MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE SI PERSOANELOR VARSTNICE

INSPECŢIA MUNCII
INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ ILFOV
Calea Giuleşti nr 6-8, sector 6, cod poştal 060274, Bucureşti
Tel. 021.316.25.60, 021.316.25.61, 021.317.10.70, 021.313.44.57 Fax : 021.316.25.62 ;
www.itmilfov.ro
Operator de date cu caracter personal, înregistrat la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sub nr. 17881

SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ÎN SECTORUL SANITAR

Lucrătorii din domeniul sănătății sunt expuşi unui risc crescut de infecții cauzate de agenţi patogeni . Acest
risc apare de obicei brusc sau este imperceptibil, şi acest fapt face evaluarea riscurilor deosebit de dificilă.

Pentru a se realiza o protecţie eficientă împotriva acestor riscuri profesioniştii în domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă trebuie să evalueze cu atenţie riscurile care apar la locurile de muncă.
Evaluarea trebuie să ia în considerare:
 virulența naturală a agentului patogen;
 capacitatea sa de a supraviețui în mediul ambiant;
 gravitatea bolii;
 doza sau nivelul de expunere necesare pentru a provoca boli sau infecţii
 moduri de transmitere;
 situația epidemiologică

În conformitate cu articolul 2 din Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind

protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici la locul de muncă precum şi cu
art. 5 din HG nr. 1092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi
biologici agenţii biologici sunt clasificaţi în patru grupe de risc în funcţie de importanţa riscului de infecţie pe
care îl prezintă:

a) grupa 1 - agenţi biologici care nu sunt susceptibili sa provoace o boala la om;

b) grupa 2 - agenţi biologici care pot provoca o boala omului şi constituie un pericol pentru lucrători;
propagarea lor în colectivitate este improbabila; exista, în general, o profilaxie sau un tratament eficace;
c) grupa 3 - agenţi biologici care pot provoca îmbolnăviri grave la om şi constituie un pericol serios pentru
lucrători; ei pot prezenta un risc de propagare în colectivitate, dar exista în general o profilaxie sau un
tratament eficace;
d) grupa 4 - agenţi biologici care pot provoca boli grave omului şi constituie un pericol serios pentru lucrători;
ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare în colectivitate şi nu exista în general o profilaxie sau un
tratament eficace.

Pentru fiecare grup de risc, trebuie realizate pachete de măsuri de prevenire, care permit să se
răspundă într-un mod general, la situația de risc.
Cu toate acestea este dificilă oferirea unui răspuns sau a unei soluţii permanente adaptat uni risc ştiut fiind
faptul că în acest domeniul riscurile se pot schimba rapid.
Este necesar să se evalueze riscul potențial asociat cu fiecare agent patogen care poate intra în joc,
pentru a atribui un grup de risc și obține un nivel de protecție.
Ca urmare atunci când apar simultan agenţi patogeni din diferite grupuri de risc, se aplica măsuri
preventive planificate pentru grupul cu cel mai mare risc. Această abordare este eficientă, cu siguranță, dar
este complexă şi consumatoare de timp.
În plus, stabilirea de măsuri preventive pentru lucrători rămâne abstractă.

Pentru a face o evaluare serioasă a riscurilor datorate agenţilor biologici în sectorul sănătate este util
să se ia în considerare fiecare agent patogen dar grupaţi pe anumite criterii.

1
 Se poate, de exemplu, evalua nivelul de risc în funcţie de calea de transmitere. În sectorul sănătății, trei
căi de transmitere sunt relevante:
1) infecțiile transmise prin sânge;
2) infecțiile transmise pe cale aeriană ;
3) infecții transmise prin contact.
Există, de asemenea, o modalitate de transmitere fecal-orală, dar riscul existent şi măsurile preventive sunt
aceleaşi ca cele pentru infecţiile transmise prin contact.
Ca urmare se vor identifica şi evalua riscurile pentru fiecare dintre aceste căi de transmitere şi vom
stabili măsuri de protecţie corespunzătoare.
În unele cazuri, trebuie să acorde o atenţie deosebită aspectelor sau întrebărilor specifice, care apar în
legătură cu anumiţi agenți patogeni sau a unor
activități din sectorul sănătate şi asistenţă socială.

Expunerea profesională la diverşi agenţi patogeni transmişi prin sânge se poate realiza prin:
- inoculări percutane (înţepare, tăiere);
- contaminarea tegumentelor;
- contaminarea mucoaselor.

în timpul:
- efectuării unor manopere medicale invazive cu ace sau instrumente
ascuţite;
- manipulării unor produse biologice contaminate;
- manipulării instrumentarului şi a materialelor sanitare contaminate cu produse biologice (material moale
medical, lenjerie, echipamente etc.)

prin intermediul:
- instrumentelor medico-chirurgicale;
- materialelor sanitare;
- suprafeţelor şi altor dotări utilizate în activitatea medicală;
- manipulării reziduurilor contaminate rezultate din activitatea
medicală.

În sălile de operaţie există un risc crescut de

infecţie prin sânge

Evaluarea generală a riscurilor profesionale datorate expunerii la agenţi biologici.

Pasul 1 - Identificarea pericolelor și persoanelor expuse

1
2
2 Informaţii cu privire la riscurile legate de agenții biologici pot fi găsite în manuale de medicina muncii.
.Angajatorul trebuie să profite de experienţa
un medic specializat în medicina muncii și să realizeze analiza împreună cu el.
Zone (locuri de muncă) în special expuse la risc sunt (listă neexhaustivă):
• săli de operație;
• unitățile de terapie intensivă;
• secţii de primiri urgenţe şi serviciile de asistență medicală de urgență;
• servicii de dializa;
• laboratoare;
• servicii de geriatrie, atunci când se manipulează sânge și produsele sanguine, se utilizează instrumente care
sunt susceptibile de a provoca rănire sau în caz de contact cu pacienţii agresivi;
• patologie, anatomie și medicină legală (cu excepția laboratoarelor);
• bănci de sânge şi plasmă.
Activitățile care implică un anumit risc particular de infectare sunt:
• examen clinic al pacienților;
• prelevarea de lichide corporale sau alte materiale pentru analiză de exemplu prelevări;
• proceduri chirurgicale;
• ingrijirea plăgilor;
• îngrijirea pacienţilor incapabili să se îngrijească singuri;
• contactul cu persoane sau animale cu risc pentru ei înșiși sau alții;

Există, de asemenea, şi alte riscuri de infectare:

• atunci când se efectuează curățarea, dezinfecția, repararea, întreţinerea, transportul şi eliminarea deşeurilor
în/din zonele contaminate sau când dispozitivele şi aparatura sunt contaminate;
• în cazul tratării materialelor suspecte de infecţii sau infecţioase în secţiile de spălătorii (parte nesterile);
• când se manipulează aparate de curăţenie sau dezinfecţie;
• la manipularea obiectelor ascuţite

În această etapa se iau considerare sarcinile efectuate de către lucrători. Documentele furnizează
informaţii cu privire la substanţele folosite, descrierea locurilor de muncă, echipamentelor etc.
Tot acum se face o prima idee cu privire la potenţialele riscuri şi pericole asociate cu activitatea. Echipa
de evaluare trebuie să inspecteze locurile de muncă şi să consulte lucrătorii în special cu ce consideră aceştia
că ar trebui îmbunătăţit pentru a asigura un loc de muncă mai sigur şi sănătos.
Pentru a obține o idee generală a potențialelor riscuri și pericole se pot utiliza liste de control,
recomandări ale diferitelor organizaţii sau ale consilierilor de prevenire ai asiguratorului.
Cu toate acestea, utilizarea unei liste de control sau a screening-ul ar trebui să reprezinte doar o parte a
analizei privind pericolele şi riscurile existente la locul de muncă. Ar fi bine să nu se utilizeze o singură sursă
de informare, ci întotdeauna metode combinate.

Pasul 2 - Evaluarea riscurilor şi clasificarea măsurilor în ordinea priorităţilor

Evaluarea riscului specific în caz de pericole biologice

Această evaluare se bazează pe cunoştinţe în domeniu, adică, evaluarea riscurilor pentru agenţii
patogeni în mod normal întâlniţi în mediul spitalicesc..
În plus, studiile epidemiologice pot furniza informații cu privire la incidenta infecţiei, informații utile pentru
evaluarea riscurilor.
La evaluarea riscurilor ar trebui să fie luate în considerare următoarele întrebări:
• Ce agenţi patogeni se întâlnesc în mod normal (situaţia epidemiologică)?
• Cu ce agenţi patogeni se intră în contact (grupul de risc)?
• Care sunt căile de transmitere?
• Se lucrează sub presiune/ stres ?

Nu toate riscurile identificate au aceeaşi relevanţă. Se recomandă stabilirea priorităţilor, începând cu pericolele
cele mai semnificative .
3
Se evaluează riscurile la care sunt necesare măsuri restrictive, cu riscuri minime
• Identificarea de măsuri practice pentru a minimiza riscul;
• Stabilirea de măsuri de sănătate și siguranță.

Cum evaluăm riscul?

Luăm în considerare pentru fiecare activitate riscul individual, care este legat de acesta și determinăm dacă e
cazul să fie luate măsuri.
Aceste riscuri se pot împărți în trei categorii:
a) semnificative
b) acceptabile pentru o perioadă scurtă
c) inacceptabile
Clasificarea lor depinde de probabilitatea și gravitatea accidentelor sau potențiale probleme de sănătate
cauzate de acest risc. Dacă riscul nu este acceptabil, este necesară implementarea măsurilor imediat. Pe de
altă parte, atunci când riscul este acceptabil pentru o perioadă scurtă de timp, putem stabili măsuri ulterior..

Pasul 3 - Stabilirea măsurilor preventive – TOP

După identificarea factorilor de risc şi definirea priorităților, următorul pas este de a stabili măsurile adecvate
pentru a elimina sau reduce aceste riscuri.
Măsurile de prevenire trebuie prioritizate. În conformitate cu această ierarhie, căutăm mai degrabă să evităm
riscul înainte de a înlocui, de exemplu, substanțele periculoase cu substanțe mai puțin periculoase.
In plus, prin implementarea măsurilor preventive, vom adopta următoarea ordine de prioritate: luăm în
considerare soluțiile tehnice și organizatorice, și doar în ultimă instanţă măsurile de protecţie individuală /
comportamentale.

Precauții generale - măsuri de igienă standard,

Trebuie luate măsuri de precauție generale atunci când se intră în contact cu orice pacient, pentru a
preveni transmiterea agenților patogeni la alți pacienți și personalului si pentru a reduce riscul de infecție
nosocomială (adică, contractat într-un spital).
Aceasta include dezinfecţia mâinilor și, în anumite condiții, utilizarea de măsuri preventive:
- mănuşi;
- îmbrăcăminte de protecție;
- măşti de protecţie respiratorie.

O măsură importantă de igienă standard este dezinfectarea suprafețelor și a obiectelor contaminate vizibil,
precum și întreținerea periodică a echipamentului medical.

4
 Exemplu de măsură tehnică – utilizarea de echipamente
sigure

Măsurile tehnice trebuie să conducă la reducerea riscurilor existente prin utilizarea dispozitivelor şi
echipamentelor tehnice sau prin reamenajarea locului de muncă.
Măsuri organizatorice – o bună planificare a activităţii şi întocmirea de proceduri şi instrucţiuni pe diferite faze
de lucru ce pot elimina sau reduce riscurile.
Măsuri individuale/comportamentale – instrucţiuni individuale şi sesiunile de formare repetate sunt necesare
pentru obţinerea de efecte durabile pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.
Se va avea in vedere posibilitatea adoptării măsurilor tehnice, organizatorice şi individuale care prin efectul lor
conjugat conduc la reducerea riscurilor.
Măsuri tehnice
Măsurile preventive descrise mai jos fac parte din măsurile de precauție generale în domeniul sănătăţii si de
îngrijirea pacientului. Dar ele sunt la fel de relevante în ceea ce privește siguranța și sănătatea la locul de
muncă și ar trebui să fie menționate .
Pentru preveni un posibil risc, angajatorul trebuie să se asigure că au fost luate măsurile tehnice și
igienice posibile. În unele cazuri, este de asemenea recomandabil să se utilizeze măsuri de protecţie
individuală.
Măsurile prescrise sunt adoptate în funcție de situația din unitatea respectivă și dacă este necesar,
adaptate sau completate în funcţie de substanţele utilizate sau posturile de lucru..
Măsuri de igiena a mâinilor
Dezinfectarea mâinilor

În caz de contaminare microbiană a mâinilor confirmată sau posibilă, dezinfectarea este esențială. În cazul în
care contaminarea este probabilă sau posibilă, trebuie să utilizați un produs de încredere, cu un efect
bactericid, antiviral si fungicid.
Dezinfectarea mâinile trebuie să se facă astfel încât să se elimine în mare parte flora de contaminare.
Produsul alcoolic este frecat pe mâinile uscate, concentrându-se în special
palmelor, articulaţiilor, zonelor interdigitale, de la vârful degetelor, la unghii și degetul mare, și asigurându-se că
acestea rămân umede pe durata întregii acţiuni

5
 Dezinfectarea mâinilor este prioritară spălării. Doar
când mâinile sunt vizibil murdare trebuie spălate înaintea dezinfectării.

1 Este necesară dezinfectarea mâinilor:

• înainte de a intra în partea sterilă a camerei filtru (SAS) din chirurgie şi în alte zone aseptice;
• înainte de orice măsură invazivă, chiar și atunci când purtați mănuși, sterile sau nesterile
(introducerea se sonde urinare, cateter ,înainte de angiografie, bronhoscopie, endoscopii, injecţii,
înțepături, etc.).
• înainte de orice contact cu bolnavii deosebit de sensibili la infecții (leucemie, pacienţii cu traume,
pacienții iradiați sau alţi pacienţi in stare critica, victime arse);
• înainte de orice activitate care implică un risc de contaminare (pregătire de perfuzie, producția de
perfuzii mixte etc.).
• înainte și după contactul cu plăgi;
• înainte și după contactul cu materiale potenţial infecţioase sau infecţioase (sânge, secreţii, fecale)
sau cu zone infectate ale corpului.;
• după contactul cu material efectiv sau potențial infecțioase (sânge,
secrețiile sau fecale) sau zonele infectate ale corpului;
• după contactul cu obiecte lichide sau suprafeţe potenţial contaminate (dispozitive de colectare a
urinei, echipamente de aspirație, măşti respiratorii, drenaje, deşeuri etc.)
• după contactul cu pacienţii care pot cauza infecţii sau care sunt infectaţi cu agenţi patogeni de
importanță deosebită în domeniul igienei spitaliceşti (Staphylococcus aureus de exemplu)
• după îndepărtarea mănuși atunci când ați fost în contact cu agenții
patogeni confirmaţi.

În următoarele situații, optaţi pentru "dezinfectarea mâinilor " sau "spălarea mâinilor" în funcţie de de risc:
• înainte de a pregăti mâncarea sau de a o distribui ;
• Înainte și după ingrijiri furnizate pacientilor, atunci când indicațiile
de mai sus pentru dezinfectarea mâinilor nu se aplică;
• după folosirea toaletei;
• după suflarea nasului (atunci când aveți o răceală, riscul de infecţie virala, este mare, motiv pentru care
acesta trebuie mai întâi să dezinfectaţi mâinile).

Dezinfectarea mâinilor este un gest comun, dar adesea sunt făcute greșelile. Acestea au o contribuţie , dificil
de determinat (dar nu neglijabilă), în infecțiile nosocomiale, sau în boli asociate (boli profesionale) în rândul
lucrătorilor din domeniul sănătății.
Angajatorul trebuie să se asigure că sunt îndeplinite condițiile, în special pentru dezinfectarea mâinilor. Acest
lucru poate fi realizat prin participarea la campanii de sensibilizare, de măsuri pentru a controla utilizarea de
dezinfectante sau urmărirea desfăşurării activităților care necesită dezinfectare

6
În timpul spălării mâinilor evită folosirea unei perii deoarece poate provoca leziuni cutanate
Regula de aur
Când mâinile sunt vizibil murdare, se începe prin spălarea acestora.
Atunci când se suspectează sau știe cu certitudine că mâinile sunt contaminate,
trebuie să acorde prioritate dezinfectării mâinii. Acest mod este mult mai eficient pentru a distruge microbii,
spălarea repetată putând dăuna pielii.
Trebuie asigurat pentru lucrători posturi accesibile pentru spălarea mâinilor, dotate cu apă curentă rece și
caldă, dozatoare de dezinfectanți, săpun, produse adecvate de protecție și de îngrijire a pielii şi prosoape de
unică folosință.
Toalete separate care nu sunt accesibile pacienților, ar trebui să fie puse la dispoziţia lucrătorilor
Suprafețele (pardoseli, blaturi, instrumente suprafețe) trebuie să fie ușor de curățat și rezistente la produse de
curăţare şi dezinfectanţi.
În zonele de lucru cu un risc crescut de infecţie, chiuvetele trebuie să fie echipate cu robinete care
funcţionează fără contact
Din cele prezentate mai sus se pot exemplifica o parte din măsurile tehnice ce se pot adopta :
- realizarea de SAS-uri
- asigurarea de spaţii igienico-sanitare separate pentru lucrători şi pacienţi
- asigurarea de pardoseli, mobilier, pereţi cu suprafeţe uşor de curăţat şi dezinfectat
- asigurarea de baterii cu senzor pentru lavoare
- asigurarea de recipiente deşeuri infecţioase
- asigurarea de shoe-dispensere (aparat care asigură încălţarea automată cu huse de unică
folosinţă)
- asigurarea de lămpi bactericide

Măsurile de protecție organizatorice

Angajatorul va atribui sarcini numai persoanelor instruite în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Sunt considerate calificate și competente persoanele care, din cauza formării şi experienţei lor sunt capabili de
a discerne pericolul de infecție și să ia măsuri
pentru a se proteja, cum ar fi medici, asistente medicale, asistenți medicali,
moașe, specialiști în igiena spital, asistenți medicali, asistente şi medici stomatologi, personalul de îngrijire de
urgenţă.

Angajatorul nu trebuie să repartizeze la locurile de muncă cu risc de infectare tinerii, femeile gravide sau care
alăptează decât dacă măsurile de precauţie au fost luate astfel încât acestea nu sunt expuse la risc pentru
sănătatea lor.
Angajatorul trebuie să elaboreze în scris pentru fiecare loc de muncă şi în funcţie de riscurile existente
instrucţiuni (plan de igienă) privind dezinfectarea, curățarea, sterilizarea şi să monitorizeze locurile de muncă
unde există riscul de contaminare cu agenți biologici,
La locurile de muncă unde există riscul de contaminare cu agenți biologici personalul nu are voie să consume
sau să depoziteze produse alimentare, băuturi și tutun. Angajatorul trebuie să pună la dispoziţia lucrătorilor
camerele de odihnă.
7
În cazul activităţilor care necesită dezinfectarea mâinilor, personalul
trebuie să fie informat că nu ar trebui să poarte inele, ceasuri sau bratari.
După contactul cu pacienții sau materiale infecțioase sau potențial contaminate lucrătorii ar trebui să se spele
sau să dezinfecteze mâinile, ţinând cont de evaluarea riscurilor specifice.

Echipamentul individual de protecție

Prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat sa fie purtat sau ţinut de lucrător
pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa îi pună în pericol securitatea şi
sănătatea la locul de munca, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.

Îmbrăcămintea de protecţie ar trebui să fie depozitată separat de hainele de stradă.

În acest scop, angajatorul trebuie să furnizeze spaţiu pentru schimbul hainelor (circuite).
Angajatorul trebuie să furnizeze îmbrăcăminte de protecţie şi echipamentele necesare pentru protecţia
personală, în special mănuşi impermeabile şi hipoalergenice, în cantitate suficientă.
Echipamentul individual de protecţie se distribuie gratuit de angajator, care asigura buna sa funcţionare şi o
stare de igiena satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii, reparării şi înlocuirilor necesare.
Reprezentanţii lucrătorilor trebuie să fie consultaţi înainte de luarea unei decizii cu privire la folosirea unui
echipament de protecţie (articolul 8 din Directiva 89/656/CEE) .
Lucrătorii trebuie să utilizeze echipamentul individual de protecţie pus la dispoziţia lor.
Nu este permisă intrarea în camerele de odihnă sau spaţiile de servirea mesei cu îmbrăcăminte de protecţie.

O protecţie adecvată a feţei în timpul unei intervenţii chirurgicale este absolut indispensabilă
deoarece comportă riscuri de proiectare a fluidelor.
Viziera poate preveni contaminarea ochilor.

Angajatorul este, obligat să asigure lucrătorilor echipament individual de protecţie astfel:

• mănuși puternice, rezistente la apă și hipoalergenice pentru curăţarea şi dezinfectarea instrumentelor de

curățat și dezinfectat instrumente, echipament și suprafețele uzate, aceste mănuși trebuie să fie rezistente la
dezinfectanţi;
• mănuși impermeabile și hipoalergenice lungi pentru a preveni contaminarea fluxurilor de lichid de curățare
înapoi în mănuși;
• șorțuri impermeabile atunci când este probabil ca hainele vor fi înmuiate;
• încălțăminte impermeabilă atunci când este probabil ca încălţămintea se poate uda.
Angajatorul trebuie să furnizeze echipament de protecție pentru ochi și față împotriva aerosolilor de substanţe
sau fluide infecţioase sau potenţial infecţioase în cazul în care măsurile tehnice nu oferă suficientă protecţie

Echipamentul de protecţie ar putea fi folosit în următoarele situații:

• chirurgie (chirurgie vasculară, de exemplu), procedurile

8
ortopedice (tăiere os);
• examene endoscopice;
• înțepături de diagnostic și terapeutic;
• intubare, detubare, îngrijirea și schimbări în canulă traheală;
• instalare, îngrijirea și îndepărtarea de sonde temporare sau pe termen lung;
•tratamentul dentar (îndepărtarea plăcii dentare prin ultrasunete, de exemplu);
• manipularea de pacienţi cu tuse sau saliva;
• curățarea manuală sau cu ultrasunete a instrumentelor contaminate;
Dispozitivele de protecție pentru ochi si fata adecvate sunt:
• ochelari de protecție cu scuturi laterale de protecție, eventual echipate cu ochelari corectori;
• cele peste ochelari;
• ochelari de protecție - ochelari de protecție laterală de unică folosință;
• mască cu vizieră și protecție a feței și gurii (pentru a utilizare unică).
Lucrătorii trebuie să utilizeze echipamentul individual de protecție pus la dispoziția lor.

Protecţia ochilor pentru dentişti.

În ceea ce priveşte mănuşile de protecţie nesterile, este recomandabil să se pună la dispoziţie cel puţin trei
tipuri diferite de mănuşi:
• pentru activităţi non-clinice, cum ar fi în bucătării, serviciul tehnic
sau de curăţenie (în cazul în care nu se manipulează materiale infectioase) se pot folosi mănuşi din policlorură
de vinil (PVC) sau polietilenă(PE) ;mănuşile medicale (testate conform EN 455) nu sunt necesare

• pentru activităţi simple, care nu necesită sensibilitate tactila şi aderenţă mare, se poate opta pentru mănuşi
făcute din materiale sintetice cum ar fi PVC sau PE;
• pentru activităţile care implică stres mecanic ridicat sau extins/ uzura,este recomandabil să se asigure de
preferinţă mănuşi de latex.
Pentru sarcini care necesită un grad ridicat de sensibilitate la atingere si aderenta mănuşile de latex sunt de
obicei inevitabile.
Este recomandabil ca toate posturile de lucru să fie aprovizionate suficient cu mănuşi deoarece distanta este
adesea un obstacol pentru utilizarea lor.
Punerea la dispoziţie a mănuşilor de protecţie în cantitate suficientă pentru utilizator, înseamnă că acesta
renunţă la atitudinea permisivă faţă de purtarea de mănuşi. În viitor, ar trebui ca angajaţii să conştientizeze
importanţa utilizării mănuşilor.
Este de datoria angajatorului să întocmească instrucţiuni pentru a atrage atenţia asupra importanţei purtării
mănuşilor,.
Când lucrătorii raportează reacţii alergice sau intoleranţă la contactul cu mănuşi medicale, ar trebui să fie
consultat medicul de medicina muncii pentru a stabili ce alt produs poate fi pus la dispoziţie pentru ei. După
consultarea diferitelor servicii (medici, reprezentanţi lucrători, lucrător desemnat) se poate, in general alege un
sortiment de mănuşi care să satisfacă toate exigenţele.
Alergii sau intoleranţe asociate cu purtarea de mănuşi medicale trebuie să fie luate în serios iar lucrătorii care
raportează acest lucru trebuie să fie supuşi unui examen medical (eventual dermatologic).
9
Echipamentul individual de protecție trebuie să fie selecționat luând în considerare riscurile și activitatea (ordin
de protecție).

Tabelele de mai jos furnizează informații cu privire la utilizarea de mănuși și îmbrăcăminte de protecție.

Tip de mănuşi/material Utilizare Exemple de activităţi

Nesterile Mănuşi de unica
folosinţă polietilenă
Mănuşi de menaj
Mănuşi de examinare
din latex
Mănuşi de examinare
fără latex de ex. PVC)
Activităţi cu solicitări Golirea urinei
mecanice reduse
Activităţi cu solicitări in caz de contact cu
mecanice ridicate murdăria
In cazul activităţilor in caz de contact cu
medicale murdăria ,
îndepărtarea
pansamentelor
îndepărtarea
materialului murdare
Activităţi cu
sensibilitate
Activităţi cu soluţii de Activităţi cu
dezinfectare/curăţare sensibilitate
In cazul activităţilor Activităţi cu soluţii de
medicale dacă sunt dezinfectarea
cunoscute alergii la suprafeţelor şi
latex instrumentarului

Mănuşi de protecţie Mare varietate de În cazul iritaţiilor

din nitril sau similare utilizări în cazul cutanate
expunerii la substanţe intoleranţa,operaţiuni
periculoase majore, sensibilitate
(citostatice) bună
Mănuşi de pânză Atunci când purtaţi În cazul iritaţiilor
mănuşi de protecţie cutanate
pentru perioade lungi intoleranta
de timp

sterile Mănuşi de unică În cazul în care În cazul punerii unui

folosinţă activităţile în condiţii cateter, aspiraţie
polietilenă sterile şi de rezistenţă traheală, sau folosite
mecanică scăzut ca şi sub- mănuşi în
caz de intoleranţă la
latex

Mănuşi din latex În cazul în care Îngrijirea plăgilor,

activităţile în condiţii introducerea de
sterile şi de rezistenţă catetere, operaţii
mecanică ridicată
Mănuşi fără latex Vezi mai sus Vezi mai sus
In caz de alergie a
pacientului sau
lucrătorilor
10
Îmbrăcăminte
Imbrăcăminte de lucru
Imbrăcăminte specifica unui
serviciu
Atribuirea unei activităţi
specifice
Îmbrăcăminte de protecţie
Sort
Bluză
Protecţie pentru
imbrăcămintea de lucru
Protecţia părului
Protecţia ochilor
Protecţia buco- nazală
(măşti)
Protecţia respiratori
Filtru de aer pentru a reţine
aerosolii contagioşi
Se poarta in caz de …
Se poarta in cazul domeniilor
de lucru cu exigenţa redusa
de igiena (psihiatrie, case de
îngrijire medicala
Se poarta in cazul unor
servicii definite de exemplu
săli de operaţii /servicii
funcţionale
Se poartă peste hainele de
lucru/ pentru servicii speciale
Protecţia capului împotriva
contaminării cu materii
organice (de exemplu, în
cazul măsurilor invazive)
Protejează ochii de
contaminare cu materiale
infecţioase sau substanţe
chimice / operaţiuni
periculoase
Protecţia pacienţilor împotriva
contaminării
Aerosoli expiraţi şi scuipat
În prezenţa aerosolilor
infecţioşi în caz de infecţii
transmise prin aer
11
Se schimba daca …
Frecvenţa cu care trebuie să
ne schimbe depinde de
condiţiile de lucru individuale,
în cazul contaminării se
schimbă imediat imediat
În general, se schimba de zi
cu zi
Se schimba atunci când
activitatea încetează
Imediat atunci când murdăria
este vizibilă
Odată ce activitatea este
finalizată
Nu se poartă în timpul
meselor şi pauze
Eliminarea directă după
utilizare a produselor de
unică folosinţă
şi după aceea dezinfectarea
mâinilor
Eliminarea de produse de
unică folosinţă
Dezinfectare / curăţare
produse recuperabile în caz
de contaminare
Eliminare directa produs de
unică folosinţă
şi după aceea dezinfectarea
mâinilor
De unică folosinţă
Nu se reutilizează
Curăţare, dezinfecţie si sterilizare
La curăţarea instrumentelor trebuie să se ia măsuri suplimentare de precauţie. Măsurile specifice de
prevenire sunt esenţiale în timpul curăţării şi sterilizării instrumentelor care au fost in contact cu pacienţii cu
boala Creutzfeldt-Jacob (CJD) sau din variante a bolii Boala Creutzfeldt-Jakob (vCJD), pacienţii cu
encefalopatie spongiformă comparabile sau cazuri suspecte.

Riscul de infecţie este mai mare în timpul pregătirii instrumentelor pentru curăţare, deoarece la acel moment,
instrumentele sunt încă contaminate cu sânge, fluide sau ţesuturi şi riscul de accidentare este ridicat.
Dezinfectarea
conduce la o reducere a germenilor, riscul este mult mai mic, după dezinfectare.
Riscul real de accidentare există, de asemenea, în timpul curăţării manuale. Mai mult, trebuie să luăm în
considerare riscul prezentat de substanţele chimice periculoase şi alergene.

Când instrumentele, dispozitivele, echipamentele, sau alte obiecte infecţioase sau potenţial infectioase sunt
sterilizate central, zona de la intrare (nu curat / contaminate) şi zona de evacuare (curat / steril) trebuie să fie
strict separate una de cealaltă. Zona de intrare trebuie să fie dimensionată astfel încât obiectele care urmează
să fie sterilizate să poată fi stocate momentan. Înainte de a părăsi zona contaminată trebuie dezbrăcate
hainele de protecţie şi realizată dezinfectarea mâinilor. Când curăţarea şi sterilizarea instrumentelor este
centralizată, este necesar să se ia în considerare la evaluarea riscurilor, toţi agenţii patogeni de obicei întâlniţi.

Înaintea tuturor activităţilor legate de un risc de infecţie trebuie să purtaţi echipament individual de
protecţie.

Curăţarea manuală a instrumentelor murdare trebuie să fie limitată la minim.

12
În timpul curăţării manuale a instrumentelor, pentru a evita orice contact al pielii şi membranelor mucoase cu
agenţi patogeni, purtaţi mănuşi de protecţie
lungi, o mască medicală care să acopere gura şi nasul, echipament de protecţie a ochilor, un şorţ de etanşare

Trebuie respectate precauţii speciale atunci când trebuie curăţate manual instrumente ascuţite, obiecte
ascuţite, pentru a evita rănirea. Trebuie luate următoarele măsuri în sala de operaţie sau tratament:

- toate elementele de unică folosinţă (instrumente, tampoane şi foi) trebuie să fie eliminate în coşul de sârmă
sau container cu cleşte sau un instrument similar;
- lamele de bisturiu, ace şi canule ar trebui să fie eliminate cu un cleşte sau un instrument similar.
Instrumentele sau bucăţile ascuţite trebuie să fie depozitate separat

Manipularea lenjeriei folosite

Lenjeria provenită din activităţi legate de risc de infecţie trebuie să fie colectată şi depozitată în containere
suficient de rezistente şi etanşe. Ea trebuie să fie transportată astfel încât personalul să nu fie expus la agenţi
biologici. Recipientele trebuie să fie etichetate în mod specific.
La colectarea lenjeriei murdare trebuie să ia în considerare următoarele:
• colectarea separată a lenjeriei infecţioase;
• colectarea separată a lenjeriei ude (puternic impregnată cu excreţiile corporale);
• trierea în funcţie de spălare şi curăţare.

Trebuie realizat un sistem de colectare a lenjeriei utilizate:

• saci ţesuţi atât de fin şi dens, care sunt aproape de nepătruns;
• pungi de plastic, cum ar fi polietilena, pentru a colecta rufe murdare.
Pentru o bună protecţie împotriva infecţiilor, trebuie respectate următoarele reguli la manipularea şi transportul
sacilor de rufe murdare:
• aceştia trebuie să fie transportaţi închişi, să nu fie aruncaţi sau comprimaţi;
• rufele trebuie să fie puse direct în maşina de spălat sau în instalaţia de spălare

Vaccinări
Vaccinările sunt o verigă importantă în lanţul de prevenire.
O listă orientativă de boli care pot fi prevenite prin vaccinare este prezentată
mai jos.

Directivele 2000/54/CE şi 2010/32/UE conţin cerinţe cu privire la vaccinări. Vaccinarea nu este obligatorie.

Articolul 24 alineatul 4 din HG nr. 1092/2006, privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de
expunerea la agenţii biologici
(4) Dacă este cazul, angajatorii trebuie sa pună la dispoziţia lucrătorilor vaccinuri eficace, dacă aceştia nu sunt
încă imunizaţi împotriva agentului biologic la care ei sunt sau pot fi expuşi. Atunci când angajatorii pun la
dispoziţia lucrătorilor vaccinuri, ei trebuie sa ţină seama de Codul de conduita recomandat pentru vaccinare,
prevăzut în anexa nr. 7 Anexa VII, punctul 3. Vaccinarea nu trebuie sa implice costuri financiare pentru
lucrători.

HG nr. 243/2013, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru prevenirea rănirilor
provocate de obiecte ascuţite în activităţile din sectorul spitalicesc şi cel al asistenţei medicale care transpune

13
Directiva 2010/32/UE CE de punere în aplicare a Acordului Cadru privind prevenirea rănilor provocate de
obiecte ascuţite în sectorul spitalicesc şi cel al asistenţei medicale , încheiat între HOSPEEM şi EPSU

ART. 9
(2) Angajatorul trebuie să asigure informarea lucrătorilor expuşi unui risc de accidentare la locul de muncă
datorat obiectelor ascuţite, cu privire la:

d) avantajele şi dezavantajele vaccinării şi a lipsei vaccinării în ceea ce priveşte bolile transmise prin sânge.
Boli care pot fi prevenite prin vaccinare

Difterie gripa) Infecţii cu pneumococ

Hepatita A rujeolă rubeolă
Hepatita B oreion tetanos
Virusul papilom uman Tuse convulsivă

Pasul 4 - Adoptarea de măsuri

Măsurile de prevenire a infecţiilor trebuie să fie luate în urma consultării cu medicul igienist ( responsabilul cu
infecţiile nosocomiale)şi medicul de medicina muncii.
Se va exclude orice risc pentru personal prin teste bacteriologice.
Pasul 5 - Înregistrarea, eficienţa controlului şi continuarea evaluării riscurilor
Măsurile de control al infecţiilor ar trebui să fie verificate în mod regulat. În caz de apariţie a infecţiei, analizele
speciale mai aprofundate sunt necesare. Prin integrarea unui sistem de management al calităţii, putem sprijini
în mod eficient implementarea.

Evaluare specifică a riscurilor biologice

Riscul prin expunere la sânge

Printre infecţiile transmise prin sânge se cunosc:

- hepatita B, C şi D;
- Virusul imunodeficienţei umane (HIV).

Contactul cu sângeleVirusurile sunt transmise parenteral (prin sânge). Ei trec în sângele lucrătorilor, prin
contactul cu fluidele corporale (sânge şi produse din sânge în special) ale purtătorilor de virus şi transmise
lucrătorului prin mucoase sau leziuni ale pielii.
Există riscul de transmitere la locul de muncă:
• În cazul rănirii de canule, bisturie sau obiecte similare contaminate;
• ocazional, neobservat, fără rănirea prin leziuni ale pielii

Sectoare ameninţate în mod deosebit:

- sectorul de sănătate,
- instituţii pentru persoanele cu handicap mintal,
- spitalele penitenciare,
- instituţii pentru îngrijirea bătrânilor
- serviciile în care personalul este în contact cu sânge , produse din sânge,
instrumente periculoase si cu pacienţi agresivi, de exemplu:

în sala de operaţie, anestezie;

in unităţi de terapie intensiva;
în serviciile de ajutor medical de urgenţă şi de transport pacienţi;
în instituţiile de donarea de sânge şi plasmă;
în zonele de aprovizionare şi evacuare, sau cele utilizate pentru funcţionarea şi întreţinerea

14
 sectoarelor de mai sus;
în laboratoarele dentare

Sânge este lichidul cu cel mai mare risc de infecţie pentru angajaţii din serviciile de sănătate.

Cutiile de colectare a deşeurilor de mărime

suficientă pentru acele și canulele folosite. Acestea trebuie să fie disponibile la locul de muncă.

1
2 Un risc ridicat de rănire prin punerea unei perfuzii

Activităţi supuse la expunere:

• autopsii;
• prelevarea de fluide corporale sau alte materiale de analizat de exemplu prelevarea de probe,
• intervenţii chirurgicale;
• îngrijirea plăgilor;
• contactul cu pacienţii care nu pot să aibă grijă de ei înşişi.

În plus, există riscul de infectare în următoarele domenii:

• în timpul efectuării curăţeniei, dezinfecţiei, reparaţiilor şi întreţinerii, transportul şi eliminarea din zonele
contaminate a dispozitivelor şi obiectelor contaminate
• În cazul tratării materialelor suspecte de infecţie sau infecţioase în atelierele de spălat
• încărcarea curăţarea şi dezinfectarea echipamentelor;
• manipularea instrumente ascuţite;
• manipularea deşeurilor sanitare.

Reguli de igienă de bază

15
Dacă se manipulează tot timpul fluide corporale sau excreţii care sunt infecţioase trebui să se aplice
întotdeauna măsuri de protecţie foarte riguroase pentru a asigura protecţia optimă a pacienţilor şi lucrătorilor.

Măsuri tehnice de protecţie

Măsurile tehnice luate ca urmare a evaluării riscurilor şi rănilor cauzate de ace: utilizarea de produse sigure
Pentru a preveni riscul de rănire a personalului care lucrează cu obiecte ascuţite ( aşa cum sunt definite în
sensul HG nr. 243/2006) aceste trebuie înlocuite (în măsura în care este posibil tehnic) cu instrumente de
lucru sigure şi adecvate,( obiecte ascuţite mai sigure) care nu sunt periculoase sau care reduc la minimum
riscul de rănire accidentală prin tăiere, înţepare rănire şi / sau infectare
Instrumentele de lucru sigure trebuie utilizate în activităţi şi sectoare care prezintă un risc de infecţie sau de
accidentare mai mare:
• tratament si îngrijire a pacienţilor cu infecţie cu transmisie prin sânge;
• tratamentul pacienţilor cu risc pentru alţii;
• activităţi în serviciile de urgenţă şi de îngrijire de urgenţă;
• activităţi în spitale din penitenciare.
În principiu, se utilizează instrumente sigure în toate activităţile unde fluidele corporale sunt susceptibile de a
provoca infecţii.
Unele dintre aceste activităţi:
• teste de sânge;
• orice înţepături destinate prelevării de fluide corporale.

Angajatorul trebuie să se asigure că lucrătorii sunt capabili de a utiliza instrumentele sigure de lucru în mod
corespunzător. Putem realiza acest lucru prin furnizarea informaţiilor despre echipamentele de lucru şi
explicaţii cu privire la modul de utilizare a acestora.
Trebuie să se controleze eficienţa măsurilor luate.
Instrumente de lucru sigure, proiectate pentru a preveni rănirea sau tăierea sau înţeparea , nu trebuie să
prezinte nici un risc pentru pacienţi.

Pentru prevenirea rănilor prin înţepare/tăiere,

există diverse soluţii tehnice

În plus, acestea trebuie să posede următoarele proprietăţi:

• mecanismul de securitate este o parte integrantă a sistemului şi este compatibil cu alte accesorii;
• activarea trebuie să se facă cu o singură mână;
• activarea ar trebui să fie posibilă imediat după utilizare;
• mecanismul de siguranţă trebuie să fie indicat de un semnal luminos sau acustic.
Metode pentru repunerea canulei în plicul de protecţie cu o singură mână (de exemplu, anestezie locală în
stomatologie sau injectarea de medicamente) ar trebui să fie considerate la fel de fiabile ca utilizarea de
instrumente sigure.
16
 Prin utilizarea de produse sigure se pot preveni rănirile
prin înţepare. O carcasă de protecţie la capătul canulei previne leziunile prin înţepare cu acul după
utilizare.

Caracteristica de securitate asigură utilizarea simplă şi uşoară.

17
.

18
 Sistemul de siguranţă pentru seringi preumplute

Perfuzoare cu dispozitive de siguranţă

19
 SET PERFOZOR CU DISPOZITIV DE
SIGURANŢĂ

Evacuarea instrumentelor (obiectelor) medicale ascuţite

Cum aceste obiecte pot fi contaminate cu sânge care prezintă un grad ridicat de infecţie pentru lucrători este
esenţial ca seringile, acele, etc. să fie evacuate imediat în locurile prevăzute cu containere imperforabile şi
incasabile
Este recomandabil ca lucrătorii să aibă tot timpul un container de acest tip pentru orice procedură invazivă ,
oricât de minimă ar fi sau recipientele să fie instalate permanent în fiecare loc de muncă în care se foloseşte
frecvent acest tip de instrumente şi obiecte.

Recipiente pentru deşeuri

Personalul trebuie să aibă acces la recipientele pentru deşeuri care trebuie să fie imperforabile incasabile şi
sigilate, destinate pentru a colecta obiecte ascuţite. Aceste ambalaje trebuie să aibă următoarele caracteristici

• recipientele închise sunt de unică folosinţă;

• nu pierd conţinutul lor, chiar dacă sunt supuse la presiune sau şoc

• ele sunt etanşe şi ermetice;

• nu sunt afectate de umiditate;
• ele sunt adaptate la obiectele care urmează să fie eliminate în ceea ce priveşte mărimea / capacitate şi
mărimea orificiului;

20
• mecanismul de siguranţă nu poate fi dezactivat de deşeuri ;
• ele sunt identificate în mod clar ca recipiente pentru transportat deşeuri prin culoare, forma şi etichetare.

Acele folosite şi alte instrumente de unică

folosinţă ascuţite trebuie să fie evacuate imediat

Măsurile de protecţie organizatorice

• evacuarea imediată în recipiente incasabile a instrumentelor ascuţite în acelaşi loc în care au fost utilizate.
• igienizarea regulată a mâinii şi a pielii.
• Dezinfectarea, curăţarea si sterilizarea instrumentelor şi suprafeţelor de lucru contaminate cu sânge.
• informarea periodică cu privire la regulile de securitate şi sănătate la locul de muncă.

Măsuri de protecţie individuală

• purtaţi mănuşi de protecţie şi alte articole de îmbrăcăminte de protecţie în toate
operaţiunile în care contactul cu sângele, componentele sanguine, fluidele corporale sau excreţiile este posibil.
• dacă este necesar purtaţi un şorţ de protecţie (peste hainele de lucru),
rezistent la apa, la efectuarea lucrărilor sau acolo unde este posibilă contaminarea îmbrăcăminţii cu sânge şi
fluide corporale de secreţii.
• purtaţi o mască respiratorie şi ochelari de protecţie la protejarea tractului respirator şi ochilor de aerosoli sau
stropi de sânge, fluide corporale sau excreţiile (în timpul bronhoscopiei,intubaţiei, aspiraţiilor, tratamentului
stomatologic, de exemplu).

Măsurile preventive, de imunizare (vaccinare)

Hepatita B este singura formă de hepatită, pentru care există un vaccin eficient.
Angajatorul trebuie să ofere această vaccinare gratuit şi se recomandă pentru toţi lucrătorii expuşi la risc.
Vaccinarea împotriva hepatitei B protejează de asemenea, împotriva infecţiei cu virusul hepatitei D.

În cazul vaccinării trebuie luată în considerare capacitate de a dezvolta suficienţi anticorpi după vaccinare.

Aproximativ 5% din beneficiarii vaccinului dezvolta sau nu suficienţi anticorpi după prima vaccinare.
Revaccinare intramusculară (muşchiul deltoid), simultan pe ambele braţe, o doză dublă opţional, pot obţine
rezultatul dorit.

Când un lucrător refuza vaccinarea, se recomandă ca refuzul acestuia să se înregistreze în scris

Acţiune imediată în caz de contact cu material infecţios

În cazul leziunilor subcutanate agentii patogeni pot intra în sistemul circulator (de exemplu, tăieturi sau leziuni
de la ace).
21
Regula de baza: chiar şi atunci când se pare că pielea este intactă, acesta poate fi contaminată şi trebuie să
acţionaţi
• spălaţi sângele, cât mai curând posibil, clătiţi cu apă şi dezinfectaţi cu produse speciale pentru dezinfecţia
pielii.
• Stropii şi picăturile de sânge / lichidele corporale pe pielea intactă, se spală cu apă şi săpun. Dezinfectaţi cu
produse de dezinfecţie pentru piele.
• Contaminarea mucoaselor (gură, nas, ochi): clătiţi cu multă apă sau ser fiziologic (0,9% NaCl sau Aquadest
steril) sau o soluţie apoasă diluată de iod 1-4 (gură, nas).
• Expunerea la sânge / fluide corporale atunci când pielea este deteriorat: elimina rapid sânge / fluidele,
dezinfectează cu un dezinfectant pentru piele.
• Măsurile trebuie să fie înregistrate în mod corespunzător conform Ordinului nr. 916/2006.

Vaccinarea după expunere

Se va stabili dacă este necesară o vaccinare împotriva hepatitei B după expunere:
Dacă angajatul este imun (infecţie în trecut cu virusul hepatitei B) sau este suficient de protejat printr-o
vaccinare anterioară nu se iau măsuri.

HG nr. 243 din 8 mai 2013, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
prevenirea rănirilor provocate de obiecte ascuţite în activităţile din sectorul spitalicesc şi cel al
asistenţei medicale

În înţelesul acestei hotărâri, termenii prevăzuţi mai jos au următoarele semnificaţii:

a) obiecte ascuţite - obiecte sau instrumente medicale, inclusiv acele, care sunt utilizate pentru efectuarea
activităţilor specifice de asistenţă medicală şi care sunt în măsură să producă o tăiere, înţepare, rănire şi/sau
infectare a pielii cu risc de expunere la sânge sau alte produse biologice;
b) obiect ascuţit mai sigur - un obiect medical ascuţit prevăzut cu mecanisme, dispozitive care împiedică sau
reduc la minimum riscul de rănire accidentală prin tăiere, înţepare, rănire şi/sau infectare a pielii;
c)accident - eveniment neaşteptat care are loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor
de serviciu, la locul de muncă şi care are drept consecinţă tăierea, înţeparea, rănirea şi/sau infectarea pielii în
urma utilizării unui obiect ascuţit, cu risc de expunere la sânge sau alte produse biologice.

Prevederile acestei hotărâri se aplică în sectorul spitalicesc şi cel al asistenţei medicale, atât public, cât şi
privat, tuturor lucrătorilor implicaţi în serviciile şi activităţile legate în mod direct de serviciile din sectorul
spitalicesc şi al asistenţei medicale şi tuturor celor care se află sub autoritatea managerială şi supravegherea
angajatorilor.
Cerinţele prevăzute de această hotărâre se aplică angajatorilor aflaţi în una dintre următoarele situaţii:
a) desfăşoară ca obiect de activitate gestionarea, organizarea şi furnizarea asistenţei medicale;
b) furnizează servicii, în baza unui contract, unui angajator prevăzută la lit. a), în condiţiile alin. (3);
c) au lucrători care lucrează sau sunt sub supravegherea ori îndrumarea lor, expuşi unui risc de rănire
datorat obiectelor ascuţite, în timpul lucrului la locul de muncă al unui angajator prevăzută la lit. a), în raport cu
acea activitate, în condiţiile alin. (1).
(3) Cerinţele impuse de HG 243/2013 unui angajator prevăzute mai sus la lit. b) şi c) se aplică numai în
măsura în care acesta controlează sau răspunde de unul dintre următoarele aspecte, la locul de muncă al unui
angajator prevăzută la lit. a):
a) activităţi care sunt susceptibile de a expune lucrătorii care lucrează sau sunt sub supravegherea ori
îndrumarea sa unui risc de rănire cu obiecte ascuţite la locul de muncă;
b) o persoană care utilizează, supraveghează sau gestionează utilizarea obiectelor ascuţite;
c) modul în care sunt utilizate obiectele ascuţite.

În cazul în care rezultatele evaluării riscurilor evidenţiază riscul rănirii cu un obiect ascuţit şi/sau riscul infectării,
expunerea trebuie eliminată prin adoptarea următoarelor măsuri preventive specifice, cu respectarea ierarhiei
principiilor de prevenire prevăzute prin Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare:
a) reducerea pe cât posibil a utilizării obiectelor ascuţite la locul de muncă;

22
 b) utilizarea la locul de muncă a obiectelor ascuţite mai sigure;
c) interzicerea practicii repoziţionării tecii acelor de unică folosinţă.
(2) Pentru depozitarea, în vederea eliminării în condiţii de siguranţă, a obiectelor ascuţite de unică folosinţă,
angajatorul trebuie să asigure, în apropierea zonelor unde sunt utilizate la locul de muncă obiectele ascuţite,
următoarele:
a) instrucţiuni scrise pentru lucrători;
b) dispozitive de eliminare şi containere sigure, marcate corespunzător.
Angajatorul trebuie să asigure informarea lucrătorilor expuşi unui risc de accidentare la locul de muncă datorat
obiectelor ascuţite, cu privire la:
a) riscul de rănire datorat obiectelor ascuţite;
b) cerinţele legale referitoare la securitatea şi sănătatea lucrătorilor în muncă în ceea ce priveşte riscurile,
măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie datorate obiectelor ascuţite, inclusiv obligaţiile angajatorilor şi
lucrătorilor cu privire la acestea;
c) bune practici în prevenirea rănirilor cauzate de obiectele ascuţite;
d) avantajele şi dezavantajele vaccinării şi a lipsei vaccinării în ceea ce priveşte bolile transmise prin sânge;
e) implicarea şi atribuţiile angajatorului faţă de lucrătorul rănit la locul de muncă cu un obiect ascuţit.
Angajatorul trebuie să asigure instruirea privind procedurile asociate rănilor provocate de obiecte ascuţite,
inclusiv cu privire la:
a) utilizarea în condiţii de siguranţă şi eliminarea după utilizare a obiectelor ascuţite;
b) tehnicile de utilizare a obiectelor ascuţite mai sigure;
c) măsurile care trebuie adoptate în caz de rănire;
d) procedura de raportare, supraveghere şi control al accidentelor şi importanţa acesteia.
Oricare lucrător al unui angajator din sectorul sănătate şi asistenţă medicală sau, după caz, oricare altă
persoană care lucrează sub supravegherea şi îndrumarea respectivului angajator trebuie:
a) să raporteze orice accident, definit la art. 4 alin. (1) lit. i) din HG nr. 243/2013, cu risc de infecţie
postexpunere la sânge şi produse biologice, în condiţiile prevăzute în anexa V la Normele de supraveghere,
prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare, aprobate Ordinul ministrului sănătăţii publice
nr. 916/2006, angajatorului sau oricărui alt lucrător al acestuia cu atribuţii privind sănătatea şi securitatea în
muncă, în care el a suferit o rănire din cauza unui obiect ascuţit; şi
b) să furnizeze informaţii suficiente, la cererea angajatorului, cu privire la circumstanţele accidentului, pentru
a permite acestuia să se conformeze obligaţiilor sale .

Testele de sânge
În cazul în care analiza riscului nu poate exclude riscul de infecţie, ar trebui să se efectueze următoarele teste
serologice: anti-HBs, anti-HBc, anti-HCV şi anti-HIV. Trebuie efectuate aceste teste
imediat şi repetat după şase şi douăsprezece săptămâni şi după şase luni de la prima examinare. Atunci
când pacientul sursă este cunoscut şi este suspectat de infecţie, este posibil să se obţină mai multe detalii prin
efectuarea unui test de screening HBs, HBc, VHC şi HIV.

Înregistrarea rănirii şi a circumstanţele accidentului

Leziunile trebuie să fie înregistrate în mod corespunzător, astfel încât să putem analiza în mod corespunzător
accidentele şi deduce măsurile de prevenire.

Măsuri generale de prevenire şi de protecţie.

Introducerea de măsuri de protecţie bazate pe rezultatele evaluării riscurilor

Când vine vorba de expunerea lucrătorilor, măsurile tehnice de protecţie au prioritate în raport cu măsurile de
protecţie organizatorice,
iar acestea, la rândul lor, au prioritate în raport cu măsuri de protecţie personală.
Pentru a evita contactul cu pielea şi sistemul respirator, trebuie să folosim toate
măsurile tehnice şi organizatorice disponibile

23
Tehnicile de prevenire, cum ar fi utilizarea de dispozitive de curăţare,
dezinfectare sau maşini de sterilizare, utilizarea de dispozitive
ventilaţie şi extractoare locale sau folosirea sistemelor de transfer
zero emisii în fabricarea de citostatice trebuie să conducă la evitarea contactului cu materiale periculoase sau
să le limiteze la un nivel scăzut.

Printre măsurile de prevenire organizatorice, vom găsi, printre altele, separarea

activităţilor care implică expunerea la materiale periculoase de orice alte activităţi ca de exemplu servirea
mesei, separarea îmbrăcămintei de protecţie sau de lucru faţă de cea de stradă, crearea de planuri de
curăţare sau îngrijire a pielii.
Măsurile personale preventive includ, de exemplu, selectarea şi folosirea
mănuşilor de protecţie, halatelor, ochelarilor de protecţie sau aparate respiratorii.
Este necesar să se aplice măsuri de protecţie personală atunci când
după luarea de măsuri tehnice sau organizaţionale
lucrătorii sunt în continuare expuşi riscurilor.

Folosirea de dispozitive curăţare şi dezinfectare automate reduce expunerea personalului

Inspector sef,
Ing. Gavrila George

Inspector sef adj SSM,

Jurist Vizitiu Mihai

24