Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Material
Material
INSPECŢIA MUNCII
INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ ILFOV
Calea Giuleşti nr 6-8, sector 6, cod poştal 060274, Bucureşti
Tel. 021.316.25.60, 021.316.25.61, 021.317.10.70, 021.313.44.57 Fax : 021.316.25.62 ;
www.itmilfov.ro
Operator de date cu caracter personal, înregistrat la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sub nr. 17881
Lucrătorii din domeniul sănătății sunt expuşi unui risc crescut de infecții cauzate de agenţi patogeni . Acest
risc apare de obicei brusc sau este imperceptibil, şi acest fapt face evaluarea riscurilor deosebit de dificilă.
Pentru a se realiza o protecţie eficientă împotriva acestor riscuri profesioniştii în domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă trebuie să evalueze cu atenţie riscurile care apar la locurile de muncă.
Evaluarea trebuie să ia în considerare:
virulența naturală a agentului patogen;
capacitatea sa de a supraviețui în mediul ambiant;
gravitatea bolii;
doza sau nivelul de expunere necesare pentru a provoca boli sau infecţii
moduri de transmitere;
situația epidemiologică
Pentru fiecare grup de risc, trebuie realizate pachete de măsuri de prevenire, care permit să se
răspundă într-un mod general, la situația de risc.
Cu toate acestea este dificilă oferirea unui răspuns sau a unei soluţii permanente adaptat uni risc ştiut fiind
faptul că în acest domeniul riscurile se pot schimba rapid.
Este necesar să se evalueze riscul potențial asociat cu fiecare agent patogen care poate intra în joc,
pentru a atribui un grup de risc și obține un nivel de protecție.
Ca urmare atunci când apar simultan agenţi patogeni din diferite grupuri de risc, se aplica măsuri
preventive planificate pentru grupul cu cel mai mare risc. Această abordare este eficientă, cu siguranță, dar
este complexă şi consumatoare de timp.
În plus, stabilirea de măsuri preventive pentru lucrători rămâne abstractă.
Pentru a face o evaluare serioasă a riscurilor datorate agenţilor biologici în sectorul sănătate este util
să se ia în considerare fiecare agent patogen dar grupaţi pe anumite criterii.
1
Se poate, de exemplu, evalua nivelul de risc în funcţie de calea de transmitere. În sectorul sănătății, trei
căi de transmitere sunt relevante:
1) infecțiile transmise prin sânge;
2) infecțiile transmise pe cale aeriană ;
3) infecții transmise prin contact.
Există, de asemenea, o modalitate de transmitere fecal-orală, dar riscul existent şi măsurile preventive sunt
aceleaşi ca cele pentru infecţiile transmise prin contact.
Ca urmare se vor identifica şi evalua riscurile pentru fiecare dintre aceste căi de transmitere şi vom
stabili măsuri de protecţie corespunzătoare.
În unele cazuri, trebuie să acorde o atenţie deosebită aspectelor sau întrebărilor specifice, care apar în
legătură cu anumiţi agenți patogeni sau a unor
activități din sectorul sănătate şi asistenţă socială.
Expunerea profesională la diverşi agenţi patogeni transmişi prin sânge se poate realiza prin:
- inoculări percutane (înţepare, tăiere);
- contaminarea tegumentelor;
- contaminarea mucoaselor.
în timpul:
- efectuării unor manopere medicale invazive cu ace sau instrumente
ascuţite;
- manipulării unor produse biologice contaminate;
- manipulării instrumentarului şi a materialelor sanitare contaminate cu produse biologice (material moale
medical, lenjerie, echipamente etc.)
prin intermediul:
- instrumentelor medico-chirurgicale;
- materialelor sanitare;
- suprafeţelor şi altor dotări utilizate în activitatea medicală;
- manipulării reziduurilor contaminate rezultate din activitatea
medicală.
În această etapa se iau considerare sarcinile efectuate de către lucrători. Documentele furnizează
informaţii cu privire la substanţele folosite, descrierea locurilor de muncă, echipamentelor etc.
Tot acum se face o prima idee cu privire la potenţialele riscuri şi pericole asociate cu activitatea. Echipa
de evaluare trebuie să inspecteze locurile de muncă şi să consulte lucrătorii în special cu ce consideră aceştia
că ar trebui îmbunătăţit pentru a asigura un loc de muncă mai sigur şi sănătos.
Pentru a obține o idee generală a potențialelor riscuri și pericole se pot utiliza liste de control,
recomandări ale diferitelor organizaţii sau ale consilierilor de prevenire ai asiguratorului.
Cu toate acestea, utilizarea unei liste de control sau a screening-ul ar trebui să reprezinte doar o parte a
analizei privind pericolele şi riscurile existente la locul de muncă. Ar fi bine să nu se utilizeze o singură sursă
de informare, ci întotdeauna metode combinate.
Această evaluare se bazează pe cunoştinţe în domeniu, adică, evaluarea riscurilor pentru agenţii
patogeni în mod normal întâlniţi în mediul spitalicesc..
În plus, studiile epidemiologice pot furniza informații cu privire la incidenta infecţiei, informații utile pentru
evaluarea riscurilor.
La evaluarea riscurilor ar trebui să fie luate în considerare următoarele întrebări:
• Ce agenţi patogeni se întâlnesc în mod normal (situaţia epidemiologică)?
• Cu ce agenţi patogeni se intră în contact (grupul de risc)?
• Care sunt căile de transmitere?
• Se lucrează sub presiune/ stres ?
Nu toate riscurile identificate au aceeaşi relevanţă. Se recomandă stabilirea priorităţilor, începând cu pericolele
cele mai semnificative .
3
Se evaluează riscurile la care sunt necesare măsuri restrictive, cu riscuri minime
• Identificarea de măsuri practice pentru a minimiza riscul;
• Stabilirea de măsuri de sănătate și siguranță.
După identificarea factorilor de risc şi definirea priorităților, următorul pas este de a stabili măsurile adecvate
pentru a elimina sau reduce aceste riscuri.
Măsurile de prevenire trebuie prioritizate. În conformitate cu această ierarhie, căutăm mai degrabă să evităm
riscul înainte de a înlocui, de exemplu, substanțele periculoase cu substanțe mai puțin periculoase.
In plus, prin implementarea măsurilor preventive, vom adopta următoarea ordine de prioritate: luăm în
considerare soluțiile tehnice și organizatorice, și doar în ultimă instanţă măsurile de protecţie individuală /
comportamentale.
O măsură importantă de igienă standard este dezinfectarea suprafețelor și a obiectelor contaminate vizibil,
precum și întreținerea periodică a echipamentului medical.
4
Exemplu de măsură tehnică – utilizarea de echipamente
sigure
Măsurile tehnice trebuie să conducă la reducerea riscurilor existente prin utilizarea dispozitivelor şi
echipamentelor tehnice sau prin reamenajarea locului de muncă.
Măsuri organizatorice – o bună planificare a activităţii şi întocmirea de proceduri şi instrucţiuni pe diferite faze
de lucru ce pot elimina sau reduce riscurile.
Măsuri individuale/comportamentale – instrucţiuni individuale şi sesiunile de formare repetate sunt necesare
pentru obţinerea de efecte durabile pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.
Se va avea in vedere posibilitatea adoptării măsurilor tehnice, organizatorice şi individuale care prin efectul lor
conjugat conduc la reducerea riscurilor.
Măsuri tehnice
Măsurile preventive descrise mai jos fac parte din măsurile de precauție generale în domeniul sănătăţii si de
îngrijirea pacientului. Dar ele sunt la fel de relevante în ceea ce privește siguranța și sănătatea la locul de
muncă și ar trebui să fie menționate .
Pentru preveni un posibil risc, angajatorul trebuie să se asigure că au fost luate măsurile tehnice și
igienice posibile. În unele cazuri, este de asemenea recomandabil să se utilizeze măsuri de protecţie
individuală.
Măsurile prescrise sunt adoptate în funcție de situația din unitatea respectivă și dacă este necesar,
adaptate sau completate în funcţie de substanţele utilizate sau posturile de lucru..
Măsuri de igiena a mâinilor
Dezinfectarea mâinilor
În caz de contaminare microbiană a mâinilor confirmată sau posibilă, dezinfectarea este esențială. În cazul în
care contaminarea este probabilă sau posibilă, trebuie să utilizați un produs de încredere, cu un efect
bactericid, antiviral si fungicid.
Dezinfectarea mâinile trebuie să se facă astfel încât să se elimine în mare parte flora de contaminare.
Produsul alcoolic este frecat pe mâinile uscate, concentrându-se în special
palmelor, articulaţiilor, zonelor interdigitale, de la vârful degetelor, la unghii și degetul mare, și asigurându-se că
acestea rămân umede pe durata întregii acţiuni
5
Dezinfectarea mâinilor este prioritară spălării. Doar
când mâinile sunt vizibil murdare trebuie spălate înaintea dezinfectării.
În următoarele situații, optaţi pentru "dezinfectarea mâinilor " sau "spălarea mâinilor" în funcţie de de risc:
• înainte de a pregăti mâncarea sau de a o distribui ;
• Înainte și după ingrijiri furnizate pacientilor, atunci când indicațiile
de mai sus pentru dezinfectarea mâinilor nu se aplică;
• după folosirea toaletei;
• după suflarea nasului (atunci când aveți o răceală, riscul de infecţie virala, este mare, motiv pentru care
acesta trebuie mai întâi să dezinfectaţi mâinile).
Dezinfectarea mâinilor este un gest comun, dar adesea sunt făcute greșelile. Acestea au o contribuţie , dificil
de determinat (dar nu neglijabilă), în infecțiile nosocomiale, sau în boli asociate (boli profesionale) în rândul
lucrătorilor din domeniul sănătății.
Angajatorul trebuie să se asigure că sunt îndeplinite condițiile, în special pentru dezinfectarea mâinilor. Acest
lucru poate fi realizat prin participarea la campanii de sensibilizare, de măsuri pentru a controla utilizarea de
dezinfectante sau urmărirea desfăşurării activităților care necesită dezinfectare
6
În timpul spălării mâinilor evită folosirea unei perii deoarece poate provoca leziuni cutanate
Regula de aur
Când mâinile sunt vizibil murdare, se începe prin spălarea acestora.
Atunci când se suspectează sau știe cu certitudine că mâinile sunt contaminate,
trebuie să acorde prioritate dezinfectării mâinii. Acest mod este mult mai eficient pentru a distruge microbii,
spălarea repetată putând dăuna pielii.
Trebuie asigurat pentru lucrători posturi accesibile pentru spălarea mâinilor, dotate cu apă curentă rece și
caldă, dozatoare de dezinfectanți, săpun, produse adecvate de protecție și de îngrijire a pielii şi prosoape de
unică folosință.
Toalete separate care nu sunt accesibile pacienților, ar trebui să fie puse la dispoziţia lucrătorilor
Suprafețele (pardoseli, blaturi, instrumente suprafețe) trebuie să fie ușor de curățat și rezistente la produse de
curăţare şi dezinfectanţi.
În zonele de lucru cu un risc crescut de infecţie, chiuvetele trebuie să fie echipate cu robinete care
funcţionează fără contact
Din cele prezentate mai sus se pot exemplifica o parte din măsurile tehnice ce se pot adopta :
- realizarea de SAS-uri
- asigurarea de spaţii igienico-sanitare separate pentru lucrători şi pacienţi
- asigurarea de pardoseli, mobilier, pereţi cu suprafeţe uşor de curăţat şi dezinfectat
- asigurarea de baterii cu senzor pentru lavoare
- asigurarea de recipiente deşeuri infecţioase
- asigurarea de shoe-dispensere (aparat care asigură încălţarea automată cu huse de unică
folosinţă)
- asigurarea de lămpi bactericide
Angajatorul va atribui sarcini numai persoanelor instruite în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Sunt considerate calificate și competente persoanele care, din cauza formării şi experienţei lor sunt capabili de
a discerne pericolul de infecție și să ia măsuri
pentru a se proteja, cum ar fi medici, asistente medicale, asistenți medicali,
moașe, specialiști în igiena spital, asistenți medicali, asistente şi medici stomatologi, personalul de îngrijire de
urgenţă.
Angajatorul nu trebuie să repartizeze la locurile de muncă cu risc de infectare tinerii, femeile gravide sau care
alăptează decât dacă măsurile de precauţie au fost luate astfel încât acestea nu sunt expuse la risc pentru
sănătatea lor.
Angajatorul trebuie să elaboreze în scris pentru fiecare loc de muncă şi în funcţie de riscurile existente
instrucţiuni (plan de igienă) privind dezinfectarea, curățarea, sterilizarea şi să monitorizeze locurile de muncă
unde există riscul de contaminare cu agenți biologici,
La locurile de muncă unde există riscul de contaminare cu agenți biologici personalul nu are voie să consume
sau să depoziteze produse alimentare, băuturi și tutun. Angajatorul trebuie să pună la dispoziţia lucrătorilor
camerele de odihnă.
7
În cazul activităţilor care necesită dezinfectarea mâinilor, personalul
trebuie să fie informat că nu ar trebui să poarte inele, ceasuri sau bratari.
După contactul cu pacienții sau materiale infecțioase sau potențial contaminate lucrătorii ar trebui să se spele
sau să dezinfecteze mâinile, ţinând cont de evaluarea riscurilor specifice.
Prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat sa fie purtat sau ţinut de lucrător
pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa îi pună în pericol securitatea şi
sănătatea la locul de munca, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.
O protecţie adecvată a feţei în timpul unei intervenţii chirurgicale este absolut indispensabilă
deoarece comportă riscuri de proiectare a fluidelor.
Viziera poate preveni contaminarea ochilor.
8
ortopedice (tăiere os);
• examene endoscopice;
• înțepături de diagnostic și terapeutic;
• intubare, detubare, îngrijirea și schimbări în canulă traheală;
• instalare, îngrijirea și îndepărtarea de sonde temporare sau pe termen lung;
•tratamentul dentar (îndepărtarea plăcii dentare prin ultrasunete, de exemplu);
• manipularea de pacienţi cu tuse sau saliva;
• curățarea manuală sau cu ultrasunete a instrumentelor contaminate;
Dispozitivele de protecție pentru ochi si fata adecvate sunt:
• ochelari de protecție cu scuturi laterale de protecție, eventual echipate cu ochelari corectori;
• cele peste ochelari;
• ochelari de protecție - ochelari de protecție laterală de unică folosință;
• mască cu vizieră și protecție a feței și gurii (pentru a utilizare unică).
Lucrătorii trebuie să utilizeze echipamentul individual de protecție pus la dispoziția lor.
În ceea ce priveşte mănuşile de protecţie nesterile, este recomandabil să se pună la dispoziţie cel puţin trei
tipuri diferite de mănuşi:
• pentru activităţi non-clinice, cum ar fi în bucătării, serviciul tehnic
sau de curăţenie (în cazul în care nu se manipulează materiale infectioase) se pot folosi mănuşi din policlorură
de vinil (PVC) sau polietilenă(PE) ;mănuşile medicale (testate conform EN 455) nu sunt necesare
• pentru activităţi simple, care nu necesită sensibilitate tactila şi aderenţă mare, se poate opta pentru mănuşi
făcute din materiale sintetice cum ar fi PVC sau PE;
• pentru activităţile care implică stres mecanic ridicat sau extins/ uzura,este recomandabil să se asigure de
preferinţă mănuşi de latex.
Pentru sarcini care necesită un grad ridicat de sensibilitate la atingere si aderenta mănuşile de latex sunt de
obicei inevitabile.
Este recomandabil ca toate posturile de lucru să fie aprovizionate suficient cu mănuşi deoarece distanta este
adesea un obstacol pentru utilizarea lor.
Punerea la dispoziţie a mănuşilor de protecţie în cantitate suficientă pentru utilizator, înseamnă că acesta
renunţă la atitudinea permisivă faţă de purtarea de mănuşi. În viitor, ar trebui ca angajaţii să conştientizeze
importanţa utilizării mănuşilor.
Este de datoria angajatorului să întocmească instrucţiuni pentru a atrage atenţia asupra importanţei purtării
mănuşilor,.
Când lucrătorii raportează reacţii alergice sau intoleranţă la contactul cu mănuşi medicale, ar trebui să fie
consultat medicul de medicina muncii pentru a stabili ce alt produs poate fi pus la dispoziţie pentru ei. După
consultarea diferitelor servicii (medici, reprezentanţi lucrători, lucrător desemnat) se poate, in general alege un
sortiment de mănuşi care să satisfacă toate exigenţele.
Alergii sau intoleranţe asociate cu purtarea de mănuşi medicale trebuie să fie luate în serios iar lucrătorii care
raportează acest lucru trebuie să fie supuşi unui examen medical (eventual dermatologic).
9
Echipamentul individual de protecție trebuie să fie selecționat luând în considerare riscurile și activitatea (ordin
de protecție).
Tabelele de mai jos furnizează informații cu privire la utilizarea de mănuși și îmbrăcăminte de protecție.
11
Curăţare, dezinfecţie si sterilizare
La curăţarea instrumentelor trebuie să se ia măsuri suplimentare de precauţie. Măsurile specifice de
prevenire sunt esenţiale în timpul curăţării şi sterilizării instrumentelor care au fost in contact cu pacienţii cu
boala Creutzfeldt-Jacob (CJD) sau din variante a bolii Boala Creutzfeldt-Jakob (vCJD), pacienţii cu
encefalopatie spongiformă comparabile sau cazuri suspecte.
Riscul de infecţie este mai mare în timpul pregătirii instrumentelor pentru curăţare, deoarece la acel moment,
instrumentele sunt încă contaminate cu sânge, fluide sau ţesuturi şi riscul de accidentare este ridicat.
Dezinfectarea
conduce la o reducere a germenilor, riscul este mult mai mic, după dezinfectare.
Riscul real de accidentare există, de asemenea, în timpul curăţării manuale. Mai mult, trebuie să luăm în
considerare riscul prezentat de substanţele chimice periculoase şi alergene.
Când instrumentele, dispozitivele, echipamentele, sau alte obiecte infecţioase sau potenţial infectioase sunt
sterilizate central, zona de la intrare (nu curat / contaminate) şi zona de evacuare (curat / steril) trebuie să fie
strict separate una de cealaltă. Zona de intrare trebuie să fie dimensionată astfel încât obiectele care urmează
să fie sterilizate să poată fi stocate momentan. Înainte de a părăsi zona contaminată trebuie dezbrăcate
hainele de protecţie şi realizată dezinfectarea mâinilor. Când curăţarea şi sterilizarea instrumentelor este
centralizată, este necesar să se ia în considerare la evaluarea riscurilor, toţi agenţii patogeni de obicei întâlniţi.
Înaintea tuturor activităţilor legate de un risc de infecţie trebuie să purtaţi echipament individual de
protecţie.
12
În timpul curăţării manuale a instrumentelor, pentru a evita orice contact al pielii şi membranelor mucoase cu
agenţi patogeni, purtaţi mănuşi de protecţie
lungi, o mască medicală care să acopere gura şi nasul, echipament de protecţie a ochilor, un şorţ de etanşare
Trebuie respectate precauţii speciale atunci când trebuie curăţate manual instrumente ascuţite, obiecte
ascuţite, pentru a evita rănirea. Trebuie luate următoarele măsuri în sala de operaţie sau tratament:
- toate elementele de unică folosinţă (instrumente, tampoane şi foi) trebuie să fie eliminate în coşul de sârmă
sau container cu cleşte sau un instrument similar;
- lamele de bisturiu, ace şi canule ar trebui să fie eliminate cu un cleşte sau un instrument similar.
Instrumentele sau bucăţile ascuţite trebuie să fie depozitate separat
Vaccinări
Vaccinările sunt o verigă importantă în lanţul de prevenire.
O listă orientativă de boli care pot fi prevenite prin vaccinare este prezentată
mai jos.
Directivele 2000/54/CE şi 2010/32/UE conţin cerinţe cu privire la vaccinări. Vaccinarea nu este obligatorie.
Articolul 24 alineatul 4 din HG nr. 1092/2006, privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de
expunerea la agenţii biologici
(4) Dacă este cazul, angajatorii trebuie sa pună la dispoziţia lucrătorilor vaccinuri eficace, dacă aceştia nu sunt
încă imunizaţi împotriva agentului biologic la care ei sunt sau pot fi expuşi. Atunci când angajatorii pun la
dispoziţia lucrătorilor vaccinuri, ei trebuie sa ţină seama de Codul de conduita recomandat pentru vaccinare,
prevăzut în anexa nr. 7 Anexa VII, punctul 3. Vaccinarea nu trebuie sa implice costuri financiare pentru
lucrători.
HG nr. 243/2013, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru prevenirea rănirilor
provocate de obiecte ascuţite în activităţile din sectorul spitalicesc şi cel al asistenţei medicale care transpune
13
Directiva 2010/32/UE CE de punere în aplicare a Acordului Cadru privind prevenirea rănilor provocate de
obiecte ascuţite în sectorul spitalicesc şi cel al asistenţei medicale , încheiat între HOSPEEM şi EPSU
ART. 9
(2) Angajatorul trebuie să asigure informarea lucrătorilor expuşi unui risc de accidentare la locul de muncă
datorat obiectelor ascuţite, cu privire la:
d) avantajele şi dezavantajele vaccinării şi a lipsei vaccinării în ceea ce priveşte bolile transmise prin sânge.
Boli care pot fi prevenite prin vaccinare
Contactul cu sângeleVirusurile sunt transmise parenteral (prin sânge). Ei trec în sângele lucrătorilor, prin
contactul cu fluidele corporale (sânge şi produse din sânge în special) ale purtătorilor de virus şi transmise
lucrătorului prin mucoase sau leziuni ale pielii.
Există riscul de transmitere la locul de muncă:
• În cazul rănirii de canule, bisturie sau obiecte similare contaminate;
• ocazional, neobservat, fără rănirea prin leziuni ale pielii
14
sectoarelor de mai sus;
în laboratoarele dentare
Sânge este lichidul cu cel mai mare risc de infecţie pentru angajaţii din serviciile de sănătate.
1
2 Un risc ridicat de rănire prin punerea unei perfuzii
15
Dacă se manipulează tot timpul fluide corporale sau excreţii care sunt infecţioase trebui să se aplice
întotdeauna măsuri de protecţie foarte riguroase pentru a asigura protecţia optimă a pacienţilor şi lucrătorilor.
Măsurile tehnice luate ca urmare a evaluării riscurilor şi rănilor cauzate de ace: utilizarea de produse sigure
Pentru a preveni riscul de rănire a personalului care lucrează cu obiecte ascuţite ( aşa cum sunt definite în
sensul HG nr. 243/2006) aceste trebuie înlocuite (în măsura în care este posibil tehnic) cu instrumente de
lucru sigure şi adecvate,( obiecte ascuţite mai sigure) care nu sunt periculoase sau care reduc la minimum
riscul de rănire accidentală prin tăiere, înţepare rănire şi / sau infectare
Instrumentele de lucru sigure trebuie utilizate în activităţi şi sectoare care prezintă un risc de infecţie sau de
accidentare mai mare:
• tratament si îngrijire a pacienţilor cu infecţie cu transmisie prin sânge;
• tratamentul pacienţilor cu risc pentru alţii;
• activităţi în serviciile de urgenţă şi de îngrijire de urgenţă;
• activităţi în spitale din penitenciare.
În principiu, se utilizează instrumente sigure în toate activităţile unde fluidele corporale sunt susceptibile de a
provoca infecţii.
Unele dintre aceste activităţi:
• teste de sânge;
• orice înţepături destinate prelevării de fluide corporale.
Angajatorul trebuie să se asigure că lucrătorii sunt capabili de a utiliza instrumentele sigure de lucru în mod
corespunzător. Putem realiza acest lucru prin furnizarea informaţiilor despre echipamentele de lucru şi
explicaţii cu privire la modul de utilizare a acestora.
Trebuie să se controleze eficienţa măsurilor luate.
Instrumente de lucru sigure, proiectate pentru a preveni rănirea sau tăierea sau înţeparea , nu trebuie să
prezinte nici un risc pentru pacienţi.
17
.
18
Sistemul de siguranţă pentru seringi preumplute
19
SET PERFOZOR CU DISPOZITIV DE
SIGURANŢĂ
Cum aceste obiecte pot fi contaminate cu sânge care prezintă un grad ridicat de infecţie pentru lucrători este
esenţial ca seringile, acele, etc. să fie evacuate imediat în locurile prevăzute cu containere imperforabile şi
incasabile
Este recomandabil ca lucrătorii să aibă tot timpul un container de acest tip pentru orice procedură invazivă ,
oricât de minimă ar fi sau recipientele să fie instalate permanent în fiecare loc de muncă în care se foloseşte
frecvent acest tip de instrumente şi obiecte.
20
• mecanismul de siguranţă nu poate fi dezactivat de deşeuri ;
• ele sunt identificate în mod clar ca recipiente pentru transportat deşeuri prin culoare, forma şi etichetare.
În cazul vaccinării trebuie luată în considerare capacitate de a dezvolta suficienţi anticorpi după vaccinare.
Aproximativ 5% din beneficiarii vaccinului dezvolta sau nu suficienţi anticorpi după prima vaccinare.
Revaccinare intramusculară (muşchiul deltoid), simultan pe ambele braţe, o doză dublă opţional, pot obţine
rezultatul dorit.
HG nr. 243 din 8 mai 2013, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
prevenirea rănirilor provocate de obiecte ascuţite în activităţile din sectorul spitalicesc şi cel al
asistenţei medicale
Prevederile acestei hotărâri se aplică în sectorul spitalicesc şi cel al asistenţei medicale, atât public, cât şi
privat, tuturor lucrătorilor implicaţi în serviciile şi activităţile legate în mod direct de serviciile din sectorul
spitalicesc şi al asistenţei medicale şi tuturor celor care se află sub autoritatea managerială şi supravegherea
angajatorilor.
Cerinţele prevăzute de această hotărâre se aplică angajatorilor aflaţi în una dintre următoarele situaţii:
a) desfăşoară ca obiect de activitate gestionarea, organizarea şi furnizarea asistenţei medicale;
b) furnizează servicii, în baza unui contract, unui angajator prevăzută la lit. a), în condiţiile alin. (3);
c) au lucrători care lucrează sau sunt sub supravegherea ori îndrumarea lor, expuşi unui risc de rănire
datorat obiectelor ascuţite, în timpul lucrului la locul de muncă al unui angajator prevăzută la lit. a), în raport cu
acea activitate, în condiţiile alin. (1).
(3) Cerinţele impuse de HG 243/2013 unui angajator prevăzute mai sus la lit. b) şi c) se aplică numai în
măsura în care acesta controlează sau răspunde de unul dintre următoarele aspecte, la locul de muncă al unui
angajator prevăzută la lit. a):
a) activităţi care sunt susceptibile de a expune lucrătorii care lucrează sau sunt sub supravegherea ori
îndrumarea sa unui risc de rănire cu obiecte ascuţite la locul de muncă;
b) o persoană care utilizează, supraveghează sau gestionează utilizarea obiectelor ascuţite;
c) modul în care sunt utilizate obiectele ascuţite.
În cazul în care rezultatele evaluării riscurilor evidenţiază riscul rănirii cu un obiect ascuţit şi/sau riscul infectării,
expunerea trebuie eliminată prin adoptarea următoarelor măsuri preventive specifice, cu respectarea ierarhiei
principiilor de prevenire prevăzute prin Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare:
a) reducerea pe cât posibil a utilizării obiectelor ascuţite la locul de muncă;
22
b) utilizarea la locul de muncă a obiectelor ascuţite mai sigure;
c) interzicerea practicii repoziţionării tecii acelor de unică folosinţă.
(2) Pentru depozitarea, în vederea eliminării în condiţii de siguranţă, a obiectelor ascuţite de unică folosinţă,
angajatorul trebuie să asigure, în apropierea zonelor unde sunt utilizate la locul de muncă obiectele ascuţite,
următoarele:
a) instrucţiuni scrise pentru lucrători;
b) dispozitive de eliminare şi containere sigure, marcate corespunzător.
Angajatorul trebuie să asigure informarea lucrătorilor expuşi unui risc de accidentare la locul de muncă datorat
obiectelor ascuţite, cu privire la:
a) riscul de rănire datorat obiectelor ascuţite;
b) cerinţele legale referitoare la securitatea şi sănătatea lucrătorilor în muncă în ceea ce priveşte riscurile,
măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie datorate obiectelor ascuţite, inclusiv obligaţiile angajatorilor şi
lucrătorilor cu privire la acestea;
c) bune practici în prevenirea rănirilor cauzate de obiectele ascuţite;
d) avantajele şi dezavantajele vaccinării şi a lipsei vaccinării în ceea ce priveşte bolile transmise prin sânge;
e) implicarea şi atribuţiile angajatorului faţă de lucrătorul rănit la locul de muncă cu un obiect ascuţit.
Angajatorul trebuie să asigure instruirea privind procedurile asociate rănilor provocate de obiecte ascuţite,
inclusiv cu privire la:
a) utilizarea în condiţii de siguranţă şi eliminarea după utilizare a obiectelor ascuţite;
b) tehnicile de utilizare a obiectelor ascuţite mai sigure;
c) măsurile care trebuie adoptate în caz de rănire;
d) procedura de raportare, supraveghere şi control al accidentelor şi importanţa acesteia.
Oricare lucrător al unui angajator din sectorul sănătate şi asistenţă medicală sau, după caz, oricare altă
persoană care lucrează sub supravegherea şi îndrumarea respectivului angajator trebuie:
a) să raporteze orice accident, definit la art. 4 alin. (1) lit. i) din HG nr. 243/2013, cu risc de infecţie
postexpunere la sânge şi produse biologice, în condiţiile prevăzute în anexa V la Normele de supraveghere,
prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare, aprobate Ordinul ministrului sănătăţii publice
nr. 916/2006, angajatorului sau oricărui alt lucrător al acestuia cu atribuţii privind sănătatea şi securitatea în
muncă, în care el a suferit o rănire din cauza unui obiect ascuţit; şi
b) să furnizeze informaţii suficiente, la cererea angajatorului, cu privire la circumstanţele accidentului, pentru
a permite acestuia să se conformeze obligaţiilor sale .
Testele de sânge
În cazul în care analiza riscului nu poate exclude riscul de infecţie, ar trebui să se efectueze următoarele teste
serologice: anti-HBs, anti-HBc, anti-HCV şi anti-HIV. Trebuie efectuate aceste teste
imediat şi repetat după şase şi douăsprezece săptămâni şi după şase luni de la prima examinare. Atunci
când pacientul sursă este cunoscut şi este suspectat de infecţie, este posibil să se obţină mai multe detalii prin
efectuarea unui test de screening HBs, HBc, VHC şi HIV.
Când vine vorba de expunerea lucrătorilor, măsurile tehnice de protecţie au prioritate în raport cu măsurile de
protecţie organizatorice,
iar acestea, la rândul lor, au prioritate în raport cu măsuri de protecţie personală.
Pentru a evita contactul cu pielea şi sistemul respirator, trebuie să folosim toate
măsurile tehnice şi organizatorice disponibile
23
Tehnicile de prevenire, cum ar fi utilizarea de dispozitive de curăţare,
dezinfectare sau maşini de sterilizare, utilizarea de dispozitive
ventilaţie şi extractoare locale sau folosirea sistemelor de transfer
zero emisii în fabricarea de citostatice trebuie să conducă la evitarea contactului cu materiale periculoase sau
să le limiteze la un nivel scăzut.
Inspector sef,
Ing. Gavrila George
24