4,35:0,15-140• 0,2= ;
6
c.15•(0,5- 6 +0,6)= ;
1

2. Stabiliți care din următoarele fracții sunt ireductibile:


; 11 ; 55 ;1,(5);1,7;
23 12 18
46
12
3.Scrieți 3 fracții echivalente cu
10

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 14
❏Capitolul 2: Numere reale
Modulul unui număr real (valoarea absolută)
Definiție
|x|={x, dacă x≥ 0
-x, dacă x< 0}
Modulul este întotdeauna pozitiv.
Exemple:
|2|=2 |-2|=2;
Parte întreagă și parte fracționară
Se numește parte intreagă a numărului real x, numărul întreg cu
proprietatea că 𝑥 ∈ [𝑛, 𝑛 + 1), exemplu:2 ∈[2;3)
Notație: [x]
Exemple:[4,2]=4 (la numerele zecimale, partea întreagă este cea
dinaintea virgulei), iar la numere zecimale negative, partea
întreagă este numărul intreg cel mai apropiat de el și de − ∞
Exemplu: [-4,2]=-5, nu -4, deoarece numarul -4,2 provine din
întregul -5
Se numește parte fracționară a numărului real x, numărul real
x-[x].
Notație:{x}
Exemple:{4,2}=4,2-[4,2]=4,2-4=0,2
Proprietăți:
1. [x]≤ 𝑥 < 𝑥 + 1
2. x-1<[𝑥] ≤ 𝑥
3. x=[x]+{x}
4. {x}∈ [0; 1)
5. [x+a]=[x]+n
6. {x+n}={x}, ∀ 𝑥 ∈ 𝐼𝑅 𝑠𝑖 𝑛 ∈ 𝑍

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 15
Calculați partea întreagă și fracționară a numerelor
a. − 7, pentru a calcula partea lui întreagă va
trebui să aproximăm cât este 7
7 ≃2, 6457, deci partea sa întreagă este 2. Dar, în
cazul nostru radicalul este negativ, deci, partea
întreagă nu va fi -2, ci -3 (vezi în figura de mai jos)

b. 2, (3)
[2,(3)]=2 (luăm numărul dinaintea virgulei)
{2,(3)}= 2,(3)-[2,(3)]= 2,(3)-2= 0,(3)

Încearcă și tu!
Calculați partea întreagă și fracționară a numerelor:
8,(12) și 5
Sugestie: realizați și un desen corespunzător, ca cele de
mai sus, cu siguranță vă va ajuta :)

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 16
Operații cu numere reale
➢ Operații cu numere întregi
Înmulțirea și împărțirea se efectuează :
(+) •(+)= +
(+) •(-)= -
(-) • (-)= +
Adunarea și scăderea:
Adunarea a două numere pozitive: semnul este +, iar
numerele se adună
2+5=7
Adunarea unui număr pozitiv cu un număr negativ: cel mai
mare dă semnul, iar numerele se scad.
2 + (-5)=2 - 5= -3
Adunarea a două numere negative:semnul este -, iar
numerele se adună.
-2+(-5)=-2-5=-7
Scăderea a două numere pozitive: semnul este +, iar
numerele se scad
20-15=5
Scăderea unui numar negativ cu un număr pozitiv: cel mai
mare dă semnul, iar numerele se adună.
-20-(+15)=-20-15=-35
Scăderea a doua numere negative: cel mai mare dă
semnul, iar numerele se scad
-20-(-15)=-20+15=-5
Încearcă și tu!
Calculează:
-30+40; -90-(-45); 12+(-6); -87-(+87)

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 17
Fisa de lucru-Parte intreaga/fractionara, operatii cu
numere intregi
1.Fie numarul a=-1,25, stabiliti: modulul numarului,
partea intreaga si fractionara.
2.Calculati produsul numerelor: -1, 2, -3.
3.Gasiti cel mai mic numar rational mai mare decat -2.
4.Scrieti toti divizorii intregi ai numarului 12.
5.Calculati suma tuturor numerelor intregi cuprinse
-2
7 8
intre si
7

➢Operații cu numere reale


1.Adunarea numerelor reale
Se adună termenii fără radical, iar acesta se copiază
În cazul în care avem sub radical termeni diferiți,
adunarea acestora nu se poate efectua
Exemplu: 5+2 5 = 3 5, iar 3+ 2 nu se poate efectua
2. Scăderea numerelor reale
Se aplică aceeași regulă de la adunare
Exemplu:4 3- 3=3 3, iar 3- 2 nu se poate efectua
3.Înmulțirea numerelor reale
Se inmulțesc termenii liberi ai primului factor cu termenii
liberi ai celuilalt factor și radicalii la fel
Exemplu: 3• 2 2 = 2 6
4. Împărțirea numerelor reale
Se aplică aceeași regulă ca la înmulțire
Exemplu:2 6: 2= 2 3
Încearcă și tu!
a) 8+ 32- 18=
b) 75- 48+ 147=
c) 80: 20=

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 18
Raționalizarea numitorului
1
, in cazul acesta fractia se va amplifica cu 𝑏
𝑎 𝑏

1
,în cazul acesta fracția se va amplifica cu
𝑎+ 𝑏
conjugatul numitorului care este 𝑎- 𝑏

, în cazul acesta fracția se va amplifica cu


1
𝑎− 𝑏
conjugatul numitorului care este 𝑎+ 𝑏, deoarece la
numitor vom obține formula de calcul prescurtat
2 2
(a+b)(a-b)=𝑎 − 𝑏

Exemplu: , o vom amplifica cu conjugatul numitorului,


2
3+ 2

adică 3- 2, iar fracția va deveni =


2( 3− 2) 2( 3− 2)
( 3− 2)( 3+ 2) 3−2

=2( 3- 2)
Încearcă și tu!
Raționalizează numitorii următoarelor fracții:
;
2
a.
5+ 2
;
3
b.
4 7
;
9
c.
15− 7

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 19
Fișă de lucru-numere reale, operații
1.Calculați 12- 27+ 75.
2.Comparați numerele4 3și2 5.
3. 2 8+3 18-13 2= ;
4. Fie numerele a= 2-1 și b= 2+1. Calculați produsul și
media geometrică a celor 2 numere.
5. - = ;
5 3 3
5 10
6.|x- 2|= 8. Determinați x.
7.Stabiliți care dintre următoarele numere sunt iraționale
și care sunt raționale din mulțimea:
A={12; -3,4; π; ; 2}
5
6
−1
8.a= 75+3 12- )• și b=(0,(3)) .
9 3
3 2

a. Arătați că a=12.
b.Calculați media aritmetică și geometrică a nr a și b.
c. Stabiliți o relație între media aritmetică și
geometrică (care este mai mare/mică)
9. Arătați că 5𝑛 + 2 ∈ 𝐼
Indicație! Un număr aparține mulțimii nr iraționale, dacă
nu se poate “scoate” de sub radical, iar pt a fi un număr
ce se poate “scoate “ de sub radical, și să NU aparțină
lui I, înseamnă că ce e sub radical trebuie să fie
PĂTRAT PERFECT
Amintim! Ultimele cifre ale pătratelor perfecte pot
fi:0,4,5,6,9
Cazul nostru, ultima cifră a lui 5n poate fi 0 sau 5, care
adunată cu 2 se obține 2, respectiv 7 ce nu sunt ultime
cifre de pătrate perfecte, deci numărul dat ESTE
IRAȚIONAL.
10. Arătați că 5𝑛 + 1 NU este irațional

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 20
❏Capitolul 3: Ecuații și inecuații
Ecuația de gradul 1
ax+b=0, unde a,b ∈IR
x-necunoscuta ecuației
Se numește ecuație, propoziția matematică în care apare
o singură dată semnul egal.
Pentru a rezolva o ecuație procedăm:
● se desfac parantezele dacă este cazul
● se trec termenii necunoscuți în partea stângă
(membrul stâng), iar în dreapta termenii cunoscuți
● trecerea dintr-o parte în alta se face, schimbând
semnul
● se efectuează calculele și se află necunoscuta
ax+b=0
𝑏
x=−
𝑎
Incearcă și tu!
Aflați necunoscuta:
2
2x-3=9; = 21; t-2=-9; x =9; -1=z;
2𝑥−7 𝑧
3 2
3,25+a=3,55; 11(x-2)=66; c 2= 12;

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 21
Inecuații de gradul 1
Se numește inecuație, propoziția matematică în care
apare unul din semnele:≤, <, ≥, >.
ax+b≥ 0
Se respectă aceleași reguli ca la ecuații!
ax+b≥ 0
x≥− , x∈[− ; ∞)
𝑏 𝑏
𝑎 𝑎
Încearcă și tu!
x-3>1; 6-2t<4; ≥ 7; 5x>30,15
2𝑚−1
5

Ecuația de gradul 2
2
ax +bx+c=0, unde a,b,c∈IR, cu a diferit de 0
Pentru a calcula soluțiile ecuațiilor, vom determina
DISCRIMINANTUL ECUAȚIEI care se numește
DELTA și se notează ∆
2
∆ = 𝑏 − 4𝑎𝑐, iar în funcție de valoarea acestui
discriminant, stabilim soluțiile ecuațiilor.
Dacă:
● ∆ > 0,atunci are două soluții reale DISTINCTE și
se calculează după formula:
𝑥1,2= ;
−𝑏± ∆
2𝑎
● ∆ = 0, atunci are două soluții IDENTICE și se
calculează după formula:
𝑥1,2= ;
−𝑏
2𝑎
● ∆ < 0, atunci ecuația NU are soluții reale

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 22
Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
Cum se rezolvă acest tip de probleme?
➔citesc cu atenție enunțul
➔subliniez cuvintele cheie
➔înțeleg “ce vrea de la mine” problema
➔scriu ecuația
➔rezolv ecuația
Mă gândesc la un număr. Din dublul său, scad 5 și
obțin 13. La ce număr m-am gândit?
Pași de rezolvare:
I. Notez numărul cu o necunoscută: x
II. Subliniez cuvintele cheie
III. Înțeleg că trebuie să aflu numărul la care s-a
gândit
IV. Scriu ecuația
dublul său=2x, iar din el, scad 5=>2x-5=13
V. Aflu x=>2x-5=13=>2x=18=>x=9

Probleme rezolvate:
1. Suma a 4 numere consecutive este 58. Aflați
numerele.
n, n+1, n+2, n+3-cele 4 numere consecutive

n+n+1+n+2+n+3=58=>4n+6=58=>4n=52=>n= =13
52
4
Numerele sunt:13,14,15,16.

2. Calculează aria unui pătrat cu perimetrul de


32 cm

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 23
2
Aria pătratului=𝑙 , iar perimetrul=4l, deci
2 2
4l=32=>l=8 cm. Aria=8 =64 cm
3. Un călător parcurge un drum în 3 zile. În
prima zi parcurge din drum, a doua zi din
1 1
3 4
drumul rămas, iar în a 3 a zi a parcurs ultimii
18 km. Aflați câți km are traseul parcurs.

Notăm cu d-drumul total parcurs de călător


I zi: •d
1
3
Restul de drum după prima zi: d- 3 •d=
1 2𝑑
3
𝑑
A 2 a zi: = 12 = 6
1 2𝑑 2𝑑
4
• 3
A 3 a zi: 18 km
•d+ 6 +18 =d
1 𝑑
Drum total parcurs (cele 3 zile): 3

Aducem la același numitor, adică amplificăm


prima fracție cu 2,la 18 cu 6 și la d cu 6=>
2d+d+108=6d=>3d-6d=-108=>-3d=-108=>
d=36 km

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 24
4. Un test conține 20 de întrebări.Pentru
fiecare răspuns corect se acordă 5p, iar
pentru fiecare răspuns greșit se scad 3p.
Știind că un elev a obținut 60p, află câte
răspunsuri corecte a dat elevul.
Notăm nr de întrebări corecte cu c, iar nr de
întrebări greșite cu g
Avem 20 întrebări care reprezintă și corecte și
greșite, deci prima ecuație va fi:
CORECTE+GREȘITE=20, c+g=20
Dacă elevul dă un raspuns CORECT=>+5p
Dacă elevul dă un raspuns GREȘIT=>-3p
În cazul nostru, elevul a obținut 60p, deci
5•nr de răsp corecte-3•nr de răsp
greșite=punctaj final
5c-3g=60
Avem cele 2 relații, c+g=20 și 5c-3g=60,din
prima ecuație putem “scoate” nr de răsp greșite
în funcție de cele corecte, apoi înlocuind în a
doua ecuație, aflăm nr de răsp corecte
c+g=20=>g=20-c
=>5c-3(20-g)=60=>5c-60+3c=60=>5c+3c=60+6
0
8c=120=>c=15(nr de răsp CORECTE)

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 25
5. Într-un bloc sunt apartamente cu 2 și 5
camere. Dacă în total sunt 16 apartamente
și 50 de camere, aflați câte apartamente au
2 camere și cate au 5 camere.
Notăm cu x-nr apartamente cu 2 camere și cu
y-nr de apartamente cu 5 camere
Fiind 16 apartamente=>x+y=16
În total sunt 50 camere, adică 2x+5y=50
Avem cele două relații:x+y=16 și 2x+5y=50
Din prima relație vom scoate una din
necunoscute și o vom înlocui în a doua relație
x+y=16=>y=16-x
2x+5y=50=>2x+5(16-x)=50=>2x+80-5x=50=>
-3x=-30=>x=10 (nr de apartamente cu 2
camere)
x+y=16=>y=16-x=16-10=6 (nr de apartamente
cu 5 camere)

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 26
6. Dacă într-o sală de clasă stau câte 2 elevi
într-o bancă, 5 elevi rămân în picioare.
Dacă stau câte 3 elevi într-o bancă, rămân
3 bănci goale. Câte bănci și câți elevi sunt
în sala de clasa?
Notăm cu e-nr de elevi din sala de clasa și cu
b-nr de bănci
Din fiecare propoziție, vom scrie ecuația
corespunzătoare
Dacă într-o sală de clasă stau câte 2 elevi
într-o bancă, 5 elevi rămân în picioare.
=>2b (câte 2 într-o bancă)+ 5 (cei care rămân
în picioare) =elevii
Dacă stau câte 3 elevi într-o bancă, rămân 3
bănci goale.
=>3(b-3) (câte 3 într-o bancă - cele 3 bănci
goale) = elevii
=>2b+5=e și 3(b-3)=e, deci din ambele ecuații
se obțin elevii, deci vom egala ecuațiile pentru a
afla băncile
2b+5=3(b-3)=2b+5=3b-9=>14=b=>avem 14
bănci
Pentru a afla elevii, înlocuim băncile în una din
ecuații
=>3(b-3)=e=>3(14-3)=33 elevi

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 27
7. Dacă ar sta câte un elev într-o bancă, ar
rămâne 13 elevi în picioare. Pentru a ocupa
toate băncile cu câte 2 elevi, ar mai fi
nevoie de 2 elevi. Câți elevi și câte bănci
sunt?
Notăm cu e-nr de elevi din sala de clasă și cu
b-nr de bănci
Din fiecare propoziție, vom scrie ecuația
corespunzătoare
Dacă ar sta câte un elev într-o bancă, ar
rămâne 13 elevi în picioare
=>1b(câte unul in banca)+13(cei care stau în
picioare)= elevii
Pentru a ocupa toate băncile cu câte 2 elevi, ar
mai fi nevoie de 2 elevi
=>2b(câte 2 într-o bancă)-2(cei de care avem
nevoie)=elevii
Egalăm ecuațiile=>b+13=2b-2=>b=15
b+13=e=>e=28=>avem 28 elevi și 15 bănci

8. Suma a 2 numere este 48. Dacă a


împărțit la b dă câtul 3 rest 4. Aflați a și
b.
a+b=48

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 28
a:b=3 rest 4=>a=3b+4, înlocuim în prima ecuație
și aflăm b
3b+4+b=48=>4b=44=>b=11, a+11=48=>a=37
9. Pentru a confecționa 4 bluze și 3 rochii,
este nevoie de 17m, iar pentru a
confecționa 3 bluze și 2 rochii este nevoie
de 12m. Câți metri sunt necesari pentru o
rochie?
Notăm cu r-nr de m necesari pt o rochie și cu
b-nr de m necesari pt o bluză
Scriem ecuațiile:
4b+3r=17
3b+2r=12, iar din prima scoatem una din
17−3𝑟
necunoscute=>b= 4
și vom înlocui în a doua
)+2r=12, aducem la același numitor,
17−3𝑟
=>3( 4
adică la 4 și desfacem paranteza
51-9r+8r=48=>-r=-3=>r=3(metri necesari pt o
rochie)
10. Ana, Maria și Irina au împreună 35 ani. Ana
și Maria sunt gemene, iar Irina are cu 5 ani
mai mult decât Ana. Împreună fetele au 35
ani. Aflați vârsta Irinei.
Notăm cu a-vârsta celor 2 fete gemene
Ecuația va fi:
a+a(vârsta celor 2 fete)+a+5(vârsta Irinei)=35
3a+5=35=>3a=30=>a=10=>vârsta Irinei este 15

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 29
Încearcă și tu!
1. Tatăl și fiul au împreună 55 ani, iar raportul
vârstelor 4,5. Aflați vârsta fiului.
Răspuns:
2. 2 kg de roșii și 4 kg de cartofi costă 22 lei.
Un kg de roșii costă cu 2 lei mai mult decât
unul de cartofi. Află prețul unui kg de cartofi.
Răspuns:
3. În vacanță, Ionuț își împarte banii: 40% din
suma pentru cazare, 75% din rest pentru
mâncare și 375 lei pentru mâncare/alte
activități. Aflați suma inițială pe care a avut-o
Ionuț.
Răspuns:
4. Ana iși propune să rezolve probleme la mate
într-un anumit număr de zile. Dacă ar rezolva
4 probleme pe zi, i-ar mai rămâne 6 probleme.
Dacă ar rezolva 5 probleme pe zi, ar termina
mai devreme cu o zi. Aflați numărul
problemelor pe care le are de rezolvat Ana.
Răspuns:
5. Într-un bloc sunt 18 apartamente cu 2 și 3
camere, în total 42 camere. Determinați câte
apartamente cu 2 camere sunt în bloc.
Răspuns:

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 30
6. Media aritmetică a 2 numere este 13, iar
4
raportul lor este . Determinați media
9
geometrică a numerelor.
Răspuns:
7. Un teren agricol a fost recoltat astfel: în
prima zi 25% din suprafață, a doua zi 15 din
7

rest, iar a 3 a zi ultimele 20 ha. Ce suprafață


are terenul?
Răspuns:
8. Un test conține 10 întrebări. Pentru un
răspuns corect se obțin 5p, iar pentru unul
greșit se scad 2p. Un elev a obținut 36 p.
Câte răspunsuri corecte a dat acesta?
Răspuns:
9. Într-o clasă sunt 28 de elevi. Aflați
numărul baieților din clasă știind că
reprezintă 75% din numărul fetelor.
Răspuns:
10. La un spectacol se vând bilete cu 20 și 25
lei. Dacă s-au vândut 250 de bilete și s-au
încasat 5500 lei, stabiliți câte bilete de 20
lei s-au vândut.
Răspuns:

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 31
Sisteme de ecuații
Un ansamblu de 2 ecuații se numește SISTEM.
{ x+y=5
x-y=1
Acest sistem se poate rezolva prin 3 metode:
● metoda substituției: scrierea unei necunoscute
în funcție de cealaltă dintr-o ecuație și
înlocuirea ei în a 2 a ecuație
{ x+y=5
x-y=1=>x=1+y=>1+y+y=5=>2y=4=>y=2=>x+2=5
=>x=3=>S={(3;2)}
● metoda reducerii: reducerea unui termen din
ambele ecuații
{ x+y=5
x-y=1 având un y semnul + și un y semnul -,
aceștia prin adunarea celor 2 relații SE REDUC
=>{ x+y=5
x-y=1
------------- (+)
2x \=6=>x=3=>y=5-x=2=>S={(3;2)}
● metoda grafică este mai puțin folosită, ce
constă în reprezentarea grafică a ecuațiilor

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 32
{x+y=10
2x-y=8
Acest sistem poate fi rezolvat prin metoda
substituției sau a reducerii, observând că prima
ecuație are +y, iar a 2 a ecuație are -y, adunând
cele 2 ecuații, y se va REDUCE, deci mai simplu ar
fi să folosim metoda reducerii.
{x+y=10
2x-y=8
----------(+)
3x \ = 18=>x=6=>y=10-x=10-6=>y=4
=> S={(6;4)}

Vom rezolva același sistem, dar prin metoda


substituției
{x+y=10=>x=10-y
2x-y=8 =>{x=10-y {x=10-y
2(10-y)-y=8 => 20-2y-y=8
=>{x=10-y {x=10-y {x=10-y {x=6
20-3y=8 => -3y=-12=> y=4 => y=4
=>S={(6;4)}
Observație: Soluțiile sistemului sunt aceleași,
respectiv x=6 și y=4, doar metoda de rezolvare
este diferită.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 33
Fișă de lucru-Sisteme de ecuații
1. Rezolvați următoarele sisteme prin metoda
substituției:
a.{x+y=2 b. {x-y=0
2x+y=1 5x+3y=8
2. Rezolvați următoarele sisteme prin metoda
reducerii:
a.{2x-3y=7 b.{3x-y=12
4x+4y=4 x-y=2

Atenție! Pentru a reduce termenul x sau y din cele


2 ecuații ei trebuie să aibă ACELAȘI COEFICIENT
și SEMNE CONTRARE, de exemplu: prima ecuație
are +x, iar a doua -2x, pentru a-i reduce înmulțim
prima ecuație cu 2 și obținem +2x într-o ecuație și
-2x în a doua ecuație.
3. Rezolvați următoarele sisteme (ce metodă
doriți)
a.{x+3y=0 b.{5x+3y=4
3x+4y=-5 5x-3y=6

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 34
❏Capitolul 4: Intervale in IR
Există 2 tipuri de intervale: mărginite și
nemărginite.
Mărginite:
Fie a și b două numere reale cu a<b.
1. Prin intervalul închis [a,b] înțelegem toate
numerele reale mai mari sau egale cu a și mai
mici sau egale cu b, adică mulțimea:
[a,b]={x∈IR|a≤x≤b}

Numerele a și b se numesc capetele sau


extremitățile intervalului.

2. Prin intervalul deschis (a,b) înțelegem toate


numerele reale mai mari decât a și mai mici
decât b, adică mulțimea: (a,b)={x∈IR|a<x<b}

Intervalele deschise NU conțin capetele a și b.

3. Prin intervalul (a,b] înțelegem toate numerele


reale mai mari decât a și mai mici sau egale cu
b, adică mulțimea:(a,b]={x∈IR|a<x≤b}
4. Prin intervalul [a,b) înțelegem toate numerele
reale mai mari sau egale cu a și mai mici decât
b, adică mulțimea: [a,b)={x∈IR|a≤x<b}

Primul interval este închis la dreapta și deschis


la stânga. Al doilea este interval deschis la
dreapta și închis la stânga.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 35
Nemărginite:

● Prin intervalul [a, +∞) înțelegem toate


numerele reale mai mari sau egale cu a, adică
mulțimea:

[a, +∞)={x∈IR|x≥a}

● Prin intervalul (a, +∞) înțelegem toate


numerele reale strict mai mari decât a, adică
mulțimea:

(a, +∞)={x∈IR|x>a}

● Prin intervalul (-∞,a] înțelegem toate numerele


reale mai mici sau egale cu a, adică mulțimea:

(-∞,a]={x∈IR|x≤a}

● Prin intervalul (-∞,a) înțelegem toate numerele


reale mai mici decât a, adică mulțimea:

(-∞,a)={x∈IR|x<a}

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 36
1)Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:
a. 2 ∈ (2;3] FALS, deoarece la 2 este
interval deschis, deci capătul NU este în
interval
b. 2∈ [2;3) ADEVĂRAT, deoarece la 2 avem
interval inchis, deci capătul este în interval
c.5∈[2;7] ADEVARĂT, deoarece 5 se
găsește între 2 și 7
d. 2∈(1;2) ADEVĂRAT, deoarece 2≃ 1, 41

2) Scrieți sub forma de interval următoarele


mulțimi:

A={x∈IR|-2<x<5}=>x∈(-2;5)

B={x∈IR| -4<x≤3}=>x∈(-4;3]

C={x∈IR| -1≤x≤2}=>x∈[-1;2]

D={x∈IR| x>7}=>x∈(7;∞)

E={x∈IR| x≤10}=>x∈(-∞;10]

F={x∈IR||x-1|<2}=>-2<x-1<2|+1=>-1<x<3

=>x∈(-1;3)

Observație! |x|<a=>-a<x<a ; |x|≤a=>-a≤x≤a

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 37
|x|>a sau |x|≥a=> se vor face 2 cazuri, iar
soluțiile lor se vor reunim

Cazul 1:x<-a sau x≤-a

Cazul 2:x>a sau x≥a

Exemplu:

G={x∈IR||x|≥5}=>

cazul 1:x≤-5=>x∈(-∞;-5]

cazul 2:x≥5=>x∈[5;∞), deci mulțimea scrisă sub


forma de interval este reuniunea cazurilor

x ∈(-∞;-5]∪[5;∞)

3)Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției:

a= 1•2 + 2•3 +...+ 44•45 ∈( 9 ; 15 )


1 1 1 8 16

a= + +...+ ∈( 9 ; 15 )
2−1 3−2 45−44 8 16
1•2 2•3 44•45

a= 1•2 - 1•2 + 2•3 - 2•3 +...+ 44•45 - 44•45 ∈( 9 ; 15 )


2 1 3 2 45 44 8 16

a=1- 2 + 2 - 3 +...+ 44 - 45 ∈( 9 ; 15 )
1 1 1 1 1 8 16

a=1- 45 = = 45 ∈( 9 ; 15 )=>
1 45−1 44 8 16
45

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 38
< 45 < 15 , aducem la același numitor (la 45)
8 44 16
9

8•5<44<16•3=>40<44<48 ADEVARAT,deci

a= 1•2 + 2•3 +...+ 44•45 ∈( 9 ; 15 )


1 1 1 8 16

Fișă de lucru-Intervale

1)Scrieți sub formă de interval următoarele


mulțimi:

A={x∈IR|-3<x<8}-

B={x∈IR|-5≤x<1}-

C={x∈IR||2x-3|<7}-

D={x∈IR||x+1|>3}

2) Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției:

b= 36•37 + 37•38 +...+ 89•90 ∈ ( 75 ; 50 )


1 1 1 1 1

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 39
Operații cu intervale

Inetrvalele fiind mulțimi de numere, se pot efectua


aceleași operații: REUNIUNE, INTERSECȚIE,
DIFERENȚĂ. Pentru a efectua operațiile,
reprezentăm intervalele pe axă

➢Reuniunea a două intervale: toate numerele


comune și necomune celor 2 intervale

(-1;3] ∪[-4;0)=[-4;3]

➢Intersecția a 2 mulțimi: numerele comune celor


2 intervale

(-1;3] ∪[-4;0)=(-1;0)

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 40
➢Diferența a două intervale: ce numere sunt
într-un interval

(-1;3] \[-4;0)=[0;3], la scădere se schimbă


paranteza la 0, deoarece în mulțimea B, 0 are
paranteza deschisă, adică NU aparține intervalului,
iar la scădere gândim “ ce este în mulțimea A și
NU este în B, deci 0 va aparține intervalului
obținut prin scăderea celor 2 intervale.

[-4;0)\(-1;3]=[-4;-1]

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 41
Efectuați:

a.(-6;4)∪(-3;5)=(-6;5)
b. (-6;4)∩(-3;5)=(-3;4)
c.(-6;4)\(-3;5)=(-6;-3]
d. (-3;5)\(-6;4)=[4;5)

e.(-3;2)∪ [2;4)-rămâne așa, deoarece aceste


intervale nu se pot reuni, conform desenului de
pe axă
f.(-3;2)∩ [2;4)=⊘, deoarece mulțimile nu au
elemente comune, nici 2 nu este comun, fiindcă
el nu este inclus în primul interval

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 42
Fișă de lucru-Operații cu intervale

Scrieți mulțimile A și B sub forma de interval și


calculați A∪B, A∩B, A\B,B\A în fiecare dintre
cazurile:

a. A={x∈IR|-11≤ <17}
7𝑥+13
2

B={x∈IR|-4< ≤21}
5𝑥+12
2

b. A={x∈IR||2x-3|≤9}

B={x∈IR||2x+7|<3}

c. A={x∈IR|x>6}

B={x∈IR|x<4}

d. A={x∈IR|-7< ≤8}
5𝑥+12
4

B={x∈IR|-1< <6}
7𝑥+12
9

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 43
❏Capitolul 5: Calcul algebric în IR

Formule de calcul prescurtat


2 2
(a±b)=a ±2ab + b
2 2
(a+b)(a-b)=a - b
2 2 2 2
(a+b+c) =a +b +c +2ab+2bc+2ac
3 3 2 2 3
(a±b) =a ±3a b+3ab ± b
3 3 2 2
a ± b =(a±b)(a ∓ab+b )

Calcul algebric:

1. Adunarea și scăderea

O sumă ce conține numere reprezentate prin litere


se numește sumă algebrică. Într-o sumă algebrică,
putem aduna doar termenii asemenea, cei care au
aceeași literă la aceeași putere.
2 2 2
2a +3a =5a , se adună coeficienții și se
păstrează litera și puterea ei
2
2a+3a - NU se poate efectua, deoarece nu avem
aceeași putere
Aceleași reguli se aplică și la scădere.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 44
2. Înmulțirea și împărțirea
Pentru a efectua înmulțirea și împărțirea numerelor
reale, vom ține cont de regulile de calcul cu puteri.
Gândim astfel: numerele reale se înmulțesc cu
numerele reale și literele cu literele.
2 3
2a •3a=6a
3 2
6a :3a=2a

Calculați:
2
a. 2x(x-1)=2x -2x
2 2 2 2
b. (x+2) -(x-3) =x +4x+4-(x -6x+9)=>
2 2
x +4x+4-x +6x-9=10x-5=5(2x-1)
2 5 4 2+5−4 3
c.x •x :x =x =x

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 45
Rapoarte de numere reale

Un raport algebric este un raport în care


numărătorul și numitorul sunt expresii algebrice
(conțin litere).

Pentru a exista un raport, este nevoie ca numitorul


să fie diferit de 0

E(x)= 𝑥−1 , vom pune condiții de existență (C.E.)


𝑥

x-1≠0=>x≠1=>x∈IR\{1}

Raportul NU are sens dacă x=1

Raportul are sens dacă x≠1

Amplificarea și simplificarea rapoartelor algebrice

A amplifica un raport algebric înseamnă a înmulți


numărătorul și numitorul cu o expresie algebrică
nenulă.

A simplifica un raport algebric înseamnă a împărți


numărătorul și numitorul cu o expresie algebrică
nenulă.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 46
Operații cu rapoarte algebric

Adunarea și scăderea rapoartelor algebrice

Pentru a efectua operația de adunare/scăderea


două rapoarte algebrice cu același numitor,
adunăm/scădem numărătorii, iar numitorul comun se
copiază. Dacă rapoartele au numitori diferiți,le
aducem la același numitor.

E(x)= 𝑥−1 + 𝑥+1 , primul lucru pe care îl facem este


𝑥 2𝑥

să stabilim condițiile de existență (dacă nu ni le dă


problema)

x-1≠0=>x≠1 ; x+1≠0=>x≠-1=>x∈IR\{-1;1}
Amplificăm prima fracție cu x+1 și a doua fracție cu x-1

2 2 2
= =
𝑥(𝑥+1)+2𝑥(𝑥−1) 𝑥 +𝑥+2𝑥 −2𝑥 3𝑥 −𝑥
E(x)= (𝑥−1)(𝑥+1) (𝑥−1)(𝑥+1)
= (𝑥−1)(𝑥+1)
𝑥(3𝑥−1)
(𝑥−1)(𝑥+1)

Înmulțirea și împărțirea rapoartelor algebrice

Pentru a calcula produsul a două rapoarte


algebrice, vom înmulți numărătorii între ei și
numitorii între ei.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 47
Pentru a calcula câtul a două rapoarte algebrice,
înmulțim primul raport cu inversul celui de-al
doilea.

Expresii

1. Se consideră expresia E(x)=(3n+7)


2

-2(3n+7)+1, arătați că expresia este un pătrat


perfect care se divide cu 9, pentru orice n ∈
IN

E(x)=(3n+7) -2(3n+7)+1=9n
2 2
+42n+49-(6n+14)+1
2 2 2
E(x)=9n +42n+49-6n-14+1=9n +36n+36=9(n +4n+4)
2
E(x)=9(n+2) , se divide cu 9 si este si patrat perfect

2. Se consideră expresia
E(x)=(x+4) -(x-2)(x+2)+x(x-7)-14. Demonstrați
2

că, pentru orice număr natural x, numărul


E(x)-par
2
E(x)=(x+4) -(x-2)(x+2)+x(x-7)-14
2 2 2
E(x)=x +8x+16-(x -4)+x -7x-14
2 2 2
E(x)=x +8x+16-x +4+x -7x-14
2
E(x)=x -x-6

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 48
2
E(x)=x -3x+2x-6=x(x-3)+2(x-3)

E(x)=(x-3)(x+2)-unul dintre factorii acestui produs


va fi mereu par, înmulțit cu alt produs mereu vom
obține un nr par

3. Se consideră expresia

E(x)=(x+1) +2(x +4x+3)+(x+3) , x∈IR. Demonstrați


2 2 2

că E(n)-pătrat perfect
2 2 2
E(x)=x +2x+1+2x +8x+6+x +6x+9
2
E(x)=4x +16x+16

E(n) însemnă că în locul lui x punem n


2 2
E(n)=4n +16n+16 => E(n)=(2n+4)

4.Arătați că oricare ar fi numărul real x,


2 2
E(x)= (2x-3) -x(3x-10)-(x-1) este
constantă
2 2 2 2 2
(2x-3) -x(3x-10)-(x-1) =4x -12x+9-3x +10x-(x -2x+1)

2 2 2
=>E(x)=4x -12x+9-3x +10x-x +2x-1=8, deci
expresia este constantă

5. Se consideră expresia E(x)=(2x-1) -x -(x+1)


2 2 2

Demonstrați că E(x) este divizibil cu 2.

E(x)=(2x-1) -x -(x+1) =4x -4x+1-x -(x +2x+1)


2 2 2 2 2 2

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 49
2 2 2 2
E(x)=4x -4x+1-x -x -2x-1=2x -6x

E(x)=2x(x-3) este divizibil cu 2

6. Arătați că, pentru orice număr întreg x,


2
numărul x +9x+20 este egal cu produsul a
două numere consecutive
2
x +9x+20 pe +9x îl scriem ca +4x +5x, iar pe 20
ca 4•5
2 2
=>x +9x+20=x +4x+5x+20=x(x+4)+5(x+4)

=>(x+4)(x+5)=(x+4)(x+4+1)-produsul a două
numere consecutive
2
7. Simplificați expresia F(x)= ,x∈IR\{2}
𝑥 −4
2
𝑥 −4𝑥+4

2
= = 𝑥−2
𝑥 −4 (𝑥−2)(𝑥+2) 𝑥+2
F(x)= 2 2
𝑥 −4𝑥+4 (𝑥−2)

8. Se consideră expresia E(x)=( 𝑥−1 - 𝑥+1 ): .


1 1 1
2
𝑥 −1

x∈IR\{-1;1} Calculați E(x).

E(x)=( 𝑥−1 - 𝑥+1 ): = (𝑥−1)(𝑥+1) • =>


1 1 1 𝑥+1−(𝑥+1) (𝑥−1)(𝑥+1)
2 1
𝑥 −1

•(x-1)(x+1)=x+1-x-1=0=>E(x)=0
𝑥+1−𝑥−1
(𝑥−1)(𝑥+1)

Pentru a calcula ORICE expresie:

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 50
calculăm condițiile de existență dacă nu sunt deja date

aducem la același numitor (dacă este cazul)

respectăm ordinea efectuării operațiilor (înmulțire/împărțire,


apoi adunare/scădere)

efectuăm calculele și aflăm E(x)

Fișă de lucru-Calcul algebric

1. Determinaţi valorile lui x pentru care rapoartele date


sunt definite (au sens):

; ;
𝑥 2𝑥−5 3
𝑥−3 2 2𝑥−1
𝑥 −6𝑥+9

2.Amplificați cu x-1 următorul raport:


3𝑥−4
𝑥−2

3.Simplificați rapoartele:
2
; ;
(𝑥−2)(𝑥+1) 𝑥 +7𝑥+6
2 2
(𝑥 +2𝑥+1) 𝑥 +3𝑥+2

4.

5.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 51
❏Capitolul 6: Funcții

Noțiunea de funcție
Fie 2 mulțimi A și B nevide. Spunem că am definit
funcția f:A->B, dacă prin orice procedeu (lege)
fiecărui element din A îi corespunde un element din B.
Mulțimea A este domeniul de definiție al funcției, iar
mulțimea B este codomeniul sau domeniul de valori.

Elementul y, unde y ∈ 𝐵 este imaginea funcției și


se notează f(A)={f(x) | x∈ 𝐴}
Funcțiile se pot defini în multe feluri:
a.diagrame
b. tabele
Condiția ca o funcție să fie defintă, este ca unui
element din A să îi corespundă un SINGUR
ELEMENT din B.
Graficul unei funcții:
Fie funcția din următoarea figură

Pentru reprezentarea grafică a acestei funcții


avem nevoie de un sistem de axe ortogonal xOy și
de puncte, în cazul de față punctele sunt A(-1;0),
B(2;3), C(4,5)

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 52
Punctele colorate cu roșu se numesc ABSCISE și se
vor poziționa pe axa Ox, iar cele colorate cu
albastru se numesc ORDONATE și se vor poziționa
pe axa Oy.

Graficul va fi punctele anterior menționate,


reprezentate în sistemul de axe (vezi in figura de
mai jos)

Graficul unei funcții diferă de la funcție la


funcție, în cazul funcțiilor numerice (cazul acesta)
sunt puncte, ce nu se unesc.
𝑥
Fie funcția 𝑓: 𝐼𝑅 → 𝐼𝑅, 𝑓(𝑥)= 2 , calculați f(2), f(1)
și construiți graficul funcției

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 53
Pentru a calcula f(2) vom pune în funcția dată, în
loc de x, 2.
2
f(2)=2 =4 , de aici va rezulta punctul A(2;4)
f(1)=2, de aici va rezulta punctul B(1;2)

Graficul unei funcții în funcție de DOMENIUL DE


DEFINIȚIE:

a. Dacă domeniul de definiție este o mulțime de


puncte, graficul va fi o mulțime de puncte ce
NU se unesc (cazul de mai sus)
b. Dacă domeniul de definiție este un interval,
graficul va fi un segment (intervale mărginite)
sau o semidreaptă (intervale nemărginite).
Pentru a-l reprezenta avem nevoie de 2
puncte, calculând f(x) pentru capetele
intervalului (interval inchis) sau orice alte
puncte din interval (interval deschis)
c.Dacă domeniul de definiție este IR, graficul va
fi o dreaptă
Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 54
Funcția de gradul I
Fie 2 numere reale a și b
Se numește funcție afină, funcția f:IR→IR,
f(x)=ax+b.
Se numește funcție de gradul I, funcția f:IR→IR,
f(x)=ax+b, cu a diferit de 0.
Funcția de gradul I f(x)=ax+b, cu b=0 și a diferit de
0, se numește funcție liniară, iar funcția de gradul I
cu a=0, se numește funcție constantă.
Intersecția graficului funcției cu axele de
coordonate:
Cu axa Ox:
,
𝑏
𝐺𝑓∩ 𝑂𝑥: 𝑦 = 0 ⇒ 𝑓(𝑥) = 0 ⇒ 𝑎𝑥 + 𝑏 = 0 ⇒ 𝑥 = − 𝑎
deci primul punct prin care va trece graficul va fi A(-
;0).
𝑏
𝑎
𝐺𝑓∩ 𝑂𝑦: 𝑥 = 0 ⇒ 𝑓(0) = 𝑏, deci al doilea punct prin
care va trece graficul funcției va fi B(0;b)
Reprezentarea graficului funcției de gradul I:

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 55
Graficul funcției de gradul I este o dreaptă.
Reprezentarea funcției constante: f:IR→IR, f(x)=2

Lungimea segmentului [AB]:

Se dă funcția f:IR→IR, f(x)=2x-1, reprezentați


graficul funcției și calculați lungimea segmentului [AB]
!Pentru a reprezenta funcția grafic, nu este
obligatoriu să facem intersecția cu axele de
coordonate pentru a obține cele 2 puncte de care
avem nevoie, ci putem da ce valori vrem lui x, astfel
obținând x, y, respectiv punctul de coordonate!

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 56
Luăm ca exemplu, exercițiul dat f(x)=2x-1:

Am dat lui x două valori


mici, pentru a obține un y mic, punctele vor fi A(1;1)
și B(0;-1), iar apoi vom reprezenta graficul

Având punctele A(1;1) și B(0;-1) și cunoscând formula


pentru segmentul [AB]

înlocuim și efectuăm
calculele
Un punct A(x;y) apartine graficului functiei daca si
numai daca f(x)=y

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 57
u.m.=unități măsurabile,
segmentele în axele de coordonate NU au unități de
măsură, de aceea le notăm cu u.m.
Fisa de lucru-Functii
1.Realizați graficul funcțiilor următoare și calculați
[AB].
2.Determinați intersecția cu axele de coordonate ale
următoarelor funcții, f:IR→IR si g:IR→IR.
a.f(x)=3x-6
b.g(x)= 3-x

3. Determinați funcția de gradul 1, știind că:


a.f(1)=3 și f(0)=2
b.f(0)=2 și f(-2)=-7
Pentru realizarea acestui exercițiu vom scrie formula
generală a funcției de gradul 1: ax+b, apoi vom înlocui
cu valoarea din paranteză în loc de x, punem numărul
din paranteză
exemplu: f(1)=a+b=3, iar f(0)=2=>b=2 , soluțiile se
află cu ajutorul sistemelor de ecuații, în cazul nostru
știind deja valoarea lui b, doar înlocuim în prima
relație și vom afla și a.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 58
-GEOMETRIE PLANĂ-

❏Capitolul 1: Punct, Dreaptă, Plan


Acestea sunt elementele fundamentale ale
geometriei. Ele nu pot fi definite, ci doar
descrise. Astfel, punctul poate fi descris ca fiind
urma lăsată de un creion foarte bine ascuțit pe o
coală de hârtie, dreapta ca un fir de ață foarte
bine întins, iar planul ca o suprafață prelungită
infinit.
Reprezentare și notații
element reprezentare notație

Litere
xA sau •B
PUNCT mari

DREAPTĂ Două litere


mari sau
una mică

În general în spațiu, un
PLAN paralelogram Litere
grecești
α; β; γ; δ

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 59
Pozițiile relative a două drepte în plan/ dreptei față de
un plan

● paralele: două drepte care NU se intersectează


niciodată

d||e
● concurente: două drepte care se intersectează
într-un singur punct

d∩e={O}

● perpendiculare: două drepte care formează un unghi


drept

● coplanare/necoplanare: două drepte care sunt/NU


sunt în același plan

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 60
❏Capitolul 2: Unghiul

Unghiul este reuniunea a două semidrepte închise.

Unghiurile se măsoară în grade, minute și secunde.

1 grad=60 minute; 1 minut=60 secunde


0
1 =60’; 1’=60’’

Clasificarea unghiurilor:
0
★nul=>m≺AOB=0
0
★ascuțit=>m≺AOB<90
0
★drept=>m≺AOB=90
0
★obtuz=>m≺AOB>90
0
★alungit=>m≺AOB=180

Unghiuri adiacente: au același vârf și o latură comună

Unghiuri complementare/suplementare: două unghiuri


0 0
care au suma măsurilor 90 /180

Unghiuri opuse la vârf: două unghiuri cu vârf comun și


laturile în prelungire

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 61
❏ Capitolul 3: Triunghiul
Triunghiul este reuniunea segmentelor închise determinate
de 3 puncte distincte necoliniare.

● punctele A, B, C se numesc vârfurile triunghiului


● [AB], [BC], [AC] se numesc laturile triunghiului
Clasificarea triunghiurilor
● după lungimea laturilor: echilateral, isoscel, oarecare
(scalen)
● după felul unghiurilor: ascuțitunghic, dreptunghic,
obtuzunghic

Triunghiul echilateral: are toate laturile congruente

Triunghiul isoscel: are 2 laturi congruente

Triunghiul oarecare: are toate laturile de lungimi diferite

Triunghiul ascuțitunghic: are toate unghiurile ascuțite

Triunghiul dreptunghic: are un unghi de 90 grade

Triunghiul obtuzunghic: are un unghi obtuz

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 62
Congruența triunghiurilor

Două triunghiuri sunt congruente dacă și laturile și


unghiurile corespunzătoare sunt congruente.

Criterii de congruență:

1. Criteriul LLL (latură-latură-latură): dacă


cele 3 laturi ale unui triunghi sunt congruente
cu laturile coresponzătoare ale altui triunghi,
atunci cele două triunghiuri sunt congruente
2. Criteriul LUL (latură-unghi-latură): dacă 2
laturi și unghiul dintre ele ale unui triunghi
sunt congruente cu cele 2 laturi și unghiul
dintre ele ale altui triunghi, atunci cele două
triunghiuri sunt congruente
3. Criteriul ULU (unghi-latură-unghi): dacă 2
unghiuri și o latură ale unui triunghi sunt
congruente cu cele 2 unghiuri și o latură ale
altui triunghi, atunci cele două triunghiuri sunt
congruente

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 63
Congruența triunghiurilor dreptunghice:

1. Cazul CC (catetă-catetă): două triunghiuri


care au catetele congruente, sunt congruente
2. Cazul IC (ipotenuză-catetă): două triunghiuri
care au ipotenuza și un unghi congruente, sunt
congruente
3. Cazul CU (catetă-unghi): două triunghiuri cu
o catetă și un unghi congruente, sunt
congruente
4. Cazul IU (ipotenuză-unghi): două triunghiuri
cu ipotenuza și un unghi congruente, sunt
congruente

Teoremă: Suma măsurilor unghiurilor într-un


triunghi este de 180 grade.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 64
Linii importante în triunghi

Mediatoarea: este dreapta perpendiculară pe un segment


dusă din mijlocul acestuia

Intersecția mediatoarelor într-un triunghi se numește


CENTRUL CERCULUI CIRCUMSCRIS TRIUNGHIULUI

Bisectoarea: semidreapta interioară, cu originea în vârful


unghiului ce împarte unghiul în 2 unghiuri congruente

Intersecția bisectoarelor într-un triunghi se numește


CENTRUL CERCULUI ÎNSCRIS AL TRIUNGHIULUI

Înălțimea: este segmentul de dreaptă determinat de un


vârf al unui triunghi și piciorul perpendicularei duse din
acel vârf pe latura opusă sau pe prelungirea ei.

Intersecția înălțimilor într-un triunghi se nume ște

ORTOCENTRUL TRIUNGHIULUI

Mediana: este segmentul de dreaptă care unește un vârf


al unui triunghi cu mijlocul laturii opuse.

Intersecția medianelor într-un triunghi se numește

CENTRUL DE GREUTATE

Linia mijlocie: segmentul care unește mijloacele a două


laturi ale triunghiului

Este paralelă cu a treia latură și egală cu jumătate din


ea

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 65
Proprietățile triunghiurilor

Triunghiul echilateral:

● are toate laturile congruente


● are unghiurile congruente de 60 grade
● mediatoarea, bisectoarea, înălțimea, mediana
coincid
● centrul cercului circumscris, centrul cercului
înscris, ortocentrul și centrul de greutate
coincid

Triunghiul isoscel:

● are 2 laturi congruente


● unghiurile alăturate bazei sunt congruente
● mediatoarea, bisectoarea, înălțimea, mediana
coincid
● centrul cercului circumscris, centrul cercului
înscris, ortocentrul și centrul de greutate
coincid

Triunghiul dreptunghic:

● are un unghi drept (latura opusă lui este


ipotenuza)
● mediana corespunzătoare ipotenuzei este
jumătate din aceasta
● cateta opusă unui unghi de 30 este jumătate
din ipotenuză

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 66
Exerciții-Triunghiul

1.Fie triunghiul AOB-isoscel cu AB-bază,


[OM-bisectoarea unghiului AOB. Demonstrați că △
OAM≡△OBM.

[OM-bisectoarea unghiului AOB=>≺AOM≡≺BOM

△AOB-isoscel=>AO=BO

△AOB-isoscel ;[OM-bisectoare=>[OM-mediană=>
M-mijloc AB=> AM=BM

≺AOM≡≺BOM; AO=BO; AM=BM =>(conform LUL) △


OAM≡△OBM

2.În triunghiul ABC-dreptunghic cu m≺A=90, iar


triunghiul BCD-echilateral. M-mijlocul lui BC.
Știm AM=3 cm, iar AM||CD. Calculați CD și
arătați ca m≺ABC=30

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 67
Cum M-mijlocul lui BC și △ABC=>AM= 2 BC
1

=>BC=6cm și cum △BCD-echilateral

=>BC=CD=DB=6cm
0
Din AM||CD=>m≺AMC=m≺MCD=60
0
m∡AMC=60 , iar triunghiul
0
AMC-isoscel(CM=AM=3cm)=> m∡MCA=60

0 0 0
Cum m∡CAB=90 , m∡MCA=60 =>m∡ABC=30
0
3. Triunghiul ABC, are m∡BAC=90 , m∡ACB=15
0
, înălțimea AD=6 cm,[AE-bisectoarea ∡BAC
și mediana AF.

Calculați m∡AEB și arătați că AF=12 cm.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 68
[AE-bisectoarea ∡ BAC =>m∡EAB=m∡EAC=m∡
𝐵𝐴𝐶
2
0
=>m∡EAB=45
0 0
△ABC-dreptunghic cu m∡BAC=90 si m∡ACB=15
0 0
=>m∡BAC+m∡ACB+m∡ABC=180 =>m∡ABC=75
0 0
În △ABE avem m∡EBA=75 și m∡EAB=45
0
=>m∡AEB=60
0 0
△ADF-cu m∡ADF=90 și m∡AFD=30 =>AF=2AD

=>AF=12cm

Observație:

Mediana într-un triunghi este la față de vârf și


2
3
față de bază
1
3

AG= 3 AM ; GM= 3 AM
2 1

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 69
❏Capitolul 4: Patrulatere

Poligonul cu 4 laturi se numește patrulater.


Patrulaterele pot fi: convexe sau concave.

Patrulaterul convex este patrulaterul care are


toate laturile în „exterior”, iar patrulaterul concav
este patrulaterul care are două laturi în „interior”.

ABCD-patrulater convex ; diagonale: [AC] și [BD]

Teorema: Suma măsurilor unghiurilor într-un


patrulater convex este 360 grade.

Cazuri particulare de patrulatere convexe:

● paralelogramul
● dreptunghiul
● rombul
● pătratul
● trapezul

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 70
Paralelogram

Patrulaterul convex cu laturile opuse paralele se


numește paralelogram.

Proprietăți:

● laturile opuse sunt congruente


● unghiurile opuse sunt congruente
● unghiurile alăturate au 180 grade
● diagonalele se înjumătățesc

Perimetrul: 2•AB+2•BC=2(AB+BC)

Aria: AM•DC (AM-inaltimea din A pe DC)

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 71
Dreptunghiul

Paralelogramul cu un unghi drept se numește


dreptunghi.

Proprietăți:

● are toate proprietățile paralelogramului


● are toate unghiurile drepte
● diagonalele sunt congruente

Perimetrul:2•AB+2•BC=2(AB+BC)

Aria: AB•BC

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 72
Rombul

Paralelogramul cu 2 laturi consecutive congruente


se numește romb.

Proprietăți:

● are toate proprietățile paralelogramului


● toate laturile sunt congruente
● diagonalele sunt perpendiculare și sunt
bisectoarele unghiurilor

Perimetrul: 4•AB

Aria: sau baza•înaltime


𝑑𝑖𝑎𝑔𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎 1•𝑑𝑖𝑎𝑔𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎 2
2

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 73
Pătratul

Rombul cu un unghi drept se numește pătrat.

Dreptunghiul cu laturile consecutive congruente se


numește pătrat.

Proprietăți:

● are toate proprietățile rombului


● are toate unghiurile de 90 grade

Perimetrul: 4•AB
2
Aria: AB

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 74
Trapezul

Patrulaterul cu 2 laturi paralele și 2 neparalele se


numește trapez.

Proprietăți:

● unghiurile alăturate bazelor sunt congruente


● unghiurile opuse sunt suplementare
● diagonalele sunt congruente

AB-baza mică; DC-baza mare; BP-înălțime


𝐴𝐵+𝐶𝐷 |𝐴𝐵−𝐶𝐷|
EF-linie mijlocie= ; MN=
2 2

Trapezul dreptunghic: trapezul cu un unghi drept

Trapezul isoscel: trapezul cu laturile neparalele


congruente

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 75
Exercițiu cu trapez

ABCD-trapez dreptunghic cu AB=30cm, CD=10 cm


și AD=10 3cm. Calculați aria trapezului și
determinați perimetrul acestuia.

(𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑚𝑖𝑐ă+𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑚𝑎𝑟𝑒) î𝑛ă𝑙ț𝑖𝑚𝑒


Aria trapezului= 2

=>
(𝐴𝐵+𝐶𝐷) ·𝐴𝐷
Aria trapezului din figura=
2
2
200 3cm
(30+10)·10 3 400 3
2
= 2
=>

Pentru a calcula perimetrul trapezului avem nevoie


și de latura BC, pe care o aflăm astfel. Trasăm
înălțmea din C perpendiculara pe AB, iar apoi în
acel triunghi dreptunghic format, prin Pitagora
aflăm ipotenuza BC.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 76
Trasăm perependiculara din C pe AB,CE⊥AB, E∈AB

CE⊥AB

AD⊥AE

DC||AE=>AECD-dreptunghi=>CE=AD=10 3cm

AE=DC=10 cm

AE+EB=AB=>10+EB=30=>EB=20cm

În △CEB-dreptunghic în E aplicăm Teorema lui


2 2 2
Pitagora=>CE +EB = BC =>BC= 300 + 400= 700

=>BC=10 7 cm

Perimetrul trapezului=AB+BC+CD+AD=>
30+10 7+10+10 3=40+10 7+10 3=10(4+ 7+ 3) cm

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 77
❏Capitolul 5: Relații metrice

Teorema lui Thales

O paralelă dusă la una dintre laturile unui triunghi,


formează pe celelalte 2 laturi segmente
proporționale.

= 𝐹𝐶
𝐴𝐸 𝐴𝐹
EF||BC=>
𝐸𝐵

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 78
Teorema fundamentală a asemănării

O paralelă dusă la o latură a unui triunghi,


determină formarea a două triunghiuri asemenea.

= 𝐴𝐶 = 𝐵𝐶
𝐴𝐸 𝐴𝐹 𝐸𝐹
EF||BC=>△AEF∼△ABC, 𝐴𝐵

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 79
Teorema înălțimii

Într-un triunghi dreptunghic, înălțimea


corespunzătoare ipotenuzei este media
proporțională a proiecțiilor catetelor pe ipotenuză.

𝑝𝑟𝐵𝐶AB (proiecția catetei AB pe BC)=BD

𝑝𝑟𝐵𝐶AC (proiecția catetei AC pe BC)=DC

AD= 𝐵𝐷 • 𝐷𝐶

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 80
Teorema catetei

Într-un triunghi dreptunghic cateta este egală cu


media proporțională a protecției sale pe ipotenuza
și ipotenuza.

𝑝𝑟𝐵𝐶AB (proiecția catetei AB pe BC)=BD

𝑝𝑟𝐵𝐶AC (proiecția catetei AC pe BC)=DC

AB= 𝐵𝐷 • 𝐵𝐶

AC= 𝐷𝐶 • 𝐵𝐶

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 81
Teorema lui Pitagora

Într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor este


egală cu pătratul ipotenuzei.

2 2 2
AB +AC =BC

Demonstrație:
2
AB= 𝐵𝐷 • 𝐵𝐶 =>AB =BD•BC
2
AC= 𝐷𝐶 • 𝐵𝐶=>AC =DC•BC
2 2
=>AB +AC =BD•BC+DC•BC=BC(BD+DC)=BC•BC
2 2 2
=>AB +AC =BC

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 82
Exercitii-Relații metrice

1.Fie triunghiul ABC-dreptunghic în A cu catetele


AB=20 cm și AC=15 cm. Aflați ipotenuza, lungimile
proiecțiilor catetelor pe ipotenuză, înălțimea
triunghiului.

Pentru a afla ipotenuza BC, aplicăm Teorema lui


2 2 2
Pitagora=>AB +AC =BC =>BC= 225 + 400= 625
=>BC=25 cm

Pentru a afla lungimile proiecțiilor catetelor pe ipotenuză,


aplicăm teorema catetei=>AB= 𝐵𝐷 • 𝐵𝐶=>20= 𝐵𝐷 • 25=>
BD= =16 cm
400
25

Știind BC=25 cm și BD=16 cm , putem afla mai repede


DC=BC-BD=25-16=9 cm

Pentru a afla înălțimea aplicăm teorema înălțimii

AD= 𝐵𝐷 • 𝐷𝐶=>AD= 144=12 cm

Sau putem afla înălțimea triunghiului dreptunghic și prin


𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎1•𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 2
formula ℎ
△𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑐
= 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢𝑧ă

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 83
2. Fie triunghiul ABC-dreptunghic , AB=9 cm,
AC=12cm și punctele D∈(AB), E∈(AC) a.î.
AD=3 cm, AE=4 cm. Calculați AC și arătați că
△ ABC∼△AED.

Pentru a afla BC (ipotenuza), știind cele 2 catete,


AC=12 cm, și AB=9 cm, vom aplica Teorema lui
2 2 2
Pitagora=>AB +AC =BC =>BC= 144 + 81= 225
=>BC=15 cm
Pentru a arăta că △ ABC∼△AED o să vedem dacă
rapoartele de asemănare sunt adevărate

= =>
𝐴𝐷 𝐴𝐸
=
3 4
=>36=36 (adevărat)
𝐴𝐵 𝐴𝐶 9 12
=>△ ABC∼△AED

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 84
❏Capitolul 7: Elemente de trigonometrie

Într-un triunghi dreptunghic definim:

● funcția SINUS: raportul dintre cateta opusă și


ipotenuză.
● funcția COSINUS: rapotul dintre cateta alăturată și
ipotenuză.
● funcția TANGENTĂ: raportul dintre cateta opusă și
cateta alăturată.
● funcția COTAGENTĂ: raportul dintre cateta
alăturată și cateta opusă.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 85
= 𝐵𝐶 ; sin∡C= 𝐵𝐶
𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠ă 𝐴𝐶 𝐴𝐵
sin∡B= 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢𝑧ă

= 𝐵𝐶 ;cos∡C= 𝐵𝐶
𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙ă𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡ă 𝐴𝐵 𝐴𝐶
cos∡B= 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢𝑧ă

= 𝐴𝐵 ; tg∡C= 𝐴𝐶
𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠ă 𝐴𝐶 𝐴𝐵
tg∡B= 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙ă𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡ă

= 𝐴𝐶 ;ctg∡C= 𝐴𝐵
𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙ă𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡ă 𝐴𝐵 𝐴𝐶
ctg∡B= 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠ă

Observație!

tg x= 𝑐𝑜𝑠 𝑥 ; ctg x= 𝑠𝑖𝑛 𝑥


𝑠𝑖𝑛 𝑥 𝑐𝑜𝑠 𝑥

Tabelul trigonometric

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 86
Fișă de lucru-Funcții trigonometrice

1. Se dă figura de mai jos și stabiliți:

cos∡M= ; ctg∡P=

tg∡M= ; sin∡P=

2. Fie triunghiul ABC dreptunghic în A, cu


0
m∡B=30 și AC=6 cm. Aflați AB și BC,
înălțimea și perimetrul triunghiului.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 87
❏Capitolul 7: Cercul

Cercul este mulțimea tuturor punctelor din plan situate la


o distanță r față de un punct fix numit centru.

Notație: C(O;r)-cercul de centru O și raza r

Elementele cercului:

● centrul cercului: punctul O


● raza cercului (segmentul care unește centrul cercului
cu orice punct de pe cerc): OA
● coarda (segmentul ce unește 2 puncte de pe
cerc):AC
● diametrul (coarda care trece prin centrul cercului și
este egal cu 2r):BC

● arc de cerc (porțiune dintr-un cerc delimitată de

două puncte):

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 88
Unghiuri relative la cerc

● unghi la centru (unghiul format de două raze ale


cercului): ∡AOB și este egală cu măsura arcului AB
● unghi înscris în cerc (unghiul format de două coarde
ale cercului):∡DCE și este jumătate din măsura
arcului ED

Lungimea și aria
2
𝐿𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖
= 2π𝑟 ; 𝐴𝑟𝑖𝑎 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖
= π𝑟
0 2 0
; 𝐴𝑟𝑖𝑒
π𝑟𝑛 π𝑟 𝑛
𝐿𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑎𝑟𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐴𝐵
= 0
𝑠𝑒𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑒𝑟𝑐
= 0
180 360

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 89
Pozițiile realtive ale unei drepte față de un cerc

● secanta: este dreapta care are 2 puncte


comune cu cercul

● tangenta: este dreapta care are un singur


punct comun cu cercul și este perpendiculara
pe rază

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 90
Poligoane regulate

Poligonul regulat este poligonul cu toate laturile și


toate unghiurile congruente.

TRIUNGHIUL ECHILATERAL

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 91
h=
𝑙 3
; R=AO= 3 • h ; R 3 = latura
2
2
apotema (segmentul ce unește centrul cercului
•h ;
1
cu mijlocul unei laturi)= OM= 3

2
𝑙 3
Aria=
4
PĂTRATUL

AC=𝑙 2; R=AO= ; R 2 =l
𝑙 2
2

ap=OM= ;
𝑙
2

2
Aria=𝑙
Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 92
HEXAGONUL REGULAT

latura=Rază; AD=2R; OM=h triunghi echil

OM= ; AC=𝑙 3
𝑙 3
2

2
𝑙 3
Aria=6·
4

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 93
Exerciții-Cercul

1.Se dă cercul din figura cu raza de 8 cm. Arcul AB al


cercului are 60 grade. Aflați lungimea segmentului
AB.

Știind că unghiul AOB este unghi la centru=>va avea


măsura arcului corespunzător, adică măsura ∡ AOB=60
grade, iar AO=OB (raze în cerc)
=>△AOB-echilateral=>AB=8 cm

2.În figura dată, AB-coardă a cercului de centru O și


raza 6 cm. Lungimea AB=6 2cm. Măsura ∡ OAB=?

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 94
Pentru că avem razele egale cu 6 cm și coarda de 6 2cm,
aplicând Reciproca teoremei lui Pitagora
2 2 2
=>AO +OB =AB =>36+36=72(adevărat)=>triunghiul
AOB este dreptunghic în O, având 2 catete egale=> va fi
0
triunghi dreptunghic isoscel, deci m∡OAB=45

3.Un cerc are diametrul de 20 cm. Calculați lungimea


cercului.

diametrul=2r=>2r=20, Lungime cerc=2π𝑟 =20 π cm

4.În figura de mai jos, avem AC și BD-diametre,


lungimea coardei DC=5 cm, iar măsura arcului DC=
0
60 Calculați aria cercului.

0
măsura arcului DC=60 și unghiul DOC este unghi la
0
centru=> m∡DOC=60 , iar OD=OC (raze în cerc)=> △
DOC-echilateral=>OC=5 cm=>
2 2
Arie cerc=π𝑟 = 25 π cm

❏Capitolul 8: Arii și perimetre

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 95
2
● triunghi echilateral: P=3l; A=
𝑙 3
4
𝑙1•𝑙2•𝑠𝑖𝑛≺(𝑙1;𝑙2)
● triunghi oarecare: A= ; A= ;
𝑏•ℎ
2 2

A= 𝑝(𝑝 − 𝑎)(𝑝 − 𝑏)(𝑝 − 𝑐)-formula lui Heron, unde


p= , iar a,b,c-laturile triunghiurilor
𝑝𝑒𝑟𝑖𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙
2

● paralelogram: P=2l+2L; A= b•h;

A=𝑙1 · 𝑙2 · 𝑠𝑖𝑛 ≺ (𝑙1; 𝑙2)

● dreptunghi: P=2l+2L; A=L•l ;


𝑑1•𝑑2
● romb: P=4l; A= 2
; A=b•h; A=
𝑙1 · 𝑙2 · 𝑠𝑖𝑛 ≺ (𝑙1; 𝑙2)
2
● pătrat: P=4l; A=𝑙 ;
● trapez: A= ;
(𝐵+𝑏)•ℎ
2

P-perimetrul; A-aria; L-lungime; l-lățime/latură;


d-diagonala; B-baza mare; b-baza mică;
h-înălțime

Unde nu am menționat P(perimetrul), nu este o


formulă, ci se calculează prin suma laturilor.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 96
-GEOMETRIE SPAȚIALĂ-

❏Capitolul 1:Relații între puncte, drepte, plane


Despre descrierea elementelor fundamentale ale geometriei, am
discutat în primul capitol de la GEOMETRIA PLANĂ, iar în acest
capitol dicutăm despre relațiile care se pot stabili între acestea.

Axiomele geometriei spațiale

1.Prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai


una.
2.Trei puncte necoliniare determină un plan și numai
unul.
3.Axioma lui Euclid: Într-un plan, printr-un punct
exterior unei drepte se poate duce o singură paralelă
la acea dreaptă.
4.În spațiu există cel puțin patru puncte necoplanare
(care nu sunt în același plan).

Exercițiu-Puncte, drepte, plane

Se dă figura de mai jos. Stabiliți valoarea de adevăr a


propozițiilor.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 97
a. A∈α ADEVĂRAT
b.d⊂α FALS
c. C ∈α FALS
d. a ⊂ α ADEVĂRAT

Unghiul a 2 drepte în spațiu

Dacă dreptele sunt coplanare unghiul va fi cel format


dintre ele (vezi figura de mai jos)

0
a∈ α,b∈ α=> m(∡a;b)=x

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 98
Dacă dreptele sunt necoplanare (nu aparțin aceluiași
plan), căutăm paralela uneia dintre ele (sau la
amândouă) pană se intersectează, iar unghiul va fi dintre
prima dreaptă și paralela celei de a doua

a∈ β, b∈ α=>m(∡a;b)=m(∡a;c), deoarece b||c, i-am


căutat paralela uneia din drepte și am observat că se
intersectează și formează un unghi de x grade cu
cealaltă inițială.

Exercițiu- ABCDA’B’C’D’-cub. Stabiliți măsura unghiului


dintre următoarele drepte.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 99
a. m(∡AA’;AB)=90, Observăm că dreptele formează
unghiul A’AB, care este egal cu 90 grade, deoarece
AA’⊥(ABCD), AB⊂(ABCD)=>AA’⊥AB
b.m(∡AD;B’C’)=0, observăm că dreptele nu sunt
coplanare, așa că îi căutăm paralela uneia dintre ele,
AD||BC(ABCD-pătrat)=>m(∡AD;B’C’)=m(∡BC;B’C’) care
sunt paralele, deoarece BCC’B’-pătrat
c. m(∡D’C;AB)=45, dreptele NU sunt coplanare, deci îi
căutăm uneia dintre ele paralelă
AB||DC=>m(∡D’C;AB)=m(∡D’C;DC)=m(∡D’CD)=45,
deoarece DCC’D’-pătrat și D’C-diagnală și bisectoare
d. m(∡D’A;B’A)=60, observăm că dreptele se
intersectează în punctul A, deci unghiul este D’AB’,
pentru a afla măsura lui îl vom încadra în triunghiul
D’AB’, care este ECHILATERAL, deoarece D’A, B’A
și B’D’-diagonale în pătrate congruente

În acest exercițiu, am ales să fac diverse cazuri de


diferite unghiuri, tocmai pentru a întelege mai bine cum
calculăm unghiul a două drepte în spațiu.

Exercițiu-ABCDA’B’C’D’-cub. Stabiliți măsura unghiului


dintre următoarele drepte.

a. m(∡BC’;DD’)=
b.m(∡AD;CC’)=
c. m(∡AC;D’C)=
d. m(∡AB;D’C’)=

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 100


Proiecții ortogonale

Proiecția unui punct pe un plan este tot un punct.

Proiecția unei drepte pe un plan este tot o dreaptă.

Proiecția unui segment pe un plan este tot un segment.

Cum determinăm proiecția unei drepte/segment?

Proiecția unui punct pe un plan este piciorul


perpendicularei dus din punct pe plan.

𝑝𝑟αA=B

Proiecția unei drepte pe un plan, proiectăm punctele de


pe dreaptă pe plan.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 101


𝑝𝑟αAB=A’B’

Unghiul dintre o dreaptă și un plan

Unghiul dintre o dreaptă și un plan este unghiul dintre


dreaptă și proiecția ei pe plan.

m(∡AB;α)=m(∡AB;AB’), deoarece 𝑝𝑟αAB=AB’

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 102


Exerciții-Proiecții ortogonale/ Unghiul dintre
dreaptă și plan

1.Se proiectează segmentul AB pe planul α. Știind că


AB=12 cm, AA’=9 cm, iar unghiul α are 30 grade.
Calculați BB’.

𝑝𝑟αAB=AB’=>m(∡AB;α)=m(∡AB;AB’)=m(∡BAB’)=30

Aflându-ne într-un triunghi dreptunghic și având un unghi


de 30 grade, aplicăm teorema unghiului de 30 grade=>

BB’= =>BB’=6 cm
𝐴𝐵
2

2.VABCD-piramidă patrulateră regulată. AB=10 cm și


m(∡VA;(ABCD))=60. Calculați înălțimea piramidei.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 103


m(∡VA;(ABCD))=m(∡VA;AO)=m(∡VAO)

𝑝𝑟𝐴𝐵𝐶𝐷VA=AO, deoarece 𝑝𝑟𝐴𝐵𝐶𝐷 V=O, iar 𝑝𝑟𝐴𝐵𝐶𝐷 A=A

Cum △VAO-dreptunghic în O, AB=10 cm, și m(∡VAO)=60

AB=10 cm=>AC=10 2cm=>AO=5 2 cm, deci în triunghiul


VAB-dreptunghic cu AO=5 2 cm-cateta 1 și m(∡VAO)=60
și trebuie să aflăm VO-cateta 2, deci aplicăm o funcție
trigonometrică care să conțină catetele, respectiv tg sau
ctg.

tg∡A= 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙ă𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡ă = 𝐴𝑂 =>tg 60= => 3= =>VO=5 6


𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠ă 𝑉𝑂 𝑉𝑂 𝑉𝑂
5 2 5 2

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 104


Unghi diedru

Unghiul diedru este unghiul format de 2 plane.

Cum aflăm unghiul a 2 drepte în spațiu?

➔ Stabilim unde se intersectează planele


➔ Căutăm perpendiculare din ambele plane pe muchia
diedrului (adică pe dreapta de intersecție a planelor,
cazul nostru dreapta d)
➔ Perpendicularele în cazul nostru sunt a⊥d, b⊥d
➔ unghiul format de cele 2 plane va fi cel format de 2
drepte

m(∡α;β)=m(∡a;b)

deoarece α ∩ β=d; a⊥d; b⊥d

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 105


Exercițiu-Unghi diedru

VABCD-piramidă patrulateră regulată. M-mijlocul lui BC.


AB=12 cm, VO=6 cm. Calculați măsura unghiului format
de planul bazei cu planul unei fețe laterale.

Măsura unghiului dintre planul bazei și o față laterală


este unghiul dintre planul (ABCD) și (VBC).

Pentru a afla măsura acestuia, îl determinăm astfel:

Intersectăm planele =>(ABCD)∩(VBC)=BC

Căutăm in ambele plane o drepta perpendiculara pe BC

În planul (ABCD) avem OM⊥BC, iar în planul (VBC) avem


VM⊥BC=> m(∡(ABCD);(VBC)) =m(∡OM;VM) =m(∡OMV)

În triunghiul VOM, avem OM= =6 cm , iar VO=6 și


𝐴𝐵
2
𝑜
m(∡VOM) =90 cm=>triunghiul VOM-dreptunghic
𝑜
isoscel=> m(∡OMV)=45

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 106


Teorema celor 3 perpendiculare

Dacă o dreaptă d este perpendiculară pe un plan


alfa și din piciorul ei construim o dreaptă a din
plan, atunci dreapta determinată de orice punct M
al perpendicularei pe plan și piciorul perpendicularei
pe drepta din plan(pctul B) este perpendiculară pe
dreapta din plan.

d⊥ α

AB⊥ α, din toate cele 3 relații=>MB⊥ α

a⊂ α

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 107


Exercițiu-teorema celor 3 perpendiculare

Pe planul pătratului ABCD se ridică perpendiculara MA=18


cm. Știind că latura pătratului este de 24 cm, aflați aria
pătratului și d(M;BC).

2 2 2
Aria pătratului=𝑙 =24 =576 cm

Distanța de la M la BC=MB

Cum gândesc?
DISTANȚA=PERPENDICULARA=DRUM CEL MAI SCURT
Deci, va trebui să căutăm o dreaptă din M perpendiculară
pe BC, iar aceea va fi distanța cerută.

Folosind datele problemei vom aplica teorema celor 3


perpendiculare

Scriem relațiile:

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 108


MA⊥(ABCD), AB⊥BC(ABCD-pătrat), AB, BC⊂(ABCD)=>MB
⊥BC

=>d(M;BC)=MB

Cum triunghiul MAB-dreptunghic în A, deoarece MA⊥


(ABCD) și BC⊂(ABCD)=>MA⊥AB

În triunghiul MAB-dreptunghic aplicăm Pitagora=>


2 2 2
MA + AB =MB => MB=30 cm

Fișă de lucru-Teorema celor 3 perpendiculare/Unghi


diedru

1.Pe planul dreptunghiului ABCD cu AB=15 cm și BC=20


cm se ridică perpendiculara PA=12 cm. Calculează:
a. d (P;BC)
b.d (P;BD)

2. VABCD-piramidă patrulateră regulată,AB=20 cm și


înălțimea VO=10 cm. Calculați:

a. d (V;BC)
b.d(O;(VBC))
c. măsura unghiului dintre planul bazei și o față
laterală

3. ABCA’B’C’D’-cub cu AB=24 cm. Calculați :

a. d(D’;CB’)
b.măsura unghiului format de planul (D’BC) și planul
(BCC’)

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 109


❏Capitolul 2: Prisma

În geometrie, o prismă cu n laturi este un poliedru


format prin extrudare (procedeu de creare a unei figuri
tridimesionale de la o formă bidemensională) de la un
poligon cu n laturi (baza prismei).

O prismă dreaptă care are baza un poligon regulat se


numește „prismă regulată”.

Clasificarea prismelor:

● PRISMA PATRULATERĂ REGULATĂ


➢ baze: pătrate congruente
➢ fețe laterale: dreptunghiuri congruente

muchiile bazei sunt “laturile” reprezentate cu ROȘU

muchiile laterale sunt “laturile” reprezentate cu


ALBASTRU

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 110


● PARALELIPIPEDUL DREPTUNGHIC
➢ toate fețele sunt dreptunghiuri
➢ are 3 dimensiuni: L; l și h

cu PORTOCALIU avem reprezentate înălțimile, adică h

cu ROȘU avem reprezentate lățimile, adică l

cu ALBASTRU avem reprezentate lungimile, adică L

● PRISMA TRIUNGHIULARĂ REGULATĂ


➢ baze: triunghiuri echilaterale congruente
➢ fețe laterale: dreptunghiuri congruente

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 111


● CUBUL
➢ are toate fețele pătrate congruente

A’C-diagonala cubului

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 112


❏Capitolul 3: Piramida
În geometrie, o piramidă este un poliedru format prin
conectarea unei suprafețe poligonale (numită bază) cu un
punct (numit vârf) prin intermediul unor linii.

Clasificare:

Piramidele se clasifică în funcție de baza (poligonul regulat)


pe care o au.

● piramida triunghiulară regulată


➢ baza: triunghi echilateral
➢ fețe laterale: triunghiuri isoscele

VO-înălțime; VM-apotema piramidei (segmentul ce unește


vârful cu mijlocul unei laturi) ; OM-apotema bazei (segmentul
ce unește centrul cercului cu mijlocul unei laturi)

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 113


● piramida patrulateră regulată
➢ baza: pătrat
➢ fețe laterale: triunghiuri isoscele

VO-înălțime; VM-apotema piramidei; OM-apotema bazei

● tetraedrul regulat-CEL MAI SIMPLU TIP DE


PIRAMIDĂ
➢ are toate muchiile congruente

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 114


Alte tipuri de piramidă:

➢ piramidă pentagonală (baza: pentagon, poate fi și


piramidă pentagonală regulată, dacă pentagonul este
regulat și are toate laturile și unghiurile congruente)
➢ piramida hexagonală (baza: hexagon, poate fi și
piramidă hexagonală regulată, dacă hexagonul este
regulat și are toate laturile și unghiurile congruente)

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 115


❏Capitolul 4: Corpuri rotunde

Cilindrul este o suprafață cuadrică în spațiu, definită


printr-o dreaptă, numită generatoare.

¨ Elemente: raza(r)-OB=OA
¨ înălțimea(h)-OO’
¨ generatoare(G)-AA’=BB’
G=h

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 116


Conul este corpul obținut prin rotația completă a unui
triunghi dreptunghic în jurul unei catete sau, mai puțin
formal o figură geometrică în spațiu care se ascute
pornind de la o bază plană rotundă spre un punct numit
vârf.

Elemente: rază(r)-OA=OB
înălțimea(h)-VO
generatoarea(G)-VA=VB

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 117


Trunchiul de con-prin secționarea unui con cu un plan paralel cu
baza se obține un trunchi de con, dar și un ‘’mini-con’’
¨Elemente: raza mică(r) –O’A’=O’B’
¨ raza mare(R)-OA=OB
¨ generatoare(G)-AA’=BB’
înălțime(h)-OO’

Sfera-În spațiul euclidian 3-dimensional, sfera este


mulțimea punctelor care se află la o distanță r (raza
sferei) de un punct c (centrul sferei), unde r este un
număr real pozitiv

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 118


❏Capitolul 5: Distanțe și unghiuri în corpurile
studiate
1.Fie VABC-piramidă triunghiulară regulată cu
AB=12 cm și m(∡(ABC);(VBC))=60 grade.
Calculați:
a.Înălțimea piramidei
b.d(O;(VBC))
c. tg(∡VA;(ABC))

𝑜
m(∡(ABC);(VBC))=60

(ABC)∩(VBC)=BC, OM⊥BC, VM⊥BC=>=>m(∡VM;OM)=60


𝑜 𝑜
=>m(∡VMO)=60

OM= 3 AM, AM= =


1 𝑙 3 12 3
2 2
=6 3

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 119


OM= 3 6 3=2 3
1

Cunoscând latura OM și unghiul VMO, în triunghiul


VMO-dr în O, vom aplica tg M, pentru a afla VO

tg∡M= 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎


𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠𝑎

=>tg 60= => 3= =>VO=6 cm


𝑉𝑂 𝑉𝑂
𝑂𝑀 2 3

Distanța de la O la (VBC)=înălțimea triunghiului VOM

ON⊥VM, N∈(VM)

ON= , pentru a afla ipotenuza aplicăm


𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 1 • 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 2
𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢𝑧𝑎
teorema lui Pitagora=>VM=4 3 cm

=>ON= = =3 cm
𝑉𝑂•𝑂𝑀 6•2 3
𝑉𝑀 4 3

Pentru punctul c. veți afla care este unghiul dintre


dreaptă și plan, apoi încadrați într-un triunghi și
aflați unghiul cerut.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 120


2. ABCA’B’C’-prismă triunghiulară regulată

AB=12 cm, AA’=6 cm, D-mijlocul laturii AB. Calculați


d(A’;DC).

3. SABC-tetraedru regulat care are suma muchiilor


36 cm. Calculați:

a. d(S;(ABC)) b. sin (∡ (ABC);(VBC) c.


d(O;(SBC)), unde O-centrul cercului

4. SABCD-piramidă patrulateră regulată SA=AB=12


cm , M-mijlocul laturii SD. Calculați:
a. m(∡SA;(ABCD)) b. m(∡(MAC);(ABCD)) c.
sin (∡(SDC);(SDB))

5. ABCDA’B’C’D’-cub cu AB=18 cm. Calculați:

a. d(D’;AB) b. d(D’;BD) c. m(∡ (ADD’);(BDD’))

KEY POINT!

DISTANȚA=PERPENDICULARA(drum cel mai scurt)

Pentru a calcula măsurile dintre dreptă-plan sau


plan-plan, repetați teoria din paginile anterioare.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 121


❏Capitolul 6: Arii și volume
● PRISMA PATRULATERĂ REGULATĂ
2
-Aria bazei:𝑙

-Aria laterală: P 𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖


•inaltimea (formula pentru toate prismele)=4•l•h

-Aria totală: A 𝑙𝑎𝑡𝑒𝑟𝑎𝑙𝑎


+2•A 𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖
(formula pentru toate prismele)

-Volumul: A 𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖
•h (formula pentru toate prismele)

● PARALELIPIPEDUL DREPTUNGHIC

-Aria bazei: L•l

-Aria laterala: 2(L+l)•h

-Aria totala: 2lh+2Lh+2lL=2(lh+Lh+lL)

-Volumul: l•L•h

● PRISMA TRIUNGHIULARA REGULATA


2
-Aria bazei:
𝑙 3
4

-Aria laterală: 3•l•h

-Aria totală: A 𝑙𝑎𝑡𝑒𝑟𝑎𝑙𝑎


+2•A 𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖

-Volumul: A 𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖
•h

● CUBUL
2
-Aria bazei:𝑙

2
-Aria laterală: 4𝑙

2 3
-Aria totală: 6𝑙 -Volumul:𝑙

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 122


● PIRAMIDA TRIUNGHIULARĂ REGULATĂ
2
-Aria bazei:
𝑙 3
4

𝑃 𝑎𝑝𝑜𝑡𝑒𝑚𝑎𝑝𝑖𝑟𝑎𝑚𝑖𝑑𝑒𝑖
-Aria laterală : 𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖 •
2
(formula pentru orice piramidă)

-Aria totală: A 𝑙𝑎𝑡𝑒𝑟𝑎𝑙𝑎


+A (formula pentru orice piramidă)
𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖

𝐴𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖 •𝑖𝑛𝑎𝑙𝑡𝑖𝑚𝑒𝑎
-Volumul: 3
(formula pentru orice piramidă)

● PIRAMIDA PATRULATERĂ REGULATĂ


2
-Aria bazei:𝑙

𝑃 𝑎𝑝𝑜𝑡𝑒𝑚𝑎𝑝𝑖𝑟𝑎𝑚𝑖𝑑𝑒𝑖
-Aria laterală: 𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖 •
2

-Aria totală: A 𝑙𝑎𝑡𝑒𝑟𝑎𝑙𝑎


+A 𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖

𝐴𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖 •𝑖𝑛𝑎𝑙𝑡𝑖𝑚𝑒𝑎
-Volumul: 3

● TETRAEDRUL REGULAT
2
𝑙 3
-Aria bazei:
4

2
-Aria laterală:3•
𝑙 3
4

2
-Aria totală:𝑙 3
3
𝑙 2
-Volumul: 12

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 123


● CILINDRUL
2
-Aria bazei:π𝑅

-Aria laterală:2π•R•G

-Aria totală:A +2•A


𝑙𝑎𝑡𝑒𝑟𝑎𝑙𝑎
=2πR(R+G)
𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖

2
-Volumul:π𝑅 •h

● CONUL
2
-Aria bazei:π𝑅

-Aria laterală:π•R•G

-Aria totală:πR(R+G)
2
π𝑅 •ℎ
-Volumul:
3

● TRUNCHIUL DE CON
2
-Aria bazei MARI:π𝑅

2
-Aria bazei MICI:π𝑟

-Aria laterală:π•G(R+r)

-Aria totală: A 𝑙𝑎𝑡𝑒𝑟𝑎𝑙𝑎


+ A + A
𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖 𝑚𝑖𝑐𝑖 𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑒

2 2
πℎ(𝑅 +𝑟 +𝑅𝑟)
-Volumul:
3

● SFERA
2
-Aria:4π𝑟
3
4π𝑟
-Volumul: 3

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 124


❏Capitolul 7: Probleme rezolvate date in anii
anteriori la examenele nationale
❖Simulare 2020-2021

Subiect I-exercițiul 5

Fie mulțimea A={x∈Z|-2≤ 𝑥<2}.Dintre următoarele


mulțimi, cea care reprezintă scrierea mulțimii A prin
enumerarea elementelor sale este: răspuns corect b)

-2≤ 𝑥<2=>x∈[-2;2), dar x∈Z=>x∈{-2;-1;0;1}

Subiect II-exercițiul 5

În figura alăturată punctele distincte A , B , C si D sunt


situate pe cerc, astfel încât arcele AB , BC , CD si AD
sunt congruente. Dacă AC =12cm , atunci lungimea
cercului este : răspuns corect d)

Lungimea cercului=2πR,
AC-diametrul=>AC=2R=>Lungime cerc=π•AC=12π cm

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 125


Subiect II-exercițiul 6

În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA'B'C'D'.


Măsura unghiului dreptelor BC' si D'C este: răspuns corect c)

Observăm că dreptele nu se
intersectează, deci ii căutăm paralela uneia dintre ele.

BC’||AD’=>m(∡BC’;D’C)=m(∡AD’;D’C)=m(∡AD’C)=60 grade,
deoarece triunghiul este format din 3 diagonale ale
fețelor congruente=> AD’=D’C=AC=>△ AD’C- echilateral

Subiectul III-exercițiul 1

Oana începe să citească o carte. În prima zi citește


jumătate din numărul paginilor cărții, în a doua zi
jumătate din rest, iar în a treia zi citește jumătate din
numărul paginilor rămase și constată că mai are de citit
32 de pagini.

a) Dacă ar continua să citească zilnic jumătate din


numărul de pagini rămase, câte pagini ar avea de citit în
cea de-a cincea zi?

b) Determina numărul de pagini ale cărții.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 126


Notăm cu x-nr de pagini ale cărții

I zi- jumătate din carte=> 2


𝑥

𝑥
II zi-jumatăte din rest=>RESTUL=x-prima zi= 2 => 2 • 2 = 4
𝑥 1 𝑥

III zi- 2 • 4 = 8 =32(numărul de pagini pe care le mai


1 𝑥 𝑥

are)=>x=256 pagini are cartea

Dacă va citi în fiecare zi câte jumătate față de ziua


precedentă=> IV-zi= 16 pagini, iar a V-a zi=8 pagini

Subiectul II-exercițiul 2
2 2 2
Se consideră expresia E(x)=(x +1) − 2(x −1)+(x −1)
2
− x , unde x este număr real.

a) Arată ca E(x) =(2 + x)(2 − x),∀𝑥 ∈IR


2 2 2 2
E(x)=x +2x+1-2x +2+x -2x+1-x
2 2
E(x)=-x +4=4-x

E(x)=(2-x)(2+x)

b) Arată că A=E( 2)+E(- 2)-7 ∈[- 10;-2 2]


2
E( 2)=4-( 2) =4-2=2
2
E(- 2)=4-(- 2) =4-2=2

E( 2)+E(- 2)-7=2+2-7=-3

- 10≤x≤-2 2=>- 10≤-3≤-2 2

=>- 10≤- 9≤- 8 ADEVĂRAT=>A∈[- 10;-2 2]

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 127


Subiect III-exercițiul 4

În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel


ABCD cu AB ||CD,AD=BC=6 cm, AB = 2CD = 8cm .
Punctul M este mijlocul segmentului AB .

a) Arată că perimetrul triunghiului ADM este egal cu


16cm

P△𝐴𝐷𝑀=AD+DM+AM

AD=6 cm, 2AM=AB=>AM=4 cm, 2CD=8=>CD=4cm,DC||MB,


MB=CD=4 cm=>DCBM-paralelogram=>BC=DM= 6 cm=>

P△𝐴𝐷𝑀=AD+DM+AM=6+6+4=16 cm

b)Știind că punctul N aparține segmentului DM astfel


încât DN = 4cm și punctul P este centrul de greutate al
triunghiului BCD , demonstrează ca dreptele NP si AC
sunt paralele.

DN=4 si DM= 6 cm=>NM=2cm

CP∩BD={R}, DCMA -paralelogram DC||AM, DC=AM=4


cm=>CM=AD=6 cm

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 128


P-centru de greutate=>RP= 3 CR(CR=RM-CM-diag in
1

paralelogram)

MP=PR+RM= 4 cm

Verificăm raportul = 𝑀𝐶 => 3 = 6 =>conform reciproca


𝑀𝑁 𝑀𝑃 2 4
𝑀𝑄
Teoremei lui Thales NP||QC

Subiect III-exercițiul 5

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC


dreptunghic in A , AB = 5cm și AC =12cm . Punctul D
aparține segmentului AC astfel încât DC = 3AD .
Perpendiculara din punctul D pe dreapta BC intersectează
latura BC în punctul E.

a)Arată că sinusul unghiului ACB este egal cu


5
13

sin∡C= = 𝐵𝐶
𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠𝑎 𝐴𝐵
𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢𝑧𝑎

În triunghiul ABC-dr in A, aplicăm Teorema Pitagora=>


2 2 2
AB +AC =BC =>BC=13 cm

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 129


=>sin∡C= 13
5

b)Arată că lungimea segmentului DE este mai mică decât


3,5cm .

DE⊥BC, E ∈(BC),
AC=AD+DC=3AD+AD=12=>4AD=12=>AD=3 cm

=>DC=12-3=9cm

Avem triunghiul CED-dr in E, cunoaștem sin∡C= 13 si DC=9


5

DE-cateta opusă ∡C

=>sin∡C= 𝐷𝐶 => 13 = =>DE= 13


𝐷𝐸 5 𝐷𝐸 45
9

<3,5=>3,4615<3,5 ADEVĂRAT=>DE<3,5
45
13

Subiect III-exercițiul 6

În figura alăturată este reprezentată o piramida


patrulatera regulată VABCD cu baza ABCD,
AB=VA=6cm.Punctele M,N si P sunt mijloacele muchiilor
BC , AD , respectiv VB .

a) Arată ca unghiul dintre dreapta VB si planul (ABC)


are masura de 45.

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 130


În paginile anterioare, am rezolvat multe probleme de
tipul acesta, iar punctul a. al problemei, rămâne să-l
rezolvați voi

b) Arată că planele (NCV) si (AMB) sunt paralele.

Pentru a demonstra ca 2 plane sunt paralele, trebuie să


găsim 2 perechi de drepte paralele din fiecare plan

P-mijloc VB, M-mijloc BC=>[PM]-linie mijlocie in △VBC

=>PM||VC (prima pereche)

AD||BC, N∈(AD), M∈(BC)=> AN||CM, cum M-mijloc BC si


N-mijloc AD=>2AN=AD si 2CM=BC, cum
AD=BC=>AN=CM, iar
AN||CM=>ANCM-paralelogram=>CN||AM (a doua
pereche)

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 131


PM||VC, CN||AM,

PM, AM⊂(AMB), VC, CN⊂(VCN)=> din ambele relații

planele (NCV) si (AMB) sunt paralele

❖ Test 1 antrenament 2021

Subiectul III-exercițiul 1

În urma cu 8 ani tatăl era de șapte ori mai în vârstă


decât fiul sau. În prezent, tatal are 36 ani.

a) Verifica, dacă în prezent, vârstă fiului este de trei


ori mai mică decât vârsta tatălui.

Acum 8 ani: tatăl: 36-8=28 ani, fiul:28:7=4 ani

Acum: tatăl:36 ani, fiul:4+8=12 ani

deci,vârsta fiului este de trei ori mai mică decât vârsta


tatălui

b)Peste cați ani vârsta tatălui va fi egală cu dublul


vârstei fiului?

x-nr de ani

36+x=2(12+x)=>36+x=24+2x=>x=12 ani, deci peste 12


ani vârsta tatălui va fi egală cu dublul vârstei fiului

Subiectul III-exercițiul 5

În figura alăturată este reprezentat triunghiul EBC,


dreptunghic în B . Proiecția punctului B pe dreapta EC este

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 132


punctul A care determina pe EC segmentele AC=8cm și
AE=2cm .

a) Arătați ca BA=4 cm

Folosind teorema înălțimii=>BA= 𝐸𝐴 • 𝐴𝐶=>BA= 2 • 8


=>BA=4 cm

b) Arată că perimetrul triunghiului BCE este mai mic


decât 28 cm .

EC=EA+AC=2+8=10 cm

Știind că triunghiul BAC-dr în A, știm BA=4 cm, AC=8


cm=> conform Pitagora BC=4 5 cm

Analog și pentru a afla EB, din triunghiul EAB- dr in A=>


EB=2 5

P△𝐵𝐶𝐸=BC+EC+EB=10+4 5+2 5=10+6 5 cm

10+6 5 <28|-10

6 5 < 18|:6=> 5< 3=> 5<9, ADEVĂRAT

=>perimetrul triunghiului BCE este mai mic decât 28 cm

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 133


Mulțumesc pentru că ai achziționat
culegerea și nu uita să-mi spui părerea ta
pe instagram.Sper din suflet să te ajute,
să te aducă la un nivel mai bun și să
înțelegi mai bine matematica ❤️
BAFTĂ LA EN!

Cu drag,@studymath.27 ❤️

Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 134


Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 135

S-ar putea să vă placă și