UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE DIN BRĂILA

DEPARTAMENT ȘTIINȚE INGINEREȘTI ȘI MANAGEMENT
SPECIALIZAREA INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL RESURSELOR
TEHNOLOGICE ÎN CONSTRUCȚII

PROIECT DE DIPLOMĂ
TEHNOLOGIA DE REALIZARE A UNUI
ACOPERIȘ DE TIP GRĂDINĂ LA O
CLĂDIRE

Coordonator ştiinţific:
S. I. Dr. Ing. Ștefania-Miţa IONESCU

Ionel MALACU

BRĂILA
Februarie 2020

1
Sumar
Capitolul 1. Introducere………………………………………………………………………….2
1.1. Impactul asupra mediului…………………………………………………………….…..2
1.2. Influenţa mediului asupra sănătăţii…………………………………………………….…6
Capitolul 2. Acoperişuri………………………………………………………………………….9
2.1. Tipuri de acoperişuri…………………………………………………………………………9
2.3. Clasificarea acoperişurilor tip terasă……………………………………………………….13
2.4. Elemente componente ale acoperişurilor tip terasă..............................................................15
2.5 Rezolvări la nivelul teraselor.................................................................................................18
2.6. Etanşeitatea suprafeţei terasei...............................................................................................19

2
 Capitolul 1. INTRODUCERE

1.1. Impactul asupra mediului

Cele mai importante cauze ale deteriorării mediului sunt create de încalzirea globală şi
micşorarea stratului de ozon, la care se adaugă şi ciclul de viaţă al construcţiilor (de la faza de
execuţie până la post-utilizare).
Construcţiile consumă cantităţi mari de energie şi materie primă, fiind o grea povară
pentru mediul înconjurator.
Cantităţile imense de materiale scoase din contextul natural (piatra din cariere, nisip,
pietris din balastiere, lemn din păduri etc.) provoacă răni aproape imposibil de vindecat mediului
îconjurător natural.
Fiecare dintre cele menţionate mai sus, influenţează umiditatea, panza freatică, curenţii
de aer, stratul fertil al solului etc., toate acestea avand repercusiuni costisitoare pentru
ecosistemele asupra cărora acţionează. În perioada de exploatare a construcţiilor, apar anumiţi
factori poluanţi, ce ţin în mare de consumul de energie şi de eliminarea reziduurilor, condiţionate
de folosirea construcţiilor (reziduuri menajere, reziduuri industriale, agricole etc.).

3
 Fig.1 Impactul demolării necontrolate asupra mediului

Toate acestea reprezintă un mare interes pentru ecologişti, public, guverne, grupuri de
interese, şi impun, din ce în ce mai ferm, o analiză ampla a impactului asupra mediului, ca o
parte integrantă, a exprimării eficienţei economice a proiectelor. Influenţele proiectelor de
construcţii asupra mediului pot fi de natura fizică, chimică, biologică, social-economică etc.
Istoria amenajării acoperişurilor verzi pe clădiri este legată, în mod tradiţional, de una
dintre cele şapte minuni ale antichitătii: Grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilon,
construite de regele Nabucodonosor al II-lea in secolul VI i.H – fig. 1 .

Fig.3 Gradinile suspendate din Babilon

În secolul XX trendul continuă, accelerandu-se în perioada postbelică în Germania şi

ţările din spaţiul cultural de limbă germană, datorită unui cumul de factori precum conştiinţa

4
ecologică pronunţată, presiunea grupurilor ecologiste şi o metodică activitate de cercetare în
domeniu.
Germania, Elveţia şi Austria devin lideri în sensul implementării, promovării şi cercetării
acoperişurilor verzi, fiind urmate mai recent de ţări ca Marea Britanie, Statele Unite sau Ţările de
Jos. Primul proiect de acest fel se consideră a fi “Augustenborg Botanical Roof Garden” din
Malmo (fig.4), Suedia ce este amplasat pe “Scandinavian Green Roof Institute”.

Fig.4 Grădina botanică experimentală din Malmo

Conceptul modern de acoperiş verde a fost creat, totuşi, în Germania, în jurul anului
1970, şi s-a dezvoltat ulterior, pe baza unor activităţi susţinute de cercetare şi de experimentare,
astfel că la începutul secolului XXI, în această ţară, suprafaţa acoperişurilor verzi depaşea 1
milion de metri pătraţi.
Cercetările menţionate s-au referit atât la optimizarea alcătuirii substraturilor de cultură şi
a vegetaţiei, cât şi la efectele acestor culturi asupra mediului înconjurător.
Experienţa germană a fost preluată practic de toate ţările unde o asemenea soluţie
tehnologică este folosită. În prezent, în mai multe ţări, proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi
sunt reglementate prin documente tehnice mai mult sau mai puţin detaliate.
În alte zone ale lumii, cum ar fi Scandinavia, Kurdistan sau alte regiuni din Africa,
arhitectura vernaculară tradiţională folosea din cele mai vechi timpuri acoperişurile vegetale
pentru a feri locuinţele de frig sau de arşiţă, dupa caz.

1.2. INFLUENTA MEDIULUI ASUPRA SANATATII

5
 Mediul este un complex de factori biologici şi nebiologici, schimbările dintr-o parte se
reflectă în cealaltă şi invers, sănătatea umană fiind determinata de relaţia dintre factorii ereditari
şi factorii de mediu: apă, aer, sol, hrana, toate acestea conţinând agenţi fizici, chimici sau
biologici, unii cunoscuţi cu potenţial vătămător asupra organismului, alţii mai puţin cunoscuţi dar
nicidecum mai puţin importanţi.
Statisticile arată că există o stransă legatură între locul de convieţuire al familiei, casa, şi
starea de sănătate, dovadă în acest sens fiind rata morbidităţii şi mortalităţii crescută în locuinţele
neigienice, iar dacă este adaugată şi o alimentaţie deficitară, un loc de muncă stresant, atunci
tabloul devine aproape complet.

Fig. 5 Poluarea şi efectul acoperişurilor verzi în Stuttgart - Germania

Domeniul sănătăţii este unul de mare interes, existând nevoia aprofundării rezultatelor
obţinute până în prezent şi extinderii cercetării spre testarea de noi ipoteze. Cercetarea în
domeniul poluării, care să aducă date de necontestat, este primordiala pentru a putea lua măsuri
prompte in a combate efectele negative asupra sănătăţii umane.
Alte cause care favorizaza îmbolnavirile într-un mediu rezidential sunt:
- Umezeala şi frigul (bolile reumatismale, respiratorii, etc. sunt afecţiuni cauzate de
umezeala şi frigul dintr-o locuinţă).
- Lumina
- Soarele este un element esenţial, lipsa luminii acestuia, deci, implicit a radiaţiilor
ultraviolete, creează condiţii propice pentru bolile respiratorii sau infecţioase cu transmitere
aeriana: gripa, raceli comune, meningita dar şi apariţia unor afectiuni oculare şi a rahitismului.

6
 - Lipsa dotărilor igienico-sanitare
În prezent, încă mai există multe locuinţe care nu sunt racordate la reţeaua de apă
potabilă, nu au sisteme de canalizare, iar baia şi WC-ul încă sunt amplasate în curte, aceste
lipsuri putând duce la apariţia infecţiilor digestive, hepatita sau infecţii parazitare.

Fig. 6 Lumina natrala in cladiri

- Supraaglomerarea
Numărul mare de persoane aflate într-o locuinţă favorizează transmiterea mai rapidă a
anumitor boli infecţioase iar asociată şi cu lipsa dotărilor igienico-sanitare constituie un factor de
stres ce poate avea ca efect aparaţia afecţiunilor neuropsihice.

Fig.7 Suprapopulare in orase

- Finisajul

7
 Finisajul necorespunzător din interiorul locuinţelor contribuie la creşterea numărului de
accidente produse prin cădere, electrocutare sau incedii.

CAPITOLUL 2. ACOPERIȘURI

Orice clădire conţine elemente structurale şi nestructurale. Elementele structurale au

roluri bine definite ele formând împreuna structura de rezistenţă a clădirii şi asigurând totodată
rezistenţa, rigiditatea şi stabilitatea clădirii. Acestea sunt:
• Elemente de rezistenţă orizontale preiau solicitarile verticale gravitaţionale
transmiţandu-le către elementele de rezistenţă verticale. Acestea pot fi planşee,
grinzi.
• Elemente de rezistenţă verticale preiau solicitările verticale gravitaţionale sau
orizantale transmiţându-le către fundaţii. Acestea pot fi diafragme, stâlpi, pereţii
structurali.
• Elemente de contravântuire preiau solicitările orizontale şi le transmit până la
fundaţiii, asigurând rigiditate şi stabilitate cladirii.

2.1 Tipuri de Acoperişuri

Acoperişurile sunt acele elemente de construcţii care acoperă clădirile, izolându-le faţă
de mediul extern. Materialele folosite la alcătuirea structurilor de rezistenţă a acoperişurilor:
• panouri sau planşee din beton armat
• schelet metalic sau din lemn
• căpriori
• asterială
• grinzi
• popi
Acoperişurile se clasifică în:

8
 • acoperişuri reci ventilate
• acoperişuri calde ventilate
• acoperişuri calde neventilate
Acoperişurile reci ventilate se folosesc la închiderea podurilor. Astfel, se realizează un
spaţiu ce comunică cu mediul exterior prin spaţii deschise sau prin permeabilitatea unei învelitori
la aer. Rolul acestora, de regulă, este pentru scopuri gospodăreşti, având panta mare sau foarte
mare.
Destinaţia acestor acoperişuri este de a menţine uscat acoperişul prin ventilarea aerului
din interiorul podului. Prin intermediul acestui pod, pe timpul verii, efectul de supraîncălzire
provocat de diferenţa de temperatură dintre învelitori şi aerul înconjurător dispare datorită
ventilaţiei continue a aerului.

Acoperişurile calde ventilate sunt asemănătoare cu cele calde neventilate, diferenţa

făcându-se prin prezenţa anumitor spaţii deschise ce permit ventilarea aerului care antrenează
vaporii de apă catre exterior, astfel, eliminând fenomenul de condens.

Acoperişule calde neventilate sunt definite prin lipsa podului sau alt spaţiu ce ar
permite circulaţia aerului pe sub învelitoare.
Astfel de învelitori se rezeamă direct pe elementele portante ale clădirii (planşeu) şi sunt
prevăzute cu izolaţii hidrofuge continue. Pe timpul verii, aceste tipuri de acoperişuri se încălzesc
mai puternic sub influenţa razelor solare ceea ce duce la apariţia condensului iar pe timpul iernii
apa infiltrată poate îngheţa şi astfel să apară fisuri, ducând la distrugerea elementelor
acoperişului sau mai grav la distrugerea elementelor de structură pe care stă acoperişul.
Pentru îndepărtarea apei de pe aceste acoperişuri se realizează o pantă din anumite
materiale uşoare. Acest strat se dispune pe sub izolaţia termică, unde nu există variaţii de
temperatură. Hidroizolaţia se realizează dintr-un carton bituminat sau fibră de sticlă aşezată între
doua straturi de carton bituminat.
Termoizolarea este foarte importantă la astfel de acoperişuri având rol în limitarea
pierderilor de caldură, reducerea variaţiilor de temperatură ale structurii, evitarea fenomenului de
condens.
Astfel termoizolarea trebuie să îndeplinească anumite condiţii:

9
 • rigiditate pentru evitarea tasării datorate straturilor superioare
• să nu işi modifice proprietăţile la temperaturi ridicate sau scăzute
• să nu prezinte spaţii la îmbinări
• să nu permită acumularea apei

Învelitoarea la aceste tipuri de acoperişuri trebuie să asigure urmatoarele cerinte:

• hidrofugă şi continuă pentru eliminarea infiltraţiilor de apă
• rezistenţă la temperaturi foarte scăzute sau ridicate
• rezistenţa la acţiunile mecanice sau la presiuni accidentale
La terasele circulabile hidroizolaţia se poate proteja cu ajutorul unor plăci sau dale de
beton ce permit pătrunderea apei printre rosturi dar eliminând-o controlat prin guri de captare şi
scurgere.

2.4. Elementele componente ale acoperişurilor tip terasă

Acest tip de acoperişuri au o alcătuire complexă ce se reazemă direct pe planşeul de

rezistenţă şi sunt prevăzute cu izolaţii hidrofuge continue. Hidroizolaţia se dispune peste stratul
de termoizolaţie, fapt ce constitue o barieră puternică împotriva vaporilor ce au tendinţa de a
condensa în interiorul termoizolaţiei.
Elementele componente ale acoperişului tip terasă sunt:
• Planşeu
• Beton de pantă
• Strat de egalizare
• Barieră de vapori
• Termoizolaţia
• Protecţia termoizolaţiei
• Suport pentru hidroizolaţie
• Hidroizolaţie
• Protecţia hidroizolaţiei
• Suport pentru pardoseala (terasa circulabilă)
• Stratul de uzură

10
 Fig.12 Elemente componente ale acoperisului tip terasa. Detaliu de atic

Acoperisul tip terasa este alcatuit din materiale cu diferite caracteristicei fizico-mecanice.
• Planseul – elementul de rezistenta al acoperisului, preia incarcarile permanente,
utile si climatice, si este alcatuit din beton armat prefabricat sau monolit
• Stratul de egalizare – niveleaza planseul, este realizat din mortar de ciment, din
ciment sau nisip grauntos bine nivelat
• Bariera de vapori – se executa din pelicula de vopsea pe baza de ulei, in, sau
doua straturi de bitum
• Stratul termoizolant – creste rezistenta termica a acoperisului tip terasapentru a
satisface necesitatile solicitate de climatul interior si economia de energie

• Protectia stratului de termoizolatie - impotriva umiditatii provenite din betonul

de panta, se realizeaza din membrana bituminoasa cu marginile lipite sau bitum
aplicat prin vopsire.

11
• Betonul de panta - incarcare mortar suplimentara, este recondabil sa se execute
din beton usor sau din zgura pentru a contribui si la izolarea termica a
acoperisului.

• Suportul hidroizolatiei - se realizeaza dintr-un strat de mortar de ciment de 2-

4cm grosime.

• Hidroizolatia:se exuta din membrana bituminoasa, panza bituminata,impletitura

de fibre de sticla bituminata lipite cu bitum.

• La terasele circuilabile suportul pardoselii poate fi realizat in functie de

intensitatea circulatiei, dintr-un strat de nisip sau in cazul unei circulatii foarte
intense dintr-o sapa de mortar armata.

12
Fig.13 Acoperis tip terasa. Moduri de colectare si evacuare a apei provenite din
precipitatii prin interiorul sau exteriorul cladirii

13
 2.5 Rezolvari la nivelul teraselor

In general acoprisul tip terasa, este o solutie preferabila pentru cladirile cu regim mare de
inaltime ori pentru in care se urmareste desfasurarea unor activitati cu destinatii
speciale(discoteci,restaurante,cofetarii,vizionare panoramica etc).
Acoperisul terasa se poate realiza cu pante directionate catre:
-exterior (catre fatadele si frontoanele cladirii) - fig.a
-interior (dinspre fatadele si frontoanele cladirii) - fig.b

Fig.14 Modalitati de dirijare a apelor la un acoperis terasa

Situatia in care acoperisul terasa este rezolvat cu pante exterioare este mai rar intalnit
datorita problemelor specifice pe care le implica,si anume:
-de cele mai multe ori coloanele colectoare sunt mascate de elemente proiectoare
speciale;interventia la o coloana colectoare este o operatie extrem de pretentioasa deoarece
implica lucrari care se desfasoara la inaltime:
-demontarea elementelor de mascare
-efectuarea lucrarilor de reparatii ale coloanei de colectare
-montarea elementelor de mascare
-refacerea finisajului cladirii pe intreaga fatada
-coloanele colectoare sunt ,,reci” si din acest punct de vedere necesita operatii de
interventie mai numeroase decat coloanele ,,calde”(situate la interior)
Acest pe terasa poate fi unul de tip:
-ocazional
-normal
Accesul ocazional pe terasa se poate realiza prin:
-elemente de tip chepeng
-scari amplasate la exteriorul cladirii

14
 Accesul normal pe terasa se poate realiza prin:
-scari cu pante normale,sistem de elevatoare
-in mod direct(atunci cand terasele sunt amplasate la acelasi nivel impreuna cu alte
functiuni interioare)
Dupa frecventa si intensitatea circulatiei de la nivelul terasei,acestea pot fi de tip:
-circulabile
-necirculabile
Terasele circulabile au pante de proiectare cuprinse intre 2-7%(valoarea maxima
rezultand din conditia de a oferi siguranta la circulatie pet imp de iarna,in conditii de polei).
Terasele necirculabile au pante de proiectare cuprine intre 2-5%(valoarea maxima fiind
impusa de conditia de stabilitate al lucrarilor existente la nivelul terasei sub regim hidrologic)
Satisfacerea functiunilor associate acoperisului impune realizarea la nivelul teraseia unor
lucrari de tip:
-goluri:
-de tip intranduri:gurile coloanelor de colectare a apelor meteorice
-de tip iesinduri:canale de ventilare,cosuri de fum,caciuli de ventilare a coloanelor de
colectare a apei menajere,chepenguri,deflectoare etc
-lucrari specifice de tip:atic,casoaie,rosturi etc

Etanseitatea suprafetei terasei

Calitatea acestei lucrari depinde de multi factori:de materialele utilizate,de tehnologia

adoptata,de gradul de calificare al muncitorilor etc.Sistemul ridica multe probleme sub aspectul
gradului de etanseitate obtinut,al duratei relativ scazute privind stabilizarea lucrarii in timp ceea
ce implica necesitatea efectuarii de lucrari suplimentare pentru etanseitatea legaturii cu tubul
collector.
In functie de destinatia terasei aceasta protectie se poate realiza in doua variante:
-tip caciula(parafrunzar):pentru terase necirculabile
-tip gratare:pentru terase circulabile
1.Aticul:este elementul de constructie executat in planul fatadei,la nivelul
acoperisului.

15
 Aticul poate lipsi sau poate exista(in aceasta situatie trebuie rezolvat astfel incat
sa confere siguranta persoanelor ce desfasoara diverse activitati la nivelul terasei).Din
punct de vedere al tehnologiei folosite la executie,aticul poate fi:
-de tip prefabricat:se realizeaza din beton armat de grosime minim 10cm
-monolit:se realizeaza din beton armat

Fig.14 Detalii de rezolvare a aticului

- din zidarie - datorita actiunilor specifice ce apar in cazul actiunii seismice la nivelul
terasei se va folosi numai o zidarie portanta realizata din caramida plina presata si avand
grosimea de minim 25cm;aceasta zidarie este prevazuta cu stalpisori si centura din beton
armat,amplasata la partea superioara de minim 25x25cm.Inaltimea minima a aticului este de
30cm in cazul teraselor necirculabile si de 90cm la terasele circulabile,valoare masurata de la
ultimul strat al terasei.

2. Rosturile sunt existente la nivelul terasei si pot indeplini diferite roluri:

-antiseismic

-de preluare a efectelor de dilatare-contractare

In cazul terasei circulabile rostul existent intre suprafata de circulatie si atic se prefera sa
fie acoperit cu un material realizat din aluminiu.

3. Deflectoare (aeratoare):au rolul de,,guri de evacuare”a umiditatii din structura

terasei amplasate in campul acoperisului .

Sunt necesare daca distanta de la gura de colectare la atic depaseste 10cm ori daca
suprafata de colectare depaseste 100mp.

16
 Fig.15 Detaliu reflector, rezolvare traditionala (1-strat difuzie; 2-bariera contra
vaporilor; 3-termoizolatie; 4-hidroizolatie; 5-guler din tabla zincata; 6-freta din
sarma zincata; 7-profil din tabla zincata; 8-palnie protectoare din tabla zincata

2.6 Rezolvari ale structurilor teraselor

In functie de asezarea termoizolatiei in raport cu hidroizolarea, terasele sunt clasificate

astfel:

• Clasice, termoizolatia este protejata de hidroizolatie

• Inverse, termoizolatia vine in contact direct cu mediul extern
Terasa clasica
In functie de materialul termoizolator, pot fi:
• Cu grosime constanta
• Cu grosime variabila

Fig.16 Structura terasei clasice, rezolvare in camp

curent
a)cu termoizolatie de grosime constanta; b)cu termoizolatie de grosime variabila

17
 1-structura suport a casei; 2-beton cu panta; 3-strat de difuzie; 4-bariera contra vapori; 5-
termoizolatie (a-grosime constanta; b-grosime variabila); 6-hidroizolatie; 7-strat de protectie
hidroizolatie; 8-strat de egalizare; 9-strat suport bariera contra vaporilor

Fig 17 Structura terasei inverse (1-structura suport a terasei; 2-beton de panta; 3-strat de difuzie;
5c-termoizolatie din polistiren extrudat; 6-hidroizolatie; 7-strat testare termoizolatie

Structura suport a terasei poate fi planseul de la ultimul nivel realizat din beton armat,
metal etc, dar poate fi si o structura speciala pentru acoperis. Natura materialului de baza din care
se realizeaza structura suport a terasei,sistemul constructive si tehnologic introduc particularitati
ce impun alcatuiri specifice ale structurilor terasei datorate comportarii:
-higrotermice
-structurale:o deformata a structurii support a terasei peste valorile admisibile duce la
aparitia
fenomenului de baltire ce favorizeaza rupera hidroizolatiei.
Vaporii de apa existenti in structura terasei pot proveni:
-de la elementele de constructie puse in opera prin tehnologii umede(planseul din beton
armat,betonul de panta,sapa etc) si care au o umiditate in exces ca urmare a reducerii timpului de
realizare al terasei:
-datorita conditiilor meteorologice

-din mediul interior cladirii, datorita explatarii

-datorita neetanseitatii hidroizolatiei

-din umiditatea excesiva a termoizolatiei ce urmeaza sa fie pusa in opera.

18
 In cadrul teraselor inverse,vaporii de apa existenti sub hidroizilatie pot fi eliminati:

-in interiorul cladirii

-in solutie mixta :  interiorul cladirii pe la atic, prin deflector.

Terasa inversa
Dintre avantajele pe care le confera terasa inversa comparativ cu terasa clasica,se pot
enumera urmatoarele:
-simplitatea executiei
-simplificarea structurii terasei
-durata redusa de executie.
Interventiile efectuate la terasele inverse aflate in exploatare au aratat ca existenta unei
umiditati sub hidroizolatie nu ridica probleme in sensul deprecierii performantelor terasei
(cantitatea vaporilor de apa acumulata in interiorul terasei este foarte mica, ea putandu-se elimina
fara probleme in timpul sezonului cald cand sensul difuziei vaporilor de apa este de la exterior
catre interiorul cladirii).
Masuratori experimentale au aratat ca aceasta eliminare a vaporilor de apa de la terasa
spre interiorul cladirii se realizeaza chiar si in timpul sezonului rece; datorita diferentei de
temperatura se formeaza un circuit: vapori de apa (planseu,beton de panta), in sens ascendent-
picatura de apa(fata inferioara a hidroizolatiei)-vapori de apa(planseu,beton de panta)in sens
descendent.
In cazul adoptarii de tip terasa inversa singurul material termoizolant ce se poate folosi
este polistirenul celular ecruisat,acesta fiind practic impermeabil la picatura de apa.

*Polistirenul - utilizarea acestui material este conditionata de principalele dezavantaje pe

care le prezinta,astfel:

Fig.18 Polistiren extrudat

19
 -nu rezista la solventi organici(uleiuri minerale etc)
-este un material atacat de flacara,necesita masuri speciale de protectie in cazul utilizarii
de tehnologii calde la nivelul terasei
-este atacat de rozatoare

*Hidroizolatia

Bitumul de tip APP poate fi folosit si in conditiile climatice specifice tarii noastre,
alegerea lui insa trebuie efectuata cu mult discernamant spre exemplu se poate folosi: la terasele
inverse, la terasele gradina, ca bariera contra vaporilor etc.
Armatura hidroizolatiei poate fi constituita si din folie de aluminiu sau cupru de 0,08mm
grosime. Armatura metalica este recomandata de producatori a se utiliza in special pentru:
-terase vegetale,gradina,circulabile rutier
-aplicarea pe atic si in special in lungul aticului,reducand astfel numarul de zone de
lipituri
In functie de destinatie terasa poate fi;
-necirculabila:implica desfasurarea unor activitati de tip reparatii ori montarea unor
obiecte mici
-circulabila,de tip:
*pietonal:implica desfasurarea unor activitati (restaurante,baruri,discoteci,cofetarii etc)ori
particulare rezultate ale cladirii in special in zonele de retragere ale cladirii pe inaltime
*rutier:intalnite in special in zona garajelor,parcarilor etc
-de tip special:vegetala,gradina,piscine,cu functiuni multiple etc
In cazul teraselor necirculabile,materialele cel mai des folosite sunt:
-materiale pe baza de piatra:nisip,strat de pietris,paiete de ardezie colorate,paiete
de basalt etc
-materiale metalice:foaie de Aluminiu ori Cupru,adesea caserata,folosita cu rol
reflectorizant,solutia este des recomandata pentru protectia aticului a casei,chepengului
etc
-vopsea reflectorizanta,vopsea acrilica,emulsie bituminoasa aluminizata aplicata
prin pensulare

20
 Solutiile cele mai utilizate in rezolvarea terasei circulabile de tip pietonal sunt
dalele prefabricate tip pavele:
-realizate din materiale naturale ori compozite pe baza de piatra si aplicata pe un strat de
baza (sapa, pietris etc).

Fig.19 Solutii de terasa circulabila

-realizat din beton vibrat,lemn sau dale ceramice,pe support continuu-firma SOPREMA
si aplicate pe un sistem de platouri reglbile de 15-20cm inaltime
-pavele din cauciucuri expandate
In procedeul de exploatere al terasei circulabile sunt interzise activitati generatoare de foc
sau a acelor activitati care pot duce contactul invelitorii cu lichide(in special lichide tip solventi
ce ataca chimic hidroizolatia)
Pentru terasele circulabile este fundamental ca stratul de circulatie sa fie ,,oprit’’in
apropierea ,,marginilor”, ultimul strat trebuie sa fie ,,separat” de ,,margini” printr-un strat
elastoplastic (pietris,masticuri bituminoare etc) care sa poata prelua eforturile de dilatare –
contractie care apar la nivelul acestor straturi.
In solutia clasica a unei terase circulabile rutier, stratul de uzura se poate realiza din beton
slab armat sau covor asfaltic si poate avea grosimi de 15-40cm functie de intensitatea si
,,greutatea” turismelor participante la trafic.

2.8. Terase cu destinatii speciale

Terasa vegetala sau terasa gradina sunt folosite tot mai des in ultimul timp datorita
avantajelor pe care le are:
• Sunt ecologice
• Au un aspect estetic deosebit
• Necesita o intretinere simpla
21
 • Au o inertie termica simpla
• Sunt bune izolatoare fonic
Aceste tipuri de terase pot contine inclusiv arbusti, pe langa orice tip de vegetatie
ales.

CAPITOLUL 3. SOLUTIA CONSTRUCTIVA ADOPTATA

Pentru constructia aleasa, constructie cu un nivel, s-a ales un acoperis tip terasa verde cu
drenaj si sistem de captare a apelor pluviale.

3.1 AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

Avantajele construirii unei terase verzi pot fi:
• Avantaje financiare
• Avantaje de mediu
• Avantaje practice

3.1.1. Avantajele financiare ale acoperisurilor verzi:

• Izolatia – pastreaza energia in incaperi reducand costurile cu incalzirea si
climatizarea
• Aspectul “ECO” – imbinand naturaletea cu functionalitatea creste valoarea
imobilului
• Obtinerea de subventii, reduceri de impozit pentru cladirile ”verzi”
• Durata de viata mai lunga – amortizarea mai rapida a investitiei

3.1.1.1 Izolatie: economisirea de energie

Toate cercetarile au aratat ca acoperisurile cu vegetatie de tip extensiv formeaza o izolatie foarte
buna, atat iarna cat si vara.
Vara – efect de racire a cladirilor
Caldura preluata din mediul inconjurator poate fi redusa cu pana la 90% prin uzitarea
acoperisurilor verzi, iar stratul de termoizolatie nu poate fi decat un plus ce contribuie la
reducerea transferului de caldura.

22
 Studiile din Germania au demonstrat că în cele mai fierbinţi zile de vară când
temperatura aerului se ridică la 35 °C temperatura substratului de sub vegetaţie niciodată nu
depăşeşte 25 °C. Acest efect de răcire în primul rând se datorează evaporării şi efectului de
umbrire al vegetaţiei, dar şi abilităţii acoperişului verde de a reflecta razele solare, de energia
consumată prin fotosinteză şi puterii de stocare a căldurii, a apei înglobate în substratul vegetal.

Fig.20 Scaderea temperaturii pe timpul verii

Iarna – efect de incalzire a cladirilor

Firele de iarbă, structura de vegetaţie se comportă ca o „blană” și contribuie la mărirea
efectului de termoizolare formând un strat subţire cu structură tridimensionala în care este
înglobat aerul. Deasemenea vegetaţia împiedică ca vântul rece să lovească direct straturile
superioare ale acoperişului. Efect mic, dar sesizabil o are puterea de termoizolare a substratului
special de acoperiş verde, respectiv reflectarea razelor infraroşii de către stratul de vegetaţie,
precum şi degajarea de căldură produsă de condens sau brumă care se formează dimineaţa pe
suprafaţa stratului de vegetaţie (la producerea condensului a 1 g de apă se degajă căldură de 530
calorii).
3.1.1.2 Aspectul natural: cresterea valorii imobilului
Potentialii cumparatori tind sa plateasca mai mult pentru o cladire cu acoperis verde
datorita aspectului placut, tendintei de crestere a simtului de responsabilitate fata de mediu si mai
ales datorita economiilor de energie.
Pe langa avantajele functionale imaginea unui astfel de acoperis poate deveni si un
element de design care confera unicitate arhitecturala cladirii.

23
 3.1.1.3 Subventionarea acoperisurilor cu terasa verde
Modificarile climatice au adus ploi torentiale puternice foarte frecvente. Din ce in ce mai
multe rauri provoaca inundatii cu grave implicatii economice si ecologice. Autoritatile sunt gata
sa acorde subventii pentru instalarea de acoperisuri verzi datorita diminuarii suprasolicitarii
sistemului de canalizare iar investirea in marirea capacitatii de canalizare ar fi mult mai
costisitoare fata de plata acestor subventii. Captarea apei de pe acoperis devine mai imortanta in
special in zonele urbane, dens populate.
3.1.1.4 Durata mai lunga de viata a acoperisului.
Acoperisurile sunt expuse continuu la radiatiile ultraviolete, ploi torentiale si alte variatii
de temperatura extreme. Studiile au aratat ca un acoperis verde poate rezista cu pana la de trei ori
mai mult decat unul simplu datorita protectiei oferite de stratul de vegetatie. Stratul bituminos,
masele plastice, la o expunere mai indelungata la diferente de temperaturi si radiatii ultraviolete
duc la imbatrinirea prematura in timp.

3.1.2 AVANTAJE DE MEDIU

- Temperatura ambientala scazuta – reducerea efectului “Urban Heat Island”
- Captarea CO2 – Aer mai bogat in oxigen, respirabil, mai curat
- Stimularea biodiversitatii – imbunatateste habitatul pasarilor si insectelor
- Retinerea apei meteorice – utilizarea sistemului de canalizare mai redusa
Temperatura ambientala - poate fi cu 5-7 grade celsius mai ridicata in orase decat in
mediul rural deoarece asfaltul, cladirile absorb iar ulterior degaja caldura. Asa se face ca a aparut
notiunea de “ Urban Heat Island”.

Fig.21 Efectul Urban Heat Island

24
 Studii efectuate de Tyndall Centre for Climate Change (Centrul de cercetări pentru
schimbări climatice Tyndall), ne arată că este nevoie cu 10% mai multe zone cu verdeață în orașe
pentru a contracara efectele schimbărilor climaterice. Verdele reflectă căldura, astfel se crează o
temperatură ambientală mai joasă, comfortabilă. Mai departe, plantele, prin evaporarea apei,
reduc temperatura. Cum spațiile pentru zone verzi în orașe, cum ar fi parcuri, grădini, sunt
limitate, soluția acoperișurilor verzi pentru mărirea suprafețelor cu verdeata este ideala

Fig .22 Aer oxigenat cu ajuttorul spatiului verde

Captarea CO2: Aer mai curat. Dioxidul de carbon este o substanță gazoasă, rezultată,
în principal, din arderea combustibililor fosili. După revoluția industrială, nivelul de CO2 în
atmosferă a crescut în mod considerabil. Acest lucru este considerat cauza principală a încălzirii
globale. Se cunoaște că plantele absorb CO2, dar din păcate numărul plantelor și a copacilor nu a
crescut proporțional cu cantitatea emisiilor de CO2. Nu se cunoaște încă ce cantitate poate capta
sedumul, dar din cauza numărului mare de suculente pe mp, se așteaptă să fie considerabilă.
Fiecare mp de vegetație Sedum are o suprafață de cca 2,4 mp de suprafaţă de frunze utilă, însă un
mp de acoperiș extensiv cu vegetație erbacee poate avea chiar 100 mp de suprafață desfășurată
de frunziș. Acoperișul verde reduce cantitatea de CO2 din atmosferă și implicit, încălzirea
globală.

Fig.23 Efectul de relaxare al parcurilor

25
 Stimularea biodiversității: Îmbunătățește/păstrează habitatul păsărilor și a
insectelor. Oriunde s-ar construi clădiri, microhabitatele sunt de regulă deranjate. Acoperișul
verde ajută la reconstrucția acestora și ajută la restaurarea ciclului biologic. Acoperișurile cu
verdeață oferă un important refugiu pentru microhabitate. Puteți stimula biodiversitatea prin
alegerea corectă a grosimii substratului și printr-o varietate largă de plante.
Potrivit unor studii efectuate în Elveția și Anglia, acoperișurile verzi pot oferi adăpost
chiar pentru insecte rare, fluturi pe cale de dispariție.

Fig.24 Proiect de terase pentru municipiul Iasi

Retenția apei pluviale: Sisteme de canalizare mai puțin solicitate și ca urmare, mai
puține reversări. Fiind rezultatul încălzirii globale, ploile torențiale au devenit obișnuite. Un
avantaj important al acoperișului verde este evitarea suprasolicitării sistemului de scurgere și de
canalizare. Structura acoperișului verde permite retenția unei cantități importante de apă care
ulterior prin evaporare contribuie la reducerea temperaturii mediului ambiant. Un alt efect la fel
de important este efectul de încetinire a drenajului apei, astfel sistemele pluviale sunt protejate de
cantitățile mari de apă cu care s-ar confrunta, ele fiind înglobate în structura acoperișului verde și
drenate în timp. Studiile au arătat că în cazul unei ploi ușoare prelungite de cca 18 ore
acoperișurile verzi cu înclinație de 12 grade si substrat vegetal de 14 cm, drenarea apei a început
la 12 ore după oprirea ploii și a continuat încă 21 de ore după oprirea ploii.

26
 Fig.25 Perete verde in Madrid

3.1.3. Avantajele practice

-izolare fonica - mediul locuibil devine mai linistit
- rezistenta la foc - acoperisul verde este complet ignifug
-aspectul natural - priveliste frumoasa: veredle avand un efect relaxant si calmant
-nu se foloseste balast pentru protectia acoperisului – inlocuirea unui material inert cu unul
“viu” aspectuos.
Izolatia fonica.
Combinația substratului, plantelor și a aerului din diferitele straturi ale unui acoperiș verde

reduc poluarea fonică. Undele sonore sunt captate și absorbite în loc să fie reflectate cum fac alte

materiale de constructii. Substratul blochează frecvențele joase iar plantele pe cele înalte. Se pot
lua, ca exemplu, zgomotul produs de avioane, dar și cel de la o ploaie torențială sau furtună.
Acoperișul cu verdeață vă asigură un birou, locuință mai liniștit(ă) și un mediu urban mai plăcut.
Acoperișul verde poate reduce zgomotul perceput cu până la 8 db. Nu pare semnificativ,
dar pentru oameni, reducerea cu 10 db a nivelului sonor înseamnă cu 50% mai puțin zgomot.
Izolarea fonică depinde de grosimea sistemului de acoperiș verde și gradul de îmbibare cu apă a
substratului.Cu cît este mai gros, izolarea este cu atât mai eficace. În 2004, Dunnett & Kingsbury
au măsurat reducerea cu 5db a zgomotului din vecinătatea aeroportului din Frankfurt am Main,
după instalarea unui acoperiș verde de 10 cm grosime. Deasemenea Prof. Dr. Gernot Minke in alt
studiu a arătat că 12 cm de substrat umed poate reduce zgomotul cu 40 db. iar cea de 20 cm cu
cca 46 db.

27
Rezistenta la foc
În Germania acoperișurile verzi sunt considerate „acoperișuri solide” deoarece ele nu ard
și sunt complet ignifuge în cazul în care grosimea substratului depășește 3 cm grosime.
Aspect natural: efect calmant si relaxant al verdelui.
Zonele dens populate, de obicei,nu au suficient spatiu verde pentru locuitori.
Acoperisurile verzi compenseaza si ofera celor din jur o imgine placuta, imbunatatind calitatea
vietii urbane. Studiile au aratat efectul psihologic al zonelor verzi.

Fig.26 Primaria orasului Chicago

O plimbare intr-o zona de agrement verde de genul unei gradini botanice reduce
tensiunea arteriala, scade pulsul si accentueaza recuperarea dupa conditii de stres.

Fig.27 Proiect de parc in Japonia

28
Nu mai este nevoie de balast sau pietriș pe acoperiș: 

Înlocuirea unui material inert cu unul “viu” aspectuos Unele acoperișuri au nevoie
de balast pentru fixare. Acoperișul verde standard are o greutate saturată de cca. 85 kg/mp (se pot
realiza și sisteme de la 35 kg/mp). Pe de altă parte, din cauza rădăcinilor plantelor, sistemul
formează un amalgam, ca o singură entitate. Așadar, instalând acoperiș verde nu mai este nevoie
de balast sau pietriș.

DEZAVANTAJELE UNUI ACOPERIS CU TERASA TIP VERDE

Orice invelitoare a unui acopris are avantaje dar si dezavantaje datorate particularitatilor
proprii, iar acoperisul tip gradina nu face exceptie.

• Principalul dezavantaj este costul ridicat de instalare, prin comparatie cu o invelitoare

simpla de tigla sau tabla, de exemplu.
• Greutatea considerabil mai mare fata de un acoperis clasic, ceea ce poate duce la costuri
suplimentare generate de intarirea structurii cladirii si acoperisului
• Costuri generate de proiectare si obtinerea autorizatiei de constructie
• Mentananta obligatorie – cu atat mai frecventa cu cat acoperisul este mai complex:
pentru acoperisurile extensive se impune o verificare si diferite lucrari usoare de
intretinere o data la 6 luni, iar pentru cele intensive, macar o verificare la 1-2 luni.
• Perioadele secetoase presupun existent unei infrastructuri pentru udare, in cazul
acoperisurilor extensive, in timp ce pentru acoperisurile intensive, atat sistemul de irigatii
cat si cel de drenaj sunt obligatorii din start.
• Instalarea proasta a membranelor hidroizolante, sau perforarea lor in timpul utilizarii (cu
unelte de gradina sau de la radacini puternice, de exemplu), poate duce la inlocuirea
intregului sistem din zona respectiva
Manopera devine o problema de luat in seama in Romania din cauza lipsei echipelor
specializate pe astfel de acoperisuri, iar costurile sale nu sunt de loc de neglijat datorita si
structurii mai complexe a cladirii suport acoperisurile verzi.

29
 3.2. Acoperisul verde extensiv

Acoperisul tip terasa verde a fost ales pentru o constructie noua cu un singur nivel in
localitatea Braila, zona de est a orasului. Este o constructie calculata si proiectata special pentru a
avea un acoperis terasa verde, avand dimensiunile in plan de 8,00 X 7,00 m si regimul de
inaltime parter.

Fig.28
Fundatiile au fost proiectate de tip continue cu talpi si socluri din beton armat dispuse
dupa cele doua directii ortogonale.
Presiunea de calcul conventionala este:
pconv=120kpa
la sarcini fundamentale aplicate centric conform prevederilor “Normativ pentru proiectarea
fundatiilor de suprafata” indicativ NP112-04

30
 Fig.29
Cota ± 0,00 este cu 50,0 cm mai sus decat cota trotuarului, iar adancimea de fundare a
fost stabilita la cota -1,55m.
Structura de reszistenta a fost proiectatade tip zidarie portantadin caramida in
conformitate cu “Cod de proiectare pentru structuri din zidarie-Cod CR 6-2013” cu stalpisori din
beton armat inglobati in zidarie si centuri din beton armat.
Pentru executarea zidariilor portante se vor utiliza caramida marca minim 100 si mortar
marca minim M50.
Caramida va fi de calitatea I. Stalpisorii au armaturile ancorate de la nivelul centurii
inferioare a fundatiilor. Peretii se vor executa cu zidarie tesuta avand rosturile verticale si
orizontale umplute complet cu mortar iar legatura cu stalpisorii din beton se va face cu strepi.

Fig.
30

31
 Planseul peste parter a fost proiectat de tip placa din beton cu urmatoarea combinatie de
clase de expunere: C25/30XC4XF1XA1CI0,1D16S3CEMIII/A42.5N-LH armat cu plasa sudata
de 8 si bari de PC52 cu diametru de 10, cu centuri din beton armat incastrate in stalpisori.
Toate valorile rezistentelor unitare de proiectare ale zidariei pentru toate solicitarile, se obtin prin
impartirea valorilor caracteristice respective la coeficientul partial de siguranta pentru material
γM≥ 1,0:
fzd = fzk / γM
Coeficientul parţial de siguranţă γM este stabilit în mod diferenţiat în funcţie de:
• gruparea de încărcări la care se face verificarea: fundamentală sau seismică;

• starea limită la care se face verificarea: ULS sau SLS;

• calitatea elementelor pentru zidărie şi a mortarului;

• tipul controlului execuţiei definit în reglementările tehnice aplicabile, în vigoare.

Valorile de proiectare ale modulilor de elasticitate şi ale proprietăţilor reologice ale
zidăriei se obţin din valorile caracteristice respective prin multiplicare cu un coeficient
subunitar.
Valorile coeficientului parţial γM se iau după cum urmează:
• pentru situaţia de proiectare persistentă (gruparea fundamentală de încărcări):
- pentru starea limită ultimă (ULS) conform tabelului
- pentru starea limită de serviciu (SLS), cu valorile:
a. γM = 1,50 pentru toate partile/elementele din zidarie din constructiile incadrate in clasele de
importanta I si II conform P100-1
b. γM = 1,0 pentru toate partile/elementele din zidarie din constructiile incadrate in clasele de
importanta III si I
• pentru situaţia de proiectare seismică (gruparea seismica de incarcari):
• valorile γM din P100-1 tab.8.13 pentru peretii structurali
• valorile γM din p100-1 , art.10.9.5.(3) pentru elementele nestructurale si
panourile de zidarie inramate.
Rezistenta caracteristica la compresiune fk in N/mm2) a zidariilor cu elemente pline din
BCA din grupa I si mortar pentru utilizare generala(G)

32
 Rezistenta Marca mortarului
M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5
standardizata a
elementului fb (N/mm)
8.0 5.31 5.03 4.70 4.31 3.82 3.10
7.0 * 4.58 4.28 3.93 3.48 2.83
6.0 * * 3.84 3.53 3.12 2.53
5.0 * * 3.38 3.10 2.75 2.23
4.0 * * * 2.66 2.35 1.90
3.0 * * * * 1.92 1.56
• * Combinatii de materiale care nu sunt permise de conditiile

• Pentru valori fb intermediare se accepta interpolarea liniara intre valorile din tabel. Pentru valori in afara celor din tabel
se aplica formula generala de calculcu respectarea conditiilor

3.2.1. Structura de baza a unei terase tip gradina

Pentru o astfel de constructie s-a calculat rezistenta structurii la actiunea vanturilor
conform Indicativ CR 1-1-4/2012 tinand cond de zonarea valorilor de referinta ale
presiunii dinamice a vantului, qb in kPa, avand IMR=50 ani. Zona Braila are 0,6.
Variatia viteziei medii
Diversele suprafete din componenta unei terase tip gradina au fost proiectate sa satisfaca
diferite functiuni pe toata durata de exploatare sau pe durate extrem de lungi(circulabila,
gradina,etc).

Fig.31 Compunerea unei terase tip gradina

3.2.2 Materiale folosite si tehnologii de executie

33
 Conditii de executie.
Stratul – suport al planseului trebuie sa aiba o planeitate suficienta. Acest lucru este
necesar pentru ca, ulterior, sa nu se incarce inutil cu straturi de egalizare. In cazul denivelarilor,
se executa o sapa de egalizare.

Fig.32 Vedere cu planseul din beton armat

Straturile de panta, realizate din beton usor turnat, sunt intrerupte din loc in loc de rosturi,
umplute ulterior cu mastic bitumat.

Fig.33 Formarea rosturilor de dilatatie

34
 Termoizolatia. Pentru evitarea umezirii termoizolatiei, cauzata de precipitatiile
atmosferice, este necesar ca:
• acest strat sa se aplice in fasii transversale pe latimea cladirii;
• suprafata fasiilor sa fie astfel aleasa, incat sa existe conditiile de acoperire a
termoizolatiei cu o hidroizolatie;
in timpul executiei, suprafata acestui strat se va acoperi provizoriu cu cartoane bitumate
sau folii de polietilena.
Pe stratul termoizolator rigid sau elastic circulatia este interzisa.
In cazul planseelor cu pod, termoizolatia (granulit, saltele de vata minerala, placi b.c.a.
sau polistiren celular) se va acoperi cu un carton simplu, pentru a se evita umezirea – la podurile
necirculabile – si cu o sapa de beton slab armat – la podurile circulabile.
Termoizolatia din placi de b.c.a. se aseaza cu rosturi stranse pe un pat de nisip sau mortar,
pentru a nu deteriora bariera de vapori.
Termoizolatia din placi de polistiren celular se aplica pe bariera contra vaporilor, prin
lipire continua cu un strat de bitum cald . Avand in vedere rezistenta mica a polistirenului celular
la temperaturi inalte.
Termoizolatia executata din materiale in vrac se face in straturi de 10 cm, fiind
indesate cu maiuri usoare.
Placile semirigide de vata minerala -termoizolatie estetica - se aseaza fara rosturi, iar
pentru evitarea unei tasari excesive a termoizolatiei si a umezirii, stratul de protectie (mortar de
ciment) se asterne odata cu aplicarea termoizolatiei.

Fig.34 Termoizolare cu vata bazaltica

35
 Fig.35 Termoizolatie cu polistiren extrudat

Hidroizolatia se aplica prin intermediul unui strat de difuzie a vaporilor, dupa ce placile
de polistiren au fost acoperite, inaintea montarii pe acoperis, cu o pelicula din mortar de ciment.

Fig.36 Membrana bituminoasa cu armatura de la ARCO S.R.L

Alta solutie ar fi ca placa de polistiren celular sa fie acoperita prin lipire in prealabil cu un
strat al hidroizolatiei.
Deflectoarele, care realizeaza comunicarea stratului de aer ventilat cu exteriorul, se
distribuie uniform, pentru a ventila o suprafata de 10x10 m.
Deflectoarele realizeaza legatura straturilor de difuzie cu atmosfera exterioara.
Racordarea invelitorii.
Invelitoarea acoperisurilor-terasa se va racorda:
• cu elementele verticale ale acoperisului la gurile de scurgere;

36
 • la rosturile de deformatii.
In cazul racordarii si etansarii hidroizolatiei cu elementele verticale, trebuie sa se aiba in
vedere, in primul rand fixarea si protejarea hidroizolatiei verticale, si, in al doilea rand,
inchiderea rostului la marginea izolatiei .

Fig. 37 Accesorii pentru terasa Fig. 38 Profile de colt

Peste hidroizolatia aticului, care parcurge suprafata verticala si orizontala a acestuia, se

prevede o plinta si o copertina din beton armat, care, la terasele necirculabile, se acopera cu o
pazie de tabla zincata.

Fig. 39 Plinta din tabla pentru atic

Plinta se realizeaza din mortar armat cu plasa de rabit si o retea de fier beton. La partea
superioara a parapetului, hidroizolatia se fixeaza prin introducerea in rostul zidariei.  Plinta de
protectie a hidroizolatiei verticale se poate ancora in copertina.

37
 Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere , care reprezinta legatura intre
invelitoarea terasei si burlanele interioare, se realizeaza cu deosebita atentie, deoarece in acest
loc al terasei se trece de la curgerea libera la curgerea etansa.

Fig.40 Camin pentru evacuarea apei

Etanseitatea perfecta in jurul conductei se obtine cu: tabla subtire de plumb, panza
impregnata, bitum sau mastic bituminos, care fac legatura intre conducta interioara de scurgere si
hidroizolatia curenta a terasei. Aceste materiale se muleaza in forma de palnie si sunt presate, cu
ajutorul unui inel, in gura de scurgere. Ultimul strat al hidroizolatiei se aplica peste flansa
orizontala. In cazul terasei necirculabile, la nivelul ultimului strat de izolatie hidrofuga se
monteaza in stut un guler de tabla zincata cu sectiunea de cornier, de care este fixat un gratar de
sarma zincata. Racordarea hidroizolatiei la rosturile de deformatii trebuie astfel rezolvata, incat
sa permita deplasarea relativa a celor doua tronsoane de cladire, dar totodata sa nu introduca
tensiuni in stratul de hidroizolatie.
La terasele necirculabile, rostul se rezolva prin executarea unor reborduri pe care se ridica
hidroizolatia. Acest strat se executa cu o bucla si se aplica pe un strat de mortar de ciment,
obtinut cu scafe rotunjite. Acoperirea rostului se realizeaza cu piese prefabricate sau cu tabla
galvanizata, asigurand scurgerea apelor direct pe terasa.
Rostul de deformatii, la terasele circulabile, trebuie sa fie de nivel, iar continuitatea
hidroizolatiei se asigura prin foi metalice care au, in dreptul rostului, prevazuta o bucla. Aceasta
bucla, asigura un spor de lungime in cazul dilatarii rostului, astfel incat sa nu se produca
solicitari in hidroizolatie

38
 Fig.41
Membrana de protectie a hidroizolarii – sau membrana pentru drenaj are ca scop protectia
hidroizolarii si drenajul apei provenite de la precipitatii, topire a zapezii, etc.

Modul de aplicare al membranei pentru drenaj

Membranele pentru drenaj pot de mai multe feluri:

- Membrana flexibila cu material geotextil pentru filtrarea apei
- Membrana flexibila fara material geotextil unde nu mai exista filtrare
- Panouri rigide cu tampon

Membrana pentru drenaj cu crampoane

Membranele pentru drenaj se pot monta cu ajutorul urmatoarelor:

39
 - Cuie speciala de fixare pentru membrane
- Banda dubla adeziva speciala
- Prin fixarea crampoanelor intre ele la suprapunerea membranelor
- Clipsuri pentru fixare
- Profil de “inchidere” a marginilor
- Dibluri din material sintetic

Membrana geotextila
Substratul de cultura si stratul vegetal – foarte important la acest substrat este greutatea,
absorbtia apei, drenajul, retentia mare de apa si continutul de minerale.
Pentru tipul de acoperis tip gradina extensiv s-au luat in considerare minim 10cm de
pamant amestecat cu scoarta, turba, fibra de cocos, frunze descompuse, in combinatie cu roca
vulcanica, perlit si granule de polistiren expandat.

Substrat din piatra vulcanica si amestec de turba cu pamant

40
 Substrat din turba, frunze descompuse,perlit si granule de polistiren

Prin descompunere, elementele organice asigura ingrasamantul natural de care este

nevoie pentru formarea ecosistemului. Acest amestec are proprietea de a fi cel putin de doua ori
mai usor decat pamantul de gradina, stabil, drenabil

Stratul vegetal – poate fi realizat prin insamantare (daca avem rabdare) sau cu plantare
directa a vegetatiei.
Vegetatia extensiva prin insamantare este formata din anumite plante rezistente, ce nu
trebuiesc insamantate in fiecare an si care se inmultesc rapid( sedum, tufisuri mici din ierburi de
camp, plante erbacee de padure, etc, vegetatie care da aspectul unei pajisti salbatice dar colorate
pe tot parcursul anului datorat infloririi in perioade diferite din an.
Acoperirile cu sedum, plante suculente,formeaza o acoperire vasta si omogena dar nu se
evidentiaza prin inaltime fiind o alternativa la gazonul pretentios.
Plantele perene de gradina din a caror radacina pot creste sau inflori de fiecare data mai
multi ani reprezinta o combinatie mai diversificata de flori si culori dar trebuie sa fie cat mai
rezistente,cu o intretinere minima si un consum minim de apa si energie.

41
 Strat de vegetatie de tip sedum
3.2.3 Tehnologii de intretinere
Lucrarile de intretinere sunt administrarea de substante nutritive, indepartarea plantelor nedorite
tunderea plantelor pentru revigorare, reinsamantarea sau suplimentare de plante pe arii mai mari
sau neacoperite, suplimentarea substratului in caz de eroziune, curatarea instalatiilor tehnice de
vegetatie, curatarea pavajului, dalelor sau a fasiilor de siguranta care ingreuneaza functionarea
corespunzatoare
La planificarea lucrarilor de intretinere se vor lua in calcul pe langa intretinerea plantelor si
verificarea sistemului de drenare si de irigatie, curatarea caminelor de control, in tuburi de
drenare si in jgheaburi, stabilitatea bordurilor si a altor elemente de constructie

3.2.4 Sistemul de captare a apei

Sistemul de scurgere si drenare al acoperisului tip gradina permite evacuarea apei prin
guri de scurgere. Acestea se monteaza in partea ceamai de jos a nivelului terasei si se racordeaza
la tevile de canalizare.
Etansarea se face cu membrana bituminoasa, poliuretanica sau mastic care intra in hidroizolarea
intregii terase. Sistemul pluvial este unaspect foarte important si de cele mai multe ori neglijat
prin subdimensioanare, prin alegerea unor piese nepotrivite si, nu in ultimul rand, de a nu strica
estetica fatadei.

42
 Gura de scurgere pentru terase cu substrat

Sisteme de drenaj pentru terase t

Gura de scurgere de colt cu asezare orizontala se racordeaza la burlanul exterior ce poate
fi mascat in termoizolatia fatadei, se aseaza la unghiul de 90o dintre atic si planseu. Au avantul
de a nu fi nevoie de perforarea placii pentru instalarea coloanei pluviale. Dimensiunile gurilor de
scurgere pot fi circulare: D50, D75, D80, D100, D110, patrate:D100x100 sau rectangulare:
D65x100.

Gura de scurgere de colt circulara

43
 Trecerea gurilor de scurgere prin atic va fi asigurata prin gauri de dimensiuni potrivite
lasate la turnare sau carotate ulterior la nivelul dorit.
Locul gurilor de scurgere se va stabili din proiect sau optional in colaborare cu optiunile
beneficiarului.
Pentru iesirile exterioare se va tine seama de arhitectura, pozitionarea ferestrelor astfel
incat sa nu se intersecteze punctul de colectare sau burlanul cu acestea.

3.2.5. Studiul economic

Costurile pentru instalarea unui acoperis tip gradina se compun din:
- costul amenajarii si instalarii unui acoperis: intre 20 si 35 euro pe metru patrat, in
functie de complexitatea sistemului si de tipul de acoperis verde solicitat, intensiv sau
extensiv
- costul manoperei pentru montaj, termoizolatie si nu in ultimul rand solul cu plante,
valoarea putand urca pana la 50 – 60 euro pe metru patrat
Economiile sunt pe termen lung si sunt resimtite in:
- consumul de energie redus necesar incalzirii / racirii casei.
Acolo unde s-au efectuat masuratori, s-au constat reduceri de temperaturi la nivelul
peretilor cladirii cu pana la 20o C si scaderea necesarului de aer conditionat cu 25% pana la 80%.
Acelasi tip de izolatie functioneaza si iarna reducand consumul de energie necesar incalzirii
cladirii.
Durata de viata mai mare decat a unui acoperis normal: plantele si mediul de crestere al
acestora protejand membranele de radiatiile ultraviolete si uzura fizica
Pentru proprietarul potrivit si pe o piata imobiliara educata si matura, un astfel de
acoperiscreste valoarea proprietatii cu pana la 10%(estimare facuta pe pietele occidentale).
In cazul reparatiilor sau inlocuirii materialelor se estimeaza ca se pot refolosi 2/3 din aceleasi
materiale.

44
CAPITOLUL 4. CONCLUZII.

In lucrarea de fata mi-am propus sa raspund la urmatoarele intrebari. Ce este acoperisul

cu terasa tip gradina si cum poate acesta sa duca la o dezvoltare ecologica, sustenabila si educata
intr-o zona rezidentiala? Ce tip de acoperis corespunde modernismului urban si principiilor
urbanismului verde si care este cea mai potrivita transformare a unei terase din spatiu “invizibil”
in locul de relaxare cautat in contexul stresului din ultimul secol?
In Braila exista inca acele prejudecatii despre ce este “nou”, Gradinile urbane lipsesc cu
desavarsire, cu exceptia a doua-trei imobile, si acestea rare si izolate, dar exista speranta prin
aparitia arhitecturii moderne, prin constructiile cu terase necirculabile construite ce pot fi
tranformate in gradini.
O solutie rationala si pertinenta privind dezvoltarea si incurajarea agriculturii urbane din
Braila ar fi implicarea comunitatii, organizarea de initiative prin constrirea unor gradini in
spatiile destinate exclusiv comunitatilor de locatari(terasele blocurilor).
Spre deosebire de acoperisurile tip gradina, acele spatii comunitare sunt mai usor de
realizat datorita costurilor mai mici fiind si mai putin invazive si au si o durata de viata mai mare
datorita implicarii comunitatii de locatari.
Aceste initiative de organizare a teraselor verzi, chiar daca in prezent sunt extrem de rare,
sub umbrela unui proiect de amploare care sa incurajeze aceste acoperisuri,pot ajuta la inmultirea
suprafetei verzi din localiate dar si la o mai buna sustenabilitate economica a comunitatilor prin
reducerea costurilor de salubritate, de colactare a apei si o eficientizare a folosirii spatiului util de
pe cladiri, spatiu care este invizibil si ignorat de multi locuitori.

45
 Determinarea parametrilor de constructie
si calculele necesare la contruirea unui imobilcu acoperis verde

I. Conditiile proiectarii unei cladiri cu acoperis verde

1. Proiectarea structurii constructiei cu acoperis verde, tine cont de reglementarile tehnice in
vigoare si implica urmatoarele:
- Elaborarea unei expertize pentru evaluarea nivelului de siguranta la solicitari verticale
si seismicepentru situatia respectiva a constructiei, cat si dupa realizarea acoperisului
verde
- Incadrarea cladirii la final, intr-una din clasele de risc seismic
- Masurile constructive luatepentru realizarea duratei de exploatare si a nivelululuide
siguranta
- Analiza cost-beneficiu pentru o eventuala interventie (refacere, remodelare sau
consolidare)

2. Din punctul de vedere al efectelor structurale, solicitarea verticala suplimentara cu

substrat de cultura si vegetatieplantata, se manifesta:
- Prin deformatii suplimentare directe si solicitari sectionale
- Asupra elementelor structurale la nivel local
- La nivelul structurii, infrastructurii si terenuluide fundare
- Prin deformatii suplimentare indirete ce rezultadin sporirea efectului seismic
proportional cu cresterea masei totale a imobilului.
3. Vegetatia pentru acoperisul verde ce reprezinta un subiect pentru proiectarea structurala,
se stabileste ca tema de horticultura

II. Factori ce intervin la proiectarea structurala a cladirii cu acoperis verde

1. Incarcari permanente

1.1. Greutatea permanenta a unui acoperis verde poate include:

- Elementele structurii planseului
- Straturile de hidroizolatie

46
 - Instalatiile suspendate de planseu
- Substraturile acoperisului verde
- Vgetatia
- Eventuale pavaje, mobier, banci, decoratiuni, s.a.

1.2. Valorile minime luate in considerare la proiectarea acoperisului verde pentru

determinarea greutatii efective a vegetatiei si a substratului de cultura sunt:
- Vegetatia extensiva gav=1,50KN/m2
- Vegetatia semiintensiva – 2,50KN/m2
- Vegetatia intensiva – 7,50KN/m2

La constructia aleasa pentru studiul de caz, s-a determinat felul acoperisului ca fiind de
tip I (conform Anexei Nationale SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006) din categoria A – acoperis
accesibil al unei cladiri de locuit, avand:
- Incarcare uniform distribuita pe planseu qk=1,5KN/m2
- Incarcare concentrata Qk=2,0KN/m2

2. Evaluarea actiunii vantului pe acoperis

Presiune/succtiunea vantului ce actioneaza pe suprafetele rigide ale cladirii se determina cu
relatia din codul CR1-1-4/2012

wi=ℽIW·Cpi·qP(zi)
unde
qp(zi) – valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota zi
zi – înăltimea de referinţă pentru presiunea interioară
Cpi – coeficient aerodinamic de presiune/succţiune pentru suprafeţele interioare
ℽIW – factor de importanţă-expunere

47
 Fig. Presiuni/succţiuni ale vântului pe suprafeţe

Pentru acoperişul plat, rezultanta coeficientului aerodinamic de presiune pe atic/parapet

se determină astfel:

ze=h+hp
unde

ze – înaltimea de referinţă a clădirii

h – înaltimea de referinţă pentru acoperişul plat
hp – înaltimea de referinţă a aticului

48
 Fig. Înalţimea de referinţa ze şi profilul corespondent al presiunii vântului în funcţie de h şi b

Pentru cladirea prezentată în exemplu s-a ales ca valoare de referinţă a presiunii dinamice a
vântului să fie conform cu indicativul CR 1-1-4/2012, 0,6 kPa.

3. Evaluarea acţiunilor şi gruparea efectelor structurale ale acţiunilor pentru cladirea

aleasă

3.1. Informaţii generale despre cladire (amplasament în Braila)

Structura de rezistenţa a clădirii este din cadre de beton armat. Din considerente de rigiditate,
rezistenţă şi arhitectură, preliminar, s-au ales grinzilor de 20x30 cm, dimensiunile stâlpilor de
30x30 cm, iar planşeul cu grosimea de 15 cm.
3.2. Funcţiunile clădirii:
- Etaj curent: imobil de locuinţă
- Terasă circulabilă

49
3.3. Date generale ale alcătuirii clădirii:
- Infrastructura: talpa din beton armat monolit şi fundaţie continuă încorporată în talpă,
cu armatură pentru stâlpi
- Pereţi exteriori din blocuri BCA şi termoizolaţie din polistiren expandat cu nut şi
feder EPS 80
- Pereţi interiori uşori
- Tehnologia de execuţie: beton armat monolit vibrat (inclusiv planşee) turnat în
cofraje

3.4. Condiţii de proiectare:

- Amplasament: în municipiul Brăila
- Clasa de importanţă şi de expunere la cutremur III având factorul de importanţă-
expunere al construcţiei ℽl,e=1,0

3.5. Condiţii seismice:

- Acceleraţia seismică de proiectare pentru I.M.R.=225 ani, ag=0,30 g
- Perioadele de control ale spectrului de răspuns: TB=0,32 s, TC=1,6 s
- Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pentru I.M.R=50 ani, s K=2,0 Kn/m2;
factorul de importanţă-expunere al clădirii pentru acţiunea zăpezii ℽl,e=1,0

3.6. Caracteristici geometrice ale structurii:

- 2 deschideri (4,0 m, 3,0 m)
- 2 travei (4,0 m, 3,0 m)
- înălţimea de nivel 2,6 m

3.7. Valori de proiectare ale rezistenţelor materiale structurale:

- Pentru beton C25/30

fck=25N/mm2
fcd=16,67N/mm2
fctm=2,6N/mm2
fctd=1,2N/mm2
- Pentru oţel de clasă C:

fYK=345N/mm2
fyd=300N/mm2
4. Evaluarea actiunilor permanente (Gk,j):

50
- Greutate proprie placă hsl·ℽrc=0,15·25=3,75KN/m2

- Greutate proprie stâlp 0,3·0,3 ·ℽrc=0,09·25=2,25KN/m2

- Greutate proprie grindă 0,2·0,3·ℽrc=0,06·25=1,5KN/m2

- Tencuială din mortar de var şi ciment (2cm grosime)

hten·ℽten=0,02·19=0,38KN/m2

- Pardoseală hpar·ℽpar=0,05·0,2·25=2,5KN/m2

- Atic ha·ba·ℽrc=0,5·0,2·25=2,5KN/m2

- Închideri exterioare bper·hper·ℽcar·goluri+hten·bten·goluri·ℽten

0,24·2,3·8·0,7+0,04·2,6·19·0,7=4,47KN/m2

5.1. Încărcarea din zăpadă neaglomerată

Valoarea caracteristică ă încărcării din zăpadă pe acoperişul clădirii (s)se determină cu

relaţia:

s=ℽls μiCeCtsk

Ct=1,0
Ce=1,0 (expunere normală, prezenţa altor clădiri sau a copacilor nu permit o spulberare
semnificativă a zăpezii de către vânt)
sk=2,0[KN/m2]
Coeficientul μi este în acest caz μ1 deoarece zăpada nu alunecă de pe acoperiş.
μi=0,8
Deci
s=0,8·2=1,6kN/m2

5.2. Evaluarea acţiunii seismice

51
 Valoarea de proiectare a acţiunii seismice AEd va fi determinată din valoarea AEk

AEd=ℽle·AEk
unde
ℽl este factorul de importanţă şi expunere al construcţiei la cutremur

5.3. Gruparea efectelor structurale

Combinarea efectelor structurale ale acţiunilor în gruparea fundamentală se face cu
relaţia:
n m

Ed=∑
j=1
ℽ G,jGk,j+ℽq,1Qk,1+∑ ℽ Q,I ψ0,i Qk,i
i=2

P=0

5.4. Încărcări la nivel curent

a) Încărcare uniform distribuită pe placă

Valoare caracteristică Coeficient Valoare de proiectare

Denumire (kN/m2) parţial de (kN/m2)
siguranţă, ℽ
Greutate
Permanente Gkj

Gdj=γG·GK,J

proprie placă 3,75 1,35 5,07

Tencuială şi
pardoseală 1,53 1,35 2,07

Pereţi interiori 1,2 1,35 1,62

Tavan fals şi
instalaţii 0,5 1,35 0,67
Qdi=γq·Qki
Variabile qk,i

Utila (încărcare
predominantă) 3,0 1,5 4,5

b) Încărcare la nivel de terasă

52
 Coeficient parţial
Denumire Valoare caracteristică de siguranţă, ℽ Valoare de proiectare
(kN/m2) (kN/m2)

Permanente
Închidere exterioară

Gdj=γG·GK,J
Gkj
4,47 1,35 6,04

5.5. Încărcări la nivel terasă

a) Încărcare uniform distribuită pe placă

Valoare caracteristică Coeficient Valoare de

Denumire (kN/m2) parţial de proiectare (kN/m2)
siguranţă, ℽ
Greutate proprie placă

Gdj=γG·GK,J
Permanente Gkj

3,75 1,35 5,07

Tencuială şi pardoseală
1,53 1,35 2,07

Termoizolatie şi 0,50 1,35 0,68

hidroizolaţie

Instalaţii 0,5 1,35 0,68

Variabile qk,i

Qdi=γq·Qki

Utila 0,42
Factor de grupare 0,4 1,5
ψ02=0,7
Zăpadă 1,6 1,5 2,40
încărcare predominantă

b) Încărcare uniform distribuită pe grinda perimetrală

Denumire Valoare caracteristică Coeficient parţial Valoare de proiectare

(kN/m2) de siguranţă, ℽ (kN/m2)

53
 Permanente
Atic

Gdj=γG·GK,J
Gkj
2,5 1,35 3,37

6. Combinarea efectelor structurale ale acţiunilor

Gruparea seismică se face cu relaţia:
n m

Ed=∑
j=1
+ P +AEd+ ∑ ψ2,i Qk,i
i=1

Unde
P=0 (precomprimare)
Ψ2,i=factor de grupare pentru valoarea cvasipermanentă a acţiunii variabile
AEd=Fb
Şi
Forţa taietoare de bază Fb, corespunzătoare modului propriu fundamental pentru fiecare direcţie
principală de calcul se determină astfel:

Fb= ℽ1,e·Sd(T1)·m·λ=c·G
Unde

ℽ1,e=factor de importanţă şi expunere a construcţiei la cutremur

Sd(T1)=ordonanta spectrului de răspuns de proiectare, corespunzătoare perioadei fundamentale T1
a clădirii, relaţia:

Sd(T1)= ag·β(T1)
q

T1=perioada proprie fundamentalăde vibraţie a clădirii în planul ce conţine direcţia orizontală

considerată în calcul.
Din formula simplificată pentru estimarea perioadei fundamentale de vibraţie a clădirii

T1=Ct·H3/4
Pentru cadrele spaţiale din beton armat Ct=0,075

54
Atunci T1=0,075·(8·2,6)3/4=1,35 s
Şi deci TB<T1<TC = 1,6 s
β(T1) = β0= 2,5
ag – acceleraţia maximă de proiectare a terenului în amplasament pentru Brăila
ag = 0,30 g
g – acceleraţia gravitaţională
q – factor de comportare inelastică al structurii
m – masa totală a clădirii
λ – factor de corecţie care ţine seama de contribuţiamodului propriu fundamental prin masa
modală efectivă asociată acestuia (λ=0,85)
c – coeficient seismic global
G – greutatea totală a clădirii

În final se obţine:

Unde Fb=Greutatea totală a clădirii (0,0944).

A. Efectele încărcării asupra planşeului

Încărcarea de proiectare uniform distribuită în gruparea de încercări pentru situaţia de
proiectare a unui acoperiş normal, se calculează cu relaţia:
Pn=1,35gn+1,5qk
Unde:
- gn este valoarea caracteristică a încărcării permanente (în kN/m2)
- qk este valoarea caracteristică a încărcării utile (în kN/m2)

Pentru acoperişurile verzi încărcarea de proiectare uniform distribuită devine:

Pav=1,35 (gn+gav) +1,5qk

55
 Unde gav este greutatea unitară a acoperişului verde ce înglobează toate elementele de la
3.2.1.1.

Considerând că încărcarea utilă pe acoperişul verde este egala cu cea pe acoperişul normal,
cu aceeaşi destinaţie, sporul de proiectare este:
1,35(gn+gav)+1,5qk
ρ av = Pav
Pn ·· 1,35gn+1,5qk

În graficele următoare se arată efectul încărcărilor aduse de substraturile de cultură şi de

vegetaţie în funcţie de tipul acestora, pentru acoperişuri cu diferite greutăţi proprii (gn) şi diferite
încărcări utile (qk).

(a)

56
 (b)

(c)

În urma analizei graficelor, apar următoarele concluzii:

1. diferenţele de încărcare totală de proiectare între acoperişurile cu vegetaţie extensivă şi
cele cu vegetaţie semiintensivă sunt importante doar pentru acoperişurile necirculabile
uşoare (cu gn ≤ 2,5 kN/m2); în celelalte cazuri valorile sporurilor de încărcare sunt practic
similare
2. ponderea sporului de încărcare adus de vegetaţia de tip intensiv este foarte mare pentru

57
 acoperişurile uşoare (cca. gn ≤ 2,5 kN/m2). Valori mai mari se observă la acoperişurile
necirculabile. De aici se observă că la clădirile cu numar mic de niveluri, costurile sunt
mai mari, de aceea se recomandă adoptarea vegetaţiei extensive sau semiintensive.

3. Pentru acoperişurile grele (din beton artmat ale clădirilor cu încărcarea de proiectare gn >
10 kN/m2), sporurilor de solicitare sunt foarte mici, deci şi costurile scad odată cu
numarul de niveluri.

B. Efectul încărcărilor verticale asupra ansamblului structurii şi

fundaţiilor
Efectul încărcărilor gravitaţionale date de acoperişul verde asupra elementelor structurale
verticale depinde de:
- Tipul de vegetaţie
- Greutatea totală a clădirii fără greutatea gav (ngn în kN/m2)
- Numarul de planşee
La nivelul “n” sub acoperişul verde acest raport are valoarea:

gav
ρ av = 1+ ngn

Se observă că în cazul vegetaţiei extensive, sporul solicitărilor este semnificativ doar

pentru elementele verticale ale ultimului nivel, dar în cazul vegetaţiei intensive, sporul
solicitărilor axiale este major pentru elementele verticale şi fundaţiile clădirilor cu n=3+4
niveluri.

C. Efectul încărcărilor din acoperişul verde asupra forţelor seismice

Creşterea masei ultimului nivel şi a masei totale, schimbă distribuţia pe verticală a
forţelor seismice şi valorile forţelor tăietoare mai ales în cazul clădirilor noastre care au
un singur nivel.
Într-o clădire curentă (y=1) cu “n” niveluri care au aceeaşi masă de nivelul:

n1= Gniv = Aniv gn

g g
58
 şi aceeaşi înălţime de nivel (hniv), forţa tăietoare de bază are expresia:

Fb=Sd(T1)nm= Sd(T1) nGniv= Sd(T1) nAnivgn

g g

iar forţa seismică la nivelul “i” se calculează cu relaţia:

mzj mj 2j
Fj=Fb n
=Fb n
= Fb
∑ mzj ∑ mj n(n+1)
1 1
În cazul clădirilor cu acoperiş verde, masa nivelului de sub acoperiş este:

mav= Aniv (gn+gav)=

Gniv+Gav
g g
unde gav se află în funcţie de vegetaţie.
Masa totală a clădirii cu acoperiş verde este:
Mav= Aniv (ngn+gav)= Gniv+Gav
g g

Forţa tăietoare de bază devine astfel:

Fb,av= Sd(T1) Aniv(ngn+gav)= Sd(T1) (nGniv+Gav)
g g

Forţele seismice static echivalente sunt (pentru Zn=nh)

Fn,av=Fb,av mavzn =Fb,av nmav =Fb,av mav

n n nmav + n(n-1)
mavzn∑ mzj nmav∑ mj 2
1 1
=Fb,av 2mav
2mav+m(n-1)

Cu aceste valori se determină forţele tăietoare de nivel în ambele situaţii – acoperiş normal
şi acoperiş verde.

59
 Vj,n forţa tăietoare seismică la nivelul “j” pentru clădirea cu acoperiş normal
Vj,av forţa tăietoare seismică la nivelul “j” pentru clădirea cu acoperiş verde

Efectul încărcării suplimentare aduse de acoperişul verde se estimează prin raportul

acestor forţe tăietoare:

ρ av =
VJ,av
VJ,n

7. Siguranţa structurală a clădirilor

7.1. Proiectarea pe bază de modele probabilistice avansate

În această proiectare, efectul secţionat al încărcărilor E şi reistenţa secţională R,
sunt considerate variabile aleatoare de bază, unde variabila aleatoare redusă e, se exprima
astfel:
e= E-μE
θE
unde μE este media variabilei aleatoare E

θE este abaterea standard a variabilei aleatoare E

VE este coeficientul de variaţie a variabilei aleatoare E

III.1. Planşeu. Clasă de expunere

Prin urmare s-a ales un planşeu de tip placă din beton armat cu grosimea de 15 cm, cu
centuri din beton armat, încastrat în stâlpişori.
Armătura s-a alcătuit dintr-un rând de fier beton PC52/ Φ10 pus pe călăreţi Φ10 la
distanţă de 2,5 cm de plasa de cofraj şi un rând de plasă sudată Φ8 10x10cm cuie cu distanţă de 5
cm între straturile de armare.
Pentru beton, s-a ales o clasă de expunere XC4 C25/30XF1XALC10 datorită expunerii la
factorii mediului înconjurător.

60
 Rezistenţa la compresiune a acestei clase de beton este următoarea:
- Pe cilindri fckcil 25N/mm2
- Pe cuburi fckcub 30N/mm2
Conceptul referitor la coeficientul k permite luarea în considerare a adaosurilor de tip II
prin:
- Înlocuirea termenului ”raport apa/ciment” cu termenul “raport apa/ciment+kx adaos”
- Pentru cerinţa referitoare la dozajul minim de ciment

III.2. Atic

Aticul peste planşeu s-a realizat din blocuri celulare autoclavizate cu stâlpişori şi centura
armată de închidere, având o înălţime totală de 50 cm.
Pentru drenaj s-au ales 4 guri de retenţie a apei cu Φ80 încorporate în termoizolaţie şi
şapă cu înclinare de 2% până la exteriorul imobilului ducând prin ţevi separate, la sistemul local
de scurgere al apelor pluviale.

61
 Hidroizolaţia s-a montat după aplicarea unei amorse bituminoase ARCO Bituprimer, cu
membrană ARCO ARTEC 5 PA4 cu armătura poliester şi strat superior de ardezie 4,5 kg/m2.

62
 Pentru întreţinerea vegetaţiei în anotimpul foerte cald se alege un sistem de de irigaţie
prin picurare la suprafaţă cu controler electronic.

Beneficiile coperişului verde:

Fără a implica şi beneficiile pe plan urbanistic, trebuie să menţionăm:

- Reducerea zgomotului
- Reducerea pierderilor de căldură î anotimpul rece
- Menţinerea unei atmosfere plăute pe toimpul verii
- Economie prin costuri scăzute ale facturilor la încălzire şi răcire
- Crearea unui habitat pentru diverse insecte, păsări,… suport pentru biodiversitate
- Aer mai curat prin reţinerea particulelor
- Reducerea stersului
- Creşterea duratei de viaţă a izolaţiei

63
- Posibilitatea cultivării unor plante alimentare

64