Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VOLUMUL XX
Coordonatori
Ion Talabă Dănuţ Gîtan Alina Petronela Haller Dănuţ Ungureanu
IAŞI – 2010
Editura TEHNOPRESS
Str. Pinului nr. 1A
700109 Iaşi
Tel./fax: 0232 260092
E-mail: tehnopress@yahoo.com
http://www.tehnopress.ro
Editură acreditată CNCSIS
I. Talabă, Ion
II. Dănuţ Gîţan
II. Haller, Alina-Petronela
IV. Ungureanu, Dănuţ
338.48(498-22)(063)
796.5(498-22)(063)
Tehnoredactare computerizată:
Cercet. şt. pr. III dr. Alina-Petronela HALLER
•
•
Probleme de ordin general
Strategii naţionale, regionale şi locale în turismul rural
CHAPTER 1
CHAPTER 2
Abstract
Travel accounts continue to be the most important and interesting source of information concerning
various aspects of the social, economic and cultural life of Romanians and of other ethnic minorities who have
inhabited the Romanian territory. Beginning in the 14th century, foreign travellers’ accounts reflect a varied,
detailed and sometimes humorous picture of Romanian/Moldavian culture. Due to its unique geographical
setting, Romania is an ideal country for tourism, one in which the rural areas present much interest, as a
consequence of the fact that, for the most part of its history, Romania has been predominantly rural. At present,
despite the various difficulties it is still facing, rural tourism, including that practised in Moldavia, holds the
potential to alter Romania’s image abroad.
de la Sfântul Scaun (Vatican), jurnalele de călătorie, memorii etc., toate acestea au avut drept
scop informarea mediilor politice, culturale, religioase, economice occidentale cu referire la
realităţile şi oportunităţile (politice, culturale, religioase, economice) pe care le ofereau ările
Române.
Străbătând provincia istorică românească a Moldovei de la un capăt la celălalt, sau
propunându-şi deplasări numai în anumite ţinuturi, călătorii străini, reprezentanţi de seamă ai
altor popoare, au constatat peste tot caracterul agrar al economiei, concretizat într-o îmbinare
specifică a celor două ocupaţii agricole de bază: cultivarea plantelor şi creşterea animalelor.
Mediul geografic, starea nefavorabilă a căilor de comunicaţie, precaritatea mijloacelor de
deplasare, densitatea demografică relativ scăzută, nivelul tehnic modest al activităţilor
agricole, numeroasele invazii etc., au imprimat agriculturii Principatului Moldovei o orientare
preponderentă spre sectorul zootehnic. Călătorii străini au perceput corect, în linii mari,
realităţile economice specifice spaţiului carpato-nistrian, relatând creşterea animalelor drept
ocupaţia de bază a locuitorilor Principatului Moldovei. Ospitalitatea şi atenţia familiilor
boiereşti au contribuit la sporirea interesului acordat de călătorii străini realităţilor din ările
Române şi la impactul pe care acestea îl aveau în Occident în mediile ecleziastice şi nu numai,
care manifestau curiozitate faţă de relatările de călătorie.
Cercetătorii au încercat să-i clasifice pe călătorii străini în diverse categorii, în funcţie
de scopul sosirii lor în ările Române: naturalişti interesaţi de cercetarea solului, configuraţiei
pământului, faunei florei, fenomenelor naturii, exploatarea bogăţiilor forestiere şi miniere;
comandanţi militari, comercianţi, oameni politici, figuri ilustre bisericeşti, membri ai
familiilor conducătoare, funcţionari, oameni de cultură şi artişti, diplomaţi în trecere.
Principala preocupare a călătorilor o reprezenta cunoaşterea situaţiei interne a ărilor
Române, insistând pe cunoaşterea stării sociale a populaţiei, în majoritate săracă (situaţie
determinată de desele războaie şi invazii, calamităţi naturale, boli, precum şi de exploatarea
internă şi externă).
Primul istoric român care şi-a propus şi a reuşit o valorificare globală a fondului de
informaţii oferite de călătorii străini a fost Nicolae Iorga. Lucrarea sa monografică Istoria
românilor prin călători4 s-a dovedit a fi pentru o bună perioadă de timp un instrument util şi
eficient destinat cunoaşterii diferitelor aspecte ale istoriei ărilor Române. Publicarea
selectivă, în ultimele decenii, a mărturiilor călătorilor străini în colecţia Călători străini
despre Ţările Române5 a deschis noi orizonturi noi cercetărilor. Primele forme conştientizate
de turism rural au apărut abia în Europa secolelor XVI-XVII6. Cu toate acestea, în opera sa
Istoria românilor prin călători, Nicolae Iorga indică sfârşitul veacului al XIV-lea drept
început al călătoriilor pe pământul românesc: „cauza este că marile drumuri de comunicaţie
cu Răsăritul şi cu Sud-Estul european nu treceau prin părţile noastre”7.
România, datorită aşezării sale unice, este o ţară ideală pentru turism. Teritoriu de
confluenţe naturale, a fost dintotdeauna propice creării unui vast patrimoniu, care atrage şi
încântă călătorii8. În România, ţară preponderent agrară, realitate atestată de-a lungul
secolelor şi de numeroşii călători străini pe aceste meleaguri, spaţiul rural a prezentat
dintotdeauna o importanţă deosebită. Astfel spaţiul rural românesc este numit în mod generic
4
Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători, vol. I-IV, Bucureşti, 1928-1929. Vezi şi ediţia apărută în 1981,
la Ed. Eminescu sub îngrijirea lui Adrian Anghelescu.
5
Paul Cernovodeanu, Societatea feudală românească văzută de călători străini (sec. XV-XVIII), Ed. Academiei
RSR, Bucureşti, 1973; Idem, ările Române în viziunea călătorilor englezi (a doua jumătate a sec. al XVII-lea şi
primele decenii ale celui de-al XVIII-lea), în SMIM, VI, 1973, p. 111-114
6
Puiu Nistoreanu et al, op. cit, p. 2.
7
Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători, Bucureşti, Editura Eminescu, 1981, p. 61.
8
Sebastian Doboş, Câteva consideraţii cu privire la spaţiul românesc reflectat în relatările primilor călători
străini în Ţările Române, în Studii şi cercetări de economie rurală, Tomul VIII, Ed. „Terra Nostra”, Iaşi, 2009,
p. 46-55.
76
Rural tourism in Moldavia – past and present
9
Puiu Nistoreanu et al., op. cit, cap. 11, p. 5.
10
Adrian Anghelescu, „O istorie vie a trecutului românesc”, studiu introductiv la N. Iorga, Istoria românilor
prin călători, Editura Eminescu, Bucureşti, 1981, p. 49.
11
Apud Adrian Anghelescu, op. cit, p. 15.
12
Valentin Borda, op. cit., p. 48.
13
Adrian Anghelescu, op. cit., p. 15.
14
Sebastian Doboş, op. cit., p. 46-55.
15
Valentin Borda, op.cit,. p. 38.
16
Puiu Nistoreanu et al, op. cit, Cap. 11, p. 1.
17
Sebastian Doboş, op. cit., 2009, p. 46-55.
77
Sebastian DOBOŞ, Daniela MATEI
18
„Moldova creşte cai turceşti şi moldoveneşti, cât şi foarte buni cai „asturconi” şi alte soiuri în mare
număr”(Călători străini despre Ţările Române, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, vol. I, p. 199).
19
„Din Moldova, deci, se scoate acea mulţime de boi, din a căror carne se hrănesc nu numai popoarele vecine ale
Ungariei şi Rusiei ci şi ale Poloniei, Germaniei, ba şi ale Italiei şi mai ales, cei din oraşul Veneţia.” (Călători
străini despre Ţările Române, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, vol. II, p. 381).
20
Ibidem, vol. III, p. 296.
21
Autorul menţionează îmbrăcămintea specifică românească: căciuli, cojoace şi opinci din piei (Vol. III, p. 181).
22
Locuitorii din Moldova şi ara Românească „au din belşug animale de tot felul…, ei slujindu-se pentru munca
câmpului de bivoli din care au o mulţime” (Călători străini, vol. III, p. 672-673).
23
„Provincia este bogată… în vaci, boi, oi, unt; cresc cai foarte frumoşi şi de preţ, iar la turci sînt de mare preţ
caii moldoveneşti” (Călători străini, vol. V, p. 283). Trecând prin diferite oraşe călugărul menţionează şi
animalele ce existau în gospodăriile locuitorilor: la Galaţi – „boi, vaci şi alte patrupede”; la Bârlad – „grâne şi
vite”; la Huşi – „cai”; la Iaşi – „cirezi multe de boi, oi, vaci, cai”; la Cotnari – „locuitorii se ajută mult cu
vînzarea vitelor, boi, vaci, oi, cai”; la Suceava – „vitele sînt multe şi mai de soi, fiind aproape de munte”; la Baia
– se cresc multe animale „cărora le prieşte muntele”; la Târgu Neamţ – sunt multe vite „deoarece au păşunile
trebuitoare”; la Săbăoani – „mai ales boi şi cai”; la Roman – sunt boi, oi şi vaci; la Bacău – „nu lipsesc vacile,
boii şi oile”; la Trotuş – se aminteşte de extragerea sării cu nişte roţi, învârtite cu ajutorul cailor. Locuitorii din
jur „sînt obligaţi să dea pe rînd cai cu care să scoată sarea şi să aducă lemne” (Ibidem, p. 226-249). După cum se
poate observa, în voiajul său prin diferite oraşe, Pietro Deodato Bakšič nu uită să amintească, de fiecare dată,
bogăţia de vite.
24
Marco Bandini este de părere că numele oraşului Iaşi ar proveni de la un păstor care-şi păştea cireada de boi pe
acest loc (Călători străini, vol. V, p. 237). inuturile ării Moldovei erau bogate în oi şi boi. Un singur boier –
spre exemplu - ar fi avut circa 24.000 de oi (cf. Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători, vol. I, p. 322).
25
Andrei Antalffy, Călătoria lui Evlia Celebi prin Moldova în 1659, în BCIR, XII, 1932, p. 5-56; scriind despre
mulţimea şi frumuseţea vitelor din Moldova, Evlia Celebi afirma: „Numai Allah ştie numărul animalelor de
acolo” (Călători străini, vol. VI, p. 485).
26
Ogoarele, potrivit părerii acestui călător, erau doar în mică măsură cultivate, bogăţia de bază a ţării
constituind-o vitele. (R.G. Boschovich, Giornale di un viaggio da Constantinopoli in Polonia, Bassano, 1784).
Vezi şi N. Iorga, Istoria românilor prin călători, Ed. Eminescu, ed. Adrian Anghelescu, Bucureşti, 1981, p. 359.
27
Alex d’Hauterive, Memoire sur l’état de la Moldavie en 1787, Bucureşti, 1902.
78
Rural tourism in Moldavia – past and present
28
Nicolae Iorga, O nouă descriere a Moldovei în sec. al XVIII-lea de un suedez, în „Revista Istorică”, Bucureşti,
XVI, 1930, nr. 1-3, p. 1-28; nr. 3-4, p. 85-102.
29
Anual, se sacrificau 40.000 de vite pentru prepararea cervişului, care se vindea la Constantinopol. Oi existau
din belşug, iar pieile de miel erau vestite în toată Europa. Alături de boi şi oi, în ţinuturile Moldovei se creşteau
şi capre. În zona de munte se prepara, cu pricepere, caşul şi caşcavalul, iar pe lângă stâne, creşteau mulţi porci
(N. Iorga, Istoria românilor prin călători, vol. III, p. 30).
30
V. A. Urechia, Codex Bandinus. Memoriu asupra scrierii lui Bandini de la 1646, Bucureşti, 1899, p. 2.
31
Evlia Celebi pomeneşte de breasla pastramagiilor de vite din Istanbul. Cei mai mulţi dintre membrii acestei
bresle erau „gheauri, valahi şi moldoveni” (Călători străini, vol. VI, p. 347).
32
George Călinescu, Paul Beke, în Diplomatarium Italicum, vol. II, p. 352.
33
Nicolae Iorga, op. cit., vol. I, p. 148-154
34
Nicolae Iorga, op. cit., vol. II, p. 55.
35
Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1973, p. 115-117.
36
Ibidem, vol. I, p. 383.
37
Ibidem.
38
Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători., vol. III, p. 202.
39
Ibidem, vol. I, p. 199.
40
Călători străini, vol. IV, p. 347, 351, 412 şi 489.
79
Sebastian DOBOŞ, Daniela MATEI
această ţara (...) alta ca ea nu curând ai găsi (...) Pământul făgăduinţii; tot felul de roduri
face”41.
Blaise de Vigenère42, printre alţii, descrie detaliat amploarea schimburilor comerciale
ale Principatului Moldovei cu statele din Europa Centrală şi de Est. Multe animale erau duse
prin trecătorile Carpaţilor şi vândute în Principatul Transilvaniei. În afară de bovine,
Principatul Moldovei exporta în diverse ţări europene brânzeturi şi pastramă, apreciate
favorabil de contemporani datorită calităţilor acestora43. Anumite efective de vite erau
comercializate şi pe piaţa internă. Antonio Graziani44, Niccolò Barsi45, Pietro Deodato
Bakšič46 şi alţii menţionează târgurile şi iarmaroacele din cadrul Principatului Moldovei,
precum şi cele organizate în apropierea frontierelor. În sec. al XVIII-lea, mulţi ţărani îşi
vindeau vitele pentru a obţine banii necesari achitării impozitelor47. Negustorii armeni, evrei,
unguri, saşi şi raguzani reuşeau să monopolizeze comerţul extern al Moldovei. Călătorii
proveniţi din ţările vecine Moldovei, cu economii relativ asemănătoare aceleia din spaţiul
carpato-dunărean, au prezentat mult mai realist îndeletnicirile agrare decât cei veniţi din
vestul Europei48.
Relatările călătorilor străini sunt, de regulă, importante surse de informaţii în vederea
studierii amănunţite a ocupaţiilor agricole. În pofida faptului că relatările de călătorie conţin
informaţii relativ limitate, acestea, prin complexitatea lor tematică, oferă cercetătorilor de
astăzi, îndeosebi celor din domeniul economiei agrare, detalii valoroase referitoare la evoluţia
ocupaţiilor tradiţionale precum şi amănunte importante referitoare la caracterul economiei
Principatului Moldovei. Mai bine informaţi, călătorii străini ai secolelor XVII-XVIII fac
aprecieri, deseori consistente şi pertinente, cu privire la repartiţia vegetaţiei ierboase şi silvice,
tipurile de aşezări, condiţiile de sol şi climă, nivelul tehnic al inventarului agricol şi tehnicile
silvice şi pastorale de exploatare a pământului. Importanţa acestor mărturii documentare este
bine evidenţiată de cercetători, acestea oferind informaţii de ordin statistic cu mult timp
înainte ca autorităţile locale să procedeze la întocmirea statisticilor şi a recensămintelor
agricole şi ale populaţiei. Acest tip de informaţie care a circulat în afara graniţelor ărilor
Române a influenţat pozitiv şi dezvoltarea comerţului exterior, bazat pe comercializarea
animalelor.
Analiza, într-o concepţie unitară şi logică, a acestor elemente, evidenţiate în paginile
jurnalelor de călătorie, ne indică faptul că în Principatul Moldovei raportul între cultura
plantelor şi creşterea animalelor era în favoarea celei din urmă. Acest raport dintre cele două
îndeletniciri economice complementare este dovedit şi pe plan valoric, în sensul că veniturile
obţinute din valorificarea efectivelor de animale erau superioare celor obţinute din cultivarea
terenurilor. Majoritatea descrierilor consemnează preponderenţa creşterii animalelor în
economia Principatului Moldovei.
41
Gh. Bezviconi, op. cit., p. 71.
42
Avutul moldovenilor consta, în special, în efectivele de vite. Ele se vindeau „nu numai în Ungaria şi Rusia
care sînt ţările cele mai apropiate de dînşii, dar mai trimit, în fiecare an, un număr însemnat în Polonia, Prusia,
Silezia, Boemia, Germania, Italia şi Turcia” (Călători străini, vol. II, p. 641).
43
Ibidem, vol. II, p. 186, 236 şi 240-241; Călători străini, vol. IV, p. 575.
44
În principalele oraşe se organizau în fiecare an câte 7 târguri de vite „pe câmpii foarte întinse, cu mare
mulţime de negustori”. Graziani era fascinat de mulţimea boilor, de preţul lor mic şi de rapiditatea cu care se
încheiau tranzacţiile comerciale (Călători străini, vol. I, p. 381-382).
45
La Suceava, „în ziua de Sf. Ioan cel Nou se deschidea un iarmaroc ce ţinea opt zile, la care venea lume din
toată ţara” (Călători străini, vol. V, p. 72).
46
Locuitorii din zona Cotnarilor „se ajută mult cu vânzarea vitelor, boi, vaci, oi, cai” (Călători străini, vol. V, p.
23).
47
Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători, vol. II, p. 86.
48
Veniamin Ciobanu, Aspecte ale relaţiilor comerciale dintre Moldova şi Polonia în sec. al XVIII-lea, în AIIAI,
vol. VIII, 1971, p. 120-141.
80
Rural tourism in Moldavia – past and present
turismului, mai ales a celui rural55. Atât turismul rural cât şi agroturismul se circumscriu
coordonatelor: spaţiul rural – cu aspecte referitoare la aşezare din punct de vedere al
mărimii, densităţii populaţiei, structurii sociale, modului de utilizare a terenului, dar şi la
mijloacele de găzduire; locuitori – populaţia păstrătoare a unor tradiţii, obiceiuri, dar şi
deţinătoare a terenurilor, a echipamentelor de găzduire şi chiar ofertant de servicii; produse -
pe de o parte, produse agroalimentare consumate de turişti cu prilejul şederii în gospodăria
ţărănească şi, pe de altă parte, produsele turistice care motivează deplasarea deplasarea
turiştilor56.
Moldova, care în termeni economici coincide, parţial, cu Regiunea de dezvoltare
Nord-Est, este însă afectată de dezavantaje majore. Deşi se caracterizează printr-o îmbinare
armonioasă între toate formele de relief, este cea mai slab dezvoltată regiune a României
(PIB/locuitor 69,2% din media naţională în 2004), având cel mai scăzut indice al
atractivităţii57. Infrastructura de drumuri, reţele de apă şi canalizare ridică probleme în
majoritatea judeţelor; de asemenea aceste judeţe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în
urmă a gradului de tehnologizare industrială şi agrară, un nivel redus de calificare a
populaţiei, precum şi cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de apă, vechile
defrişări, alunecările de teren considerabile, stratul freatic adânc58. Toate acestea influenţează
în sens negativ criteriile care se aplică în determinarea zonelor cu patrimoniu specific: valoare
etnografică; valoare turistică; accesibilitate; criteriul economic şi socio-demografic; criteriul
ecologic ş.a.). În mod oarecum surprinzător, acelaşi document indică potenţialul turistic
relativ ridicat al regiunii, datorat mai ales „pitorescului acesteia, binecunoscutei ospitalităţi,
tradiţiilor populare, obiceiurilor, specificului gastronomiei moldoveneşti şi tradiţionalelor
degustări de vinuri din podgoriile Cotnari şi Huşi”59. Principalele tipuri de turism care pot fi
practicate sunt turismul cultural (muzeistic, etnografic, artistic), religios, balneo-terapeutic, de
agrement, de tranzit, agroturism. În catalogul ANTREC însă, din cele şase judeţe ale Regiunii
Nord-Est, sunt înregistrate cu facilităţi numai judeţele Bacău, Iaşi şi Neamţ (a se vedea şi D.
Matei60, care indică pentru Moldova61 (în afara Bucovinei) un singur areal cu potenţial pentru
turismul rural, şi anume judeţul Neamţ). Totodată se poate observa că legislaţia actuală
vizează exclusiv agroturismul, deoarece în stabilirea facilităţilor pentru turismul rural practic
toate actele normative se axează pe normele şi criteriile minime pentru clasificarea
pensiunilor turistice rurale (Legea nr.145/1994; Ordinul Ministrului Turismului nr.
20/04.04.1995; Legea nr. 187/1998 etc.).
Potenţialul turistic şi resursele umane ale judeţului Neamţ62 identifică prin analiza
SWOT punctele tari ale turismului în zonă după cum urmează: potenţial turistic deosebit
datorită păstrării patrimoniului cultural tradiţional (port popular, formaţii de dansuri şi cântece
populare din zonă); fructe şi legume proaspete de sezon; vinuri excelente; mâncăruri
tradiţionale; rachiurile sunt pregătite după tehnologiile tradiţionale; obiceiuri tradiţionale
deosebite (şezători, hore, coline, hramuri etc.); potenţial turistic peisagistic; existenţa unui
55
Vasile Neagu, Managementul turistic şi al serviciilor turistice, Ed. Sylvi, Bucureşti 2000; Emil
Ferenţ, Economia şi managementul turismului, Ed. Politehnium, Iaşi, 2004.
56
Rodica Minciu, Economia turismului, Ed. Uranus, Bucureşti, 2001, p.8.
57
Indicele atractivităţii a fost calculat pe baza unor indicatori privind mediul de afaceri (mediul politic şi
administrativ, piaţa muncii şi salariile, mediul economic, sectorul privat şi competiţia de piaţă, investiţii străine,
comerţ extern, infrastructura şi preţul pământului) şi standardul de viaţă (telecomunicaţii, sănătate, educaţie,
sistem bancar, utilizarea internetului, dotări edilitar gospodăreşti, folosirea timpului liber, preţurile medii la
produsele de bază), cf. Romanian Business Digest 2005; www.mdrl.ro/_documente/regiuni/1.NE_ro.pdf
58
www.mdrl.ro/_documente/regiuni/1.NE_ro.pdf
59
Ibidem.
60
Daniela Matei, Turismul rural. Teorie şi realitate, Ed. Terra Nostra, Iaşi, 2005, p. 89-90.
61
Reamintim faptul că în analiza de faţă nu a fost luată în considerare Bucovina
62
www.didactic.ro/files/13/cartefin.doc
82
Rural tourism in Moldavia – past and present
63
Ibidem.
64
www.mdrl.ro/_documente/regiuni/1.NE_ro.pdf
65
Finalizarea proiectului cu denumirea „Dezvoltarea turismului rural – RURAL-ECOTUR” finanţat de Comisia
Europeană
83
Sebastian DOBOŞ, Daniela MATEI
Bibliografie
1. Anghelescu, Adrian, „O istorie vie a trecutului românesc”, Studiu introductiv la Nicolae
Iorga, Istoria românilor prin călători, Editura Eminescu, Bucureşti, 1981.
2. Antalffy, Andrei, Călătoria lui Evlia Celebi prin Moldova în 1659, în BCIR, XII, 1932.
3. Bandini, Marco, Codex. Vizitarea generală a tuturor Bisericilor catolice de rit roman din
Provincia Moldova (Traian Diaconescu, editor), Editura Presa Bună, Iaşi, 2006.
4. Bezviconi, Gheorghe Gh., Călători ruşi în Moldova şi Muntenia, Bucureşti, 1947.
5. Borda, Valentin, Călătorie prin vreme, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1979.
6. Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1973.
7. Carra, Jean L., Histoire de la Moldavie et de la Valachie avec une dissertation sur l’état
actuel de ces deux Provences, în N.T. Orăşanu, Istoria Moldovii şi a Românii, Bucureşti,
1857.
8. Cernovodeanu, Paul, Societatea feudală românească văzută de călători străini (sec. XV-
XVIII), Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1973.
9. Cernovodeanu, Paul, ările Române în viziunea călătorilor englezi (a doua jumătate a sec.
al XVII-lea şi primele decenii ale celui de-al XVIII-lea), în SMIM, VI, 1973.
10. Cicio Pop, Al, V. Puscariu et Al. Badautza, Guide de la Roumanie, Editura Ghidul
României, Bucureşti, 1939.
11. Ciobanu, Veniamin, Aspecte ale relaţiilor comerciale dintre Moldova şi Polonia în sec. al
XVIII-lea, în AIIAI, vol. VIII, 1971.
12. d’Hauterive, Alex, Memoire sur l’état de la Moldavie en 1787, Bucureşti, 1902.
13. Doboş, Sebastian, Câteva consideraţii cu privire la spaţiul românesc reflectat în relatările
primilor călători străini în ările Române, în Studii şi cercetări de economie rurală, Tomul
VIII, Editura „Terra Nostra”, Iaşi, 2009
14. Ferenţ, Emil, Economia şi managementul turismului, Editura Politehnium, Iaşi, 2004.
15. Gherasim, Toader, Marketing turistic, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
16. Glăvan, Vasile, “The Rural Tourism”, Romanian Tourism Magazine nr. 4/1995,
Bucureşti.
17.Glăvan, Vasile, „Turism rural şi agroturism. Concepte şi organizare”, în Turismul rural
actualitate şi perspective , Ed. Pan Europe , Iaşi, 1999.
18. Hall, Derek, Irene Kirkpatrick & Morag Mitchell (eds.), Rural Tourism and Sustainable
Business, Channel View Publications, Multilingual Matters, Clevedon, 2005.
19. Holban, Maria, M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Călători străini
despre Ţările Române, vol. I-X, Bucureşti, 1968-2000.
20. Iorga, Nicolae, Călători, ambasadori, misionari, în „Buletinul Societăţii Geografice”,
Bucureşti, 1909.
21. Iorga, Nicolae, Istoria românilor prin călători, vol. I-IV, Bucureşti, 1928-1929.
22. Iorga, Nicolae, O nouă descriere a Moldovei în sec. al XVIII-lea de un suedez, în „Revista
Istorică”, Bucureşti, XVI, 1930.
23. Iorga, Nicolae, Cum să călătorim, în vol. Peisagii, Editura Dacia, Cluj, 1972.
24. Iorga, Nicolae, Istoria românilor prin călători, Editura Eminescu, Bucureşti, 1981.
25. Matei, Daniela, Turismul rural. Teorie şi realitate, Editura Terra Nostra, Iaşi, 2005.
26. Minciu, Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2001.
27. Neagu, Vasile, Managementul turistic şi al serviciilor turistice, Ed. Sylvi, Bucureşti 2000.
28. Nistoreanu, Puiu, G. Tigu, D. Popescu, M. Pădurean, A. Talpeş, M. Tala, C. Condulescu,
Ecoturism şi turism rural, curs în format digital,
www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=65&idb=9
29. Urechia, V.A., Codex Bandinus, Bucureşti, 1895.
30. Wilkinson, William, Tableau historique geographique et politique de la Moldavie et de la
Valachie, Paris, 1821.
31. *** Diplomatarium Italicum, vol. I-IV, Roma, 1925-1940.
32. *** Planul Regional de Acţiune pentru Turism Nord-Est 2008-2013
www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=65&idb=9
www.mdrl.ro/_documente/regiuni/1.NE_ro.pdf
www.didactic.ro/files/13/cartefin.doc
www.comunicatedepresa.ro/arhiva_comunicate.php
www.adrnordest.ro/user/file/regional_prat/PRAT%20Nord-Est%202008-
2013%20ian%202010.pdf
www.vacance-roumanie.com/
85