Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
Introducere
2.5 Gastronomie
Cap.IV.Politici ,legislație
Concluzii
Bibliografie
1
Introducere
Elveția este țara în care a apărut ,,aventura turistică"(denumirea de început a agroturismului) în jurul
anilor 1840.Este vorba de zona Chateau d' Oex, unde englezii au descoperit o lume mirifică (peisaje
montane,ape de munte, pajiști bogate cu turme de vite, oameni primitori) și în care s-au revarsat
(peste 700 de turiști în anul 1878), ocupând toate pensiunile agroturistice. La cele 6 milioane de
locuitori, Elveția gazduiește astazi 10 milioane de turiști anual, practic satele sale dobândind, în cea
mai mare parte funcția agroturistică (zona lacului Leman, Muntii Jura, Neuchatel).
Fig.1Sursa:https://en.wikipedia.org/wiki/Ch%C3%A2teaud'%C5%92x#/media/File:Ch%C3%A2teau_d
%27Oex_(veduta_generale).
2
Cap. I.Analiza componentelor spațiului geografic
1.1 Așezare geografică
Fig 2.Sursa:http://harta.infoturism.ro/Europa/Elvetia
Elveția este situată în Europa de Vest.Ea este o republică federală și este alcătuită din 26 de
cantoane autonome.. Suprafața sa este de 41.285 km pătrați , fiind împărțită între Munții Alpi,
Platoul Elvețian și Munții Jura, neavând ieșire la Marea Neagră. Toponimul Schwyz este atestat din
972, în germana înaltă veche Suittes, termen legat de suedan „a arde”, referindu-se la zona
împădurită care fusese arsă pentru a fi construit orașul.1
1
https://besttravelsaroundtheworld.wordpress.com/2013/01/22/elvetia-asezare-istorie-cadru-natural-clima/
3
foarte mare iar sistemele de transport sunt foarte bine puse la punct, toate obiectivele sunt usor
accesibile pentru turisti.”2
Relieful
“Sub aspectul configuraţiei generale a reliefului în Elveţia se disting trei regiuni naturale principale:
în toată partea sa meridională, centrală şi orientală - Alpii elveţieni - ocupă 58% din
suprafaţa ţării.
în partea de vest, completând caracterul montan al acestei ţări - Munţii Jura (în ale căror văi,
mult diferite de cele alpine s-a dezvoltat o economie specific elveţiană) - ocupă 12% din suprafaţa
totală.
între cele două lanţuri de munţi, pe o întindere care ocupă restul de 30% din suprafaţa ţării,
de o formă alungită şi relativ îngustă, se află regiunea numita Podişul Elveţiei „ Le Plateau Suisse”
sau „Mittelland” (Ţara de mijloc a Elveţiei).
Un alt punct forte în activitatea turistică este faptul că Alpii adăpostesc renumite stațiuni turisice
cum ar fi Bernese, Oberland, Zermatt si Saint Mortiz în valea Innului, dar și că între Munții Alpi și
Munții Jura se gasesc, văi lungi legate între ele prin trectori, ca de exemplu :valea Engandine de-a
lungul râului Inn în SE. Aproape fiecare vale este traversată de râuri cu cascade pitorești, ca de
exemplu cascada Staubbach (290m).
Fig.3Sursa :https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9e/Lauterbrunnen_Staubbach.jpg
2
http://harta.infoturism.ro/Europa/Elvetia.
3
Masterand Varady Carla Stefana, Elveția “ Proiect la Disciplina :Destinații turistice mondiale”, coordonator
:Prof.univ.Filimon Claudiu , Oradea, 2012.
4
Clima
“Elvetia e influențată de sistemul climateric atlantic, continental și mediteranean în timp ce
combinația dintre altitudine, versanți și expunerea la soare face ca multe parți ale țării să dispună de
o serie de microclimate, pe o suprafață relativ limitată .Acest lucru e evident în multe dintre văile
alpine unde versanții orientați spre nord ai muntelui, vor fi îmbracati in paduri de conifere dense, în
timp ce pe versantii insoriti dinspre sud se află sate, ferme, terenuri și pajiști.”4
Hidrografie
De pe muntele Dufour izvorăsc câteva dintre râurile principale ale Europei, precum: râul Rin, Rhon,
Inn, Aare sau Ticino, care se leagă de câteva lacuri alpine precum Lacul Geneva (Lac Leman),
Lacul Zürich (Zürcher See), Lacul Neuchâtel şi Lacul Constanţa (Bodensee).
“ Cele 1.484 de lacuri naturale, din care 1.358 sunt situate în Alpi, 112 în regiunea Platoului şi 14 în
munţii Jura, sunt aproape toate de tip glaciar. Cele mai importante fiind cele de la poalele nordice şi
sudice ale Alpilor, lacuri de vale glaciară, numite frecvent lacuri subalpine şi întinse pe suprafeţe
mari. Aceasta ar putea fi şi una din explicaţiile pentru care elveţienii nu plătesc facturi pentru apă.
Pe lângă râuri şi lacuri, Elveţia dispune şi de multe izvoare naturale, care produc ape minerale şi ape
termale cu o mare importanţă în activitatea turistică a ţării.”5
Vegetația și fauna
“30% din suprafaţa Elveţiei este ocupată de păduri. Vegetaţia e dispusă în funcţie de altitudine şi de
orientarea versanţilor; culturile agricole alternează cu pădurea amestecată de foioase la altitudinea
de 300-500 m de-a lungul Rhinului, în zona lacului Geneva şi la poalele munţilor Jura şi Alpi, şi cu
pădurea de fag şi brad în Minteland, Jura şi în văile alpine nordice de până la 122 m altitudine. În
Alpi, între 1.600-1.900 m predomină pădurea de molid, între 1.900 - 2.500 m ienupărul, jneapănul
şi rhododendronul. Între 2.500 - 2.900 m se dezvoltă păşunile.
4
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/piata-turistica-a-elvetiei-18143.html
5
Masterand Varady Carla Stefana, Elveția “ Proiect la Disciplina :Destinații turistice mondiale”, coordonator
:Prof.univ.Filimon Claudiu , Oradea, 2012
5
Fig 4.Sursa:https://www.facebook.com/search/top/?q=Meiringen
Elementele florale mediteraneene (castanul) ocupă pantele sudice ale Alpilor şi valea
Ronului, iar pe malurile lacului Lugano se întâlnesc şi palmieri.
Peisajul variat al Elveţiei oferă condiţii ideale pentru o gamă diversă de plante şi animale,
multe putând fi văzute pe fundalul unor peisaje montane spectaculoase. De pe piscurile înzăpezite
ale munţilor din vestul Elveţiei pe malurile lacurilor din Ticino, puţine ţări se pot mândri cu o gamă
atât de variată de flora şi faună. În timp ce majoritatea speciilor de interes locuiesc cu preponderenţă
în păduri sau sunt animale de noapte, într-o scurtă perioadă de timp, vizitatorii pot vedea o mare
parte din vegetaţia sălbatică, de la palmieri şi alte plante tropicale, în est, la floarea de colţ,
genţienele, orhideele sălbatice şi alte flori delicate pe pajiştile montane.
Fauna accentuat alpină dar şi cu specii caracteristice Europei nordice şi central-nordice include:
ursul, lupul, capra alpină, vulpea, bursucul, vidra, nevăstuica, hermelina ş.a.m.d.. Datorită creării
programelor de ocrotire a naturii, multe specii rare ca marmota, vulturul negru, capra neagră, râsul –
au supravieţuit. În pădurile bogate din Jura şi platoul central mai există căprioare, vulpi, iepuri şi
chiar porcul mistreţ. Ursul, emblema cantonului Berna, este foarte rar.”6
Fig.5.Sursa:https://www.facebook.com/search/top/?q=Meiringen
Rezervaţii naturale:
6
Masterand Varady Carla Stefana, Elveția “ Proiect la Disciplina :Destinații turistice mondiale”, coordonator
:Prof.univ.Filimon Claudiu , Oradea, 2012.
6
Elveția are un singur parc național și anume : „Parcul Naţional Elveţian” ,regiune situată la
o altitudine de 1400-3171 m, cu o arie care cuprinde în jur de 172 km , ce a fost transformată într-o
rezervaţie de animale şi plante salbatice.
Parcul a fost înfiinţat în 1914 şi în fiecare an în jur de 150.000 de vizitatori se plimbă pe jos pe
trasee care însumează 80 km.
Aproximativ o treime din parc este acoperit de păduri, o treime de pajişti alpine şi o treime de
pământuri necultivabile. Aici se găsesc capre negre, marmote, caprioare, vluturi, etc.
Printre alte rezervaţii naturale, frumoase se află şi celebra pădure Aletschwald, la o altitudine de
2100 m. În pădure sunt brazi de munte foarte bătrâni şi multe alte plante, unele dintre ele relativ
rare.
În cantonul Ticino, sunt grădini cu flori minunate pe Isole di Brissago (insulele Brisago) la care se
poate ajunge doar cu vaporul. Pe lângă o floră fabuloasă mai există şi vegetaţia mediteraneană, care
în Elveţia este formată doar din lămâi şi portocali.
“In Emmental, unde se gasesc cele mai mari gospodarii țăranești, s-a descoperit puțin uraniu dar nu
mult. Elvetia nu dispune de nici un fel de materii prime. Exista foarte puțin minereu de fier, pentru
vremuri grele; exploatarea acestui minereu în mod normal nu rentează.”7
Păsările pot fi observate în Untersee, partea de vest a Lacului Constance, unde pot fi ascultate o
sumedenie de specii de păsări rare.
Fig 6.Sursă: Masterand Varady Carla Stefana, Elveția “ Proiect la Disciplina :Destinații turistice mondiale”,
coordonator :Prof.univ.Filimon Claudiu , Oradea, 2012
7
http://www.referat.ro/referate/Elvetia_dd833.html
7
În regiunea Valais, spre exemplu în Zermmatt , cu străduţe pietruite pietonale, pe unde circulă doar
vehicole electrice silențioasele, trăsuri sau sănii trase de cai, sunt câteva zeci de case construite în
stil tradițional, din buşteni de zadă şi cu acoperiş de ardezie sau de lemn care poartă patina
timpului.8
Fig.8.Sursa: http://stiri.tvr.ro/zermatt-elvetia-un-paradis-al-sporturilor-de-iarna-la-inaltime_55055.html
Fig.9.Sursa: http://stiri.tvr.ro/zermatt-elvetia-un-paradis-al-sporturilor-de-iarna-la-inaltime_55055.html
Cu unul sau două etaje, casele au geamuri mici, semn de iarna grea şi lungă. Vechile case, fostele
hambare sau fânare au fost transformate în case de vacanţă primitoare, iar unele au la parter
magazine, restaurante sau terase pitoreşti. Iarna au aranjamente cu crenguţe de brad şi beculeţe
multicolore, în locul muşcatelor multicolore, la ferestre şi din faţa porţii.9
8
Sursa :https://lacasitaconruedas.wordpress.com/2008/08/18/suiza-un-poco-de-valais-y-interlaken/(Zerrmat)
9
http://stiri.tvr.ro/zermatt-elvetia-un-paradis-al-sporturilor-de-iarna-la-inaltime_55055.html
8
De asemenea , arhitectura caselor din Meiringen este asemănătoare cu cea din Zermatt. Casele au
două etaje ,geamuri mici .
Fig 10(stânga) și 11(dreapta)Sursă : Bianca Popescu , localitatea Meiringen din cantonul Berna
De altfel , în cantonul Appenzell ,în zonele rurale , casele tradiţionale au faţadele în culori
pastelate, majoritatea găzduind cafenele, brutării, magazine de brânzeturi şi restaurante.
Tipul predominant de construcție, este farmhouses,(Appenzell este o zonă în primul rând
agricolă), sunt caracterizate prin mai multe caracteristici neobișnuite: casa are rânduri întregi de
ferestre adiacente din față ,care de multe ori ocupă cea mai mare lățime a casei; fațada casei este cu
lambriu ; peretele lateral al casei este adesea extins dincolo de peretele frontal intr-un anume
mod ,pentru protecțiea vântului; si, adesea, clădirea este vopsită în mai multe culori luminoase.
Imaginea de mai jos arată o fermă cu cele mai multe dintre aceste elemente. Stilul Appenzeller nu
se limitează la gospodăriile țărănești mai mari; case de sat, precum și clădiri moderne, reflectă
aproape întotdeauna stilul rustic într-un fel sau altul10.
10
André Meyer, L'architecture profane, Disentis, éditions Desertina / Pro Helvetia, Coll. Ars Helvetica, 1989
9
Fig.12(stânga) și 13(dreapta) Sursa: http://farm.myswitzerland.com/a-la-ferme/Appenzell/Strohgade-340630
Tradiționale meșteșuguri textile din Elveția sunt o poveste de succes și de criză, o lume splendidă.
Astăzi, doar ușor mai amintește de splendoarea trecutului. În imaginea de mai jos este ilustrată o
broderie de mână,specifică satelor din regiunea Appenzell .
Fig.14
10
Fig .15
Sursa:http://m.myswitzerland.com/es/artesania-textil.html
De altfel , Alphorn („cornul Alpilor”) este un instrument muzical asemănător tulnicului românesc.
Acesta e un instrument lung, din lemn, după cum se poate oberva ,iar ecoul lui se aude de la un
munte la altul.
Este considerat simbolul național al Elveției și este specific tuturor zonelor rurale.11
Fig .16.Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Cornul_Alpilor
11
http://www.myswitzerland.com/es/trompa-alpina-siguiendo-las-huellas-de-los-sonidos-naturales.html
11
Fig.17.Sursa:http://www.myswitzerland.com/es/trompa-alpina-siguiendo-las-huellas-de-los-sonidos-naturales.html
Fig .18
Transhumanța, sau «Rindyà» - cum se numeste pe aceste meleaguri, este o reflectare a traditiilor
montane si le garanteaza continuitatea.
12
In cadrul festivalului turistii au ocazia sa achizitioneze branzeturi traditionale produse in munti sau
obiecte de artizanat create de peste 90 de mesteri locali. Manifestari folclorice au loc pe toata durata
zilei, oferind turistilor ocazia sa aprecieze cultura locala.
O altă sărbătoare tradiţională care atrage un număr însemnat de turişti este Bénichon – un fel de
sărbătoare a recoltei care are loc de obicei în luna octombrie şi care este apreciată mai cu seamă
datorită meniului specific foarte bogat. In Charmey, de Bénichon sunt nelipsite cursele cu care cu
fân. Tradiţionalele curse cu care, cunoscute în trecut pentru caracterul lor sportive, în prezent au mai
mult aerul unei somptoase procesiuni de carnaval. 12
Fig.19.Sursa :http://www.casa-romanilor.ch/festivaluri_evenimente_elvetiene.htm
O manifestare devenită tradiţie, cel puţin în partea franceză a Elveţiei este sărbătoarea “pivniţelor
deschise”, ocazie cu care vizitatorii pot degusta vinurile produse de cramele din regiune, dar pot
încerca şi gastronomia tradițională.
De altfel la începutul lunii iunie , în multe sate se sărbătoreşte ducerea vitelor în munţi; la mijlocul
lunii se desfăşoară Turul Elveţiei – cursă ciclistă.13
12
http://www.casa-romanilor.ch/festivaluri_evenimente_elvetiene.htm
13
https://siposamaliaa.wordpress.com/category/traditii-din-europa/
13
Fig.20.Sursa:http://www.agerpres.ro/sport/2015/05/03/ciclism-echipa-elvetiana-iam-testeaza-in-turul
Partea rurală a Regiunii Lacului Geneva este un bun exemplu de destinaţie pentru iubitorii de turism
rural. Patrimoniul istoric cu vestigii romane, biserici şi ruine medievale şi castelele specifice dar şi
prezenţa fermelor unde participarea la activităţile zilnice este binevenită şi încurajată iar
gastronomia locală prilejuieşte organizarea de festivaluri în fiecare an sunt elemente care contribuie
la dezvoltarea şi consolidarea acestui tip de turism în regiune.
Deşi practicarea turismului rural în Europa, în forme mai mult sau mai puţin apropiate de
accepţiunea actuală a termenului, în general, are rădăcini adânci în timp, realitatea este că această
formă de turism este situată pe o traiectorie ascendentă. In timp ce în unele ţări turismul rural s-a
consolidat pe piaţă şi este bine organizat, în altele se află încă într-un stadiu incipient.
In cazul Elveţiei se poate considera ca deja s-au pus bazele construirii unui turism rural
eficient, problemele existente legate de slaba dezvoltare a acestuia până în urmă cu câţiva ani fiind
identificate şi lucrndu-se în prezent la rezolvarea lor. Asocierea prestatorilor de servicii turistice
pentru crearea unei platforme comune de dezvoltare a turismului rural este un factor care cu
siguranţă va contribui la o evoluţie pozitivă a acestui domeniu de activitate.14
14
Horvat Mirjam Julia ,Inza Andreea Stela, GTR3 grupa 9 “Turismul rural în Europa . Strudiu de caz : Europa „
14
devin un simbol patriotic. Descoperim la ei din bătrâni până în zilele noastre o mare diversitate de
costume, unele legate de anumite profesii, de clasele sociale sau de naționalitate.
Fig.21Sursa:http://www.europalibera.org/a/1878465.html
Dacă e să comparăm costumele tradiționale din secolele trecute cu cele din epoca noastră, putem
spune că modelele au rămas practic aceleași.Costumele conțin și acum aceleași elemente, însă mai
au adăogate, pe ici pe colo, foarte discret, după gusturile de moment câteva detalii noi și practice.
Fabricarea și portul costumelor tradiționale sunt supuse la diverse reguli și norme cantonale,
principiile generale fiind că un costum nu poate fi închiriat sau împrumutat, se poartă modelul de
costum a locului tău de naștere sau a domiciliului și nu poate fi combinat cu alte haine, cu excepția
de marile sărbători.
În zilele noastre costumele tradiționale nu mai sunt purtate atât de des. Acum doar persoanele de o
vîrstă mai înaintată le poartă zilnic, dar la diverse sărbători, cum ar fi o căsătorie, toți iubesc să-și
pună haina de sărbătoare și sunt foarte mîndri de asta.
Dacă e să ne întrebăm ce semnifică pentru elvețieni purtarea costumelor naționale. Răpunsul este că
pentru ei faptul că poartă costumele tradiționale nu înseamnă că revin la epoca diligențelor, ci este
vorba de păstrarea personalității, obiceiurilor, a integrității țării, în pofida contaminării ineluctabile
a modei noi și a extinderii influenței globalizării mondiale.15
15
http://www.europalibera.org/a/1878465.html
15
Fig.22.Sursa:http://www.europalibera.org/a/1878465.html
Fig. 23 Fig.24
Păpușa port popular din zona Evolene Păpușa port popular din zona Vaud
16
Fig.25 Port popular din zona Zug
Sursă: https://www.google.ro/search?q=porturi+populare+in+Elvetia
Fig .26.Sursa:http://www.casamea.ro/lifestyle/turism/statele-lumii/obiceiuri-si-traditii-in-elvetia-3656
2.5 Gastronomia
Cele mai multe preparate din bucătăria elveţiană se bazează pe ingrediente simple, precum cartofi,
produse lactate şi carne, dar se consumă din belşug şi ciuperci, spanac, conopidă, fasole.Așadar ,
cea mai puternică ramură a industriei alimentare elveţiene este producerea de specialităţi de
brânzeturi şi caşcaval, 99% dintre acestea fiind pe bază de lapte de vacă, diferenţierea între produse
făcându-se în funcţie de perioada de maturare.
17
O mare varietate de brânzeturi şi de caşcavaluri precum: Emmentaler (cunoscut la noi sub
denumirea de “şvaiţer“), Appenzeller, sau celebra Gruyere (caşcaval alpin) sunt oferite în
contrapartidă cu o serie de mezeluri, salamuri şi cârnaţi printre care Kalbsbratwurst şi Cervelat.
Fig.27
Ca în orice altă ţară europeană şi aici carnea consumată este cea de porc, pui, vită, peşte proaspăt
sau curcan. Elveţienii sunt experţi în cărnuri afumate, în special cârnaţi, însă cea mai apreciată este
carnea de viţel, preparată la cuptor şi servită alături de sos de ciuperci şi de cartofi copţi. Cartofii
reprezintă aproximativ un sfert din ingredientele folosite în bucătăria elveţiană, fiind urmaţi de
ciuperci, varză, usturoi. De asemenea, extrem de importante pentru elveţieni sunt cerealele, aceştia
fiind producătorii a nenumărate specialităţi de pâine din cereale integrale, mult mai sănătoase. În
zonele în care bucătăria a suferit influenţe italieneşti se consumă regulat mămăliga (polenta).
Fig .28
18
Printre felurile renumite de mâncare elveţiană se numără:
Rosti —un fel tradiţional servit doar la micul dejun ce reprezintă cartofi daţi prin răzătoare şi
gratinaţi, fie la tigaie, fie la cuptor, sub forma unei chiftele sau a unei clătite;
Fondue —un amestec de minimum trei tipuri de caşcavaluri, din care nu lipsesc Emmentaler şi
Gruyere, topite la foc, într-un vas înalt, alături de vin alb, usturoi, verdeaţă, care se serveşte mereu
fierbinte cu bucăţi de pâine.
Fig.30.Sursa:http://www.coolinaria.ro/a/2162/Bucataria-elvetiana-de-la-A-la-Z.html
Un alt fel de mâncare tradiţională specifică zonei Valais este Raclette, considerat fast-foodul
elveţian, ce reprezintă un tip de caşcaval semimaturat servit fierbinte, peste cartofi.
19
Brisolée, mai puțin cunoscută, este o masă de toamnă alcatuita din castane coapte, care se mananca
însoțite de brânză alpina, carne uscată și pâine de secară, alaturi de must (suc de struguri albi).
Fig.32
Alte feluri de mancare, specifice regiunii Valais, sunt antreuri: carne uscată și sparanghel. Carnuri și
feluri principale: coaste de cerb, crustă de branza Valaisiana (șuncă și roșii acoperite de brânză la
racleta) , friptură de vițel, bucati de sunca cu șofran de Mund. Pește: păstrăv înnabusit.
Deserturi și produse de patiserie: tarte cu vin, placinta de caise, tarte cu sparanghel ,pâine cu șofran,
și "SII". "Saviese SII" este un aliment vechi de la începutul secolului XX, care este o modalitate de
a folosi pâinea uscată (albă sau de secară), vin și unt.
Dintr-o varietate mare şi inedită de dulciuri, pe lângă renumita ciocolată (Nestle, Lindt, Sprungli
sau Frey), unul dintre principalele deserturi este Bündner Nusstorte, miez de nucă uşor
caramelizat, învelit în aluat de biscuiţi. Fructele, în special cele de pădure, se regăsesc din belşug la
deserturi. De asemenea, apreciate sunt Zuger Kirschtorte, o prăjitura cu cremă de unt şi rachiu de
cireşe, bezelele sau Zabaglione, o cremă caldă din multe ouă şi vin, specifică zonei Ticino.
Fig.33 Fig. 34
20
Fig.35
La capitolul băuturi, cea mai populară este Rivella, o bătură răcoritoare pe bază de caimac de
lapte, cu conţinut mare de lactoză, servită rece. Alături de aceasta se regăsește sucul natural de
mere, care în multe cazuri este fermentat şi comercializat sub formă de cidru. Printre vinurile
elveţiene, necunoscute pe plan mondial, dar considerate de calitate, se remarcă cele albe. De
altfel, fără vinul alb elveţian nu ar exista Fondue-ul.16
Fig 36
Infrastructura de transporturi a Elveţiei este considerată impecabilă. Sistemul de căi ferate acoperă
5000 km, transportul feroviar fiind complet electrificat. Din cele patru magistrale care leagă Italia
de restul Europei, două trec prin Alpii elveţieni. Recent a fost demarat un program de modernizare
16
http://www.dozadebine.ro/elvetia-natura-turism-si-gastronomie/
21
în 15 ani a sistemului de căi ferate, prin care va fi construit cel mai lung tunel din lume (57 km) care
va trece prin pasul Gottard.
Elveţia dispune de 71.000 km de străzi, autostrăzi, miraculos de puţin înclinate. Reţeaua elveţiană
de drumuri este în plină extindere, prin construirea de noi tuneluri în Alpi.
Rhinul este navigabil până la Basel şi flota comercială elveţiană face posibil accesul la mare.17
Sursa:http://www.imperatortravel.ro/2012/04/circuit-elvetia-ce-sa-vezi-intr-o-vacanta.html
Cazare
În contextul turismului rural, există mai multe posibilități de cazare ce pot fi oferite turiștilor. În
funcție de preferințe, ei pot alege între câmpie, munte sau la deal, și pot dormi fie la un locuitor, fie
într-un apartament. Această varietate de cazare este în principal legată de geografia cantonului
Valaisian, dar în prezent nu implica o oferta cantitativa. În Valais vorbim mai întai de turismul din
afara stațiunilor turistice, adică în satele de munte și dealuri, care se află la 2000 m..Un exemplu de
sat :Salvan
17
Masterand Varady Carla Stefana, Elveția “ Proiect la Disciplina :Destinații turistice mondiale”,
coordonator :Prof.univ.Filimon Claudiu , Oradea, 2012
22
Fig.39 Fig.40 Fig.41
Sursa:http://www.limba.com/ro/cazare_elvetia/pensiune-familiala/salvan
Toate aceste diferite forme de cazare rurale sunt supuse unor cerințe diferite și condiții, definite de
SRVA. Însă spre exemplu , în ciuda gamei variate de cazare, turismul rural Valasian nu se poate
lăuda cu o oferta excelentă.
Exemple:
Le Mayens
În cantonul Valais, centru alpin prin excelență, 50% din ferme sunt în zona Mayens. Ele constau în
grajduri pentru animale, grajduri de depozitare pentru fân și locuințe sezoniere ale operatorului.
Astăzi, cele mai multe dintre aceste clădiri au fost transformate în ca doua casă pentru populația
autohtonă. Cu toate acestea, multe hambare, sau apartamente nu mai sunt folosite și ar putea fi
renovate, utilizate ca formă de cazare turistică, permițând totodată păstrarea moștenirii culturale a
comunelor.18
18
Expert: Sandro Benedetti,Directice: Micheline Cosinschi, „Le tourisme rural: les problèmes de l'hébergement en
Valais”
19
http://www.swisstourfed.ch/files/infothek/Vademecum/2015/STiZ_2014_en.pdf
23
Fig 42./Tabel 1 .Sursa:http://www.swisstourfed.ch/files/infothek/Vademecum/2015/STiZ_2014_en.pdf
Agricultura
In Elveţia, din 1985 şi până în prezent numărul fermierilor aproape că s-a înjumătăţit, iar în jur de
2.000 de ferme pe an sunt nevoite să îşi închidă porţile. Fermele mici şi mijlocii au trebuit să-şi
diversifice activitatea pentru a supravieţui, unele dintre ele începând să practice turismul rural.
Astfel, se poate spune că în Elveţia turismul rural a apărut din nevoia ţăranilor de a se reorienta
pentru a-şi putea menţine nivelul de trai.
Apoi s-a organizat şi realizat sistemul de aprovizionare şi numai după aceasta s-a construit un
cartier nou cu case tip vilă, dar cu condiţia respectării stilului tradiţional al regiunii. Apartamentele
au fost vândute unor persoane particulare, administraţia având obligaţia să le gospodărească atunci
când proprietarii nu-şi petrec timpul liber în satul respectiv. Satele de acest tip sunt destinate unei
clientele cu venituri modeste şi medii, inclusiv pentru turiştii străini.
De asemenea, s-a stimulat crearea unor “mici colonii de vacanţă” în imediata apropiere a
centrelor turistice, Touring Club Suisse fiind cea care promovează realizarea acestui gen de turism.
24
Turismul rural în Elveţia, este singurul sector al turismului în care oferta de locuri de cazare este
inferioară cererii.
Fig .43
Ex: numeroși agricultori au o profesie secundă, mulți fiind cei care lucrează în domeniul skiabil
( deci doar iarna)
…5100 ha de vinuri
20
Ambasada Elvețiană
25
Fig. 44.Sursa:https://www.google.ro/search?q=agricultura+in+zona+Valais+,+Elvetia
Funcțiile agriculturii:
Majoritatea culturillor este relizată dupa regulile producției integrate, care respectă mediul și
consumatorul.21
Fig.45.Sursa:https://www.google.ro/search?q=culturi+in+Elvetia
21
http://www.valais-terroir.ch/fr/produits/automne/
26
Capitolul IV.Politici si legislatie
• dezvoltarea reţelei de informare şi comunicare atât între organizaţiile membre cât şi la nivel
internaţional;
• definirea unui set comun de criterii şi standarde, cu obiectivul final de a atinge un nivel
comun de branding şi marketing la nivel european;
Conform EuroGîtes, criteriile necesare care trebuie să fie îndeplinite de către o unitate da cazare
pentru a putea fi inclusă în categoria de turism rural sunt:
• să fie situată într-o zonă rurală, un sat sau un oraş mic (sub 5000 locuitori);
• împrejurimi rurale, cu evidente caracteristici ale agriculturii tradiţionale, sau valenţe naturale
deosebite;
• turismul nu este activitatea principală a zonei sau nu reprezintă sursa dominantă de venit;
27
• cultura – folclor, tradiţii, meşteşuguri etc.
Statistic vorbind, turismul rural în Europa înseamna peste 3.600.000 de locuri de cazare – adică de
doua ori mai mult decât capacitatea totală de cazare a Spaniei, a doua destinaţie ca importanţă a
Europei; mai mult de 150.000 milioane de euro în venituri pentru zonele rurale (aproximativ cât
PIB-ul Ungariei); reprezintă de trei ori mai mult decât producţia turistică a Franţei; creează 900.000
de locuri de muncă, în mod direct şi indirect. Dintre acestea, asociaţii EuroGîtes deţin peste
1.300.000 de locuri de cazare, creează 350.000 de locuri de muncă directe şi indirecte, 25-30% din
întregul sector turistic european, peste 55.000 milioane euro – venituri pentru zonele rurale.
28
Fig .46 .Repartiţia spaţială a unităţilor de cazare cuprinse în oferta Tourisme-rural.ch
Fig.47
“Somn pe paie” este membru al Swiss Tourism, al Federaţiei Elveţiene de Turism (STF), al
Switzerland Mobility şi al Uniunii Fermierilor Elveţieni. “Somn pe paie” presupune petrecerea nopţii
într-un hambar pe un pat de paie dulce-mirositoare şi servirea unui delicios mic-dejun rustic în
dimineaţa următoare.
«schlaf im Stroh!» este un brand protejat, astfel produsele autentice care au îndeplinit
standardele calitative impuse de asociaţie sunt însoţite de logo-ul acesteia, pentru a fi deosebite
de fermele neincluse în program.
In prezent programul include 240 de ferme elveţiene care în cadrul pachetului “somn pe
paie” oferă o noapte de cazare în hambar şi un mic dejun. In afară de cazare, la ferme se oferă o
gamă largă de activităţi care pot varia în funcţie de destinaţie. Printre activităţile oferite de obicei se
află tururi ale fermei şi cursuri educative; turiştii au posibilitatea de a înţelege şi de a aprecia
munca fermierului precum şi de a observa “de unde vine” hrana. Descoperirea bogatelor habitate
ecologice de pe suprafaţa şi împrejurimile fermei şi posibilitatea de a afla mai multe despre natură
29
şi lumea plantelor reprezintă atracţii deosebite pentru turiştii interesati de practicarea turismului
rural. Acest tip de ofertă se pliază foarte bine pe nevoile grupurilor organizate, printre activităţile
propuse grupurilor numărându-se curse pe măgăruşi sau mese rustice servite la gura cuptorului pe
lemne. 22
Fig.48
Fig.49
22
Ambasada elvețiană
30
Un tur compus din câteva înnoptări la ferme de-a lungul traseului, cu opriri în puncte de
belvedere, focuri de tabără în apropierea cascadelor şi admirarea lacurilor alpine este propus
de SwissTrails, o organizaţie fondată în 2004 de Ruedi Jaisli, un pionier al turismului de
aventură în Europa şi Elveţia, cel care a conceput primul traseu de distanţă lungă pentru
ciclism din Elveţia – Eurotrek – în 1993. In calitate de autor al "Skatelines Switzerland" ,
"Trans Swiss Trail No. 1" şi "Trans Swiss Trail No. 2" a revizuit conceptual şi ruta a 5 trasee
naţionale de drumeţie si skating, deschizându-le pentru rezervări. In prezent toate aceste
trasee fac parte din proiectul SchweizMobil.
Ținta acestui proiect este de a oferi o noapte de cazare ieftină celor atraşi de aventură,
promovarea unui turism “blând”, cu respect faţă de natură, consolidarea relaţiilor oraş-sat şi
crearea unei ramuri antreprenoriale pentru familiile din mediul rural.
31
Asociaţia cuprinde 230 de ferme cu oferte de vacanţă atractive în unele dintre cele
mai frumoase regiuni ale Elveţiei. Opţiunile sunt pentru toate categoriile de turişti: familii,
copii neînsoţiţi, pensionari, grupuri, grupuri de elevi; posibilităţile de petrecere a timpului sunt
şi ele pentru toate nevoile, de la odihnă şi relaxare până la o vacanţă activă.
Fig.51
a) O lege cantonală pentru agricultură a fost votata la 1 mai 1994. Ea este importanta
fiindca recunoaste complementaritatea dintre agricultura si turism, ceea ce reprezinta un pas
inainte. Spre exemplu, capitolul IX intitulat Amenajari Rurale se refera la turismul rural, in
special:
23
Ambasada Elvețiană
Art. 70: Cantonul incurajeaza colaborarea dintre agricultura si turism si sustine organismele
care promoveaza asta.
Art.25: Cabanele fac parte din clădiri ce au capacitatea de a găzduii si a servii oaspeții cu
bauturi preparate in principal in ferme proprii, avand autorizare, nu numai licenta.
c) In ceea ce priveste legea despre amenajarea teritoriului, situația este mult mai
complexă.Regula generala prevede:
Art.22: In zona agricola, cladirile si instalatiile neconforme pot fi autorizate doar in cazul in
care servesc pentru asigurarea existentei taranilor, permit exploatarile si satisfac nevoile
legate de aceasta exploatare.
Art. 27 : Zona Des Mayens, element esential pentru patrimoniul valaisian, trebuie
supravegheata, revalorificata si salvata de la ruina.
Acest parteneriat este un atu pretios deoarece el permite exploatarea sinergiilor și asigura
prezenta pe piață.Un logo comun, oferte grupate si exigente comune in materie de calitate
contribuie la recunoasterea Agroturismului Elvetian, drept actor esențial, atat pentru cei de sus
cat și pentru prestatori.25
Concluzii
24
Expert: Sandro Benedetti,Directice: Micheline Cosinschi, „Le tourisme rural: les problèmes de l'hébergement
en Valais”
25
Ambasada elvețiană
33
In Elveţia, din 1985 şi până în prezent numărul fermierilor aproape că s-a înjumătăţit, iar în
jur de 2.000 de ferme pe an sunt nevoite să îşi închidă porţile. Fermele mici şi mijlocii au
trebuit să-şi diversifice activitatea pentru a supravieţui, unele dintre ele începând să practice
turismul rural. Astfel, se poate spune că în Elveţia turismul rural a apărut din nevoia ţăranilor
de a se reorienta pentru a-şi putea menţine nivelul de trai.
Cu sprijinul asociaților si cu o politica mai simpla din partea guvernului, turismul rural
elvetian are premise favorabile pentru o mai buna dezvoltare. Desti atunci cand spunem
Elvetia ne gandim la ceasuri, la ciocolata, la multi bani, pentru ca stim cu totii cati afaceristi
au conturi in bancile elvetiene, totusi in ceea ce priveste turismul rural, elvetienii lucreaza la
acest capitol. Au valorificat fermele si mediul, si bineînțeles cunoscutele partii de schii.
Bibliografie
http://harta.infoturism.ro/Europa/Elvetia
https://besttravelsaroundtheworld.wordpress.com/2013/01/22/elvetia-asezare-istorie-cadru-
natural-clima/
https://lacasitaconruedas.wordpress.com/2008/08/18/suiza-un-poco-de-valais-y-interlaken/
(Zerrmat)
http://www.valais-terroir.ch/fr/produits/automne/
http://www.dozadebine.ro/elvetia-natura-turism-si-gastronomie/
http://www.swisstourfed.ch/files/infothek/Vademecum/2015/STiZ_2014_en.pdf
https://www.google.ro/search?q=porturi+populare+in+Elvetia
http://www.limba.com/ro/cazare_elvetia/pensiune-familiala/salvan
https://siposamaliaa.wordpress.com/category/traditii-din-europa/
http://www.referat.ro/referate/Elvetia_dd833.html
http://stiri.tvr.ro/zermatt-elvetia-un-paradis-al-sporturilor-de-iarna-la-inaltime_55055.html
Expert: Sandro Benedetti,Directice: Micheline Cosinschi, „Le tourisme rural: les problèmes
de l'hébergement en Valais”
Horvat Mirjam Julia ,Inza Andreea Stela, GTR3 grupa 9 “Turismul rural în Europa . Strudiu
de caz : Europa „
Ambasada Elvețiană
35