Sunteți pe pagina 1din 91

TEORIA

ELLIOTT WAVE
CUPRINS
Cuprins........................................................... 2 Modul de lucru .......................................... 41
Introducere Elliott Wave (NeoWave) ............. 3 Particularitati si reguli aditionale ................. 41
Despre teorie ................................................. 3 Linii de trend ............................................. 41
De ce trebuie studiata ................................... 5 Relatii Fibonacci ........................................ 44
De ce este atat de controversata................... 6
Conceptul de Grad .................................... 44
De ce teoria Elliott Wave este unica .............. 8
Cum trebuie invatata ..................................... 9 Reprezentari realiste ................................. 45
Unde este aplicabila Teoria Elliott Wave ....... 9 Valuri corective ............................................ 48
Cum trebuie lucrat cu Elliott Wave .............. 10 Reguli esentiale de construire ..................... 48
Ce urmeaza? ................................................ 10 Valurile de Tip Plat (eng. “Flat”) [3-3-5] .... 49
Concepte generale ....................................... 11 Valurile de Tip ZigZag [5-3-5] .................... 51
Ce este un val............................................... 11 Valurile de Tip Triunghi [3-3-3-3-3] ........... 54
De ce si cum apar valurile ............................ 12 Conditii de construire .................................. 64
De ce sunt importante ................................. 12 Alternanta ca pret ..................................... 64
Cum sunt clasificate valurile ........................ 13 Alternanta ca timp .................................... 64
Cum sunt numerotate valurile ..................... 14
Particularitati si reguli aditionale ................. 65
Cat de complexe pot fi ................................. 15
Linii de trend ............................................. 65
Observatii intermediare ............................... 16
Reguli specifice ............................................ 16 Relatii Fibonacci ........................................ 65
Regula de Proportionalitate...................... 16 Gradul Valurilor ......................................... 67
Regulile de Observare ............................... 21 Reprezentari Realiste ................................... 67
Grupuri de valuri .......................................... 29 Reguli post identificare ................................ 72
Grupuri de valuri ....................................... 29 Valuri impulsive ........................................... 72
Etape de confirmare ................................. 72
Similaritate si Echilibru ............................. 30
Valuri corective ............................................ 74
Valuri impulsive ........................................... 33
Confirmarea corectiilor ............................. 74
Reguli esentiale............................................ 33
Reguli Esentiale de Construire .................. 34 Consideratii finale ........................................ 77
Proceduri de compactare ............................ 77
Regula Extinderii ....................................... 36
Regula complexitatii .................................... 79
Notatiile Structurale ................................. 36 Gradul valurilor ............................................ 85
Conditii de construire .................................. 37 Drept de copyright ....................................... 88
Regula Alternantei .................................... 37 Copyright Mastering Elliott Wave ................ 88
Regula Egalitatii ........................................ 40 Bibliografie ................................................... 88
Regula Suprapunerii.................................. 40

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 2
INTRODUCERE ELLIOTT WAVE (NEOWAVE)

DESPRE TEORIE

Pattern-uri psihologice de prêt

Din punct de vedere al teoriei Elliott Wave, graficul activitatii unei piete nu este altceva
decat o reprezentare grafica a psihologiei maselor. Teoria Elliott Wave descrie modul in care
anumite sectiuni din grafic interactioneaza cu sectiunile adiacente, forma pe care evolutia
pietei ar trebui sa o ia intr-o multitudine de circumstante, cand si cum trend-urile psihologice
incep si se termina, cum un mediu psihologic determina si influenteaza evolutia altuia, si ce
forma grafica generala ar trebui sa prezinte evolutia pretului la momentul terminarii unui
pattern. Cu alte cuvinte, teoria Elliott Wave organizeaza transforma miscarile aparent
aleatoare ale preturilor in pattern-uri identificabile si previzibile bazandu-se pe evolutia
naturala a psihologiei maselor.

Participantii la piata se comporta in anumite moduri in functie de starea lor de spirit si de


opiniile pe care le au. Actiunile lor, cand dau dovada de o anumita exuberanta sau buna
dispozitie, vor fi in mod cert diferite de actiunile lor in momentele de depresie sau proasta
dispozitie. Exact asa cum un individ este optimist sau ingrijorat in legatura cu viitorul lui
avand anumite emotii, o anumita stare de spirit, in mod similar, aceleasi emotii, se manifesta
la nivel colectiv, determinand starea de spirit generala. Cand majoritatea indivizilor au
aceleasi asteptari (optimiste, pesimiste, etc.) in legatura cu viitorul lor sau al societatii in
general, actiunile lor ca grup se incadreaza in pattern-uri previzibile. In plus, in acelasi mod in
care un individ isi schimba opinia in timp (si ocazional temporar), la fel, si societatea sau
grupul o face. Prabusirea pietei din 1987 (una din cele mai violente scaderi inregistrate
vreodata) este un bun exemplu al unei schimbari de preceptie, instantanee si generala,
asupra pietei de capital si a viitorului Statelor Unite.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 3
Cand o stare de spirit generala se apropie de sfarsit, oamenii tind sa se plictiseasca de
vechile idei sau concepte si se imbratiseaza idei noi. Aceasta schimbare a starii de spirit
termina un trend psihologic (pattern) si creeaza unul nou.

Fenomen natural si neperiodic

Timpul “consumat” de o anumita stare de spirit a societatii nu are un minim sau un maxim
absolut dar exista anumite limite generale. Analizand pattern-urile completate anterior si
aplicand anumite principii si reguli privind comportamentul din punct de vedere al timpului
se pot aproxima cele mai bune momente pentru completarea unor formatiuni. Aceste
tehnici, multe dintre ele fiind dezvoltate de Glenn Neely in ultimii zece ani, vor fi discutate in
capitolele ce urmeaza. Structura miscarilor pietei, aproape intotdeauna, trebuie sa fie mai
importanta ca observatiile legate de timp. Anumiti indivizi considera enervant acest aspect al
teoriei pentru ca vor sa stie in avans cand sa tranzactioneze. Teoria Elliott Wave practic
demonstreaza ca anticiparea cu o probabilitate de 100% este imposibila. Cel mai mare grad
de previzibilitate este obtinut cand o miscare (eventual mai ampla) a pietei - un val - s-a
terminat. Cu alte cuvinte, ar trebui sa asteptam terminarea unui pattern inainte de a actiona.

Instrument unic de analiza


Spre deosebire de majoritatea metodelor de analiza tehnica, teoria Elliott Wave a fost
dezvoltata in exclusivitate pe baza comportamentului preturilor. Teoria ajuta analistul sa
realizeze ca reactiile pietei in orice moment nu sunt aleatoare, ba chiar mai mult, au loc
dintr-un anumit motiv. Nu exista “sansa” sau “intamplare” in activitatea pietei, nu exista
aberatii sau comportamente ce nu pot fi clasificate. Un numar mare de analisti isi petrec
timpul facand tot felul de calcule pe baza preturilor incercand sa gaseasca acel indicator
magic care le va rezolva toate problemele. Cum poate, insa, o transformare a preturilor sa fie
mai buna decat datele originale? Altfel spus, pretul ar trebui sa fie principalul, ultimul, si cel
mai important indicator. Este singurul indicator pe care se poate pune o baza si singurul care
afecteaza direct rezultatele obtinute. Nu conteaza absolut deloc ce cred analistii, expertii,
prietenii, sau ce semnaleaza un anumit indicator; singurul lucru care conteaza e urmatorul:
ce reactive au avut piata? Daca preturile cresc si ai cumparat, inregistrezi profituri; daca
preturile scad si ai cumparat, inregistrezi pierderi, indifferent de semnalele sau nivelele
indicatorilor folositi. Cateva din aspectele remercabile ale teoriei:

Adaptabilitatea la noi dezvoltari tehnologice si stiri fundamentale


neprevazute;

Meticulozitate in descrierea ORICAROR miscari ale pretului;

Caracteristicile progressive si dinamice

Teoria indica inerent ca omul si pietele definesc in permanenta “teritorii” si moduri


comportamentale noi. Mai mult, ea scoate in evidenta faptul ca starea (conditia) unei piete,
mediul ei psihologic si gradul de dezvoltare dintr-un anumit moment nu sunt niciodata
identice cu cele ale oricarui alt moment al evolutiei ei. Similaritatile sunt acceptate dar nu
copiile identice. Acest lucru constituie un impediment pentru traderi si in special pentru
dezvoltatorii de sisteme de tranzactionare care se aventureaza sa formuleze strategii bazate
pe preturi istorice si pe modelele comportamentale ale unor timpuri trecute. Spre deosebire

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 4
de majoritatea sistemelor si metodelor de analiza, teoria Elliott Wave avertizeaza in prealabil
analistul in legatura cu eventualitatea unei schimbari de trend. Mai mult, ea ii poate spune
cand si unde o anumita piata nu se va comporta asa cum a facut-o in trecut. Punctul de
vedere al teoriei e ca “istoria se repeta, dar nu se repeta identic”. Acesta este exact motivul
pentru care cele mai multe sisteme mecanice (si alte forme de analiza ce se bazeaza pe
repetarea cu exactitate a unor reactii sau evolutii) se dovedesc a fi ineficiente. Lucrul acesta
este indeosebi evident cand orientarea pietei se schimba din bullish in bearish si invers. Era
calculatoarelor a schimbat dramatic (si probabil permanent) anumite aspecte ale mediului
de tranzactionare si implicit comportamentul pietelor. Tehnologia in continua expansiune
transforma in permanenta elementul decizional al pietelor si al oamenilor. Modul in care
oamenii reactioneaza, folosesc si invata cu ajutorul noilor tehnologii nu poate fi stabilit pe
baza unor studii istorice. O forma de analiza care explica, clasifica si structureaza progresul,
si nu repetitia, este necesara. Teoria Elliott Wave face exact acest lucru: clasifica si structu-
reaza progresul.

DE CE TREBUIE STUDIATA

Pentru cei ce intra in contact cu teoria Elliott Wave pentru prima data, complexitatea ei,
multitudinea pattern-urilor, particularitatile acestora, numerotarile alternative si aparenta
subiectivitate pot fi coplesitoare, si par sa anuleze valabilitatea ei. Acest lucru se datoreaza in
principal volumului mare de notiuni specifice pe care trebuie sa le cunoasca analistul. Toate
pattern-urile generale si variatiile lor impun anumite proportii si relatii, anumite moduri de
incadrare in canale de trend, anumite moduri de comportare a pretului si alte caracteristici
tehnice. Acest fapt poate crea iluzia ca teoria este pur subiectiva si poate fi adaptata de la
caz la caz pentru a se potrivi cu orice punct de vedere. Cu toate ca in trecut ar fi putut exista
o justificare pentru sustinerea acestei idei, din momentul publicarii cartii Mastering Elliott
Wave (Glenn Neely si Eric Hall, 1990) acest lucru, pur si simplu, nu mai este adevarat.
Majoritatea regulilor si tehnicilor de analiza dezvoltate de Glenn Neely de-a lungul timpului
si prezentate in acest material, va vor imbunatati semnificativ acuratetea analizelor.
Tehnicile, regulile specifice si particularitatile fiecarei situatii sunt atat de numeroase si
diferite incat aplicarea lor corecta se poate obtine dupa ani buni de practica si tranzactionare
in timp real. Ca rezultat, pana la momentul la care veti ajunge sa cunoasteti indeaproape
conceptele prezentate in acest material, concluziile la care veti ajunge pot fi destul de
frecvent incorecte.

Beneficii multiple
Beneficiile studierii teroriei Elliott Wave sunt numeroase. Ca broker, analist sau investitor
veti putea anticipa frecvent schimbari majore in mediul economic ce va vor permite evitarea
unor pierderi financiare importante sau chiar specularea acestor oportunitati. Intelegerea
corecta si amanuntita a psihologiei maselor (baza fundamentala a teoriei Elliott Wave) va
poate ajuta sa evitati efectuarea unor tranzactii periculoase la sfarsitul unui ciclu economic.

Aplicare in diverse domenii


Teoria Elliott Wave poate fi aplicata practic tuturor sectoarelor/domeniilor in care sunt
implicate mase de oameni: bursa, marfuri, imobiliare, productia de bunuri si servicii, etc.;
singurul lucru necesar: date reale si consistente. Avantajele aplicarii teoriei in numeroase
domenii sunt evidente.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 5
Numeroase tehnici si metode sunt complet inutile
Incorporand regulile si observatiile initiale stabilite de Elliott cu Metoda Neely (metoda de
analiza dezvoltata de Glenn Neely) veti avea la dispozitie cea mai amanuntita descriere a
comportamentului pietelor si a modului in care poate fi analizata sau descrisa din punct de
vedere evolutiv, starea unei piete. In cele mai multe cazuri acest lucru va permite sa
cunoasteti si sa interpretati foarte bine pozitia actuala a pietelor numai pe baza pretului, fara
a avea nevoie de alte informatii suplimentare. Indiferent cat de bine ar functiona un anumit
sistem sau indicator intr-o anumita perioada de timp cand pattern-ul ce era in desfasurare,
la momentul dezvoltarii sistemului se termina, de cele mai multe ori acel sistem sau
indicator inceteaza sa functioneze. Mediul in care a fost creat sa functioneze atat de bine
inceteaza sa existe si nici nu va mai exista vreodata.

Ajuta la clarificarea semnalelor unor indicatori


Daca decideti sa folositi alti indicatori pentru a “clarifica” anumite numerotari de valuri,
teoria Elliott Wave este de fapt instrumentul care stabileste unde, cand si daca un indicator
functioneaza sau nu.

Semnale rare dar sigure


Numai la momentul in care un pattern ce poate fi identificat s-a terminat, este sigur sau de
dorit sa actionati. Acest lucru va poate ajuta sa evitati tranzactionarea excesiva sau cand
potentialul pietei este redus. Mai mult, teoria Elliott Wave va pune la dispozitie toate
instrumentele necesare pentru a tranzactiona cand probabilitatea obtinerii rezultatului
asteptat este foarte mare, riscul fiind minim. Teoria permite plasarea unor ordine de tip stop
foarte obiective dand posibilitatea cunoasterii cu exactitate a momentului (ca pret si timp) in
care se poate stabili ca interpretarea conditiei pietei este gresita.

DE CE ESTE ATAT DE CONTROVERSATA

Complexitatea
Teoria Elliott Wave este probabil cea mai complexa si mai cuprinzatoare forma de analiza a
pietei, inventata vreodata. Ea impune prin natura ei mult timp si practica pentru a fi
stapanita. Cei mai multi oameni nu au timp suficient la dispozitie sau inclinarea necesara
pentru a invata si pentru a aplica corect teoria. In general, pentru perfectionare, teoria cere
mult mai mult timp decat sunt oamenii dispusi sa ii aloce. In plus, ideea unei metode
analitice care ii permite cuiva sa anticipeze schimbari de trend cu o precizie de o zi sau chiar
de o ora este considerata de majoritatea oamenilor ridicola si cel putin suspecta. Cand cei
mai multi investitori au dificultati in a anticipa directia pietei, incercarea de a determina cel
mai mare sau cel mai mic “tick” al unui trend nici macar nu este considerata o posibilitate
serioasa. O teorie care sustine producerea unor asemenea rezultate va crea intotdeauna
controversa si va fi inevitabil tratata de neinitiati cu scepticism.

Atitudinea publica
Aplicarea cu succes a teoriei Elliott Wave impune o mentalitate diferita de cea publica.
Pentru a putea anticipa cu acuratete momentele in care are loc o schimbare de trend

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 6
trebuie inevitabil “sa rezistati” si sa respingeti punctul de vedere majoritar exact cand acea
majoritate este cel mai convinsa ca un anume eveniment nu se va produce (veti fi cel mai
probabil ridiculizat pentru parerile si convingerile voastre, unul din cele mai bune semne ca
analiza voastra e corecta). Increderea extrema in sine e o cerinta obligatorie; controlul
lacomiei; un management strict al fondurilor (care include controlul riscului), o minte
deschisa si abilitatea de a va schimba radical perspectiva (din bullish in bearish si vice-versa)
intr-o secunda, toate sunt atributele si abilitatile unui analist sau trader de succes. Multe din
aceste caracteristici nu sunt prezente intr-o persoana, facand dificila incercarea de a fi un
bun analist sau un investitor de succes - multi oameni pot anticipa micarile viitoare ale pietei
cand nu sunt implicati financiar. Cand analiza si tranzactionarea devin personale totul se
schimba.

Multi ani de studiu si aplicare


Chiar si avand toate calitatile de mai sus, pentru a aplica teoria in timp real cu acuratete si
incredere, este nevoie de multi ani de practica. Cum multi oameni nu vor aloca timpul
necesar pentru a studia teoria, ajung sa o aplice prost si pierd bani in piata. Acest lucru
creeaza ex-studenti iritati care, evident, pun esecurile lor pe seama teoriei, continuand astfel
controversa.

Aplicarea teoriei necesita timp


Chiar daca aveti mentalitatea necesara, anii de experienta si cunostintele ce se impun, tot
trebuie sa alocati timp aproape zilnic pentru analize, pentru practica si pentru a urmari
pozitia curenta a pietei. Pentru a urmari cateva piete simultan veti avea nevoie de cateva ore
(sau chiar mai multe) in fiecare zi. Cei mai multi oameni cred ca este simplu sa faci bani in
piatza de capital si mult mai multi vor sa fie asa (se aplica probabil tuturor celorlalte incercari
ale omului). Muncesc toata ziua la un alt job, ies in oras sa manance, se duc la film, si seara,
chiar inainte sa se culce petrec 5-10 minute in fata graficelor lor pentru a “decide” ce se va
intampla in urmatoarea zi. Din acest motiv, cei mai multi oameni nu fac (si nu vor face)
niciodata bani tranzactionand. Daca va aflati in categoria de mai sus, ganditi-va ca practic
concurati cu o mana de oameni devotati, profesionisti full-time care traiesc si se sustin
tranzactionand si investind profitabil. Sansele unui “part-timer” de a castiga in mod constant
impotriva acestui grup sunt infime. Daca nu puteti aloca timpul necesar studierii si urmaririi
pietelor este recomandat sa apelati la un expert ce va va acorda consultanta necesara.

Multe caracteristici si particularitati


Pentru a aplica teoria Elliott Wave in mod corect in orice situatie, este necesara aplicarea
unui numar aproape nesfarsit de criterii specifie ce se potrivesc exact situatiei respective.
Relatii intre valuri, canale si linii de trend, semnificatia unui anumit moment de inversare de
trend in imaginea de ansamblu, tipurile structurale (impulsive, corective si variatiile lor),
toate aceste lucruri, si multe altele, trebuie luate in considerare cand se determina si se
stabileste numerotarea si tipul unui pattern.

Memorarea
Din afirmatiile de mai sus ar trebui sa fie evident ca o cantitate mare de informatii trebuie
memorata pentru a grabi si pentru a usura aplicarea tehnicilor Elliott Wave si Neely unei serii

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 7
de preturi (unui grafic). Acesta este unul din cele mai mari obstacole pe care majoritatea
“studentilor” il intampina cand incearca sa aplice teoria in timp real.

Frecvente nedeterminari
Pretul sau momentul terminarii unui trend nu este previzibil cu un grad ridicat de siguranta
decat la momentul la care acel pattern se apropie de final. In unele cazuri siguranta nu este
obtinuta decat dupa ce pattern-ul este complet. Acest lucru determina publicul larg sa fie
suspicios in legatura cu Elliott wave. De ce? Daca intrebati un specialist in Elliott Wave care
sunt forecast-urile lui pentru urmatoarea perioada, inainte ca pattern-ul in desfasurare sa fie
aproape complet, sansele sunt ca va gresi cel putin cand vine vorba de detalii. Pe masura ce
piata se apropie de sfarsitul unei miscari, pattern-ul ce se dezvolta devine clar. Pe masura
piata se departeaza de punctul de inflexiune al unui pattern anterior si se indreapta spre
jumatatea unui nou pattern, numarul posibilitatilor de dezvoltare creste din nou. Acesta este
unul din motivele pentru care analisti Elliott experimentati, pot avea puncte de vedere
diferite vizavi de pozitia unei piete in anumite momente - fiecare din ei alege ceea ce
considera a fi cel mai bun scenariu din multitudinea interpretarilor posibile. Cand expertii
dintr-un anumit domeniu au pareri contradictorii asupra aceluiasi subiect se creaza inevitabil
bazele unei controverse.

Dificultate
Complexitatea extrema, subtlitatea si natura solicianta a teoriei Elliott Wave ii determina pe
cei mai multi oameni sa renunte la studierea acestei metode de analiza. In aceeasi masura,
multe din motivele enumerate aici impiedica aplicarea computerizata a teoriei. In anumite
cazuri aplicarea teoriei necesita anumite forme de gandire abstracte care nu sunt o
specialitate a domeniului IT. De exemplu, aplicarea tuturor regulilor, in anumite cazuri, poate
avea ca rezultat lipsa oricaror posiblitati evidente. Aceste situatii impun eforturi creative
sustinute pentru descoperirea numerotarii sau, in anumite cazuri, doar suficienta rabdare
pentru a astepta ca un pattern sa devina evident. Stapanirea acestei metode de analiza are o
importanta inimaginabila pentru ca va putea fi aplica oricand si oriunde. Nu este impotant sa
fiti preocupati de numarul mare de persoane care aplica teoria pentru ca, daca se poate
vorbi de un numar mare (intr-o anumita masura), modul de aplicare al teoriei in majoritatea
cazurilor este gresit. Pe masura ce teoria Elliott Wave a devenit din ce in ce mai populara,
pattern-urile formate de majoritatea pietelor, pentru a compensa, au inceput sa dezvolte
nivele noi de complexitate, facand imposibila analiza corecta a comportamentului pietei de
catre cei putin experimentati. Acest lucru contribuie si el la perpetuarea controversei in
favoarea inadecvarii teoriei Elliott Wave sau, in cel mai fericit caz, al subiectivismului ei
presupus.

DE CE TEORIA ELLIOTT WAVE ESTE UNICA

Cuantificarea psihologiei maselor


Chiar daca un sistem sau anumite tehnici iti pot spune ce trebuie sa faci in piata, foarte rar iti
va oferi informatii legate de perspectiva economica a societatii sau a pshihologiei (starii de
spirit generale) ce guverneaza miscarile pietei. Posibilitatea teoriei de a cuantifica matematic
pshihologia societatii (in ansamblul ei) va va permite sa percepeti momentele de boom si
recesiune economica cu interes sporit si cu o intelegere cuprinzatoare a fenomenelor.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 8
Clasificare detaliata
Teoria Elliott Wave permite clasificarea tuturor miscarilor pietei, de la cele care dureaza doar
cateva secunde pana la cele care se intind pe sute de ani. Orice miscare de pe un grafic are
implicatiile ei asupra pattern-urilor de nivel superior in desfasurare si poate fi clasificata in
functie de impactul specific pe care il are. Daca stiti ce pattern este in desfasurare intr-un
anumit moment, veti sti la ce sa va astepti in ce priveste viteza, complexitatea sau volumul
evolutiei vitoare a pietei (multe din aceste aspecte vor fi tratate mai tarziu).

Simplificarea structurilor
Intregul proces de analiza Elliott Wave implica identificarea si clasificarea unor pattern-uri
simple, combinarea acestora in pattern-uri complexe de nivel superior si apoi transformarea
acestor pattern-uri complexe in pattern-uri simple. Toate aceste pattern-uri, indiferent de
nivelul lor de complexitate, respecta aceleasi reguli. Altfel spus, progresul urmeaza aceleasi
reguli indiferent de scara. Exact acest concept ii confera unicitate teoriei Elliott Wave.

Descriere clara a comportamentului pretului


Idiferent cat de mic sau cat de mare se dovedeste a fi un trend, el poate fi clasificat in mod
clar ca fiind o miscare corectiva ascendenta intr-un trend descendent sau ca o miscare
corectiva descendenta intr-un trend ascendent, etc..

CUM TREBUIE INVATATA

Acest material este un inceput bun. Procesul de invatare necesita foarte multa practica in
timp real (si nu numai). Initial, graficele ar trebui sa cuprinda un orizont de timp mic pana
cand veti intelege conceptele de baza. Memorarea numeroaselor reguli, o cunoastere
amanuntita a pattern-urilor generale si a modului in care acestea se dezvolta in canalele de
trend este obligatorie. Este recomandata urmarirea unei singure piete (a unui singur simbol)
pana cand veti memora regulile esentiale si le veti putea aplica in timp real, piata pe masura
ce piata evolueaza.

UNDE ESTE APLICABILA TEORIA ELLIOTT WAVE

Teoria Elliott Wave se aplica cel mai bine in pietele dezvoltate, piete cu un numar mare de
participanti. Pietele care au o anumita legatura cu vremea sau cu alte fenomene naturale pot
constitui exceptii din moment ce acestea nu depind de procesele cognitive sau de emotiile
participantilor. Pe de alta parte, piete precum cea a metalelor pretioase, cea de schimb
valutar, cele de marfuri (multe din ele) sau indicii bursieri, se supun inevitabil acestor reguli -
putine influente externe de natura celor mentionate anterior isi pot pune amprenta in afara
actiunii participantilor. Pe scurt, orice lucru care presupune o participare a maselor va
prezenta un progres previzibil, atata timp cat exista date statistice consistente.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 9
CUM TREBUIE LUCRAT CU ELLIOTT WAVE

Meticulos
Orice actiune a pietei trebuie luata in considerare si clasificata pentru a putea produce
reprezentari solide. Numerotarile ar trebui construite pornind de la modelele simple la cele
complexe, pe baza “moleculara”. Nu incepeti procesul de analiza incercand sa interpretati
grafice pe termen lung. Pattern-urile pe termen lung sunt produsul tuturor pattern-urilor pe
termen scurt si al analizei acestora. Mentineti analizele pe termen scurt cat mai exacte si
potentialul pietei pe termen lung va deveni evident (pe masura ce piata se dezvolta). Dupa
ce graficele sunt organizate (grafice zilnice, saptamanale, lunare) trebuie sa asteptati cu
rabdare momentul in care un pattern pe termen scurt devine vizibil. Ulterior vom discuta si
ce vom face cu acest pattern (complet) si carei parti din pattern-ul de nivel superior acesta ii
poate apartine.

Teoria Elliott Wave este de fapt o transpunere matematica a legii naturale care guverneaza
in permanenta toate aspectele activitatii umane. Aplicand teoria, nu este recomandat sa
creati numerotari si sa “fortatii” piata intr-un pattern care v-ar sustine in vreun fel parerea
generala despre piata si despre directia ei. Lasati fiecare pattern sa se dezvolte si ulterior,
luand in calcul cele mai mari probabilitati, deduceti obiectiv modul in care acel pattern se
integreaza in schema de ansamblu. Teoria Elliott Wave va va oferi frecvent placerea
(financiara si intelectuala) de a anticipa schimbari de trend majore cu o precizie de o zi sau
chiar de cateva ore. Daca aveti curajul sa actionati pe baza convingerilor voastre, teoria
Elliott Wave (aplicarea ei mai mult) va produce rezultatele mult asteptate.

Cu mintea deschisa
Aplicarea eficienta a teoriei Elliott Wave necesita o abordare deschisa catre orice posibilitati.
Nu incepeti niciodata o analiza pornind de la un scenariu preconceput pe baza caruia
incercati ulterior sa adaptati o numerotare care va va sustine punctul de vedere. Concluziile
voastre ar trebui sa reprezinte rezultatul unui numerotari construite cu foarte mare atentie.
In aceeasi masura incercati sa evitati orice impuls optimist sau pesimist. Daca toate tehnicile
si regulile sunt folosite si urmate in mod corect nu veti fi nevoit sa “va dati cu parerea”.
Pattern-ul analizat, la momentul in care este complet, va indica, cu certitudine, care este
nivelul de pret pe care piata va trebui sa il atinga ulterior, si in ce interval de timp va putea
face asta.

CE URMEAZA?

Urmatorul capitol, “Concepte Generale”, va raspunde unor intrebari elementare pe care le-
ati putea avea despre Elliott Wave. Capitolul, “Observatii Intermediare” trateaza modul in
care valurile simple pot fi combinate pentru a forma grupari acceptabile ce reprezinta
pattern-uri Elliott standard. Capitolele 3 si 4, “Valuri Impulsive” si “Valuri Corecti-ve”
exemplifica detaliat modul in care pattern-urile Elliott sunt construite. Capitolul 5, “Reguli
Post-Identificare” prezinta descoperirile si contributiile personale ale lui Glenn Neely la
dezvoltarea teoriei Elliott Wave. Aceste reguli descriu modul in autenticitatea unui pattern
identificat poate fi confirmata. Capitolul 6, “Concluzii”, va va ajuta sa va solidificati
cunostintele, sa identificati pattern-urile ce se dezvolta, sa le stabiliti structura si sa le
organizati pentru a putea fi folosite in viitor.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 10
CONCEPTE GENERALE

CE ESTE UN VAL

Este evident ca la inceput trebuie definite valurile (in forma lor cea mai simpla). Din moment
ce valurile se refera la miscarile pietei, definitia va depinde de referintele create in legatura
cu actiunea pretului. Cea mai simpla miscare a pretului pe un grafic poate fi reprezentata ca
o linie cu o anumita lungime ce se deplaseaza intr-o anumita directie – cu exceptia liniilor
paralele cu axa X sau Y (fig. 2.1).

Pentru a descrie acest tip de actiune (de o importanta cruciala in aplicarea corecta a teroriei
Elliott Wave) este necesar un nou termen: monoval (cea mai simpla forma a unui val;
“monowave”). In locul acestui termen ce nu are un corespondent in limba Romana va fi
folosita expresia “val simplu” sau termenul generic de “val” (din context va fi evident daca
este vorba de un val simplu sau de unul complex). Un val simplu reprezinta evolutia pietei (a
pretului) incepand de la momentul unei schimbari de directie pana la momentul urmatoarei
schimbari de directie. In figura 2.3a, punctul de referinta “m” este punctul in care pretul si-a
schimbat directia. Punctul notat cu “n” este punctul in care pretul si-a schimbat din nou
directia. Intre “m” si “n”, in mod obisnuit, va fi o linie dreapta. Chiar daca pretul isi
incetineste ritmul de crestere/descrestere si ulterior isi continua directia (fig. 2.3b), intregul
avans/declin va fi considerat un val simplu pana la momentul in care pretul isi schimba intr-
adevar directia; cand acest lucru se intampla, valul respectiv este considerat complet.
Valurile simple sunt micro-componentele tuturor pattern-urilor Elliott. De retinut: toate
pattern-urile pietei (indiferent de amploarea lor) incep cu o singura miscare, intr-o anumita
directie. Din pacate analizarea fiecarei miscari a pietei este epuizanta si plictisitoare dar de
cele mai multe ori necesara pentru a putea interpreta corect imaginea de ansamblu.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 11
DE CE SI CUM APAR VALURILE

Valurile sunt rezultatul dezechilibrelor care apar intre numarul si volumul ordinelor de
vanzare si cumparare din piata, indiferent de motiv. Cand cererea pentru un anumit produs
(in raport cu oferta) creste, pretul creste si el; acest eveniment ar putea fi denumit un val de
crestere. Similar, cand cererea pentru un anumit produs (in raport cu oferta) scade, pretul
scade si el, creind un val de scadere. De fiecare data cand o forta ce actioneaza intr-o
anumita directie este mai puternica decat cealalta, apare o schimbare in directia pretului,
dand nastere unui nou val (eventual, simplu). Aceste forte ale cererii si ofertei oscileaza in
permanenta intre echilibru si dezechilibru pe scari de diverse niveluri (grade).

DE CE SUNT IMPORTANTE

Finante
Miscarea pietei este compusa din valuri ce se combina in permanenta pentru a crea valuri
similare de nivel superior (mai mari), cu “reactii” mai ample. Analiza riguroasa a pattern-
urilor ce apar in piata va poate oferi o imagine de ansamblu asupra conditiilor economice

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 12
curente. Ca om de afaceri, investitor sau speculator o intelegere a acestor conditii ar putea
sa va afecteze direct situatia financiara si standardul de viata, permitandu-va totodata sa
profitati de circumstante pe care putini le iau in considerare.

Psihologie
Cand piata se deplaseaza intr-o anumita directie o lunga perioada de timp, tinde sa atraga
atentia canalelor media care la randul lor alerteaza publicul. Cu cat se deplaseaza mai mult in
acea directie, cu atat mai usor ii este publicului sa creada ca trendul nu se va termina
niciodata sau ca va depasi cu mult nivelul la care este. Acest lucru afecteaza direct modul in
care oamenii conduc afacerile (la modul general), mai ales daca sunt implicati financiar in
afacerile respective. El va afecta deopotriva modul in care publicul investeste, se distreaza,
cum si cat consuma, etc.. Cum sunt cheltuiti banii, si cantitatea lor, afecteaza intregul grup si
o intreaga lista de ramuri industriale. Chiar daca o persoana nu este implicata in activitati de
investitii sau speculatii la bursa, ea poate fi afectata indirect de evolutiile pietelelor de
actiuni, de marfuri, etc..

Pattern-uri
Combinarea corecta a valurilor simple creaza pattern-uri mai mari ce pot fi identificate si
clasificate. Elliott a descoperit ca anumite tipuri de actiuni pot fi anticipate atunci cand
anumite pattern-uri specifice apar. Cu multa practica si ore la fel de multe de studiu, veti
putea ajunge sa anticipati (ocazional cu mare acuratete) pretul pe care o miscare a pietei il
va atinge si timpul necesar pentru a atinge acel pret. Evident, manifestarea unor asemenea
abilitati si aplicarea lor poate oferi mari recompense financiare.

CUM SUNT CLASIFICATE VALURILE

Clase principale
Toate miscarile pietei din punct de vedere al teoriei Elliott Wave, se incadreaza in doua clase
logice:

Valuri impulsive (normale si terminale):

Valurile impulsive sunt pattern-uri ce evolueaza in directia trendului principal. Cand


este analizata evolutia pietei pe termen scurt, valurile impulsive pot fi valuri simple.
Daca valurile impulsive sunt mai complexe, atunci ele vor fi compuse din 5
segmente.

Valuri corective (nu evolueaza ca trend):

Valurile coretive sunt pattern-uri ce se dezvolta in directia opusa trendului principal.


Corectiile pot fi deasemenea valuri simple dar, daca sunt mai complexe, apar pe
grafic ca miscari de “consolidare” - miscari in sus si in jos, fara o directie clara. De
obicei, ele sunt compuse din 3 segmente.

Gradul valurilor
Conceptul de “grad” este un concept abstract ce se refera la clasificarea ierarhica a valurilor
pe baza raporturilor de pret si timp dintre acestea. Daca se studiaza cu atentie un grafic al

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 13
oricarei piete se observa cu usurinta ca unele valuri evolueaza pe perioade indelungate de
timp iar altele pe perioade mai scurte de timp. O miscare (un val) ce evolueaza pe o perioada
de timp mult mai mare decat cea a altei miscari ar trebui considerata intotdeauna ca fiind o
miscare de grad superior (in raport cu cealalta). Definitii specifice ale “gradului” vor fi
introduse in urmatoarele capitole pentru a facilita intelegerea conceptului. Avand valuri de
diferite marimi pe un grafic, conceptul de grad, pentru a putea avea o semnificatie, trebuie
evaluat si perceput in nivele relative de complexitate din punct de vedere al pretului si al
timpului consumat de o anumita miscare in raport cu o alta miscare. Conceptul de grad nu
poate fi niciodata definit sau aplicat in termeni absoluti. Cu alte cuvinte, doar pentru ca o
anumita miscare (val) dureaza o saptamana, o luna, un an, 1 leu, 10 lei, 100 de lei, nu
inseamna in mod obligatoriu ca ea are un anumit grad. Singurul rationament care se poate
face pe baza unui pattern care dureaza o luna sau 100 de lei este ca un pattern de acelasi
grad se va desfasura pe o perioada comparabila de timp sau pret. Limitele specifice ale
similaritatii pattern-urilor din punct de vedere al gradului pe care acestea il au va fi partial
discutat in capitolul “Observatii Intermediare”, impreuna cu regulile de evaluare specifice.
Dupa stabilirea gradului si a notatiei structurale a unei anumite miscari termenul de “grad”
capata un sens mai concret. In acest mod este creat un cadru conceptual care permite
compararea tuturor miscarilor pietei. Acest cadru conceptual va va oferi suficiente informatii
pentru a putea incepe sa va referiti la anumite miscari folosind denumiri specifice. Datorita
naturii complexe a conceptului de grad, este indicat in cazul in care sunteti la inceput, sa nu
acordati o atentie prea mare acestei sectiuni a teoriei Elliott Wave pana nu veti intelege mai
bine elementele de baza ale acestei teorii.

CUM SUNT NUMEROTATE VALURILE

Dupa ce au fost identificate valurile simple, ele trebuie clasificate. Acest lucru presupune
aplicarea notatiilor structurale.

Notatii Structurale
Pe masura ce va insusiti conceptele esentiale ale aplicarii notatiilor structurale prezentate in
acest material, forme mai avansate vor fi prezentate si vor trebui stapanite. Complexitatea
subiectului este atat de mare incat va fi tratat pe tot parcursul acestui material. In
continuare urmeaza o scurta introducere pentru a va familiariza cu acest concept. Notatiile
structurale reprezinta o componenta esentiala si critica in procesul de testare al unui grup de
valuri, in vederea stabilirii corectitudinii identificarii si dezvoltarii lui. Ele va directioneaza “pe
o cale ingusta”, orientandu-va prin multitudinea de conditii si observatii specifice. Notatiile
structurale organizeaza si limiteaza miscarile unei piete ajutandu-va la definitivarea opiniilor
si la stabilirea strategiilor folosite pentru specularea unor evolutii viitoare. Concret, notatiile
structurale identifica pozitia fiecarui segment in cadrul unui pattern standard. Cele cinci
segmente ale unui val impulsiv sunt numerotate dupa cum urmeaza: “1, 2, 3, 4, 5”. Chiar
daca valurile corective sunt compuse in general din trei valuri, exista si exceptii. Din acest
motiv, in anumte cazuri, este nevoie de mai mult de trei simboluri (notatii) pentru a defini
toate tipurile de actiuni corective. Segmentele valurilor corective sunt notate cu urmatoarele
litere: “a, b, c, d, e, x”. Cand va referiti la actiunea pietei cu ajutorul notatiilor structurale,
folositi intotdeauna cuvantul “val” inainte. De exemplu, daca discutati despre o miscare care
indeplineste toate conditiile si are toate caracteristicile inerente necesare pentru a fi notat
cu “1”, ar trebui sa va referiti la acea miscare cu denumirea “valul 1”. Acest lucru poate
parea chiar banal dar este posibil sa nu fie atat de evident pentru cei ce nu cunosc teoria,

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 14
motiv pentru care a fost inclus aici. In plus, pentru a clarifica lucrurile trebuie precizat ca
fiecare notatie structurala este pozitionata langa punctul terminal al miscarii pe care o
reprezinta. Notatiile se aplica de la stanga la dreapta pe masura ce fiecare segment
evolueaza. Aplicarea notatiilor structurale ar trebui evitata pana cand tehnicile si procedurile
prezentate in acest curs va sunt familiare.

CAT DE COMPLEXE POT FI

Pana acum, intreaga discutie a pus accent pe valurile simple. Dupa ce ati inteles cum se
analizeaza valurile simple, combinarea acestora in grupuri va fi urmatorul pas in procesul de
analiza.

Prin combinarea a trei sau cinci valuri simple, se creaza un polival, structura cu un nivel de
dezvoltare superior. Prin combinarea a trei sau cinci polivaluri, se creaza un multival. Trei sau
cinci multivaluri pot fi de obicei combinate pentru a forma un macroval. Acesta (macrovalul)
este cel mai mare nivel de clasificare. Orice structura superioara acestui nivel va fi numita tot
macroval.

Toate pattern-urile mici devin parti ale unor pattern-uri mai mari. Acest proces continua la
infinit. Prin urmare, ca raspuns la intrebarea acestei sectiuni, nu exista o limita din punct de
vedere al evolutiei ca pret si timp sau al complexitatii unui pattern. Cu toate astea, toate
miscarile pietei raman explicabile in limitele teoriei.

In cazul multor teorii sau tehnici, ar fi rezonabil sa se spuna “pe masura ce perioada analizata
creste, actiunea pietei devine mai greu de interpretat si de anticipat”. Spre deosebire de
acestea, in cazul teoriei Elliott Wave, cu cat perioada de timp analizata este mai mare, cu
atat este mai clara structura segmentelor miscarii analizate. In concluzie, cu ajutorul teoriei
Elliott Wave se pot face mult mai usor previziuni pe termen lung decat pe termen scurt.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 15
OBSERVATII INTERMEDIARE

REGULI SPECIFICE

REGULA DE PROPORTIONALITATE
Cand este aleasa o anumita scara de pret si timp pentru plotarea activitatii unei piete se
decide in acelasi timp ce pattern-uri Elliott sunt vizibile. Cu alte cuvinte, orice pattern se
dezvolta pe o scara unica de pret/timp. Pentru a detecta si a analiza un anumit pattern
Elliott, graficul trebuie sa aiba proportii corecte. Proportionalitatea corecta a unui grafic este
intotdeauna determinata de pattern-ul analizat. Aderenta la Regula de Proportionalitate
este esentiala pentru aplicarea corecta a unor reguli si pentru standardizarea aspectului
pattern-urilor.

Datorita naturii dinamice si a evolutiei fractalice a actiunii pretului sub teoria Elliott Wave, o
anumita scara a timpului nu poate satisface toate scopurile unei analize. Pattern-urile se
dezvolta simultan pe toate scarile (dimensiunile).

Inainte de a discuta proportiile ideale ale unui grafic, trebuie definite cele doua moduri in
care actiunea pretului evolueaza in timp: directional si nedirectional (a nu se confunda cu
activitatea corectiva sau impulsiva). Actiunea Directionala este compusa intotdeauna dintr-o
serie de valuri simple care, ca medie si ca intreg, creaza o crestere sau o scadere a valorii de
piata (fig. 3.3). Ca regula generala, primul val al unei actiuni directionale nu este retras
niciodata mai mult de 61,8%. Actiunea directionala se termina de obicei cand un val simplu
ce evolueaza in directia liniei centrale de oscilare este retras mai mult de 100%. Actiunea
nedirectionala este compusa dintr-o serie de valuri simple care, ca medie si ca intreg, creaza
o stagnare a valorii de piata. Primul val al unei actiuni nedirectionale este intotdeauna retras
mai mult de 61,8%. In plus, toate elementele unei miscari nedirectionale (cu o singura
exceptie) trebuie retrase cu cel putin 61,8%. Actiunea nedirectionala se termina cand
actiunea pretului depaseste intreaga perioada nedirectionala cu 161,8% sau mai mult.

Pentru a studia in mod corect un anumit grafic cu metoda analiza Elliott Wave dezvoltata de
Glenn Neely (NeoWave), trebuie sa incercati sa obtineti un raport pret/timp ce va produce
un unghiul de crestere sau scadere cerut de tipul de actiune analizat. Facand abstractie de
pretul sau timpul consumat de un pattern, acest unghi trebuie in mod obligatoriu aplicat
graficelor ce urmeaza a fi studiate.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 16
Care este acest ungi specific de progres ce trebuie implementat pentru a avea o imagine
clara a fenomenului Elliott Wave? Cand aveti de-a face cu o actiune directionala scalati
graficul in asa fel incat actiunea directionala sa deplaseze in interiorul unui patrat dintr-un
colt in celalalt. Cu alte cuvinte, o actiune directionala trebuie sa oscileze in jurul unui linii de
progres de 45° (fig. 3.5). Acest lucru subliniaza un lucru important: faptul ca actiunea
pretului dicteaza modul in care trebuie construit un grafic, eliminand modul subiectiv de
determinare a parametrilor de plotare. Cand actiunea pretului isi schimba unghiul de progres
sau directia nu trebuie construit un nou grafic. Continuati sa actualizati toate graficele
anterioare si construiti un grafic nou pe termen mai scurt din punctul in care actiunea
pretului si-a schimbat dramatic unghiul de progres.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 17
Pentru a simplifica putin acest proces, trebuie precizat ca nu este esential ca unghiul de
progres sa fie exact de 45°; o anumita marja de eroare este permisa. Figura 3.6 ilustreaza
marja de eroare admisa pe axa pretului sau a timpului. Dupa cum se poate observa, o
deviere de maxim 25% (vertical si orizontal) din lungimea unei laturi a patratului este
acceptata. Un exemplu de miscare directionala descendenta este ilustrata in fig. 3.7.
Observati ca punctul terminal al miscarii este putin mai sus decat punctul ideal dar in acelasi
timp respecta confortabil limitele stabilite. Figura 3.8 ilustreaza o actiune directionala ce se
termina in partea stanga a punctului ideal (mai devreme).

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 18
Figura 3.9 ilustreaza aplicarea incorecta a regulii de proportionalitate. Chiar daca pretul
avanseaza spre coltul din dreapta sus al patratului si actiunea oscileaza in jurul unei linii cu
un unghi de 45°, actiunea directionala s-a terminat prea devreme (confirmarea terminarii
actiunii directionale din fig. 3.9 este marcata cu “*”). Pentru ajustare, graficul din fig. 3.9
trebuie rescalat pentru a arata ca cel din fig. 3.5.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 19
Cand aveti de-a face cu o actiune nedirectionala, oscilatiile in sus si in jos ale acelei miscari
trebuie sa fie cuprinse intr-un dreptunghi ce reprezinta 50% dintr-un patrat. Observati cum
miscarea nedirectionala din fig. 3.10 (patratul A) se termina la aproximativ 50% din latura
verticala a patratului. Chiar si atunci cand actiunea nedirectionala se desfasoara pe o
perioada mare de timp si contine mai multe valuri simple, scopul este acelasi: incadrarea
actiunii respective intr-un dreptunghi ce reprezinta 50% dintr-un patrat (fig. 3.10 patratul B).

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 20
In anumite situatii, daca pattern-ul se contracta continuu pe o perioada lunga de timp,
incadrarea actiunii nedirectionale intr-un dreptunghi ce reprezinta o 50% dintr-un patrat
poate fi imposibil de realizat. In aceste situatii asigurati-va ca cel mai indepartat punct spre
dreapta al miscarii nedirectionale se situeaza in apropierea nivelului de 50% al laturii
verticale a patratului.

Pentru a concluziona, cand construiti un nou grafic, Regula de Proportionalitate va indica


modul in care trebuie scalat graficul pe cele doua axe pentru a se incadra in cerintele de
constructie ale pattern-ului analizat. Acest lucru va face ca graficele obtinute sa fie
asemanatoare cu cele prezentate in acest material.

REGULILE DE OBSERVARE
(determinarea pozitiei relative a valurilor simple)
Din moment ce valurile simple nu au caracteristici indicative, structura lor trebuie
determinata indirect. Acest lucru este realizat prin observarea actiunii pietei din apropierea
valului analizat. In mod evident, inainte de a aplica notatii structurale actiunii pretului,
trebuie explicat cum se interpreteaza actiunea anterioara si posterioara a evolutiei pietei in
raport cu valul simplu analizat. Prezentarea acestor concepte se face cu ajutorul unor
diagrame de “perspectiva relativa”. In toate cazurile, analiza indirecta a valurilor simple
depinde de relatiile dintre valul curent si cele din imediata lui apropiere. Cand se analizeaza
un grafic, valul curent (cel analizat) va fi considerat valul numarul unu (m1, fig. 3.19). Valurile
simple ce apar dupa m1 vor fi m2, m3, etc.. Valurile ce apar inainte de m1 vor fi m0, m(-1),
m(-2), etc.. Figura 3.19 arata cum alegerea unui val simplu pentru analiza creaza mental o
eticheta relativa “m1” pentru valul ales.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 21
Figura 3.20a prezinta observatiile necesare pentru a determina unde s-a terminat m2 (daca
m2 este un val simplu). Tot figura 3.20a arata importanta depasirii minimului sau maximului
atins de m1 inainte ca m2 sa poata fi considerat complet (sa existe confirmarea terminarii
valului respectiv). Figura 3.20b prezinta un proces similar folosit pentru determinarea
punctului in care m0 este confirmat ca fiind complet. Aceste tehnici vor fi folosite cand se
vor calcula relatiile procentuale dintre m1 si m2, m0 si m1, m0 si m2, etc..

In figura 3.20a si 3.20b, m0 si m2 sunt valuri simple. Spre deosebire de m1 care trebuie sa fie
un val simplu (sau un pattern Elliott compactat), m0 si m2 pot fi compuse dintr-un singur val
simplu sau din orice numar impar de valuri simple (de obicei nu mai mult de 5 dar exista si
exceptii) compactate sau necompactate. In partea dreapta (si in cea stanga) a figurii 3.21a se
poate vedea cum ar putea arata graficul cand m2 este compus din unul sau mai multe valuri
simple.

Daca mai mult de un val simplu se formeaza inainte ca minimul sau maximul lui m1 sa fie
depasit (la stanga sau la dreapta lui), m0 si respectiv m2 pot fi considerate grupuri de valuri.
Aceste grupuri de valuri sunt notate in fig. 3.21a si 3.21b cu mg0 si mg2. Cand m1 este un val
simplu, mg0 si mg2 (grupurile de valuri din dreapta si din stanga lui) pot fi compuse din
maxim 5 valuri simple (exista si exceptii). Pentru a ilustra ambele perspective, fig. 3.21a
prezinta varianta unui val m1 crescator iar fig. 3.21b, a unui val m1 descrescator.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 22
Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins
Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 23
Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins
Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 24
Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins
Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 25
Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins
Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 26
Figura 3.22a scoate in evidenta modul in care regulile de observare se aplica valurilor simple
care apar inainte de m0 si dupa m2. Prin studierea cu atentie a graficului veti putea
determina punctele de inceput si de sfarsit ale fiecarui val simplu, pe baza valurilor (simple
sau complexe) situate in partea stanga si in partea dreapta a valului curent.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 27
In anumite cazuri, depasirea minimului sau maximului unui val simplu presupune dezvolta-
rea mai multor valuri simple. Figura 3.22b prezinta diferite situatii in care m(-2), m(-1), m0,
m2, m3 sau m4 pot fi compuse din mai multe valuri simple. Este important de retinut ca
terminarea tuturor valurilor simple (sau complexe) se relizeaza prin depasirea minimului sau
a maximului valului respectiv.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 28
GRUPURI DE VALURI

Cunostintele prezentate pana acum va ofera o baza solida ce va fi folosita in continuare


pentru identificarea si analizarea pattern-urilor Elliott. Aceste pattern-uri elliott sunt
compuse din grupuri de valuri (izolate cu ajutorul regulilor prezentate pana acum). Pentru a
continua procesul de incadrare al grupurilor intr-un anumit tip de pattern Elliott trebuie
urmat un proces ce presupune realizarea anumitor masuratori si verificari specifice. In plus,
anumite teste trebuie realizate pentru a verifica daca toate segmentele unui pattern au
acelasi grad.

GRUPURI DE VALURI
In continuare vom folosi denumirea de “val” pentru a desemna atat un val simplu cat si un
grup de valuri simple, precizand cand este cazul, daca e vorba de o miscare complexa (in
raport cu un alt val la care se face referire - val complex, denumit in continuare si pattern sau
pattern complex) sau simpla. Termenul de pattern complex se va folosi pentru toate acele
valuri ce sunt formate din valuri complexe (din alte pattern-uri = valuri complexe).

 val simplu = val

 grup de valuri simple = pattern = val complex

Dupa cum stiti deja, valurile stau la baza teoriei Elliott Wave. Din pacate, daca sunt studiate
individual (cu referire la valurile simple) ele nu ofera decat o perspectiva limitata asupra
evolutiei pietei. O perspectiva mai cuprinzatoare a posibilitatilor de evolutie ale unei piete
poate fi obtinuta prin gruparea valurilor si identificarea tipului de pattern pe care acestea il
formeaza.

Valurile complexe, la randul lor, pot avea o natura impulsiva sau corectiva. Un val complex
corectiv poate fi compus din cel putin 3 valuri simple. Un val complex impulsiv poate fi
compus din cel putin 5 valuri simple. In fig. 4.1 este reprezentat un pattern (val complex)
corectiv in forma “ideala” si, in fig. 4.2, un pattern impulsiv in forma ideala. Dupa cum se
poate observa analizand graficele prezentate in fig. 4.1 si 4.2, pattern-urile impulsive apar
cand sunt inregistrate cresteri sau scaderi in piata (sunt similare cu actiunea directionala) in
timp ce pattern-urile corective sunt produse de miscari oscilatorii fara o directie clara, daca
sunt privite ca grup (sunt similare cu actiunea nedirectionala).

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 29
Din grupurile de valuri izolate intotdeauna trebuie alese cele care contin doar 3 sau 5 valuri
simple (obligatoriu adiacente). Grupul de valuri ales in acest mod, poate forma un pattern
Elliott obisnuit. Este indicat sa incepeti analiza intotdeauna cu grupul cel mai mic (ca pret si
timp) dintre cele identificate.

SIMILARITATE SI ECHILIBRU
Dupa ce este identifcat un grup de valuri, regula similaritatii si a echilibrului trebuie luata in
considerare. Toate pattern-urile Elliott depind practic de combinarea unor structuri
asemanatoare. Valurile (indiferent de gradul lor de complexitate) ce nu sunt similare nu pot
fi combinate pentru a forma structuri (pattern-uri) Elliott mai mari.

Actiunea pietei evolueaza pe doua coordonate: cea a pretului si cea a timpului. Pentru ca
doua valuri (sau pattern-uri, etc.) sa fie similare, raporturile dintre ele trebuie sa respecte
anumite proportii de pret, de timp, sau o combinatie a celor doua. Similaritatile de pret si
timp pot apare simultan intre valuri adiacente dar nu este obligatorie prezenta lor simultana
pentru a trece acest test.

In cazul pattern-urilor impulsive, cand sunt comparate valurile adiacente, similaritatile de


timp sunt mult mai frecvente decat cele de pret. In corectii, similaritatile de pret sunt mult
mai intalnite decat cele de timp. Determinarea similaritatilor dintre doua valuri adiacente
este o chestiune matematica simpla. In continuare, este prezentat modul in care se
determina similaritatile, pe baza celor doua elemente (pret si timp) care definesc actiunea
pietei.

Similaritate de Pret
Pentru a exista o similaritate de pret intre doua valuri adiacente, cel mai mic dintre cele
doua trebuie sa fie mai mare de 33,33% (ca pret) din valul cel mare.

Similaritate de Timp
Pentru a exista o similaritate de timp intre doua valuri adiacente, cel mai mic dintre cele
doua trebuie sa fie mai mare de 33,33% (ca timp) din valul cel mare.

Daca in urma acestor comparatii nici una din aceste reguli nu este respectata, probabilitatea
ca cele doua valuri adiacente sa fie de acelasi grad este extrem de mica. Cand doua valuri
adiacente nu au acelasi grad, ele nu pot fi conectate direct pentru a forma pattern-uri Elliott

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 30
mai mari. Pentru a crea structuri mai mari ce pot fi conectate direct, va fi necesara
combinarea si compactarea prealabila a catorva valuri mai mici.

In figura 4.4, regula similaritatii si echilibrului nu este respectata pe nici o coordonata (nici ca
pret, nici ca timp), indicand ca m1 si m2 nu au acelasi grad. Prin urmare, m1 si m2 nu pot fi
conectate direct. Pentru a include in cele din urma m1 si m2 in acelasi pattern Elliott, in
primul rand trebuie conectat m2 cu alte valuri adiacente similare. Acele valuri vor trebui
grupate, identificate ca apartinand unui anumit tip de pattern Elliott, testate, confirmate si
reevaluate. Ulterior, daca grupul de valuri din care face parte m2 este suficient de mare (ca
pret sau timp) pentru a fi “similar” (regula similaritatii si echilibrului) cu m1, m1 si grupul din
care face parte m2 pot fi conectate cu valuri sau grupuri de valuri adiacente pentru a crea
pattern-uri Elliott mai mari. In figura 4.5, ambele conditii ale regulii similaritatii si echilibrului
sunt respectate, indicand ca cele doua valuri ar putea avea acelasi grad. In consecinta, daca
structura pietei o permite, m1 si m2 pot fi conectate direct si pot intra in componenta unui
pattern Elliott mai mare. Nota: Respectarea regulii similaritatii si echilibrului nu stabileste ca
cele doua valuri au acelasi grad, ci doar indica aceasta posibilitate.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 31
Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins
Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 32
VALURI IMPULSIVE

REGULI ESENTIALE

Cuvinte introductive
Pana acum, subiectul tratat s-a axat in jurul valurilor simple, un concept esential dar banal.
Stadiile mai avansate de aplicare a teoriei Elliott Wave impun existenta unui mod de gandire
bazat pe grupuri de valuri. Pentru a continua procesul de analiza, reguli specifice vor trebui
introduse pentru a diferentia actiunile impulsive de cele corective. In plus, reguli riguroase
vor fi prezentate pentru toate tipurile de pattern-uri Elliott si pentru variatiile lor.

Unul din aspectele importante ce tine de identificarea pattern-urilor depinde de modul in


care acestea arata. Din pacate, datorita numarului mare de variatii impulsive si corective, nu
a existat pana acum un mod “standard” de reprezentare a acestor categorii care sa reflecte
cu acuratete aspectul fiecarei variatii. Elliott, in toate lucrarile lui, a folosit diagrame similare
cu cele din fig. 5.1. Diagramele din partea stanga au fost folosite pentru a reprezenta
actiunile impulsive iar cele din partea dreapta un anumit tip de pattern corectiv. Caracterul
nerealist al acestor figuri tinde sa influenteze negativ perceptia si asteptarile persoanelor
neexperimentate asupra modului in care pattern-urile ar trebui sa arate de fapt. Evitarea
acestei probleme, lucru facut de la inceputul acestui material, a presupus prezentarea unui
numar foarte mare de diagrame care reflecta cu acuratete aspectul diferitelor tipuri de
valuri. Aceste diagrame va vor permite sa va familiarizati foarte repede cu reprezentarile
corecte ale pattern-urilor Elliott, reducand senificativ intervalul de timp cuprins intre analiza
preliminara si aplicarea teoriei in timp real.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 33
REGULI ESENTIALE DE CONSTRUIRE
Exista o multe reguli specifice ce se aplica pattern-urilor impulsive ce vor fi prezentate
treptat. Pentru inceput sunt prezentate doar regulile generale ce definesc comportamentul
valurilor impulsive, reguli ce confirma sau infirma caracterul impulsiv al unui grup de valuri.

Actiunea pietei trebuie sa respecte urmatoarele reguli pentru a se putea presupune ca ar fi


impulsiva:

1. Cinci segmente (valuri sau grupuri de valuri) trebuie sa fie prezente.


2. Trei segmente din cele cinci trebuie sa aiba aceeasi directie (in sus sau in jos).
3. Imediat dupa primul segment urmeaza o miscare minora in sens opus (al doilea
segment). Primul segment nu trebuie sa fie retras integral de cel de-al doilea.
4. Al treilea segment trebuie sa fie mai mare decat cel de-al doilea.
5. Imediat dupa cel de-al treilea segment urmeaza o miscare minora in sens opus, in
acelasi sens cu cel al celui de-al doilea segment: al patrulea segment. Al treilea
segment nu trebuie sa fie retras integral de cel de-al patrulea.
6. Al cincilea segment va fi de obicei mai mare decat cel de-al patrulea dar nu trebuie
sa fie decat 38,2% (ca pret) din cel de-al patrulea segment. Cand al cincilea segment
este mai mic decat cel de-al patrulea, segmentul cinci (valul 5) este “nereusit”.
7. Cand lungimea segmentelor unu, trei si cinci este comparata (ca pret) cel de-al
treilea segment nu trebuie sa fie cel mai mare segment dar nu poate fi cel mai mic
din cele trei segmente.

Daca o singura regula din cele de mai sus nu este respectata, sectiunea analizata este in mod
obligatoriu corectiva sau valurile ce formeaza grupul analizat sunt combinate incorect. Daca
sectiunea analizata nu indeplineste criteriile de mai sus, treceti la capitolele urmatoare care
trateaza valurile corective.

APLICAREA REGULILOR ESENTIALE DE CONSTRUIRE


Acum aveti cateva reguli generele la dispozitie pentru identificarea comportamentului
impulsiv. Pentru a le folosi, trebuie sa lucrati cu grupuri de cate cinci valuri “similare”. Figura
5.2 contine cateva diagrame cu grupuri de cinci valuri pe care le puteti analiza. Dupa ce ati
parcurs toate grupurile prezentate in fig. 5.2 ar trebui sa va construiti propriile grafice si sa
exersati aplicarea Regulilor Esentiale de Constriure pe grupurile de valuri obtinute. Acestea
sunt cele mai importante reguli ale teoriei Elliott Wave. Ar trebui sa nu continuati studierea
ei pana cand nu veti putea aplica aceste reguli in timp real.

Folosind Regulile Esentiale de Construire sa analizam cateva grupuri de valuri si sa vedem


care din ele au potential impulsiv si care nu. Important de retinut: daca un pattern nu
indeplineste toate conditiile (regulile) esentiale de construire, el nu poate fi impulsiv si este
in mod automat corectiv.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 34
In figura 5.2:

A. Nu indeplineste toate conditiile pentru ca cel de-al doilea segment


retrage integral primul segment (regula nr. 3).
B. Respecta toate conditiile si poate fi un pattern impulsiv.
C. Indeplineste deasemenea toate conditiile.
D. Exista doar patru segmente; cinci sunt necesare (regula nr. 1).
E. Cele de-al 3-lea segment (ce evolueaza in directia trendului) este cel
mai scurt din cele cinci si secventa este imposibil de clasificat ca fiind
impulsiva.
F. Ar putea fi impulsiv.
G. Valul patru retrage integral valul trei, lucru inacceptabil (regula nr. 5).
H. Toate regulile sunt respectate; poate fi un pattern impulsiv;
I. Toate regulile sunt respectate; poate fi un pattern impulsiv;
J. Toate regulile sunt respectate; valul cinci este mai mic decat patru si
creaza un val cinci “nereusit”; poate fi un pattern impulsiv.
K. Acceptabil in toate privintele, mai putin una: valul trei este mai mic
decat valul doi; nu poate fi un val impulsiv (regula nr. 4).
L. Respecta toate conditiile si poate fi un pattern impulsiv.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 35
REGULA EXTINDERII
O extensie este un element esential al oricarui val impulsiv si este exclusiv asociata cu
acestea. Termenul de extensie este folosit pentru a descrie “cel mai lung val” dintr-un grup
impulsiv. Prezenta (sau absenta) unui val extins este elementul principal in functie de care o
anumita miscare este clasificata ca fiind impulsiva sau corectiva. Acest “test” separa
intotdeauna pattern-urile impulsive de imitatii (corectii).

Urmand toate regulile prezentate pana acum, ar trebui sa lucrati cu un grup de cinci valuri
(sau mai multe, daca aveti abilitatile necesare). In acest grup, un val ar trebui sa fie mai mare
(cu mult) decat celelalte si poate fi cel extins. Pentru a obtine statutul de val extins, el
trebuie sa fie mare de 161,8% din urmatorul val ca marime.

Daca un pattern a respectat toate regulile generale de construire a valurilor impulsive,


inclusiv regula extinderii, treceti la urmatoarea sectiune din acest capitol pentru a verifica
daca grupul de valuri indeplineste celelalte conditii de construire ale valurilor impulsive.
[Nota: Daca grupul trece de acest test, dar aveti in continuare senzatia ca pattern-ul este
corectiv (bazat pe o retragere severa a miscarii studiate de actiunea ulterioara a pietei sau
pe alte observatii mai subtile care vor fi prezentate ulterior), un val “ascuns” in actiunea
pretului poate fi explicatia constructiei corective “ciudate”.

Pe de alta parte, nerespectarea oricarei reguli din cele prezentate pana acum, garanteaza
practic ca pattern-ul este corectiv, cu doua exceptii importante dar rare:

1. Cand primul segment dintr-un grup este cel mai lung poate fi un pic mai mic de
161,8% din cel de-al treilea cu conditia ca cel de-al treilea sa nu depaseasca punctul
terminal al primului val cu mai mult de 61,8% (raportat la primul val).

2. Cand al treilea segment este cel mai lung, dar mai mic de 161,8% din primul, si al
cincilea segment este mai mic decat cel de-al treilea, exista o posibilitate destul de
mica, ca piata sa formeze o variatie extrem de rara de impuls terminal.

Cand regula extinderii nu este respectata si nici una din exceptiile de mai sus nu poate fi
aplicata atunci piata, cu certitudine, evolueaza corectiv; avansati la capitolele ce trateaza
valurile corective. Daca va confruntati cu una din cele doua situatii prezentate mai sus,
continuati sa presupuneti ca pattern-ul este impulsiv si treceti la sectiunea urmatoare a
acestui capitol.

NOTATIILE STRUCTURALE
Daca grupul de valuri analizat a trecut cu succes de regula extinderii, putem sa aplicam
notatii structurale pe grafic. Notatiile structurale permit evaluarea activitatii pietei pentru
stabilirea prezentei sau absentei unor caracteristici specifice. Aceste teste si evaluari va vor
pune la dispozitie toate informatiile suplimentare de care aveti nevoie pentru a ajunge la
concluzii pertinente, si va vor permite in aceeasi masura “solidificarea” structurii grupului
analizat.

Notatiile structurale se folosesc in felul urmator: primul segment al grupului va fi considerat


valul 1. Cel de-al doilea va fi valul 2, al treilea valul 3, al patrulea valul 4 si al cincilea valul 5.
Plasati aceste notatii pe grafic la punctele terminale ale fiecarui val.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 36
CONDITII DE CONSTRUIRE

Exista o mare diferenta intre o actiune a pietei care respecta toate conditiile esentiale de
construire a valurilor impulsive si un val impulsiv autentic. Aceste conditii esentiale de
construire a valurilor impulsive (discutate anterior) sunt doar conditii cu caracter general ce
trebuie respectate de toate valurile impulsive. Ele sunt primele reguli ce se aplica unei
structuri ce pare a fi impulsiva. Daca o singura conditie esentiala este incalcata, nu mai este
cazul sa parcurgeti urmatoarea etapa de examinare a activitatii impulsive. Presupuneti in
mod automat ca pattern-ul este corectiv, ca ati inceput analiza dintr-un punct gresit al unui
pattern care este de fapt impulsiv sau, ca toate valurile si grupurile de valuri ce fac parte din
pattern-ul analizat nu au acelasi grad (conceptul de grad va fi explicat ulterior). Daca aveti un
grafic cu care lucrati in acest moment, tineti cont ca toate regulile prezentate in continuare
depind de notatiile structurale pe care le-ati aplicat pattern-ului studiat.

REGULA ALTERNANTEI
Alternanta este una din cele mai importante forte deterministe ce guverneaza evolutia pietei
si este in aceeasi masura un concept de baza al principiului Elliott Wave. In absenta lui,
teoria ar fi practic nefolositoare. Acest concept se aplica practic tuturor aspectelor ce tin de
aplicarea teoriei Elliott Wave.

Regula poate fi enuntata astfel: cand valuri adiacente sau valuri carora trebuie sa li se aplice
principiul alternantei sunt comparate (valuri de acelasi grad, evident) ele ar trebui sa fie
diferite in cat mai multe feluri posibile. Timpul este principalul factor de decizie cand se
aplica regula alternantei. Cu cat perioada de timp pe care s-a desfasurat fiecare formatiune
(pattern) este mai mare, cu atat mai “completa” in toate privintele va fi alternanta dintre
ele. Exista multe moduri in care alternanta se poate manifesta. In ce priveste pattern-urile
impulsive, cea mai importanta aplicare a regulii alternantei vizeaza fazele corective din
interiorul pattern-ului (valul 2 si 4). Daca piata evolueaza intr-o maniera corectiva, atunci
regula se aplica cel mai bine valului A si valului B. Tipurile posibile de alternanta ce ar trebui
intotdeauna luate in considerare in orice tip de pattern, sunt urmatoarele:

A. Pret
(distanta acoperita in unitati pe axa Y)

B. Timp
(distanta acoperita pe axa X)

C. Severitate
(retragerea procentuala a valului anterior); aplicabila numai
valului 2 si 4 in orice tip de pattern impulsiv)

D. Complexitate
(numarul de elemente - subdiviziuni prezente intr-un pattern)

E. Constructie
(tipul pattern-ului; unul poate fi de tip “plat”, altul poate fi un
zig-zag)

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 37
Pentru a continua, presupunand ca grupul cu care lucrati este impulsiv, alternanta trebuie sa
fie prezenta intre valul 2 si valul 4 in cel putin unul din modurile prezentate mai sus. Figura
5.3a prezinta aceste zone ale unui pattern impulsiv in care regula alternantei are o
importanta critica.

In figura 5.3b (mai jos) sunt prezentate aspectele alternantei mentionate anterior:
A. Diagrama A prezinta alternanta de pret, timp si severitate; valul 3 este valul extins.

B. In diagrama B, alternanta intre valul 2 si valul 4 este similara cu cea prezenta in


diagrama A; valul extins este acum valul 1.

C. In diagrama C conditiile sunt putin diferite de cele prezentate in diagrama B; valul 4


este mai sever decat valul 2 si se desfasoara pe o perioada mai mare de timp. Valul
extins este acum valul 5.

D. Singura alternanta prezenta in diagrama D este timpul. Cele doua corectii (valul 2 si
valul 4) sunt atat de similare incat pattern-ul pare foarte suspect. Alte posibilitati
trebuie luate in considerare si evidentiate pana la momentul in care actiunea pietei
clarifica situatia. Daca acest pattern este retras mai mult de 61,8%, si mai putin de
100% de actiunea ulterioara a pietei, vom avea confirmarea faptului ca pattern-ul
este un zig-zag dublu cu un val X invizibil situat in mijlocul lui (aproximativ). Daca
aceasta situatie apare pe un grafic analizat treceti la capitolul ce trateaza
constructia grupurilor complexe de valuri pentru a continua analiza. Daca nu
considerati ca sunteti pregatiti pentru aceste analize complexe ale pietei, alegeti un
alt grup de valuri si reluati procesul. Daca pattern-ul este retras mai putin de 61,8%
si ulterior maximul realizat este depasit de actiunea pietei, caracterul impulsiv al
pattern-ului analizat este validat.

E. Diagrama E prezinta toate tipurile de alternanta (de pret, de timp, severitate,


complexitate si constructie) ce pot exista intre valul 2 si valul 4.

F. In diagrama F , este prezentata o situatie identica cu cea din diagrama E din punct
de vedere al alternantei.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 38
G. Similaritatile de pret si timp ce apar intre valul 2 si valul 4 din diagrama G impun
prezenta alternantei intr-un alt mod. In acest caz alternanta dintre cele doua valuri
este data de constructia valurilor (valul 2 este un “double three running corection” -
traducerea este aproape imposibila - iar valul 4 este un triunghi; aceste pattern-uri
vor fi discutat ulterior. Similaritatile de timp intre valul 2 si valul 4 sunt cel mai des
intalnite, cand valul 3 este cel extins.

H. Nota: scopul aceastei diagrame este acela de a ilustra regula alternantei. Timpul
consumatde cele doua valuri corective (valul 2 si valul 4) este excesiv, in raport cu
valurile 1, 3 si 5. In aceasta diagrama se poate observa ca denumirea unui pattern
nu indica automat caracterul simplu sau complex al acestuia. Simplu si complex sunt
termeni relativi ce nu au sens decat intr-un mediu comparativ.

Alternanta este un fenomen relativ. O corectie simpla sau complexa nu depinde atat de mult
de tipul de pattern Elliott ce o defineste, cat de relatiile dintre pattern-ul incadrat intr-una
din categoriile mentionate, si un alt pattern, cu care acesta este comparat. De exemplu, o

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 39
corectie de tip “double three running” ca val 2 ar putea fi considerata un pattern simplu in
comparatie cu valul 4 daca acesta se dezvolta sub forma unui triunghi mult mai mare ca pret
si timp (fig. 5.3b.H).

REGULA EGALITATII
Intr-un pattern impulsiv, dupa cum a fost stabilit prin Regula Extinderii, unul din valuri
trebuie sa fie semnificativ mai mare decat toate celelalte. Dupa ce a fost identificat cel mai
mare val, Regula Egalitatii trebuie luata in considerare. Aceasta regula se aplica celorlalte
doua valuri neextinse (oricare ar fi ele). Combinatiile posibile sunt urmatoarele:

1. Valul 1 extins, regula se aplica valurilor 3 si 5.

2. Valul 3 extins, regula se aplica valurilor 1 si 5.

3. Valul 5 extins, regula se aplica valurilor 1 si 3.

Regula Egalitatii spune ca cele doua valuri neextinse ar trebui sa tinda spre egalitate ca pret
si/sau timp sau sa existe un raport fibonacci de pret si/sau timp intre ele (de obicei 61,8%).
Pretul este cel mai important aspect cand se stabileste “egalitatea” intre doua valuri.
Aceasta regula are o importanta foarte mare cand valul 3 este cel extins. Regula este foarte
folositoare cand valul 5 este nereusit si valul 3 extins. Regula este cel mai putin folositoare
cand un pattern contine un val 1 extins sau cand este un impuls terminal.

In figura 5.3b se pot vedea cateva exemple in care aceasta regula este respectata. In
diagrama D valul 3 este cel extins; valul 1 si 5 sunt aproximativ egale ca pret. Diagrama B
prezinta un val 1 extins; intre valul 3 si 5 exista un raport fibonacci de 61,8% si ca pret, si ca
timp. In diagrama C, valul 5 este cel extins si intre valul 1 si 3 exista un raport fibonacci de
61,8% ca pret si 100% ca timp.

REGULA SUPRAPUNERII
Regula Suprapunerii poate fi aplicata in doua moduri diferite si depinde de tipul de pattern
analizat: pattern impulsiv sau pattern impulsiv terminal. Ambele categorii sunt mentionate
mai jos.

Pattern Impulsiv [5 - 3 - 5 - 3 - 5]
Intr-un pattern impulsiv compus din mai multe valuri (polival) sau mai multe grupuri de
valuri, nici o parte a valului 4 nu poate intra in teritoriul acoperit de valul 2 (fig. 5.5a).
Aceasta regula creaza una din cele mai evidente deosebiri vizuale intre pattern-urile
impulsive (trending impulse) si, pattern-urile impulsive terminale sau pattern-urile corective.

Pattern Impulsiv Terminal [3 - 3 - 3 - 3 - 3]


Spre deosebire de pattern-urile impulsive, intr-un pattern impulsiv terminal este necesar ca
o anumita parte a teritoriului acoperit de valul 2 sa se suprapuna cu o anumita parte a celui
acoperit de valul 4 (fig. 5.5b).

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 40
MODUL DE LUCRU
Daca actiunea pretului pe care o analizati a trecut toale testele preliminare pana la Regula
Suprapunerii, atunci actiunea respectiva este aproape garantat impulsiva. Daca nu a
respectat toate regulile, probabilitatea ca actiunea respectiva sa fie corectiva este foarte
mare. De fiecare data cand una din regulile prezentate pana acum nu este respectata
(facand exceptie situatiile atipice discutate), treceti la capitolul care trateaza valurile
corective si incercati sa determinati tipul corectiei respective. Varietetea mare de pattern-uri
corective si flexibilitatea posibilitatilor permise face acest proces de identificare mai greoi si
mai minutios decat acela de identificare a pattern-urilor impulsive.

PARTICULARITATI SI REGULI ADITIONALE

In continuare, regulile aditionale legate de formatiunile impulsive se dezvolta in doua


directii:

1. Devin mai subtile, conditionale si dificil de aplicat presupunand experienta si


incredere pentru a putea fi aplicate corect.

2. Sunt usor de aplicat si nu foarte subtile. Acestea mai degraba rolul de a servi ca
dovezi suplimentare pentru validitatea interpretarii decat ca dovezi concrete.

Nu toate regulile prezentate in continuare trebuie sa fie respectate dar de obicei sunt.

LINII DE TREND
Canalele de trend sunt o parte importanta a procesului de analiza. Rolul lor este crucial
pentru stabilirea momentului in care un pattern impulsiv s-a terminat. Mai mult, rolul lor
este foarte important cand se stabilesc punctele terminale ale valurilor 2 si 4.

Exista doua tipuri de linii de trend de baza ce ajuta la stabilirea canalului de trend in care
evolueaza un pattern impulsiv. Ele sunt linia de trend 0 - 2 si linia de trend 2 - 4. Fiecare din
ele are un scop diferit si furnizeaza indicii importante in legatura cu tipul de pattern impulsiv
si al corectiilor formate ca val 2 si val 4 in acel pattern impulsiv. Liniile de trend sunt foarte

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 41
folositoare cand valul 2 si valul 4 sunt formate din mai multe valuri simple sau din mai multe
grupuri de valuri.

In figura 5.6 este prezentat modul in care linia de baza a canalului de trend trebuie trasata.
Sunt prezentate deasemenea diferite posibilitati de dezvoltare pentru valul 2. In timp real, in
fazele incipiente de dezvoltare a valului impulsiv, linia de trend 0 - 2 este esentiala pentru a
stabili cand si unde valul 2 se termina. In diagrama A, prima retragere a valului (1) a fost
presupusa a fi valul (2) (numerotarea din grafic), presupus la randul lui a fi complet. Aceasta
era o presupunere legitima. Din pacate, la momentul in care piata a tranzactionat sub linia
de trend 0 – 2, actiunea pretului mentinandu-se in zona de pret a valului 2, valul (2)
(numerotarea din grafic) a fost confirmat incomplet. Punctul in care pretul atinge linia de
trend initiala devine valul (a) al valului (2).

Daca actiunea pietei se indeparteaza de linia de trend 0 - 2 revizuita, si ulterior o depaseste


din nou (inainte de un avans semnificativ), sau daca pretul ajunge din nou in zona de pret a
valului (2), este in continuare probabil ca valul (2) nu se fi terminat. Linia de trend va trebui
din nou revizuita si miscarea presupusa anterior a termina valul 2 va fi cel mai probabil
numai primul val corectiv a - b - c al unui val (2) corectiv complex [de exemplu, valul 2 poate
fi un “Double Three” sau “Triple Three”].

Dupa o secventa ca cea din fig. 5.6 diagrama B, corectia probabil se va termina si valul (3) va
incepe sa se dezvolte. La momentul in care observati un avans semnificativ (mai mare de
161,8% din valul (1)) urmat de o corectie care se desfasoara deasupra maximului valului (1),
valul (3) este probabil in desfasurare (sau chiar s-a terminat). Foarte important de retinut:
daca linia de trend 0 - 2 este “reala”, nici o parte a valului 1 sau a valului 3 nu trebuie sa se
afle sub ea (fig. 5.6, diagrama C, graficul din partea stanga).

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 42
Dupa ce ati decis ca valul (3) s-a terminat, va trebui sa incepeti un proces similar de trasare a
linilor de trend pentru determinarea punctului terminal al valului (4). Mai jos, in diagrama D
sunt prezentati pasii necesari ce trebuie urmati pentru a ajunge la o concluzie corecta.

In aceasta diagrama s-a presupus ca valul (3) s-a terminat, fiind mult mai mare decat valul
(1), in conditiile in care pretul s-a mentinut deasupra zonei de pret a valului (2). Pentru a
decide daca valul (4) s-a terminat, trebuie trasata o linie de trend intre punctul terminal al
valului (2) si minimul corectiei ce urmeaza dupa maximul presupusului val (3). Daca actiunea
pietei realizeaza noi maxime in scurt timp, fara a tranzactiona sub linia de trend trasata (2 -
4), valul (5) este probabil in desfasurare. Daca inainte ca actiunea pietei sa realizeze noi
maxime, piata tranzactioneaza sub linia de trend 2 - 4, valul (4) este probabil in dezvoltare si
primul minim al corectiei este de fapt valul a al valului (4). Nota: Mai multe revizii ale liniei
de trend 2 - 4 pot fi necesare. Toate aceste proceduri si tehnici se aplica deasemenea si
valurilor impulsive descendente.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 43
RELATII FIBONACCI
Intre segmentele valurilor impulsive Relatiile Fibonacci sunt cel mai intalnite, cand valul 5
este valul extins al structurii impulsive. Ele sunt cel mai putin prezente, cand valul 3 este cel
extins.

Valul 1 Extins

Cel mai intalnita situatie e cea in care valul 3 este egal cu 61,8% din valul 1 si valul 5 este egal
cu 38,2% din valul 3. Urmatoarea combinatie probabila are o ordine inversa celei de mai sus;
valul 3 este egal cu 38,2% din valul 1 si valul 5 este egal cu 61,8% din valul 1.

Valul 3 Extins

Aceasta situatie permite un numar limitat de relatii care, de regula, apar intre valurile 1 si 5.
Valul 1, daca nu este egal cu valul 5, va fi in mod normal egal cu 61,8 sau 161,8% din valul 5.
Valul 3 trebuie sa fie mai mare de 161,8% din valul 1 daca este valul extins.

Valul 5 Extins

In cazul unui val 5 extins, valul 3, in mod normal este 161,8% din valul 1. Valul 5 va
reprezenta de obicei 161,8% din toata miscarea de la inceputul valului 1 pana la sfarsitul
valului 3, adaugat la punctul terminal al valului 3 sau al valului 4.

CONCEPTUL DE GRAD
Pentru a avea o evidenta a diferitelor stadii de dezvoltare a actiunii pietei, Elliott a inventat
un sistem ierarhic de grade. Dezamagitor pentru unii, notiunea de “grad” nu poate fi descrisa
in termeni absoluti precum zile, saptamani, dolari, centi sau lei. Gradul este un concept
relativ ce descrie modul in care un pattern interactioneaza cu un altul. Cel mai mic grad pe
care Elliott l-a stabilit este “Sub-Minuette”. Din moment ce valurile cu care am lucrat pana
acum sunt cele mai simple pattern-uri, este logic sa adoptam gradul “Sub-Minuette” pentru
valurile simple analizate.

Adoptarea unui anumit grad presupune totodata utilizarea unor simboluri specifice. Pe
graficul cu care lucrati inlocuiti simbolurile impulsive (1, 2, 3, 4, 5) folosite pana acum, cu
simbolurile specifice gradului “Sub-Minuette” (mai jos se va incerca o traducere a tuturor
acestor termeni). Aceste simboluri sunt prezentate mai jos:

i - pentru valul 1
ii - pentru valul 2
iii - pentru valul 3
iv - pentru valul 4
v - pentru valul 5

Pe masura ce avansati, veti fi nevoiti sa numerotati pattern-uri cu grade din ce in ce mai


mari. Daca in acest moment lucrati cu grupuri de valuri sau constructii mai mari puteti
avansa la capitolul “Gradul Valurilor” ce prezinta in detaliu conceptul de grad.

Nota: Conceptul de Grad este unul complicat. La inceput nu trebuie sa fiti prea preocupati cu
acesta ci doar sa stiti ca exista. Stabilirea gradului unei anumite constructii ca fiind
“Supercycle” sau “Minor” este un lucru pur subiectiv si putin important in fazele incipiente
ale unei analize. Ce nu este subiectiva insa, este relatia dintre valuri. De exemplu, daca

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 44
stabiliti gradul unei miscari ca fiind “Minor” si el completeaza o formatiune mai mare, acea
secventa mai mare va trebui sa aiba gradul “Intermediate”. O prezentare detaliata a acestui
concept va fi facuta in capitolul “Gradul Valurilor”.

REPREZENTARI REALISTE
In urmatoarele cateva pagini sunt prezentate diagrame ce ilustreaza pattern-uri impulsive
exact asa cum ar putea sa apara pe un grafic al pietei. Bazate pe descoperirile lui Glenn
Neely, legate de aspectul pattern-urilor Elliott standard, diagramele ilustreaza forma tipica
pe care un pattern impulsiv o va avea. Semnul “x” prezent in fata unor notatii structurale
(folosit numai in fata notatiilor 1, 3 si 5) indica valul extins din secventa respectiva.

Daca plotati datele din piata in mod corect, aspectul graficelor obtinute va semana foarte
mult (cateodata vor fi identice) cu diagramele prezentate.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 45
In figura 5.7 diagrama B si in figura 5.8 diagrama B, valul 5 esta mai mic decat valul 4 si
creaza o situatie aparte numita “val 5 nereusit” (fifth wave failure). Un val 5 nereusit este
posibil numai in cazul in care valul extins al impulsului este valul 1 sau valul 3 (situatia in care
valul 5 este nereusit este mult mai des intalnita cand valul 3 este cel extins). Valul 5 are cele

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 46
mai mari sanse sa fie “nereusit” in situatiile in care valul 3 este cel extins, iar valul 1 este
foarte mic in raport acesta.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 47
VALURI CORECTIVE

REGULI ESENTIALE DE CONSTRUIRE

Cuvinte introductive
Corectiile sunt pattern-uri ce apar intre valuri impulsive. Dupa cum stiti, corectiile sunt
compuse in mod normal din 3 valuri simple (sau grupuri de valuri simple). Modul in care
relationeaza aceste segmente intre ele si ce tipuri de pattern-uri Elliott standard formeaza,
va fi discutat in acest capitol.

In general, fazele corective sunt mai dificil de interpretat decat cele impulsive, datorita unui
numar foarte mare de variatii si posibilitati. Descifrarea si interpretarea fazelor corective
presupune deseori o intelegere complexa a comportamentului pietei, si cateodata, foarte
multa rabdare. Nu fiti descurajati cand nu va puteti da seama ce pattern se dezvolta in faza
corectiva analizata; acest lucru se poate intampla chiar des. Aveti suficienta rabdare si lasati
piata sa evolueze o perioda. Valurile corective si cele impulsive devin cu adevarat evidente
cand s-au terminat sau cand sunt aproape de finalizare. Dupa terminarea unui pattern, de
obicei devine evident si tipul specific de pattern pe care piata l-a format.

Introducerea Notatiilor Structurale


Spre deosebire de valurile impulsive care trebuie sa satisfaca o multitudine de criterii
specifice pentru a ajunge la faza aplicarii notatiilor structurale, corectiile sunt mai putin
pretentioase. Cand ajungeti la aceast stadiu al analizei, nu incercati sa decideti daca pattern-
ul este corectiv sau impulsiv - stiti de fapt ca este corectiv pentru simplu motiv ca nu este
impulsiv. Aceasta permite imediat aplicarea notatiilor structurale pe grafic. Primul val din
secventa corectiva va fi notat cu “a”, cel de-al doilea cu “b” si ultimul cu “c”. Daca lucrati cu
valuri simple si apar un al patrulea si un al cincilea val, notati-le cu “d” si respectiv “e”.

Reguli Esentiale de Construire


Din moment ce exista multe tipuri diferite de corectii, reguli generale pentru acoperirea
integrala a acestor cazuri nu pot fi stabilite. Singurul mod de a descrie toate pattern-urile
corective este unul indirect:

DACA ACTIUNEA PIETEI NU RESPECTA TOATE REGULILE NECESARE PENTRU A PUTEA


FI DEFINITA CA FIIND IMPULSIVA, EA ESTE “DIN OFICIU” CORECTIVA.

Urmatoarele reguli sunt esentiale pentru construirea unor polivaluri corective specifice.
Chiar daca pattern-urile mai mari (ca grad) ar trebui intotdeauna sa respecte aceleasi reguli,
aceste linii generale au scopul de a va ajuta sa formati grupuri de valuri corective din numai
3 valuri adiacente. Datorita numarului mare de pattern-uri si variatii prezente in aceasta
categorie (coretiva), parametrii pentru fiecare din ele vor fi prezentati separat.

Prima data vor fi prezentate toate pattern-urile ce fac parte din categoria valurilor de tip plat
(flat). Ulterior vor fi prezentate zig-zag-urile iar la sfarsit, cele mai dificile si cele mai
importante pattern-uri: triunghiurile.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 48
VALURILE DE TIP PLAT (ENG. “FLAT”) [3-3-5]
Sa incepem prin a defini retragerea minima pentru fiecare segment al pattern-ului de tip plat
pentru a fi siguri ca seria este construita corespunzator. Daca cerintele de mai jos nu sunt
respectate, alegeti un alt grup de pe grafic.

Cele trei valuri simple (sau pattern-uri cu un grad mai mare daca aveti abilitatile necesare)
trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii pentru a putea fi incadrate in categoria valurilor
de tip plat:

1. Valul b trebuie sa retraga valul a cu cel putin 61,8% (fig. 5.19).

Exista o diferenta esentiala intre cele doua diagrame (A si B). In timp ce in diagrama A regula
este respectata, in diagrama B se poate observa ca valul b retrage mai putin de 61,8% valul
a. In consecinta, notatiile folosite in diagrama B pot fi corecte, dar in mod cert ele nu vor
reprezenta valurile a si b ale unui pattern de tip plat.

2. Valul c trebuie sa fie cel putin 38,2% din valul a (fig. 5.20).

Figura 5.20 ilustreaza retragerea procentuala minima (38,2%) pe care trebuie sa o atinga
valul c pentru a putea considera ca valul c ar putea fi complet (situatie rar intalnita). Pentru
ca acest aranjament de valuri simple sa formeze un val de tip plat, alti factori trebuie sa fie
deasemenea prezenti.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 49
Exista mai multe variatii ale pattern-urilor plate decat ale oricarui alt tip de pattern. Pentru a
determina cu exactitate tipul de pattern plat analizat, urmatoarea metoda ar trebui
implementata. Desenati doua linii orizontale paralele, una prin maximul primului val simplu
si cealalta prim minimul lui (fig. 5.21). Acestea va vor pune la dispozitie un instrument de
masurare precis folosit la identificarea diferentelor dintre variatiile pattern-urilor de tip plat.

Incepand analiza pe graficul astfel obtinut, daca valul b tranzactioneaza peste punctul de
inceput al valului a, atunci actiunea pietei indica formarea unui pattern de tip plat mai
puternic decat unul “normal” (val de tip plat cu val b puternic). Daca valul b retrage valul a cu
81-100%, avem de a face cu un val de tip plat cu val b normal. In celalalt caz, cand valul b
retrage valul a cu 61,8-80%, avem un val de tip plat cu val b slab.

VALURILE DE TIP PLAT CU VAL B PUTERNIC


In functie de dimensiunea valului b in raport cu valul a, valul c poate sa depaseasca sau nu
punctul de inceput al valului b. Daca valul b este intre 100-123,6% din valul a, inca exista o
probabilitate destul de mare ca valul c sa retraga complet valul b. Daca valul b se incadreaza
in limitele de mai sus si valul c este 100% din valul b (sau mai mare), dar nu mai mare de
161,8% din valul a, atunci piata formeaza o corectie neregulata. Daca valul c este mai mare
de 161,8% din valul a, atunci pattern-ul este un val plat alungit.

Daca valul b este mai mare de 123,6% din valul a, exista o posibilitate foarte mica ca valul c
sa retraga complet valul b. Daca totusi o face, pattern-ul va fi neregulat. Cand valul b
depaseste 138,2% din valul a, este imposibil ca valul c sa retraga in totalitate valul b (valul c
al unui triunghi ar putea, dar nu valul c al unui pattern de tip plat. Atata vreme cat o parte a
valului c se afla intre liniile orizontale paralele desenate, dar nu retrage complet valul b,
pattern-ul ar trebui considerat neregulat si nereusit. Daca valul c nu intra in teritoriul
delimitat de cele doua linii orizontale paralele, pattern-ul ar trebui considerat o corectie de
tip “running”.

Dupa ce ati identificat variatia de tip plat prezenta, treceti la sectiunea “Reguli Post
Identificare” pentru a analiza in continuare pattern-ul respectiv.

VALURILE DE TIP PLAT CU VAL B NORMAL


Valul b, pentru a putea fi considerat normal, trebuie sa fie intre 81% si 100% (inclusiv) din
valul a. In aceste conditii, valul c va retrage integral (cel mai probabil) valul b. Daca lungimea
valului c este intre 100% si 138,2% din valul b, atunci pattern-ul at trebui considerat
“comun”. Daca valul c este mai mare de 138,2% din valul b, pattern-ul este un val plat
alungit. Daca valul c nu retrage integral valul b, pattern-ul va fi considerat un “val plat cu val
c nereusit”.

VALURILE DE TIP PLAT CU VAL B SLAB


Valurile b slabe sunt caracterizate de o retragere a valului a mai mica decat cea normala.
Pentru a putea fi considerat slab, valul b trebuie sa retraga valul a cu 61,8-80% (inclusiv).
Daca valul c este mai mic decat valul b, pattern-ul trebuie considerat “dublu nereusit”
(double failure). Daca valul c este intre 100% si 138,2% din valul b, pattern-ul trebuie
considerat un val plat cu val b nereusit. Daca valul c este mai mare de 138,2% din valul b,
pattern-ul va fi de tip alungit.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 50
VALURILE DE TIP ZIGZAG [5-3-5]
Exista un numar limitat de variatii ale zigzag-urilor. Zigzag-urile si combinatiile lor complexe
sunt singurele pattern-uri corective care pot semana temporar cu activitatea impulsiva.
Pentru a evita interpretarile gresite, limite specifice trebuie stabilite pentru comportamentul
acestora. Mai jos sunt prezentate cerintele minime ce permit unui pattern sa fie incadrat in
categoria zigzag-urilor.

1. Valul a nu trebuie sa retraga cu mai mult de 61,8% valul impulsiv (de nivel superior - mai
mare cu un grad) anterior (daca este prezent) (fig. 5.22a).

2. Valul b trebuie sa retraga cu cel putin 1% valul a (fig. 5.22b).

3. Valul c trebuie sa depaseasca (chiar si nesemnificativ) punctul terminal al valului a (fig.


5.22c).

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 51
Daca grupul de valuri cu care lucrati a indeplinit aceste 3 conditii obligatorii, in continuare
trebuie verificate limitele maxime admise pentru valul b al unui zigzag:

a. Valul b nu trebuie sa retraga valul a cu mai mult de 61,8%.

b. Daca valul b sau o parte a lui retrage cu mai mult de 61,8% valul a, atunci valul b sau
acea parte a lui nu va fi segmentul final al valului b si doar primul segment al unei
corectii complexe ce se dezvolta ca val b (fig. 5.24).

Lungimea valului c (ca pret) este factorul de decizie in functie de care se clasifica zigzag-urile.
Lungimea lui ofera informatii importante despre actiunea curenta si viitoate a pietei. Daca
valul c al zigzag-ului pe care il analizati este mai mic de 61,8% din valul a, zigzag-ul este unul
truncat. Daca valul c este mai mare de 161,8% din valul a, el este alungit (analizati cu atentie
acest pattern pentru ca aceasta constructie poate fi de fapt o parte a unui val impulsiv). In
orice alta situatie, zigzag-ul este normal.

ZIGZAG-URI NORMALE
Intr-un zigzag normal, valul c poate fi intre 61,8% si 161,8% din valul a (intern si extern). Mai
jos sunt prezentate conditiile necesare pentru formarea unui zigzag normal.

1. Valul b nu trebuie sa retraga cu mai mult de 61,8% valul a. Figura 5.24 de mai sus
prezinta cateva situatii care permit sau nu permit, formarea unor zigzag-uri.

2. Valul c nu trebuie sa depaseasca 161,8% din valul a, adaugat la punctul terminal al


valului a (fig. 5.25 diagrama A), si trebuie sa fie de cel putin 61,8% din valul a, intern
(fig. 5.25 diagrama B).

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 52
Cand un val ce credeti ca este valul c al unui zigzag depaseste limitele de mai sus, zigzag-ul
este de tip alungit si/sau segmentele respective fac parte dintr-un val impulsiv.

ZIGZAG-URI TRUNCATE
Aceasta este cea mai rara variatie de zigzag. Pentru a putea fi o constructie legitima trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1. Valul c nu poate fi mai mic de 38,2% din valul a, dar trebuie sa fie mai mic de 61,8%
din valul a.

2. Dupa terminarea zigzag-ului, piata trebuie sa retraga cu cel putin 81% intregul
zigzag; de preferat 100% sau mai mult (fig. 5.26).

3. Acest tip de pattern, cel mai probabil, va fi unul din cele cinci valuri ce intra in
componenta unui triunghi sau un segement al unui val de nivel superior ce intra in
componenta unui triunghi.

ZIGZAG-URI ALUNGITE
Un zig-zag alungit este caracterizat de un val c foarte mare (raportat la celelalte valuri ale
zigzag-ului). Dupa cum am precizat anterior, zigzag-urile pot semana temporar cu activitatea
impulsiva. Din toate variatiile existente, zigzag-ul alungit imita cel mai bine comportamentul
impulsiv. Acest lucru le face dificil de recunoscut si periculos de presupus in timp ce se

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 53
formeaza. De regula ele pot fi confirmate doar post-factum. Singura lor calitate care
compenseaza intr-un fel efortul depus pentru depistarea lor este ca ele apar numai in
situatiile urmatoare: in stadiile incipiente ale unui val de tip triunghi (toate variatiile) de nivel
superior.

De fiecare data cand valul c este mai mare de 161,8% din valul a, probabilitatea ca
presupusele valuri corective a-b-c sa fie de fapt primele valuri 1-2-3 ale unui pattern
impulsiv este mult mai mare. Criteriul care ajuta la determinarea situatiei in care grupul de
valuri se afla, este nivelul retragerii. Dupa un zigzag alungit, piata ar trebui sa se intoarca si sa
retraga valul c cu mai mult de 61,8% inainte ca minimul valului c sa fie depasit. Daca aceasta
conditie este indeplinita presupuneti ca pattern-ul este un zigzag alungit. Daca nu este
indeplinita, cel mai probabil, pattern-ul se dezvolta impulsiv. In acest caz analizati valurile din
imediata apropiere si vedeti daca puteti obtine o posibila serie impulsiva cu acestea. Daca nu
reusiti, incepeti analiza pe un alt grafic sau cu un alt pattern. In cele din urma, cu ajutorul
tehnicilor prezentate aici, pattern-ul pe care nu l-ati putut identifica va deveni clar pe masura
ce actiunea din jurul lui va fi interpretata corect.

VALURILE DE TIP TRIUNGHI [3-3-3-3-3]


Unele din cele mai dificile pattern-uri de analizat din intreaga teorie sunt triunghiurile. Ele nu
au o limita specifica de timp pentru finalizare. O certitudine absoluta privind evolutia post-
triunghi este de multe ori imposibil de obtinut. Una din calitatile lor ce compenseaza intr-o
oarecare masura dificultatea analizelor este cantitatea importanta de informatii pe care o
ofera (dupa ce s-au terminat) despre pozitia curenta a pietei. In plus, ele ofera numeroase
alte indicii despre modul in care activitatea post-triunghi ar trebui sa evolueze pe perioade
lungi de timp.

In ciuda dificultatii procesului de analiza, triunghiurile sunt unele din cele mai intalnite
pattern-uri Elliott si, prin urmare, o cunoastere amanuntita a comportamentului lor este
esentiala. Invatand sa identificati triunghiurile in fazele timpurii ale formarii lor veti fi scutit
de multe ore de frustrari si pierderi financiare inutile). In continuare sunt prezentate cele
mai importante reguli si caracteristici ale triunghiurilor.

Cerinte minime pentru formarea tuturor variatiilor de triunghiuri:

1. Exista cinci segmente intr-un triunghi, nu mai multe, nu mai putine. Aceasta regula
se aplica indiferent cat de simplu sau cat de complex este fiecare segment. In
ordinea formarii segmentelor, fiecaruia ii este atribuita o notatie: a, b, c, d, e (fig.
5.29).

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 54
2. Fiecare segment al triunghiului este (sau reprezinta, in cazul valurilor simple) o faza
corectiva complexa.

3. Spre deosebire de valurile impulsive, care au o directie ascendenta sau


descendenta, cele cinci segmente ale triunghiului vor oscila in sus si in jos in aceeasi
zona de pret cu o usoara tendinta de contractare sau expansiune (fig. 5.30).

4. Triunghiurile pot fi usor inclinate in sus sau in jos fara a fi afectate aceste reguli
generale (fig. 5.31).

5. Lungimea valului b trebuie sa fie cuprinsa intre 38,2% si 261,8% din valul a. Nota:
exista o tendinta puternica ca valul b sa evite o relatie de pret de 100% cu valul a.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 55
6. Din cele cinci segmente ale unui triunghi, patru retrag un segment anterior. Aceste
valuri care retrag un segment anterior sunt b, c, d si e. Din aceste patru segmente,
trei trebuie sa retraga valul anterior cu cel putin 50% (fig. 5.32). In cazul unei variatii
foarte rare (triunghi de tip “running”) aceasta conditie poate sa nu fie respectata in
totalitate.

7. Intr-un triunghi exista sase puncte de referinta importante: punctul de inceput al


valului a, numit punctul 0 (zero), punctul terminal al valului a, punctul terminal al
valului b, punctul terminal al valului c, punctul terminal al valului d si punctul
terminal al valului e.

Numai patru din aceste puncte terminale ale segmentelor unui triunghi trebuie sa
atinga liniile de trend trasate ce converg. Nota: Triunghiurile nelimitative de obicei
respecta aceasta regula dar exista ocazional si exceptii care pot avea un al cincilea
punct ce atinge liniile de trend (fig. 5.33).

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 56
8. Linia de trend trasata prin punctele terminale ale valurilor b si d trebuie perceputa
ca fiind linia de baza. Modul ei de functionare este similar cu cel al liniei 2 - 4 dintr-
un val impulsiv. Ca regula generala, nici o parte a valului c sau e nu trebuie sa se afle
peste sau sub linia de trend b - d (fig. 5.34, diagrama A). Cu alte cuvinte, ar trebui sa
existe o zona libera (clear path) de la valul b la valul d si de la valul d pana la punctul
terminal al valului e. In figura 5.34 (diagrama B) este prezentat comportamentul
inacceptabil al pretului in vecinatatea liniei de trend b - d.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 57
TRIUNGHIURILE CONTRACTIVE
Triunghiurile contractive sunt cele mai intalnite tipuri de triunghiuri. In continuare este
prezentata o lista a elementelor necesare pentru formarea unui triunghi contractiv.

1. Dupa terminarea unui triunghi contractiv are loc un avans ce trebuie sa fie de cel
putin 75% din lungimea celui mai mare segment al triunghiului, avans care, in
conditii normale, nu va depasi 125% din lungimea celui mai mare segment (fig.
5.35).

2. Avansul ce are loc dupa terminarea triunghiului contractiv trebuie sa depaseasca


maximul sau minimul atins in timpul formarii triunghiului (fig. 5.36).

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 58
3. Valul e trebuie sa fie cel mai mic val al triunghiului (ca pret, nu ca timp; fig. 5.37).

Triunghiurile Contractive Limitative


Triunghiurile contractive limitative sunt tipuri de triunghiuri descoperite de Elliott si
mentionate in lucrarile publicate de el. Ele apar ca valuri 4 sau ca valuri b. Actiunea post-
triunghi in cazul unui asemenea triunghi poate evolua intre anumiti parametri foarte stricti,
de aici denumirea de “limitativ”. In aceste pattern-uri terminarea valului e trebuie sa aiba loc
cu 20% - 40% (intre aceste limite) inaintea punctului de convergenta al triunghiului. Mai jos
sunt enumerate toate cele trei variatii ale triunghiurilor limitative si regulile specifice de
construire.

Variatia Orizontala

Variatia orizontala este cea mai comuna. Cand actiunea pietei respecta regulile de mai
jos, un triunghi limitativ orizontal se formeaza.

1. Liniile de trend ale triunghiului trebuie sa fie convergente (fig. 3.58).

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 59
2. Punctul de convergenta al liniilor de trend trebuie sa cada intr-o zona de pret
egala cu 61,8% din lungimea celui mai mare segment, centrata in mijlocul
acestuia (fig. 3.59).

3. Valul d trebuie sa fie mai mic decat valul c (fig. 5.40).

4. Valul e trebuie sa fie mai mic decat valul d (fig 5.40; fig. 5.37, mai sus).

Variatia Neregulata

Aceasta variatie de triunghi implica o actiune post-triunghi mai mare ca pret si cu o


evolutie mai rapida decat cea intalnita in cazul variatiei orizontale. Elementul cheie in
cazul formarii acestei variatii este valul b. El trebuie sa fie mai mare decat valul a.
Parametrii de mai jos trebuie respectati de actiunea pretului pentru a indica formarea
variatiei neregulate.

1. Valul b nu trebuie sa fie mai mare de 261,8% din valul a; de obicei va fi mai mic
de 161,8% din valul a. Un raport Fibonacci exact intre valul a si valul b al
oricarui tip de triunghi este foarte neobisnuita.
2. Valurile c, d si e trebuie toate sa fie mai mici decat valul anterior.
3. Liniile de trend ale triunghiului trebuie sa fie convergente.

Variatia “Running”

Acesta este unul din cele mai gresit interpretate pattern-uri ale teoriei Elliott Wave. Cele
mai importante caracteristici ale unui triunghi de tip “running” sunt urmatoarele:

1. Valul b este mai lung decat valul a si este cel mai lung val al triunghiului.
2. Valul c este mai mic decat valul b.
3. Valul d este mai mare decat valul c.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 60
4. Valul e este mai mic decat valul d.
5. Ambele linii de trend sunt inclinate in sus sau in jos.
6. Actiunea post triunghi este mult mai mare decat cel mai lung segment al
triunghiului, cateodata fiind chiar 261,8%, dar nu mai mult.

Triunghiurile Contractive Nelimitative


Exista o diferenta foarte mica intre triunghiurile limitative si cele nelimitative. Toate regulile
mentionate la cele limitative trebuie aplicate si in cazul triungiurilor nelimitative. In plus,
exista anumite diferente subtile ce sunt mentionate mai jos. Ele sunt complet noi si au fost
dezvoltate de Glenn Neely, dupa ani intregi de observare si studiere a activitatii
triunghiurilor.

Un triunghi nelimitativ se va comporta putin diferit (in comparatie cu unul limitativ) intre
cele doua linii de trend convergente. Acest comportament diferit are trei variatii si fiecare
din ele este diferita de actiunea limitativa:
1. Cea mai obisnuita caracteristica a unui triunghi contractiv nelimitativ, ce il
diferentiaza de unul limitativ este “congestionarea” chiar in punctul de convergenta
al liniilor de trend, sau foarte aproape de acesta. “Chiar in punctul de convergenta
sau foarte aproape de acesta” se apreciaza in modul urmator. Masurati timpul
consumat de triunghi de la punctul de initial pana la punctul terminal al valului e.
Daca liniile de trend converg inainte ca 20% din timpul calculat anterior si adaugat
la punctul terminal al valului e sa treaca, atunci afirmatia anterioara este corecta.

2. Masurati timpul consumat de triunghi de la punctul initial pana la punctul terminal


al valului e. Daca liniile de trend converg dupa ce 40% din timpul calculat anterior
adaugat la punctul terminal al valului e a trecut, atunci triunghiul trebuie considerat
nelimitativ. Aceasta variatie este mai greu de anticipat deoarece formatiunea
triunghiulara nu este atat de evidenta.

3. Ultimul indiciu ce semnaleaza existenta unui triunghi nelimitativ este oferit de


modul in care este corectata actiunea post triunghi. Dupa ce actiunea post- triunghi
se termina, corectia ce urmeaza se desfasoara in intervalul de timp cuprins intre
punctul terminal al actiunii post triunghi si punctul de convergenta. In cazul unui
triunghi limitativ, zona de timp din apropierea punctului de convergenta este locul
in care actiunea post triunghi, de obicei, se termina (cu exceptia cazului in care acea
actiune se transforma intr-un pattern terminal). Cea mai intalnita modalitate prin
care actiunea post-triunghi (in cazul unui triunghi nelimitativ) este corectata pana in
zona de timp a punctului de convergenta, este aceea in care actiunea post-triunghi
este foarte violenta si isi atinge targetul de pret (bazat pe cel mai lung segment al
triunghiului) fara a se apropia prea mult (ca timp) de punctul de convergenta al
triunghiului. Aceasta ii permite pietei sa se corecteze in perioada de timp ramasa
pana la punctul de convergenta.

Daca una din cele trei situatii de mai sus apare spre sfarsitul (sau imediat dupa) unui triunghi,
acel triunghi trebuie considerat ca fiind nelimitativ.

Actiunea Post Triunghi


Actiunea post triunghi, in cazul triunghiurilor nelimitative, nu este limitata in vreun fel. O
reactie temporara si de scurta durata poate avea loc (si de obicei are) la momentul in care a

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 61
atins o lungime (ca pret) egala cu cel mai mare val al triunghiului. Actiunea pietei isi va
continua ulterior directia si va atinge un target de pret ce poate fi determinat numai
analizand pattern-urile de nivel superior ce se formeaza.

TRIUNGHIURILE EXPANSIVE
Triunghiurile Expansive sunt cel mai des intalnite in timpul formarii unor corectii complexe
foarte mari. Ele sunt create cand cinci faze corective au loc succesiv si, cele mai multe din ele
sau chiar toate, acopera o zona de pret mai mare decat cea anterioara. Sintagma “cele mai
multe” subliniata anterior a fost folosita pe baza observatiei ca, in mod frecvent, un singur
segment (posibil doua in cazul formarii unui triunghi expansiv de tip “running”) va fi mai mic
decat segmentul anterior lui (fig. 5.41).

Regulile generale ce se aplica tuturor triunghiurilor expansive sunt urmatoarele:

1. Valul a (sau valul b) va fi intotdeauna cel mai mic val al triunghiului.


2. Valul e va fi aproape intotdeauna cel mai mare val al triunghiului.
3. Triunghiurile expansive nu pot apare ca val b intr-un zigzag sau, ca val b, c sau d al
unui triunghi de nivel superior.
4. Valul e va fi de obicei cel mai mare (ca timp) si cel mai complex segment al
triunghiului. Constructia tipica pentru valul e (daca se pot observa subdiviziuni) ar fi
un zigzag (intr-un triunghi expansiv mic) si o combinatie complexa de corectii in
pattern-urile mai mari.
5. Valul e va tranzactiona aproape intotdeauna peste linia de trend trasata prin
punctul terminal al valului a si punctul terminal al valului c.
6. Linia de trend b - d functioneaza in mod identic cu cea din orice triunghi contractiv.
7. Actiunea post triunghi ar trebui sa fie mai mica decat cel mai mare segment al
triunghiului (care in acest caz este valul e) cu exceptia cazului in care triunghiul
termina o corectie de nivel superior.
8. Trei valuri din partea stanga a valului e trebuie sa fie de cel putin 50% din valul ce le
precede.

Exact ca triunghiurile contractive, triunghiurile expansive se impart si ele in doua categorii:


limitative si nelimitative. Aceleasi denumiri au fost pastrate pentru a simplifica lucrurile dar,
spre deosebire de triunghiurile contractive, cei doi termeni nu au implicatii post triunghi

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 62
semnificative. Termenii limitativ si nelimitativ indica doar daca triunghiul se afla intr-o pozitie
standard sau daca face parte dintr-o corectie complexa ce presupune conectarea mai multor
formatiuni.

Triunghiurile Expansive Limitative


Termenul “limitativ” este intotdeauna asociat cu triunghiurile ce apar ca valuri 4 sau ca valuri
b. Cu toate ca nu a fost observat un triunghi expansiv in pozitia unui val 4, trebuie totusi sa
presupunem ca exista. Din numarul mic de triunghiuri expansive limitative existente,
urmatoarele constatari par sa apara cu regularitate:

1. Un val expansiv limitativ ce apare in pozitia unui val b se pare ca este posibil numai
intr-un pattern de tip plat neregulat si nereusit sau intr-un pattern de tip plat cu val
c nereusit.
2. Actiunea post triunghi este minima si retrage tot triunghiul cu aproximativ 61,8%.

Variatia Orizontala
Un triunghi expansiv perfect orizontal este probabil cel mai putin intalnit mod in care se
poate manifesta o formatiune expansiva. De ce? Sfideaza tendinta naturala a pietei de a
acumula si de a distribui. Daca se realizeaza in permanenta noi minime si noi maxime intr-o
piata, practic nu se stabileste nici un trend. Piata ar fi intr-o stare de indecizie fundamentala.
Nici o forta economica majora nu si-ar face simtita prezenta impingand piata intr-o directie
sau alta. Aceasta este o pozitie foarte putin probabila in care s-ar putea afla o piata, in
special pe perioade mari de timp. Cu cat perioada de timp supusa analizei este mai mare cu
atat este mai improbabila formarea unui triunghi expansiv orizontal.

Conditiile pentru crearea unui triunghi expansiv orizontal sunt urmatoarele:

1. Valul a trebuie sa fie cel mai mic val al pattern-ului.


2. Fiecare din valurile b, c, d si e trebuie sa depaseasca punctul terminal al
segmentului anterior.
3. Valul e va tranzactiona probabil peste linia de trend trasata prin punctele terminale
ale valurilor a si c.

Variatia Neregulata

Triunghiul expansiv neregulat este mai des intalnit decat cel orizontal si este caracterizat de
urmatorii factori:

1. Valul b este mai mic decat valul a si toate celelalte valuri sunt mai mari decat cele
anterioare lor sau valul d este mai mic decat valul c si toate celelalte valuri sunt mai
mari decat cele anterioare lor.
2. Cu cat perioada de timp acoperita este mai mare cu atat este mai probabil ca liniile
de trend ce definesc triunghiul sa fie inclinate in sus sau in jos.

Variatia “Running”

Triunghiul expansiv de tip “running” are un aspect relativ diferit, creat de doua caracteristici
importante: valul b este putin mai mare decat valul a si valul d este putin mai mic decat valul
c. Cu toate astea, liniile de trend ale triunghiului sunt divergente. Valul e in acest tip de

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 63
pattern poate fi chiar violent. O alta variatie a acestui tip de pattern se formeaza cand toate
valurile sunt mai mari decat valul anterior lor cu exceptia valului c, care este mai mic decat
valul b.

Triunghiurile Expansive Nelimitative


Triunghiurile expansive nelimitative se formeaza in cadrul unor formatiuni complexe. De
exemplu, prima sau ultima faza a unei corectii ce implica unul sau mai multe valuri x ar putea
avea in componenta lui un triunghi expansiv nelimitativ. Aceasta se intampla datorita regulii
nr. 7 (pag. 61), care stabileste ca actiunea post-triunghi ce apare dupa triunghiurile
expansive nu respecta aceleasi reguli ca cea care apare dupa triunghiurile contractive. De
vreme ce actiunea post-triunghi nu trebuie sa fie la fel de mare ca lungimea celui mai mare
val (valul e), in mod evident, avansul respectiv nu poate fi inceputul unu nou declin major.
Aceasta este o situatie ideala in care se poate dezvolta un val x. Avansul post-triunghi va fi de
obicei un val x dar ar putea fi si valul 5 al unui impuls terminal sau al doilea val x al unei
combinatii triple (triple three).

Triunghiurile expansive nelimitative se formeaza in aceeasi maniera ca cele expansive


limitative, cu o singura exceptie privind punctul de convergenta. Masurati timpul consumat
de intregul triunghi, calculati 40% din acel timp si scadeti cantitatea obtinuta din timpul pe
care il are punctul de inceput al valului a. Punctul de convergenta va apare in acest interval
de timp de 40%.

CONDITII DE CONSTRUIRE

ALTERNANTA CA PRET
Raporturile de pret dintr-o corectie sunt unele din cele mai putin folositoare cand vin vorba
de aplicarea regulii alternantei. De ce? Marea majoritate a valurilor corective vor avea
aproximativ aceeasi dimensiune (ca pret). Cand regula este aplicata corectiilor, cea mai utila
este in cazul zigzag-urilor. Valul a si valul b al unui zigzag trebuie sa alterneze ca pret. Valul b
al unui zigzag va fi de 61,8% (sau mai putin) din valul a. Cam atat se poate spune despre
alternanta ca pret in pattern-urile corective. Aspectele alternantei legate de complexitate si
constructie (prezentate la pag. 35) trebuie si ele luate in considerare in acest moment.

ALTERNANTA CA TIMP
Alternanta ca timp are o importanta majora in pattern-urile corective. Pentru a fi aplicata
corect, trei segmente adiacente trebuie comparate. Primele doua segmente vor fi in mod
normal foarte diferite ca timp. Primul poate avea o durata stabilita arbitrar “n” iar cel de-al
doilea o durata de n * 161,8% sau n * 61,8%. Cel de-al treilea segment va fi ori egal cu unul
din primele doua segmente, ori va exista un raport Fibonacci de 61,8% sau 161,8% (ca timp)
intre acesta si unul din primele doua, ori va fi egal ca timp cu timpul consumat de cele doua
impreuna. Lipsa alternantei ca timp este un semnal ce indica existenta unei posibilitati
alternative mai bune de aranjare (grupare) a valurilor simple dar, daca pattern-ul in cauza
pare corect, poate fi folosit si considerat un pattern legitim.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 64
PARTICULARITATI SI REGULI ADITIONALE

In continuare, regulile prezentate in aceasta sectiune ce se aplica valurilor corective se


dezvolta in doua directii:

1. Devin mai subtile, conditionale si dificil de aplicat presupunand experienta si


incredere pentru a putea fi aplicate corect.

2. Sunt usor de aplicat si nu foarte subtile. Acestea mai degraba rolul de a servi ca
dovezi suplimentare pentru validitatea interpretarii, decat ca dovezi concrete.

Pentru a va dezvolta capacitatea de a analiza, exista considerente suplimentare pe are


trebuie sa le introduceti in setul de “instrumente” folosite. In acest moment este indicat sa
recititi sectiunile anterioare, sa exersati aplicarea regulilor prezentate pana acum si sa va
impuneti sa memorati aceste reguli. Urmatorul capitol si urmatorul material este dedicat
unor analize si concepte complexe ale comportamentului pietelor. Nu este necesar sa
avansati pana nu v-ati insusit suficient de bine cunostintele elementare.

LINII DE TREND
Pentru trasarea liniilor de trend in corectii, punctul de referinta este valul b. Pentru zigzag-uri
si pentru valuri de tip plat intotdeauna desenati o linie intre punctul de inceput al valului a si
punctul terminal al valului b (numita linia de trend 0-B). O linie paralela trebuie trasata prin
punctul terminal al valului a. In cazul unui zigzag, valul c poate sa tranzactioneze peste linia
de trend paralela sau poate sa se apropia de ea fara sa o atinga. Daca o atinge, zigzag-ul va
face parte dintr-o corectie complexa (combinatie dubla sau tripla sau un zigzag dublu sau
triplu. Imediat ce piata tranzactioneaza sub sau peste linia de trend 0-B (se aplica si zigzag-
urilor si pattern-urilor de tip plat), valul c si pattern-ul de nivel superior, sunt cel mai probabil
terminate. In cazul triunghiurilor, cand piata tranzactioneaza peste linia de trend trasata prin
punctele terminale ale valurilor b si d, triunghiul este cel mai probabil terminat.

RELATII FIBONACCI
Relatiile Fibonacci fac parte dintr-un set de teste ce ajuta la solidificarea unei anumite
variante. Aproape toate pattern-urile Elliott au combinatia lor unica de relatii. Acesta este
unul din aspectele mai dificile ale teoriei din moment ce exista o multitudine de raporturi
posibile. In primul rand, relatiile Fibonacci depind de categoria generala a corectiei ce se
dezvolta in piata. In al doilea rand, fiecare variatie are diferente subtile proprii..

Mai jos este o lista a tuturor pattern-urilor corective si a variatiilor lor. Pentru fiecare din
aceste pattern-uri sunt prezentate relatiile Fibonacii ce pot exista intre valurile ce le compun.

Valuri de Tip Plat (3 - 3 - 5)


Dintre toate pattern-urile corective, valurile de tip plat sunt cele mai putin predispuse sa
prezinte relatii Fibonacci, din moment ce fiecare val este aproximativ egal cu cel anterior lui.
Cand valul b al unui val de tip plat este mult mai mic sau mult mai mare decat valul a, atunci
pot apare raporturi Fibonacci intre segmentele valului respectiv. Mai jos sunt enumerate
relatiile posibile in cadrul tuturor variatiilor posibile ale valurilor de tip plat.

Valul b puternic

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 65
Cand valul b depaseste punctul terminal al valului a, acesta ar fi practic limitat la un
raport de 138,2% din valul a (nu este o relatie Fibonacci in adevaratul sens al cuvantului
ci o combinatie formata din 100 si 38,2), sau una de 161,8%, praguri ce pot sau nu sa fie
atinse. De obicei, daca valul b este mai mare decat valul a (mai ales daca este substantial
mai mare) atunci, valurile a si c vor fi aproximativ egale ca pret. Daca exista vreun raport
Fibonacci intre valul c si valul a, atunci acesta va fi de 161,8% sau de 61,8%.

Valul b normal

Acest tip de val plat este cel mai putin probabil sa prezinte relatii Fibonacci. Singura
posibilitate pentru existenta unor asemenea relatii ar putea apare daca valul c este
nereusit sau alungit. Daca este nereusit, este foarte probabil ca valul c sa fie 61,8% din
valul a. In situatii extrem de rare, valul c poate fi 38,2% din valul a (aceasta este cerinta
minima).

Daca valul c este alungit, este putin probabil sa existe relatii Fibonacci intre valul a si
valul c dar, daca acestea exista, ar trebui sa fie 161,8% sau 261,8%.

Valul b slab

Aceasta situatie permite existanta celui mai mare numar de relatii Fibonacci. Daca exista
un raport intre valul a si valul b, acesta ar fi de 61,8%. Valul a si valul c ar putea avea o
relatie similara (intern sau extern). In acelasi timp, valul c ar putea fi 61,8% din valul b.

Valuri de Tip Zigzag (5 - 3 - 5)


Din moment ce nu exista multe variatii de zigzag-uri (in comparatie cu valurile de tip plat sau
cu triunghiurile) exista numai cateva posibilitati de relationare.

Zigzag Normal

De relatiile Fibonacci intre valurile adiacente ale unui zigzag normal nu se poate depinde
strict. Daca intre valul a si valul b exista un raport Fibonacci, aceasta va fi de 61,8% sau
de 38,2%. Relatii mai solide si mai stabile apar intre valurile a si c. Valul a va fi de 61,8%,
de 100% sau de 161,8% din valul c (intern si extern).

Zigzag Alungit

Intr-un zigzag alungit, valul c este excesiv de lung in raport cu valul a. De regula intr-un
zigzag alungit intre valul c si valul a nu va exista nici un raport dar, daca acesta exista, el
va fi de 261,8%.

Zigzag Truncat

Singura relatie probabila intr-un zigzag truncat apare intre valul c si valul a, caz in care
valul c va fi de 38,2% din valul a.

Valuri de Tip Triunghi (3 - 3 - 3 - 3 - 3)


Dintre toate tipurile de pattern-uri Elliott “standard”, triunghiurile sunt formate din cel mai
mare numar de segmente. Prin urmare, probabilitatea de a prezenta multiple relatii
Fibonacci este mult mai mare. De fapt, un triunghi contractiv fara relatii Fibonacci ar trebui
considerat imposibil. Cea mai intalnita situatie e cea in care intre valurile a, c si e exista un
raport Fibonacci de 61,8% sau de 38,2% si, intre valurile b si d, unul de 61,8%. Singurele
valuri adiacente intre care exista in mod frecvent relatii Fibonacci sunt valurile d si e (de

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 66
obicei 61,8%). Nota: Daca valul b este de 61,8% din valul a, cel mai probabil, nu nu aveti de-a
face cu triunghi.

GRADUL VALURILOR
Intoarceti-va la graficul cu care lucrati si, daca lucrati cu grupuri de valuri, notati acele
grupuri cu simbolurile specifice ce reprezinta gradul “Minuette” (1 - 5, A - E - X). Incepeti
aplicand notatiile structurale fiecarui segment al grupurilor respective folosind notatiile
pentru gradul “Sub Minut”. Daca ati trecut de faza valurilor simple si a grupurilor de valuri,
simbolurile folosite pentru pattern-ul curent vor fi dictate de combinarea pattern-urilor mai
mici (care au fost atent analizate si numerotate) in pattern-uri mai mari. Cum se
procedeaza? In general, trei pattern-uri de un anume grad sunt combinate pentru a forma
un pattern corectiv cu un singur grad mai mare decat gradul pattern-urilor ce intra in
componenta lui (triunghiurile fac exceptie pentru ca impun cinci segmente pentru a forma o
corectie cu un grad mai mare). O discutie detaliata a conceptului de grad puteti gasi la pag.
77-84.

REPREZENTARI REALISTE

Diagramele prezentate in continuare ilustreaza cel mai intalnit “aranjament” al segmentelor


valurilor pe o scara simpla si pe una complexa. Fiecare variatie este prezentata separat.

Daca plotati datele din piata in mod corect, aspectul graficelor obtinute va semana foarte
mult (cateodata vor fi identice) cu diagramele prezentate.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 67
Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins
Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 68
Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins
Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 69
Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins
Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 70
Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins
Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 71
REGULI POST IDENTIFICARE

Un test important al validitatii unei interpretari implica integrarea Regulilor de Logica.


Regulile de Logica au fost dezvoltate de Glenn Neely si sunt rezultatul multor ani de studiu si
analiza a comportamentului pietelor. Aceste reguli impun actiunii pietei (oricare ar fi ea) un
anumit comportament in functie de implicatiile pattern-ului ce o preceda. Comportamentul
asteptat trebuie sa fie prezent. In caz contar, se poate spune cu certitudine ca exista o
greseala in interpretarea curenta (aceste greseli pot fi cateodata explicate, daca pattern-ul
sau conditia pietei o permite). Cu alte cuvinte, orice actiune a pietei trebuie luata in
considerare, trebuie sa se integreze logic cu valurile sau grupurile de valuri din vecinatatea ei
si, actiunea post pattern trebuie sa indeplineasca anumite cerinte specifice.

Daca lucrati cu un grafic in acest moment Regulile de Logica trebuie aplicate. Stabilirea
regulilor ce vor fi aplicate depinde de natura pattern-ului analizat (impulsiv sau corectiv).

VALURI IMPULSIVE

ETAPE DE CONFIRMARE

Etapa 1 - tranzactionare sub linia de trend 2-4


Primul moment in care se aplica Regulile de Logica apare dupa terminarea unui pattern
impulsiv. Desenati o linie de trend prin punctele terminale ale valurilor 2 si 4. Pentru a
confirma ca pattern-ul identificat este autentic, piata trebuie sa tranzactioneze sub linia de
trend 2 - 4 intr-un interval de timp mai mic decat timpul consumat de valul 5 (timpul in are
actiunea pietei tranzactioneaza sub linia de trend 2 - 4 poate fi cel mult egal cu timpul
consumat de valul 5; fig. 6.1). Daca piata tranzactioneaza sub linia de trend 2 - 4 intr-un
interval de timp mai mare decat cel in care s-a dezvoltat valul 5 atunci, cel mai probabil,
punctul terminal al valului 5 nu este presupus, valul 5 fiind un pattern terminal (sau
interpretarea impulsiva este gresita).

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 72
Etapa 2 - retragerea valului 5
Identificati valul extins al pattern-ului impulsiv. In functie de valul extins, actiunea pretului va
evolua spre un nivel de suport/rezistenta stabilit in zona de pret a valului 2 sau a valului 4. In
continuare gasiti o lista a retragerilor minime si maxime posibile pentru fiecare variatie
impulsiva posibila.

Valuri impulsive cu valul 1 extins


Retragerea ce urmeaza acestei variatii impulsive trebuie sa ajunga in zona punctului terminal
al valului 4. Elliott a spus ca de obicei va ajunge pana in zona de pret a valului 2. Acest lucru
se poate intampla cand pattern-ul impulsiv (in care valul 1 este extins) este valul 1 sau a valul
5 al unui val impulsiv de nivel superior. Daca pattern-ul impulsiv in cauza este valul 3 al unui
val impulsiv de nivel superior, actiunea pretului (in functie de conditii) este posibil sa nu
poata ajunge pana in zona de pret a valului 2. Daca actiunea pietei depaseste punctul
terminal al valului 2, pattern-ul impulsiv termina de fapt un val impulsiv (sau o corectie) mult
mai mare.

Valuri impulsive cu valul 3 extins


In acest caz actiunea pretului trebuie sa se intoarca in zona de pret a valului 4 si de obicei se
va termina in apropierea punctului terminal al acestui val. Daca piata retrage valul impulsiv
cu mai mult de 61,8% atunci, valul impulsiv in care valul 3 este extins termina un val impulsiv
de nivel superior.

Valuri impulsive cu valul 5 extins


Corectia ce urmeaza unui pattern impulsiv in care valul 5 este extins trebuie sa retraga valul
5 cu cel putin 61,8%. Corectia nu trebuie sa retraga in intregime valul 5 pentru ca trendul
principal sa ramana neafectat. Daca valul impulsiv in care valul 5 este extins este retras
complet, pattern-ul termina un val impulsiv de nivel superior. Situatiile diferite in care se
poate intampla acest lucru sunt urmatoarele:

1. Valul impulsiv (cu val 5 extins ) este un segment al unui val impulsiv care este la
randul lui un val impulsiv in pozitia unui val 5 extins.

2. Valul impulsiv (cu val 5 extins ) este valul c al unui zigzag sau pattern de tip plat.

Valuri impulsive cu valul 5 nereusit


Un val 5 nereusit apare cand valul 5 este mai mic decat valul 4. Aceasta situatie implica
esistenta unei forte purenice ce actioneaza impotriva trendului. Daca valul 5 este nereusit,
actiunea ulterioara trebuie sa retraga complet tot pattern-ul impulsiv. Noi minime sau
maxime (in functie de directia valului impulsiv) nu vor exista in piata pana cand valul impulsiv
nu este complet retras.

Daca actiunea pretului nu respecta cerintele de mai sus exista cu siguranta o greseala in
interpretarea curenta. Schimbari de structura vor fi probabil necesare, sau chiar reluarea
intregului proces de identificare si numerotare a valurilor.

Daca pana in acest punct piata a respectat toate regulile impuse in cazul formarii valurilor
impulsive, nu renuntati la numerotare doar pentru ca un singur aspect nu se dezvolta asa
cum ar trebui. In general o simpla schimbare a notatiilor structurale va revalida intreaga

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 73
numerotare existenta. Cel mai frecvent motiv pentru care piata nu respecta aparent regulile
dupa ce tranzactioneaza sub linia de trend 2 - 4 este datorat faptului ca valul 4 nu este de
terminat.

VALURI CORECTIVE

CONFIRMAREA CORECTIILOR
Spre deosebire de pattern-urile impulsive, confirmarea corectiilor nu presupune o
desfasurare secventiala de evenimente specifice. Ordinea stadiilor de confirmare depinde de
marimea valului b (daca e mai mic sau mai mare decat valul c) al unei corectii. Din moment
ce corectiile complexe se termina cu pattern-uri Elliott standard, singura cerinta pentru a
confirma ca o anumita corectie complexa s-a terminat este confirmarea terminarii acelui
pattern standard cu care se termina corectia complexa. Confirmarea completa a unui
pattern presupune intotdeauna doua etape. Daca rezultatul ambelor etape este pozitiv
atunci, nu mai exista practic nici un dubiu asupra autenticitatii corectiei respective. Daca o
singura etapa din cele doua are un rezultat pozitiv pattern-ul poate fi considerat in
continuare legitim dar considerati ca acest lucru este o “avertizare”, si cautati alte posibilitati
de dezvoltare mai potrivite.

Confirmarea zigzag-urilor si a valuri de tip plat

Valul b mai mic decat valul a


In aceste conditii trasati o linie de trend intre punctul de inceput al valului a si punctul
terminal al valului b (linia de trend 0 - B). Pentru a satisface prima etapa de confirmare si
autenticitatea corectiei, actiunea post corectiva trebuie sa tranzactioneze sub linia de trend
0 - B intr-un interval de timp mai mic sau egal cu cel necesar formarii valului c. Daca acest
lucru nu se intampla atunci valul c se dezvolta intr-un pattern terminal, valul 4 al valului c nu
este complet sau, interpretarea corectiva este gresita. Daca prima etapa confirma pattern-ul
corectiv se poate trece la urmatoarea etapa. A doua etapa de confirmare presupune ca valul
c sa fie retras complet intr-o perioada de timp mai mica sau egala cu cea necesara formarii
lui. In figura 6.2, valul b a fost intentionat desenat astfel incat sa reprezinte 61,8% din valul a.
Aceast lucru permite folosirea unei singure diagrame pentru ilustrarea simultana a modului
in care are loc confirmarea zgizag-urilor si a valurilor de tip plat.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 74
Valul b mai mare decat valul a
In aceasta situatie prima etapa de confirmare presupune retragerea completa a valului c
intr-o perioada de timp mai mica sau egala cu cea necesara formarii lui (fig. 6.3). Cea de-a
doua etapa este satisfacuta daca actiunea pietei tranzactioneaza sub linia de trend 0 - B intr-
o perioada de timp mai mica sau egala cu cea necesara formarii valului c. Cu cat valul b este
mai mare, cu atat piata va intampina dificultati mai mari in obtinerea celei de-a doua
confirmari. Din acest motiv este indicat sa fiti indulgent cu privire la elementul timp in cazul
celei de-a doua etape de confirmare in cazul unor corectii de tip “running” sau neregulate si
nereusite cu valuri b foarte mari.

Confirmarea triunghiurilor
Exista doua categorii de triunghiuri, contractive si expansive. Triunghiurile contractive pot fi
confirmate usor pe baza comportamentului post triunghi al actiunii pietei. Triunghiurile
expansive isi confirma legitimitatea prin neconfirmare. Cu alte cuvinte, dupa ce valul e al
unui triunghi expansiv se termina, piata nu va retrage complet valul e (in mod evident
eliminand si posibilitatea pietei de a tranzactiona sub linia de trend B - D sau, se va desfasura
pe o perioada de timp mai mare decat cea necesara formarii valului e pentru a-l retrage
complet pe acesta.

In continuare sunt prezentate cele doua etape de confirmare ale triunghiurilor contractive.

Etapa 1
In triunghiuri, este implementata linia de trend B - D in loc de 0 - B. Pentru a obtine
confirmarea in aceasta etapa, piata trebuie sa tranzactioneze sub linia de trend B - D intr-o
perioada de timp mai mica sau egala cu cea necesara formarii valului e.

Etapa 2
Actiunea post triunghi trebuie sa depaseasca nivelul de pret minim sau maxim, atins in
timpul formarii triunghiului (acest concept a fost discutat anterior). Actiunea post triunghi

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 75
trebuie sa se termine intr-un interval de timp mai mic de 50% din cel necesar formarii
triunghiului (triunghiurile nelimitative nu trebuie sa respecte aceasta regula).

Toate pattern-urile Elliott implica anumite nivele slabiciune sau putere (“levels of strength or
weakness”). Cand un pattern se termina, piata trebuie sa reactioneze intr-un mod consistent
cu implicatiile acelui pattern. De exemplu, dupa ce o corectie de tip “running” se termina,
actiunea pietei trebuie sa fie foarte exploziva (in sus sau in jos) si sa atinga un nivel de pret
mai mare sau egal cu 161,8% din distanta (ca pret) parcursa de pattern-ul ce precede aceasta
corectie. Cu alte cuvinte, nu acceptati ca un pattern corectiv “slab” sa preceada o miscare
“puternica” sau o corectie “puternica” sa urmeze unei miscari “slabe”. O asemenea situatie
ar produce o contradictie cu implicatiile pattern-ului si practic ar garanta ca interpretarea
este incorecta. Cu multa practica si pe masura ce va dezvoltati abilitatea de a observa aceste
lucruri , conceptul va deveni mult mai usor de aplicat.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 76
CONSIDERATII FINALE

PROCEDURI DE COMPACTARE

Urmand cu meticulozitate metoda de analiza prezentata pana acum ar trebui sa stiti in acest
moment daca grupul de valuri analizat si testat are o natura impulsiva sau corectiva. In plus,
ar trebui sa fie relativ evidenta si variatia pattern-ului in cauza. Rezultatul acestor teste ar
trebui sa lase putine urme de indoiala cu privire la validitatea formatiunii. In acest moment
se poate spune ca majoritatea procedurilor de managemet al pattern-urilor au fost
prezentate. Mai sunt doar cateva lucruri de acoperit:

1. Cum este simplificat pattern-ul identificat pentru a se putea lucra usor cu el in


viitor.

2. Cum este stabilit gradul acelui pattern simplificat si ce notatie structurala ii este
aplicata.

Pentru a raspunde la prima intrebare, trebuie vor fi prezentate procedurile de compactare.


Compactarea permite simplificarea structurii unui pattern si reducerea lui la structura de
baza (simplu, un :3 sau un :5). Folosind Regula de Complexitate (prezentata mai jos), o
tehnica dezvoltata de Glenn Neely, structura de baza trebuie sa aiba in componenta ei
nivelul de complexitate al pattern-ului compactat. Aceasta tehnica va va ajuta foarte mult la
combinarea corecta a unor formatiuni mult mai mari si mult mai complexe. Cea de-a doua
chestiune cum este stabilit gradul acelui pattern simplificat si ce notatie structurala ii este
aplicata) va fi tratata in capitolul “Gradul Valurilor” la pag. 84.

Proceduri de Compactare
Compactarea este un termen folosit pentru a descrie un proces nedefinit pana acum. Este o
tehnica aplicata pentru a reduce un pattern complet (mono, poli, multi, macro) intr-o
singura structura impulsiva sau corectiva (“:3” sau “:5”). Datorita naturii dinamice a acestui
concept, orice pattern complet, indiferent de marimea lui, poate fi manipulat si etichetat ca
un singur eveniment cu o natura impulsiva sau corectiva. Acest proces este esential, pentru a
continua simplificarea structurilor ce ar putea creste foarte mult in complexitate, si care ar
deveni foarte greu de analizat si de clasificat. Aceasta tehnica nu poate fi aplicata pana cand
toate regulile si criteriile prezentate de la inceputul acestui material nu au fost luate in
considerare. Mai jos gasiti o lista a modului in care sunt reduse toate pattern-urile Elliott la
structura lor de baza.
a) 5-3-5-3-5 Val Impulsiv “:5”
b) 5 - 3 - 5 Zigzag “:3”
c) 3-3-5 Val de Tip Plat “:3”
d) 3 - 3 - 3 - 3 - 3 Triunghi “:3”
e) 3-3-3-3-3 Impuls Terminal “:3”

Dupa terminarea unui pattern Elliott corect format, seria structurala ce formeaza pattern-ul
poate fi exprimata printr-un singur numar (eticheta structurala de baza) ce se plaseaza in
partea dreapta a fiecarui pattern. Punand in practica aceasta procedura, pattern-urile mai
mari (ca pret) sau cele ce se intind pe perioade lungi de timp pot fi combinate pentru a

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 77
forma structuri mai mari, cu aceeasi usurinta ca cele mici. Mai jos este prezentat un exemplu
in care un pattern Elliott standard este compactat si redus la un singur element structural
(fig. 7.1 si 7.2).

Integrarea
Integrarea este un termen folosit pentru a descrie transferul structurilor compactate dintr-
un grafic pe termen scurt in unul pe termen lung, lucru ce permite “asamblarea” unor
formatiuni mai mari. De exemplu, de fiecare data cand un pattern este complet, acel pattern
si structura lui de baza ar trebui transferata pe un grafic cu o scara a timpului mai mare; intr-
un final numeroase polivaluri (pattern-uri; “poliwave”) vor fi prezente, toate avand structura
de baza identificata. Combinarea acestor polivaluri in formatiuni mai mari implica folosirea
acelorasi proceduri ca in cazul valurilor simple. Doar cateva posibilitati structurale aditionale
ar trebui luate in considerare (datorita complexitatii subiectului ele nu sunt tratate in acest
material).

O alta aplicare a conceptului de integrare include referintele simultane intre graficele pe


termen scurt si cele pe termen lung pentru a ajunge la cea mai logica si cea mai precisa
evaluare a conditiei pietei. Printr-un proces de eliminare si prin folosirea referintelor
simultane ce privesc proiectiile target-urilor de pret si de timp de obicei se poate reduce
numarul de interpretari posibile la o singura varianta.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 78
REGULA COMPLEXITATII

Aceasta regula este un instrument dezvoltat de Glenn Neely ce impune un standard pentru
clasificarea subdiviziunilor unui pattern. Acest instrument este folosit pentru formarea unor
pattern-uri mari, complexe, si pentru stabilirea gradului relativ al segmentelor ce intra in
componenta pattern-urilor Elliott. Pe masura ce un pattern devine mai mare si mai complex,
poate fi dificil de stabilit ce pattern-uri se pot combina intre ele pentru a forma pattern-uri
mai mari. Practic toata analiza incepe prin combinarea valurilor simple in grupuri de valuri
(pattern-uri, polivaluri). Acele polivaluri sunt combinate pentru a forma multivaluri, etc.. Pe
masura ce avansati cu analiza, fiecare pattern devine (vizual si structural) mai greu de
“administrat” daca nu tineti o evidenta a nivelului de complexitate pe care il are fiecare
pattern (inainte si dupa compactare).

Complexitatea nu este un concept important la inceputul studierii teoriei Elliott Wave, dar el
va deveni din ce in ce mai important pe masura ce ajungeti sa lucrati cu pattern-uri ce se
desfasoara pe perioade mari de timp. Stabilirea gradului de complexitate al pattern-urilor
are un rol important in procesul de identificare a pattern-urilor mari de acelasi grad. In
general, numai pattern-urile care au acelasi nivel de complexitate sau un nivel de
complexitate adiacent pot fi considerate de acelasi grad (conceptul de grad este explicat la
sfarsitul acestui capitol).

In stadiile incipiente de dezvoltare, nivelul de complexitate al unui pattern este relativ simplu
de stabilit. El se determina pe baza numarului de subdiviziuni vizibile ale unui pattern. Un val
simplu are nivelul de complexitate “0” (fig. 7.4c). Prin gruparea a 3 sau 5 valuri simple intr-un
polival (pattern) nivelul de complexitate creste cu un nivel (fig. 7.5a). Nivelul 2 de
complexitate este atribuit unui multival in care unul din polival-uri este impulsiv si prezinta
subdiviziuni evidente.

Detectarea celorlalte nivele superioare de complexitate nu se realizeaza usor. Nivelul de


complexitate al unui pattern depinde aproape exclusiv de complexitatea segmentelor
impulsive ce intra in componenta acelui pattern.

Tehnicile de identificare a complexitatii pattern-urilor va vor ajuta la momentul in care veti


combina pattern-uri cu caracteristici extinse de pret si timp. De exemplu, nu puteti considera
un pattern reprezentat printr-o line dreapta ca are acelasi grad cu pattern-ul prezentat in fig.
7.4b. Acesta este desigur un exemplu evident. Cand un pattern se desfasoare pe o perioada
de timp de cateva luni sau cativa ani, nivelul de complexitate poate fi dificil de stabilit fara
implementarea tehnicilor ce sunt prezentate in continuare. Urmatoarele cateva pagini
prezinta modul in care nivelul de complexitate este stabilit, in diferite stadii de dezvoltare a
pietei.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 79
Valuri simple
Nivelul de complexitate al unui val simplu este usor de determinat. Neavand subdiviziuni
vizibile, nivelul de complexitate al unui val simplu este intotdeauna “0”.

Polivaluri
De fiecare data cand piata formeaza un pattern ce are subdiviziuni vizibile si se conformeaza
tuturor regulilor aplicabile, nivelul de complexitate trebuie, in mod automat, sa fie nivelul 1
sau un nivel superior. Cu alte cuvinte, orice pattern mai complex decat un val simplu are un
nivel de complexitate 1 sau mai mare. Nivelul de complexitate al unui pattern este scos in
evidenta prin sublinierea notatiilor structurale de baza (cu cat este mai mare numarul de
sublinieri cu atat este mai mare nivelul de complexitate). Lipsa unei sublinieri echivaleaza cu
un nivel de complexitate “0”; o singura subliniere cu un nivel de complexitate “1”; doua
sublinieri cu un nivel de complexitate “2”, etc..

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 80
Un polival simplu este compus din 3 sau 5 valuri simple. In figura 7.5a sunt ilustrate doua
polivaluri simple (unul corectiv, celalalt impulsiv) ce respecta conditiile de formare
prezentate in capitolele anterioare. Din moment ce ambele pattern-uri prezinta subdiviziuni,
ele au atribuit in mod automat nivelul de complexitate “1”. Pentru a stabili daca unul din
pattern-uri are sau nu un nivel de complexitate mai mare trebuie investigate segmentele
impulsive ale acelui pattern. Din aceste segmente impulsive este ales, in mod obligatoriu,
segmentul cu cea mai mare complexitate. In figura 7.5a, toate pattern-urile impulsive sunt
valuri simple. Valurile simple, asa cum am mentionat anterior, au un nivel de complexitate
“0”. Aceasta valoare este adaugata nivelului de complexitate stabilit anterior (care este “1”).
Rezultatul final: ambele pattern-uri din fig. 7.5a au un nivel de complexitate “1”.

Pentru a nu exista confuzii, cateva exemple aditionale sunt necesare. In figura 7.5b, ambele
pattern-uri au acelasi nivel de complexitate: “1”. Chiar daca segmentele corective ce intra in
componenta fiecarui pattern prezinta subdiviziuni (valul b in pattern-ul de tip plat; valul 2 si
4 in pattern-ul impulsiv) nivelul de complexitate al segmentelor impulsive ale acelor pattern-
uri este “0”. Asta inseamna ca nivelul de complexitate al pattern-urilor este “1”.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 81
Multivaluri
Toate multivalurile au un nivel de complexitate 2. Care este diferenta majora intre un polival
si un multival? Intr-un multival, cel putin unul (si de obicei numai unul) din valurile impulsive
ce intra in componenta multivalului se subdivide intr-un polival impulsiv (fig. 7.6a). Numai in
situatii rare si in anumite conditii, pot exista mai multe polivaluri impulsive intr-un multival.
Un multival corectiv este ilustrat in figura 7.6b.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 82
In figura 7.6c este prezentat din nou modul in care nivelul de complexitate este determinat.
Explicatiile sunt urmatoarele. In primul rand observati daca pattern-ul se subdivide sau nu.
Prezinta subdiviziuni, prin urmare i se atribuie in mod automat nivelul de complexitate 1.
Urmatorul pas consta in examinarea segmentelor impulsive prezente. Stabiliti nivelul de
complexitate al fiecaruia. Din cele trei pattern-uri impulsive de acelasi grad, alegeti-l pe acela
care are cel mai mare nivel de complexitate. Cel mai complex segment in acest pattern este
valul impulsiv din mijlocul pattern-ului (valul 3) si are un nivel de complexitate 1. Adaugand
acest nivel de complexitate (1) la nivelul de complexitate atribuit implicit (1) obtinem un
nivel de complexitate 2. Acesta este nivelul de complexitate al structurii din figura 7.6c.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 83
In figura 7.6e este prezentat modul in care se calculeaza nivelul de complexitate al unui
multival. Studiati cu atentie diagrama pentru ca nivelul de complexitate este mai mic decat
pare.

Macrovaluri
“Macroval” este un termen mai putin exact in comparatie cu cele trei nivele de complexitate
prezentate anterior. In timp, un pattern devine din ce in ce mai complicat. Din punct de
vedere vizual exista un anumit punct in care este foarte dificil de distins un nivel de
complexitate, de celalalt. De aceea, nu a existat nici un motiv sa se continue denumirea
miscarilor din ce in ce mai complexe. Prin urmare, termenul “macroval” va fi folosit pentru a
descrie orice pattern mai complex decat un multival.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 84
Un pattern pentru a putea fi considerat un macroval trebuie sa contina cel putin un multival
si un polival (de obicei vor fi doua polivaluri, fig. 7.7). Pentru a determina nivelul de
complexitate al macrovalului din figura 7.7, in primul rand folositi regula de atribuire
automata a nivelului de complexitate 1 (pattern-ul are cel putin un nivel de complexitate 1
deoarece are subdiviziuni vizibile). Examinati fiecare segment impulsiv ce intra in
componenta macrovalului. Alegeti nivelul celui mai complex val impusiv si adaugati la acest
nivel, nivelul de complexitate atribuit in mod automat. In acest caz, nivelul de complexitate
al ultimului val impulsiv este 2. Adaugand acest nivel de complexitate la nivelul stabilit initial
avem un nivel de complexitate 3 pentru intreaga miscare. Din moment ce acest nivel (3) este
nivelul minim de complexitate pentru un macroval, toate macrovalurile trebuie sa aiba un
nivel de complexitate 3 sau mai mare.

GRADUL VALURILOR

Daca ati intreba un tehnician care este definitia gradului cu referire la pietele financiare, de
metale, de marfuri, etc., cel mai probabil ar folosi o descriere nespecifica cum ar fi: termen
scurt, termen mediu si termen lung. In mod vag, acestea ar descrie termenul de timp
acoperit de fiecare din aceste grade (desigur, din perspectiva lor). Ceea ce constituie o
perioada lunga de timp pentru o anumita persoana poate constitui o perioada scurta de timp
pentru alta mai “rabdatoare”. Aceasta descriere generala a conceptului de grad lasa mult de
dorit.

Reguli specifice sunt necesare pentru a diferentia fiecare aspect al comportamentului pietei
daca scopul este acela de a realiza o analiza solida. Existenta criteriilor specifice de evaluare

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 85
a diferitelor grade ajuta intr-o mare masura si la discutarea analizelor unei piete cu ceilalti,
creand un cadru conceptual de referinta.

Conceptul de grad nu a fost tratat pana acum pentru a evita eventualele confuzii. O baza
solida de elemente fundamentale ale teoriei Elliott Wave era necesara pentru a intelege
corect conceptul de grad. Conceptul de grad este important cand utilizati o combinatie de
grafice pe termen scurt, mediu si lung, si mai putin important cand invatati sa interpretati si
sa combinati valurile simple in polivaluri.

Denumirile Gradelor
Conceptul de grad este unul ce trebuie considerat la momentul in care combinati cateva
valuri simple (monovaluri), polivaluri, etc. pentru a forma pattern-uri de nivel superior
(impulsive sau corective). Din acest proces (de combinare) rezulta un grad superior pentru
intregul grup de valuri, considerate ca fiind o singura entitate. Cu alte cuvinte, cand trei sau
cinci segmente (valuri) sunt combinate pentru a forma un pattern Elliott standard, un
pattern cu un grad mai mare decat al acelor valuri este creat. De aceea, orice subdiviziune
vizibila (parte componenta) a unui pattern este cu cel putin un grad mai mica decat gradul
acelui pattern.

Conceptul de grad nu se poate “materializa” pana cand nu folositi o anumita notatie


structurala pentru a caracteriza o anumita miscare de pe grafic. Notatia structurala aplicata
acelei miscari poate fi oricare. Anterior s-a sugerat folosirea gradului “Sub Minut” pentru
valurile simple din graficul realizat pe cel mai scurt interval de timp. Dupa ce unui anumit
segment ii este atribuit un grad, exista un cadru de referinta ce permite compararea pattern-
urilor intre ele.

In continuare sunt prezentate progresiv denumirile si simbolurile ce apartin diferitelor grade.


Aceste denumiri sunt cele pe care Elliott le-a inventat (doua din ele fiind adaugate de Glenn
Neely).

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 86
Denumirile gradelor de mai sus reprezinta progresiv, grade din ce in ce mai mari (de jos in
sus). Dupa cum mentionam, doua din aceste grade au fost adaugate de Glenn Neely (Micro
si Sub Micro). Acestea vor fi considerate grade aditionale. Cand sunt acestea necesare?
Complexitatea unui pattern creste si scade pe masura ce timpul se contracta si se extinde.
Gradul sub minut folosit pentru valurile simple intiale poate ajunge eventual sa reprezinte
polivaluri. Acest lucru se intampla cand piata extinde timpul necesar completarii unui
pattern de un anumit grad. In acest caz, folositi gradul micro pentru subdiviziunile gradului
sub minut si, daca este cazul, gradul sub micro pentru subdiviziunile gradului micro.

Simbolurile Gradelor
Simbolul gradului este o reprezentare simultana a etichetelor de progres (ce exemplifica
pozitia unei piete) si a denumirii gradului (care descrie intr-un mod relativ parametri de timp
si pret ai unui pattern, precum si complexitatea relativa a acestuia in comparatie cu pattern-
urile de grad superior sau inferior.

Pentru ca doua pattern-uri (sau mai multe) sa poata fi combinate, ele trebuie sa aiba acelasi
grad. De fiecare data cand un pattern Elliott este construit, se stabileste in mod automat ca
toate segmentele ce intra in componenta lui au acelasi grad (dar nu obligatoriu aceeasi
complexitate). Pentru ca doua valuri sa aiba acelasi grad, este imperativ ca ele sa prezinte
similaritati de pret si/sau timp (“Regula Similaritatii si a Echilibrului”, pag. 29). In mod ideal, o
combinatie de similaritati si ca pret si ca timp este prezenta intre valurile de acelasi grad. In
realitate, cand nu exista o similaritate de pret, piata va compensa acest “neajuns” creand o
similaritate de timp. Astfel, timpul consumat de pattern-ul “nesimilar” ca pret (mult mai mic)
tinde sa fie egal sau chiar sa depaseasca timpul consumat de pattern-ul mai mare. Daca nici
timpul nici pretul consumat de un anumit pattern nu se incadreaza in limitele de similaritate
stabilite, atunci cu siguranta cele doua valuri nu au acelasi grad.

O alta metoda ce poate fi utilizata la determinarea pattern-urilor de acelasi grad implica


nivelul de complexitate. Pentru ca doua pattern-uri sa fie de acelasi grad, ele trebuie sa aiba
aceeasi complexitate sau una adiacenta. Acest concept devine foarte folositor pe masura ce
pattern-urile studiate evolueaza peste nivelul de complexitate 2 sau 3.

Ce este un val?
La inceputul acestui material, termenul de val a fost descris din perspectiva unui val simplu.
Pana la sfarsitul acestui capitol nu a putut fi oferita o descriere generala (ce include pattern-
uri de orice grad: mono-, poli-, multi-, macrovaluri, etc.) a termenului de val:

Un val este actiunea pietei cuprinsa intre doua etichete de progres atribuite unor actiuni
adiacente ale pietei ce au acelasi grad.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 87
DREPT DE COPYRIGHT

COPYRIGHT MASTERING ELLIOTT WAVE

Acest material este publicat cu respectarea drepturilor de copyright in cadrul unui proiect
educational personal. Toate drepturile sunt rezervate, inclusiv dreptul de reproducere -
integrala sau partiala – in orice forma sau prin orice mijloace fara acordul autorului.

Opiniile, graficele si informatiile prezentate nu reprezinta recomandari de investitie, ci sunt


doar observatii personale. Aceste idei nu trebuie privite ca venind din partea autorului in
calitate de specialist autorizat pe piata de capital sau reprezentant oficial al vreunei entitati
reglementate.

BIBLIOGRAFIE
Neely, G. (1990). Mastering Elliott Wave (2.0 ed.). (G. Neely, Ed., & L. Mihai, Trans.) Laguna
Beach, California, USA: Windsor Books.

Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins


Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 88
Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins
Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 89
Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins
Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 90
Copyright © 2009 by Glenn Neely. http://www.elliottwave.ro Inapoi la cuprins
Toate drepturile rezervate. Material realizat de Mihai Lupu Pagina | 91