CUPRINS

STUDIU PRACTIC PRIVIND ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA

STRATEGIEI ÎN CADRUL COMPLEXULUI BALNEAR "THERMA
XXI" ................................................ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
1.1. ANALIZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ERROR! BOOKMARK NOT
DEFINED.
1.1.1. Turismul românesc: prezent şi perspectiveError! Bookmark not defined.
1.1.2. O radiografie a turismului balnear .......... Error! Bookmark not defined.
1.2. DIAGNOSTICUL INTERN ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
1.2.1. Potenţialul turistic natural şi antropic ..... Error! Bookmark not defined.
1.2.2. Analiza diagnostic (Nivelul și starea generală) ...................................... 2
1.3. ANALIZA SWOT ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
1.4. OPŢIUNI STRATEGICE ALE COMPLEXULUI THERMA XXI
ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
1.5. ACTIVITĂŢI NECESARE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI
COMPLEXULUI SC BALNEOTERAPIA - COMPLEXUL THERMA XXI ERROR!
BOOKMARK NOT DEFINED.
1.5.1. Determinarea factorilor eficacităţii ......... Error! Bookmark not defined.
1.5.2. Stabilirea obiectivelor şi analiza câmpului de forţe Error! Bookmark not
defined.
1.5.3. Strategii şi planuri de acţiune .................. Error! Bookmark not defined.
1.5.4. Asigurarea implementării ........................ Error! Bookmark not defined.
1.5.5. Înţelegerea rolului comunicării şi negocierii în schimbare .............. Error!
Bookmark not defined.
1.5.6. Gestionarea resursei umane ...................... Error! Bookmark not defined.
 1.2.2. Analiza diagnostic

Societatea comercială de turism balnear Balneoterapia are ca obiect de

activitate prestarea de servicii de cazare, masă şi tratament la nivel de trei stele;
prestarea de servicii de agrement (piscină, excursii, bar de zi, jocuri electronice,
biliard); schimb valutar; cosmetică – frizerie- coafură; rezervări de bilete
(ticketing).

Prezentarea generală a SC Therma XXI

1. Denumire: Therma XXI
2. Sediul: Staţiunea Băile Calde
3. Mod de constituire: Pe baza Legii nr. 15/1990, Oficiile Judeţene de Turism
se descentralizează şi se reorganizează în societăţi comerciale, iar în
conformitate cu H.G. nr.1041/1990 se constituie S.C. Balneoterapia S.A. În
anul 1991, majoritatea hotelurilor au fost date în locaţie de gestiune (inclusiv
Therma XXI), în speranţa creşterii calităţii serviciilor oferite, dar după 5 ani
au revenit la societatea mamă, deoarece locatarii nu şi-au dat interesul pentru
ridicarea calităţii serviciilor şi îmbunătăţirea bazei materiale. Capitalul social
al S.C. Balneoterapia S.A. este majoritar privat.
4. Obiectul de activitate:
- prestarea de servicii de cazare, masă şi tratament la nivel de trei stele;
- prestarea de servicii de agrement (piscină, excursii, bar de zi, jocuri
electronice, biliard);
- schimb valutar;
- coafură-frizerie, cosmetică;
- rezervări de bilete (ticketing).
5. Date economice la data de 31.12.2001:
- Activul total: 10.997.305 mii lei;
- Datoriile totale: 1.067.508 mii lei;
- Cifra de afaceri: 8.288.614 mii lei;
- Profitul net: 651.899 mii lei;
- Numărul de salariaţi: 71.
 Nivelul şi starea generală a complexului Therma XXI
Pentru aprecierea stării economice generale a firmei se pot utiliza
următoarele criterii:

1. Dimensiunea afacerii
Clasificarea firmelor după dimensiunea afacerii redă următoarele tipuri:
mici, mijlocii şi mari. Scopul clasificării este de a aprecia gradul de corelaţie
între două premise esenţiale pentru viabilitatea pe termen lung a unei afaceri:
- stabilitatea afacerii, care, în general, este direct proporţională cu
mărimea afacerii;
- flexibilitatea afacerii, care, în general, este invers proporţională cu
mărimea afacerii.
Cea mai bună îmbinare a acestor calităţi este atinsă de dimensiunea
mijlocie.
Aprecierea dimensiunii afacerii o vom face pe baza datelor prezentate în
Tabelul 1.

Tabelul 1 Dimensiunea afacerii

Nr.
Criterii U.M. Nivel
crt.
1. Venituri totale mil. lei 8728
2. Capitalul social mil. lei 8357
3. Numărul de salariaţi persoane 71

Firma are o dimensiune mijlocie, ceea ce-i conferă stabilitate şi

flexibilitate mare.
Tendinţa este de menţinere la acest nivel.

2. Tendinţa afacerii
Scopul studierii tendinţei este de a aprecia dacă firma este în una din
situaţiile următoare: dezvoltare, menţinere sau recesiune. Aprecierea o vom face
pe baza datelor din Tabelul 2
Tabelul 2 Tendinţa afacerii
Nr. Indicatori U.M. 1999 2000 2001
crt.
1. Venituri totale în preţuri curente mil. lei 4439 6227 8728
2. Indicele de creştere a preţurilor - 1,00 1,4 1,93
3. Venituri totale în preţuri comparabile mil. lei
‘99 4439 4448 4522
4. Indicele veniturilor totale în preţuri
comparabile 1999
- bază fixă % 100,00 100,20 101,87
- bază în lanţ % 100,00 100,20 101,66
5 Rezultatul net al exerciţiului în preţuri mil. lei
curente 285 301 652
6. Rezultatul net al exerciţiului în preţuri mil. lei
comparabile 1999 285 215 340
7. Indicele rezultatului net în preţuri
comparabile
- bază fixă % 100,00 75,43 119,29
- bază în lanţ % 100,00 75,43 158,14

Evoluţia afacerii este de dezvoltare lentă.

Tendinţa afacerii este de menţinere la acelaşi nivel.

3. Eficienţa generală
Pentru stabilirea valorii afacerii, metodele de evaluare, cu excepţia celor
patrimoniale, se bazează pe estimarea veniturilor şi costurilor viitoare, care nu
poate fi realizată decât pe baza analizei eficienţei economice, atât static cât şi
dinamic.
Pentru diagnostic se pot utiliza indicatorii prezentaţi în Tabelul .
Productivitatea muncii în perioada 1999-2001, eliberată de efectele
inflaţioniste, are un nivel scăzut, însă înregistrează o tendinţă de creştere reală.
Nivelul rentabilităţii economice, financiare şi al rentabilităţii veniturilor
este scăzut.
 Tabelul 4 Eficienţa generală
Nr.
Specificaţie U.M. 1999 2000 2001
crt.
1. Venituri totale în preţuri curente mil lei 4439 6227 8728
2. Indicele de creştere a preţurilor - 1,00 1,4 1,93
3. Venituri totale în preţuri comparabile mil lei
’99 4439 4448 4522
4. Numărul de personal pers. 74 73 71
5. Productivitatea muncii calculată în mil lei
preţuri comparabile pers. 60 60,9 63,7
6. Indicele productivităţii muncii
-bază fixă % 100,00 101,50 106,17
-bază în lanţ % 100,00 101,50 104,60
7. Cheltuieli totale în preţuri curente mil.lei 4087 5748 7663
8. Rezultatul brut total mil lei 352 479 1065
9. Rezultatul net total mil lei 285 301 652
10. Capital propriu mil lei 8539 8669 9073
11. Capital permanent mil lei 8539 8669 9073
12. Rata economică de rentabilitate % 4,12 5,52 11,74
13. Rata financiară de rentabilitate % 3,34 3,47 7,19
14. Rentabilitatea veniturilor % 6,42 4,83 7,47
15 Rentabilitatea cheltuielilor % 6,97 5,24 8,51

Dacă privim situaţia sub aspectul cheltuielilor efectuate, observăm o

valoare scăzută a rentabilităţii cheltuielilor, datorită următoarelor cauze:
- nivelul scăzut al rentabilităţii veniturilor;
- nivelul ridicat al cheltuielilor la 1 leu venituri .
Putem concluziona că nivelul general de eficienţă al societăţii este
scăzut, având o tendinţă de creştere.

4. Nivelul general de îndatorare prin credite

În intervalul de timp analizat unitatea nu a apelat la credite.
Derularea procesului de exploatare nu necesită finanţarea prin credite de
trezorerie, fondul de rulment existent şi sursele atrase fiind suficiente pentru
susţinerea procesului de exploatare.
Cheltuielile financiare pe care unitatea le-a înregistrat se referă la
cheltuieli din diferenţe de curs valutar.
 5. Relaţiile financiare ale complexului Therma XXI
Situaţia creanţelor faţă de clienţi şi a datoriilor faţă de furnizori se
prezintă în următorul tabel.
Tabelul 3 Relaţiile financiare

Nr.
Specificaţie U.M. 1999 2000 2001
crt.
1. Clienţi în preţuri curente mil lei 495 388 564
2. Indicele de creştere a preţurilor - 1,00 1,4 3.23
3. Clienţi în preţuri comparabile 1999 mil lei 495 277 292
4. Indicele de creştere a clienţilor în preţuri
comparabile
- bază fixă % 100,00 55,96 58,99
- bază în lanţ % 100,00 55,96 105,41
5. Furnizori în preţuri curente mil lei 324 481 369
6. Furnizori în preţuri comparabile 1999 mil lei 324 344 191
7. Indicele de creştere a furnizorilor în
preţuri comparabile 1999
- bază fixă % 100,00 106,17 58,95
- bază în lanţ % 100,00 106,17 55,52
8. Venituri totale în preţuri curente mil lei 4439 6227 8728
9. Venituri totale în preţuri comparabile mil lei
1999 4439 4448 4522
10. Indicele veniturilor totale în preţuri
comparabile
- bază fixă % 100,00 100,20 101,87
- bază în lanţ % 100,00 100,20 101,66
11. Durata medie de încasare a creanţelor de
la clienţi zile 40 22 23
Indicele de creştere a duratei medii de
12. încasare a creanţelor de la clienţi
- bază fixă % 100,00 55,00 57,50
- bază în lanţ % 100,00 55,00 104,55
13. Durata medie de plată a datoriilor faţă de
furnizori zile 26 28 15
Indicele de creştere a duratei medii de
14. plată a datoriilor faţă de furnizori
- bază fixă % 100,00 107,69 57,69
- bază în lanţ % 100,00 107,69 53,57

Durata medie de încasare a creanţelor clienţi în 2000 şi 2001 se

încadrează în limite considerate normale (30 zile).
Durata medie de plată a furnizorilor, pe întreaga perioadă de analiză, se
încadrează în limitele considerate normale, înregistrând o reducere accentuată în
2001.
 Deoarece durata medie de încasare a creanţelor de la clienţi a fost mai
mare decât durata medie de achitare a datoriilor faţă de furnizori, cu excepţia
anului 2000, unitatea a beneficiat de credite furnizor pe o perioadă de timp mai
scurtă decât durata de creditare a clienţilor. Din acest motiv trezoreria trebuie să
înregistreze valori pozitive şi în creştere pentru asigurarea echilibrului financiar
pe termen scurt.

6. Amplasarea afacerii, căi de acces, utilităţi.

Nu există restricţii deosebite privind accesul la utilităţi (energie, apă,
canalizare, drumuri etc.).
Asigurarea cu resurse umane din zonă nu constituie o restricţie în
desfăşurarea activităţii.
Nu există facilităţi fiscale deosebite.

7. Sezonalitatea afacerii
Datele utilizate în analiză sunt prezentate în Tabelul 0. şi Tabelul 4.

Tabelul 0. Sezonalitatea afacerii

Nr.
Indicatori (2001) U.M. Trim. 1 Trim. 2 Trim. 3 Trim. 4
crt.
1. Venituri totale mil.
1422 2483 2808 2015
lei
2. Venituri totale medii pe mil.
2182
trimestru lei
3. Coeficientul de
sezonalitate al veniturilor - 0,65 1,14 1,29 0,92
totale

Sezonalitatea afacerii este cea mai pronunţată în trimestrul III, când

suntem în plin sezon.
Comparând coeficienţii de sezonalitate ai indicatorului “număr de zile
turist” cu cei ai indicatorului “număr turişti” observăm că sezonalitatea este mai
accentuată în cazul primului. Aşadar turiştii care realizează o durată a sejurului
mai mare preferă perioada de sezon , mai precis lunile mai-septembrie.
 Tabelul 4 Situaţia principalilor indicatori ai circulaţiei turistice în anul 2000

Număr
Număr
Număr zile Coeficient Coeficient
Număr mediu
zile turist de de
Luna turişti turişti
turist mediu sezonalitate sezonalitate
NT lunar
NZT lunar al NZT al NT
NT/L
NZT/L
Ianuarie 1632 3135 0,51 485 795 0,61
Februarie 1147 3135 0,36 485 795 0,61
Martie 1433 3135 0,45 584 795 0,73
Aprilie 2179 3135 0,69 677 795 0,85
Mai 4808 3135 1,53 1066 795 1,34
Iunie 5028 3135 1,59 971 795 1,22
Iulie 5313 3135 1,69 1148 795 1,48
August 5882 3135 1,86 1023 795 1,28
Septembrie 4091 3135 1,30 898 795 1,12
Octombrie 3025 3135 0,96 926 795 1,16
Noiembrie 1471 3135 0,46 518 795 0,65
Decembrie 1619 3135 0,51 759 795 0,95

8. Efecte ecologice generate de procesul de prestări servicii turistice

Efectele poluante ale procesului de prestare sunt minime, încadrându-se
în limitele admise. Nu au fost aplicate sancţiuni pentru depăşirea limitelor
admisibile.