Sunteți pe pagina 1din 76

Cuprins

1. Controller Programabil Logic (PLC)

5

1.1. Introducere

5

1.2. Avantajele i dezavantajele automatelor

6

1.3. Componentele unui automat programabil

8

Unitatea central

8

Memoria

9

Modulele de intrare/ie ire

9

2. Prezentarea modulului PLC de simulare a aplica iei

11

Sursa de alimentare

12

CPU (Central Processor Unit)

12

Switch ul CPU ului

13

LEDuri pe CPU

14

Cardul de memorie

15

Conectarea echipamentului de programare

16

Asamblarea PLCului

17

Modulul analog de intrare

29

Modulul analog de ie ire

30

3. Moduri de programare ale automatelor programabile

32

3.1. Programarea folosind diagrame ladder

32

32

Bobinele

33

3.2. Programarea folosind lista de instruc iuni

34

3.3. Alte moduri de programare utilizate în cazul automatelor programabile

36

4. Timere. Programarea folosind timere

37

5. Num r toare. Programarea num r toarelor

41

6. Func ii aritmetice la automatele programabile

44

Adunarea i sc

44

Înmul irea i împ r

45

45

Detec ia fronturilor

47

7. Descrierea aplica iei

49

3

Schema de func ionare

51

Reprezentare cu intr ri i ie iri

51

8. Step 7 SIMATIC Manager

52

8.1. Instalarea Step 7 SIMATIC Manager

52

8.2. Pornirea Step 7 SIMATIC Manager

52

Configurarea Hardware (Hardware Configuration)

55

8.3 Programarea

58

Programarea simbolic

60

8.4. Monitorizarea

61

PIW (Peripheral Input Word)

63

PQW (Peripheral Output Word)

63

9. Rezolvarea aplica iei

67

Bibliografie:

78

4

1.

Controller Programabil Logic (PLC)

1.1. Introducere

Ingineria controlat a evoluat de-a lungul timpului. Cândva, în trecut, oamenii erau principala metod pentru a controla un sistem. Acum, în vremurile noastre, electricitatea este folosit pentru control, iar acest control este bazat pe relee. Aceste relee permit întreruperea sau pornirea energiei f r a folosi un întrerupator mecanic. În mod obi nuit se folosesc aceste relee pentru a realiza decizii simple logice. Dezvoltarea tehnologiei i implicit a calculatoarelor, ce au cost scazut, a dus la revolu ionara apari ie a PLC-urilor. Progresele tehnologiei la scar foarte larg au dus la posibilitatea simul rii în timp real a multor aplica ii din domeniul industrial. Simul rile în timp real sunt foarte utile atunci când are loc programarea unui proces tehnologic, acestea prevenind sau îndep rtând eventualele defec iuni i/sau blocaje ale sistemului ce pot distruge sau afecta temporar componentele acestuia. Tocmai din acest motiv are loc reducerea costurilor cu implementarea oric rui proces tehnologic automatizat, fie el simplu sau complex, deoarece verificarea prin simulare nu implic un consum masiv de materiale pentru diversele test ri ini iale. Este evident faptul c se vor ob ine costuri mult mai mici atunci când se folosesc simul ri în timp real a schemelor electrice. Automatiz rile ocup un cadru foarte larg în industrie i nu numai. PLC- urile au ap rut la sfâr itul anilor `60 în industria de automobile i astfel s-a ajuns la performan a schimb rii schemelor de comand de la aproape 1 lun la câteva zile. Apari ia microprocesoarelor i utilizarea acestora în construc ia PLC-urilor a dus la dezvoltarea func ionalit ii acestora odat cu reducerea pre ului de cost, îmbun t indu-se cu aceast ocazie i gabaritul i consumul de energie necesar. In anul 1990 existau mai mult de o mie de produc tori de PLC-uri, fiecare dintre ei având implementat limbajul Ladder Diagram i nu numai. Cele mai cunoscute firme produc toare de automate programabile sunt Mitsubishi Electric, Siemens, Moeller, Schneider, Telemecanique, Omron, General Electric.

5

Figura 1.1. – PLC Siemens S-300 1.2. Avantajele i dezavantajele automatelor programabile. Avantajele

Figura 1.1. – PLC Siemens S-300

1.2. Avantajele i dezavantajele automatelor programabile.

Avantajele lucrului cu automatele programabile sunt urm toarele:

flexibilitate : în trecut era nevoie pentru fiecare dispozitiv care trebuia controlat de un automat care s -l conduc . Prin intermediul automatelor programabile este posibil conducerea concomitent a mai multor dispozitive folosind un singur automat programabil. Fiecare dispozitiv va avea programul s u care va rula pe automatul programabil; implementarea schimb rilor i corec ia erorilor: prin intermediul unei conduceri realizat în logica cablat era nevoie de timp în cazul unei schimb ri sau în corectia unei erori. Prin utilizarea automatelor programabile aceste schimbari sau corec ii pot fi efectuate foarte usor in program; cost redus: la acest cost s-a ajuns in decursul timpului i astfel poate fi achizi ionat un automat cu numeroase timere, num ratoare i alte func ii pentru sume pornind de la câteva sute de dolari;

6

posibilitati de testare: programul poate fi rulat i evaluat înainte de a fi instalat pe automat pentru a realiza conducerea dispozitivului. Astfel, pot fi evaluate cu costuri foarte mici erorile care apar precum i posibilita ile de îmbunat ire a programului; viteza de operare: este un alt avantaj. Viteza de operare este dependent de timpul de scanare al intr rilor, timp care in prezent este de domeniul milisecundelor; modul de programare: prin introducerea diagramelor ladder, respectiv a metodei booleeene de programare a fost facilitat accesul la mediul de programare i pentru cei care nu au cuno tin e deosebite în domeniul program rii; documentare: este posibil o foarte bun documentare a programelor prin inserarea de comentarii în spa iile alocate acestora facilitând astfel continuarea i depanarea acestora de c tre al i programatori; securitatea: m rit datorit modului de lucru cu procesul;

Dintre dezavantajele lucrului cu automate programabile putem mentiona:

aplica ii ‘fixe’: unele aplica ii nu au nevoie de automat programabil datorit gradului foarte mic de complexitate neexistând astfel necesitatea achizi ion rii unui automat programabil relativ sofisticat; probleme de mediu: în unele medii exist temperaturi ridicate sau alte condi ii care pot duce la deteriorarea automatelor programabile astfel c acestea sunt greu sau chiar imposibil de utilizat; func ionare ‘fix ’: dac nu apar schimb ri în cadrul procesului de multe ori folosirea automatului poate fi mai costisitoare;

7

1.3.

Componentele unui automat programabil

Acestea pot diferi ca num r de la un studio la altul dar elementele care se reg sesc în general sunt urm toarele:

unitatea central : reprezint partea cea mai important a automatului programabil i este compus din 3 par i importante: procesor, memorie si surs de alimentare. Prin intermediul acesteia se realizeaz practic conducerea întregului proces;

unitatea de programare: la ora actual este reprezentat în multe cazuri de c tre un calculator prin intermediul c ruia pot fi scrise programe care apoi sunt încarcate pe unitatea central i rulate. În cazul în care se doreste o unitate mai usor de manevrat sunt puse la dispozi ia programatorilor (de c tre majoritatea firmelor) console (sisteme de genul - laptop) prin intermediul c rora pot fi scrise programe pentru automate;

modulele de intrare/ie ire: permit interconectarea cu procesul primind sau transmi ând semnale c tre acesta. Aceste module pot fi cuplate direct cu unitatea central sau prin control la distant (dac este cazul pentru un anumit proces); sina: dispozitivul pe care sunt montate unitatea central , modulele de intrare/ie ire i alte module func ionale adi ionale (dac este cazul).

Unitatea central

La automatele programabile mici, unitatea central (cu par ile ei) i module de intrare/ie ire se g sesc într-o singur carcas ap rând ca o unitate compact . În cazul automatelor mai mari doar procesorul i memoria se g sesc în aceea i unitate, sursa de alimentare i modulele de intrare/ie ire formând entit i separate.

8

Procesorul reprezint “creierul” fiec rui calculator i ‘ tie’ ce are de facut prin intermediul unor programe. Caracteristicile care ne spun cele mai multe lucruri despre un microprocesor sunt viteza (cu ajutorul c reia ne putem da seama cât de rapid execut instruc iuni) i m rimea datelor care sunt manipulate (8, 16, 32 de bi i). Pe baza acestor date pot fi clasificate i microprocesoarele care sunt componente ale unit ii centrale. Astfel:

în cazul automatelor mici acestea au viteze în jur de 4 MHz i sunt pe 8 bi i; în cazul automatelor medii viteza ajunge la 10 MHz i sunt pe 16 bi i; în cazul automatelor complexe viteza e în jur de 50 Mhz i sunt pe 32 de bi i.

Memoria poate fi împ r it i ea în dou entit i: memoria fix i cea volatil . Cea fix este memoria care este înscris de c tre produc torul automatului în timp ce memoria volatil este cea în care sunt înscrise programele utilizatorului. Tipurile de memorie fix i volatile care pot fi întâlnite în cazul automatelor programabile sunt urm toarele: ROM, RAM, PROM, EPROM, EEPROM si NOVRAM. Este evident c dependent de m rimea memoriei pot fi conduse procese mai complexe sau mai simple.

Blocurile în care este împ r it în mod obi nuit o memorie sunt:

memoria utilizator: destinat programelor scrise de c tre utilizator; imaginea intr rilor procesului : memoreaza datele care vin din proces; imaginea ie irilor procesului: memoreaza datele care pleac spre proces; starea timerelor; starea num r toarelor; date numerice; alte func ii.

Modulele de intrare/ie ire. Un modul de intrare/ie ire are 4, 8, 12,16 sau 32 de canale. În cazul canalelor de intrare semnalele sunt primite de la butoane, senzori în timp ce în cazul celor de ie ire acestea sunt trimise c tre diverse elemente

9

de execu ie. Semnalele care intr sau care ies sunt semnalate printr-o scanare la fiecare apelare a programului ciclu care ruleaza pe automatul programabil.

a programului ciclu care ruleaza pe automatul programabil. Figura 1.2. Sursa de alimentare, unitatea central i

Figura 1.2. Sursa de alimentare, unitatea central i modulele de intrare/ie ire

10

2.

Prezentarea modulului PLC de simulare a aplica iei

modulului PLC de simulare a aplica iei Figura. 2.1. Ansamblu PLC cu toate componentele aferente 11

Figura. 2.1. Ansamblu PLC cu toate componentele aferente

11

Sursa de alimentare

Sursa de alimentare ofer 24V DC necesare celorlalte module. M rimea sursei depinde, printre altele de num rul modulelor.

Exist o conexiune primar pentru 230/130V AC i o ie ire secundar pentru 24V DC la modulele surs de alimentare. Se g se te de asemenea un switch on/off i un switch de selec ie pentru 230/130V AC.

te de asemenea un switch on/off i un switch de selec ie pentru 230/130V AC. CPU

CPU (Central Processor Unit)

te de asemenea un switch on/off i un switch de selec ie pentru 230/130V AC. CPU

12

Exist un microprocesor în CPU care controleaz ie irile în baza intr rilor i a programului. CPU face aceasta lucrând în 3 pa i:

1. CPU verific statusul intr rilor (dac sunt high sau low).

2. CPU se uit în program.

3. CPU controleaz ie irile. Acest lucru e f cut prin trimiterea unui semnal la modulul de ie ire astfel încât statusul modulului de ie ire devine fie high, fie low. Se pot observa de asemenea un switch, LEDuri, cardul de memorie i conexiunile pentru programarea echipamentului i sursa de 24V DC pe CPU. Programul începe din nou dup al treilea pas.

DC pe CPU. Programul începe din nou dup al treilea pas. Switch ul CPU ului Switch-ul

Switch ul CPU ului

Switch-ul este folosit pentru a seta CPU în modul (RUN) sau off (STOP) . Poate fi folosit i pentru a reseta memoria. (MRES)

13

LEDuri pe CPU LEDurile prezint starea de operare i erorile în CPU: SF: Eroare hardware

LEDuri pe CPU

LEDurile prezint starea de operare i erorile în CPU:

SF: Eroare hardware sau software. SF vine de la System Fault. DC5V: Exist tensiune de 5V. Tensiunea de 5Vol i este folosit pentru a alimenta componentele electronice din CPU i modulele de intrare i de ie ire (via BUS). FRCE: FRCE vine de la Forced. Acest LED galben arat c o intrare sau o ie ire a fost fortat s aib o stare particular . Aceast stare poate fi dat numai de c tre programatorul care lucreaz cu PLC-ul.

o stare particular . Aceast stare poate fi dat numai de c tre programatorul care lucreaz

14

RUN: Când acest LED este aprins, CPU lucreaz prin intermediul programului (modul run). Când LEDul pâlpâie cu o frecven de 2 Hz (de dou ori pe secund ), CPU este în modul de pornire. Dac LEDul pâlpâie cu o frecven de 0.5 Hz ( o data la dou secunde), CPU este în pauz .

STOP: Când acest LED este aprins, CPU este în modul STOP, pauz , sau de pornire. Dac LEDul pâlpâie cu o frecven de 2 Hz (2x pe secund ), CPU se reseteaz . Dac LEDul pâlpâie cu o frecven de 0.5 Hz (1x la 2 secunde) CPU necesit resetare.

Cardul de memorie

Un program poate fi scris i salvat pe cardul de memorie (MMC micro). Configura iile i alte date (de exemplu, istoricul sau rapoartele de erori) pot fi de asemenea salvate pe card.

rapoartele de erori) pot fi de asemenea salvate pe card. Cardul de memorie este o memorie

Cardul de memorie este o memorie non-volatil , aceasta însemnând c la scoaterea de sub tensiune, datele vor ramane salvate pe card. Pentru a scoate cardul din modul, trebuie ap sat butonul albastru. Aten ie:

MMC-ul se va pune sau scoate din CPU numai când este deconectat de la tensiune.

15

Conectarea echipamentului de programare

Echipamentul de programare, un PC sau un laptop, poate fi conectat la CPU. Acesta poate fi folosit pentru a scrie sau a schimba un program în cardul de memorie.

a scrie sau a schimba un program în cardul de memorie. Sunt necesare cabluri cu adaptoare.

Sunt necesare cabluri cu adaptoare. Acestea difer , în func ie de tipul CPUului.

în cardul de memorie. Sunt necesare cabluri cu adaptoare. Acestea difer , în func ie de

16

Asamblarea PLCului

Acum c tim cum func ioneaz modulele, vom vedea cum pot fi combinate pentru a forma un PLC complet.

vedea cum pot fi combinate pentru a forma un PLC complet. Sursa de alimentare este plasat

Sursa de alimentare este plasat pe prima in . Un modul este fixat pe in mai întâi prin atârnarea p r ii superioare peste in , ap sând în jos i apoi fixând urubul dedesubt. CPU-ul este pozi ionat urm torul, lâng sursa de alimentare. Se fixeaz conexiunea magistralei în spate înaintea pozi ionarii CPU-ului. Aceast conexiune este utilizat pentru a transfera datele de la CPU la modulele I/O.

17

Conect m CPU-ul i sursa de alimentare folosind conectorul. Acest conector alimenteaz CPU-ul cu 24V
Conect m CPU-ul i sursa de alimentare folosind conectorul. Acest conector alimenteaz CPU-ul cu 24V

Conect m CPU-ul i sursa de alimentare folosind conectorul. Acest conector alimenteaz CPU-ul cu 24V DC.

Conect m CPU-ul i sursa de alimentare folosind conectorul. Acest conector alimenteaz CPU-ul cu 24V DC.

18

Modulele de intrare sunt de obicei plasate imediat lâng CPU, dup cum urmeaz : conect m magistrala în spatele modulelor mai întâi. Pozi ion m primul modul de intrare lâng CPU astfel încât se conecteaz la magistrala de la CPU.

CPU astfel încât se conecteaz la magistrala de la CPU. Toate modulele de intrare care urmeaz

Toate modulele de intrare care urmeaz sunt pozi ionate unul lâng cel lalt, astfel încât fiecare s fie conectate la conexiunea cu magistrala CPU-lui. Ordinea general a pozi ion rii modulelor este cum urmeaz :

- PS-CPU-DI-DO-AI-AO

rii modulelor este cum urmeaz : - PS-CPU-DI-DO-AI-AO Cablarea V. Conect m cablurile necesare semnalelor de

Cablarea

V.

Conect m cablurile necesare semnalelor de intrare i de ie ire ale modulelor

Modulul de

este

alimentare

conectat

la

230

19

I/O la ie irile de 24 V r mase. O surs de alimentare extern poate fi de asemenea utilizat pentru aceasta. De obicei se folose te un cablu alb pentru M (-) i unul ro u pentru L (+).

te un cablu alb pentru M (-) i unul ro u pentru L (+). Exist un

Exist un conector pe modulele I/O. Acesta poate fi scos prin strângerea resortului de deasupra i tragerea conectorului în afar .

pe modulele I/O. Acesta poate fi scos prin strângerea resortului de deasupra i tragerea conectorului în

20

Conectorul este fixat cu o urubelni în mijloc la modulele cu 32 de intr ri

Conectorul este fixat cu o urubelni în mijloc la modulele cu 32 de intr ri sau ie iri. Cablurile sunt conectate prin ap sarea cu o urubelni mic .

sunt conectate prin ap sarea cu o urubelni mic . Se urubelni a. apas cablul în

Se urubelni a.

apas cablul în gaur , care

se

21

va

fixa

în

acel loc când

se extrage

Conexiunile pentru senzori i actuatori sunt prezentate pe partea interioar a u i ei modulelor

Conexiunile pentru senzori i actuatori sunt prezentate pe partea interioar a u i ei modulelor I/O.

Conexiunile pentru senzori i actuatori sunt prezentate pe partea interioar a u i ei modulelor I/O.

22

Modulele analogice convertesc semnalele analogice de la intrare în semnale digitale, astfel încât CPU s
Modulele analogice convertesc semnalele analogice de la intrare în semnale digitale, astfel încât CPU s

Modulele analogice convertesc semnalele analogice de la intrare în semnale digitale, astfel încât CPU s le poat procesa. Semnalele digitale pe care CPU le transmite apoi sunt convertite în cadrul modulelor analogice înapoi în semnale analogice pentru ie ire.

modulelor analogice înapoi în semnale analogice pentru ie ire. Fig. 2.2. a) Semnal analogic; b) Semnal
modulelor analogice înapoi în semnale analogice pentru ie ire. Fig. 2.2. a) Semnal analogic; b) Semnal

Fig. 2.2. a) Semnal analogic; b) Semnal digital

23

Diferen a dintre un modul digital i unul analogic este c un modul digital poate
Diferen a dintre un modul digital i unul analogic este c un modul digital poate

Diferen a dintre un modul digital i unul analogic este c un modul digital poate citi i transmite 0 sau 1. Aceasta în contrast cu un modul analogic care poate transmite i citi numai semnale analogice. De asemenea, nu exist LEDuri de stare pe modulele analogice. Dac dorim s verific m intr rile i ie irile analogice, aceasta se face fie prin intermediul programului, fie cu un aparat de masur . Exist trei tipuri de module analogice:

Module de Intrare (AI – Analog Input) Module de Ie ire (AO – Analog Output) Combina ie de module de Intrare i Ie ire (AI/AO) Fiecare tip este disponibil în mai multe versiuni. Fiecare versiune are o manier diferit de a trata intr rile i ie irile.

diferit de a trata intr rile i ie irile. a) b) c) Fig. 2.3. a) Intr

a)

b)

c)

Fig. 2.3. a) Intr ri analogice; b) Ie iri analogice; c) Intr ri/ie iri analogice

24

Numai senzorii care lucreaz cu semnale variabile (analogice) (de exemplu o rezisten termosensibil cum ar fi PT100) pot fi conecta i la modulele cu intr ri analogice.

pot fi conecta i la modulele cu intr ri analogice. Fig. 2.4. Senzorul PT100 Doar actuatoarele

Fig. 2.4. Senzorul PT100

Doar actuatoarele care lucreaz exclusiv cu semnale variabile ( de exemplu, un regulator de frecven ) pot fi conectate la modulele de ie ire.

exemplu, un regulator de frecven ) pot fi conectate la modulele de ie ire. Fig. 2.5.

Fig. 2.5. Modul ie iri analogice

25

Fig. 2.6. Aranjament PLC cu Regulator de frecven Senzorii analogici pot fi împ r i

Fig. 2.6. Aranjament PLC cu Regulator de frecven

Senzorii analogici pot fi împ r i i în sisteme de m surare cu 2-fire (Pasive) i cu 4-fire (Active). Un sistem de m surare cu 2-fire se alimenteaz via celor 2 fire prin care semnalul analogic merge la PLC. Alimentarea se face de la PLC. Un sistem de m surare cu 4-fire se alimenteaz via 2 fire, iar semnalul analogic care merge la PLC via alte 2 fire. Alimentarea se poate face direct de la PLC, dar aceasta nu este un necesar. Poate exista de asemenea o surs de alimentare extern . Sistemul de m surare cu 2-fire are ca limitare faptul c numai un semnal în

curent poate fi transmis la PLC, de exemplu 0

Sistemul de m surare cu 4-fire poate trimite ambele semnale în curent i

tensiune la PLC, de exemplu 0

20mA

sau 4

5V

20mA.

10V.

20mA,

4

20mA,

0

sau 0

26

Fig. 2.7. Sistem de m surare pasiv Fig. 2.8. Sistem de m surare activ Înainte

Fig. 2.7. Sistem de m surare pasiv

Fig. 2.7. Sistem de m surare pasiv Fig. 2.8. Sistem de m surare activ Înainte de

Fig. 2.8. Sistem de m surare activ

Înainte de a fi montate pe in , la unele module cu intr ri analogice trebuie seta i parametrii hardware.

27

Set rile pentru tensiune, curent, rezisten sau temperatur sunt f cute pe partea lateral a modulului.

rezisten sau temperatur sunt f cute pe partea lateral a modulului. Fig. 2.9. Setarea parametrilor hardware
rezisten sau temperatur sunt f cute pe partea lateral a modulului. Fig. 2.9. Setarea parametrilor hardware

Fig. 2.9. Setarea parametrilor hardware

28

Urm toarele module analogice sunt utilizate în acest modul:

- SM331 AI 8x 13 bits

- SM332 AO 2x 12 bits

Modulul analog de intrare

SM331 AI 8x 13 bits are 8 canale de intrare. Fiecare canal de intrare const din:

- U+ (intrare în tensiune)

- I+ (intrare în curent)

- S- (minusul pentru senzori pasivi)

- M+ (pinul de alimentare pentru m sur ri pasive i plusul pentru termocuple)

- M- (pinul de minus).

pasivi) - M+ (pinul de alimentare pentru m sur ri pasive i plusul pentru termocuple) -

29

Modulul analog de ie ire

SM332 AO 2x 12 bits are 2 canale de ie ire. Fiecare canal const din:

- QI / QV (ie ire comun pentru -20 la 20 mA sau -10 la 10V)

- S+ (plusul senzorului)

- S- (minusul senzorului)

- Mana (masa analogic )

Not

Când actuatorul este departe în câmp i au loc pierderi în tensiune, ie irile S+ i S- pot fi folosite pentru a compensa aceast pierdere. În acest caz trebuie ca aceste dou ie iri s fie conectate împreuna cu QV i împamântarea la actuator.

În acest caz trebuie ca aceste dou ie iri s fie conectate împreuna cu QV i

30

Pentru toate modulele analogice, cu excep ia celor combinate de tipul SM334 AI 4x / AO 2x 8 / 8 bi i, parametrii trebuie seta i software în programul Step 7 SIMATIC Manager în ordine pentru a selecta semnalele dorite i intervalele pentru intr ri i ie iri.

a selecta semnalele dorite i intervalele pentru intr ri i ie iri. Fig. 2.10. Setarea parametrilor
a selecta semnalele dorite i intervalele pentru intr ri i ie iri. Fig. 2.10. Setarea parametrilor

Fig. 2.10. Setarea parametrilor software

31

3.

Moduri de programare ale automatelor programabile

3.1. Programarea folosind diagrame ladder

Programarea folosind diagrame ladder a aparut în cazul automatelor programabile datorit necesit ii de a exista un mod facil de programare care s permita realizarea de aplica ii f r a fi nevoie de cuno tin e complexe de programare. Diagramele ladder sunt preluate din electrotehnic i ‘mo tenesc’ anumite denumiri i reprezent ri caracteristice acesteia. Elementele de baz sunt, în cazul diagramelor ladder, contactele i bobinele. Contactele. Sunt cunoscute ca intr ri. Fiecare intrare a unui modul de intr ri este recunoscut de c tre unitatea central în cazul folosirii diagramelor ladder ca un contact. Adresele prin care putem face deosebirea între diverse intr ri pot fi notate cu I,E sau alt liter . În continuare vom considera modelul care e mai familiar i limbii române:

I. Datorit faptului c aceste contacte sunt valori binare, putând fi deschise sau închise, ele sunt grupate în octe i sau cuvinte astfel ca pentru recunoa terea lor sunt folosite dou cifre. Prima reprezint num rul octetului iar cea de-a doua num rul bitului din octet. Ca i în lumea real , contactele pot fi normal deschise sau normal închise ca i cele din figura 3.1. Prin aranjarea contactelor în serie sau în paralel pot fi realizate opera ii logice asupra st rii semnalelor. Cele normal deschise sunt testate pentru valoarea ‘1’ a semnalului respectiv iar cele normal închise pentru valoarea ‘0’. În al treilea caz sunt reprezentate contacte care nu sunt doar citite, asupra lor se execut i anumite modific ri / reini ializ ri.

32

Figura 3.1. Tipuri de contacte Figura 3.2. Tipuri de bobine Bobinele . Acestea sunt de
Figura 3.1. Tipuri de contacte Figura 3.2. Tipuri de bobine Bobinele . Acestea sunt de

Figura 3.1. Tipuri de contacte

Figura 3.1. Tipuri de contacte Figura 3.2. Tipuri de bobine Bobinele . Acestea sunt de fapt

Figura 3.2. Tipuri de bobine

Bobinele. Acestea sunt de fapt ie irile dinspre automat spre proces. Ca i nota ie cea mai utilizat este folosind litera Q. Din acelea i motive ca i în cazul

33

contactelor sunt folosite dou cifre pentru notarea unei anumite ie iri. În cazul bobinelor simple, bitul de la adresa bobinei este setat doar dac rezultatul este 1 în timp ce în cazul apari iei de litere sau simboluri apare o func ionare adi ional (salt într-un anume loc în program, controlul timerului, func ii de num rare). Bobinele i contactele sunt elementele de baz în cadrul acestui tip de programare. Bazat pe acestea pot fi construite i altele cum ar fi bistabilele RS sau SR care înlocuiesc anumite func ii logice:

RS sau SR care înlocuiesc anumite func ii logice: Figura 3.3 Tipurile de bistabile SR i

Figura 3.3 Tipurile de bistabile SR i RS

În exemplul ilustrat de figura 3.3 putem considera cazul în care avem o instala ie cu dou butoane: unul pentru pornire i unul pentru oprire. Ac ionarea acestora conduce la aprinderea sau stingerea unui led care avertizeaz asupra faptului c instala ia este în stare de func ionare sau este oprit . Problema putea fi rezolvat doar cu ajutorul contactelor, prin dispunerea acestora în retea dar prin folosirea unui bistabil de tip SR sau RS se ajunge la o solu ie mai eleganta.

3.2. Programarea folosind lista de instruc iuni

Programarea de acest tip presupune cuno tin e bune de programare fiind foarte apropiat de programarea în limbaj de asamblare. Este cunoscut sub denumirea de programare în STL (statement list) i folose te un set de instruc iuni

34

cu ajutorul c rora se pot scrie programe. Cunoa terea modului de programare STL pentru un anumit tip de automat nu prezint o piedic pentru realizarea de aplica ii folosind alte tipuri de automate datorit faptului c exist doar o nota ie diferit . Adresele intr rilor i ie irilor sunt notate la fel ca în cazul diagramelor ladder cu posibilitatea utiliz rii de nota ii echivalente care s fie mai sugestive în cazul depan rii sau complet rii programelor dezvoltate. În continuare vom lua în considerare setul de instruc iuni folosit în cazul limbajului STEP 7 dezvoltat pentru automatele programabile din clasa SIMATIC. Pentru exemplificare vom lua în considerare doar câteva dintre acestea pentru a putea face o paralel între cele dou moduri de programare prezentate:

A – realizeaz un ‘ i’ logic (prescurtare de la and); AN – realizeaz un ‘ i’ logic cu variabila negat ; O -- reprezint un ‘sau logic’; ON – reprezint un ‘sau logic’ cu variabila negat ; X – realizeaz un ‘sau exclusiv’ . Pentru o ilustrare mai bun a modului de programare vom face o paralel între exemplele prezentate pentru cazul diagramelor ladder i programele corespunz toare în limbajul STL:

între exemplele prezentate pentru cazul diagramelor ladder i programele corespunz toare în limbajul STL: 35

35

3.3.

Alte moduri de programare utilizate în cazul automatelor

programabile

Pe lâng cele 2 moduri utilizate în principal pentru programarea automatelor programabile mai sunt folosite i altele printre care se remarc urm toarele dou :

Utilizarea ‘function charts’ – se refer la scrierea programelor pornind de la diagramele de func ionare ale acestora numite diagrame de st ri. Astfel, fiecare stare are caracteristic anumite ie iri iar între st ri se execut tranzi iile în momentul apari iei anumitor intr ri. Modul acesta de programare este oferit doar de anumite firme i este mult mai facil în cazul aplica iilor care presupun o rezolvare rapid , far interven ia unui programator specializat, în acest caz fiind mai util o persoan care cunoa te foarte bine procesul, a semnalelor care trebuie s vin din proces i respectiv a modului de r spuns al acestuia. Datorit faptului c este un mod special de programare în general este livrat separat de pachetul principal de software furnizat pentru un anumit automat programabil (bineîn eles numai dac firma produc toare a prev zut o astfel de posibilitate); Utilizarea ‘function block diagram’ – este foarte apropiat de cazul diagramelor ladder, programele fiind ob inute prin conectarea mai multor cutii de simboluri. Bobinele sunt înlocuite în acest caz prin cutii simple. Principalele elemente sunt cele prezentate în figura urm toare:

Principalele elemente sunt cele prezentate în figura urm toare: Figura 3.4. Simboluri pentru programarea în FBD

Figura 3.4. Simboluri pentru programarea în FBD

36

4.

Timere. Programarea folosind timere

Dispozitivele cele mai utilizate dup contacte i bobine, în cazul program rii folosind diagrame ladder, sunt timerele. Bineîn eles c nu se schimb situa ia nici în cazul altor variante de programare folosirea acestora fiind foarte important pentru programele de conducere cu automate programabile. Memoria limiteaz num rul de timere care poate fi folosit de c tre un automat programabil. Tipurile de aplica ii care impun folosirea timerelor sunt destul de diverse i constau în necesitatea trecerii unui interval de timp pentru a fi schimbate anumite ie iri ale automatului. Programarea unui timer este dat în figura urm toare:

Programarea unui timer este dat în figura urm toare: Figura 4.1. Programarea unui timer de tipul

Figura 4.1. Programarea unui timer de tipul on delay.

Datele care apar în figur sunt:

Intrarea de set – este pornit timerul- S; Valoarea care este încarcat în timer : TV; Intrarea de reset – oprire timer – R; Ie iri. În func ie de tipul de timer ob inem diverse variante pentru interpretarea semnalelor de la intr ri i activarea ie irii. În cadrul mediului de programare Step 7 sunt folosite urm toarele tipuri de

timere:

37

On Delay: dac intrarea S trece pe 0 înainte de epuizarea timpului, func ionarea timerului este întrerupt . Intrarea de reset (R) permite resetarea timerului i a bazei de timp. Valoarea scris în timer la un moment dat poate fi citit în cele dou formate disponibile (binary i BCD). Func ionarea este caracterizat de diagrama urm toare (în care t reprezint timpul presetat). Timerul este prezentat în figura 4.2.;

timpul presetat). Timerul este prezentat în figura 4.2.; Figura 4.2. Diagrama de func ionare a unui

Figura 4.2. Diagrama de func ionare a unui timer on delay

Stored On Delay. Aceea i func ionare ca i la timerul on delay cu deosebirea c în acest caz timerul î i continu decrementarea i la trecerea pe 0 a intr rii de set. Practic acesta r mâne pornit la un impuls de 1 pe intrarea de set nefiind obligatoriu ca aceast intrare s fie tot timpul activ . Dac îns intrarea de set trece din nou pe 1, adic are loc o varia ie de tipul S = 1 - 0 - 1, timerul va începe decrementarea de la valoarea de presetare. Diagrama de func ionare este prezentat în figura 4.3. iar reprezentarea acestuia în figura 4.4. a;

figura 4.3. iar reprezentarea acestuia în figura 4.4. a; Figura 4.3. Diagrama de func ionare a

Figura 4.3. Diagrama de func ionare a unui timer stored on delay

38

Figura 4.4. Reprezentarea timerelor stored on delay (a),off delay (b), pulse(c) i extended pulse(d) Off

Figura 4.4. Reprezentarea timerelor stored on delay (a),off delay (b), pulse(c) i extended pulse(d)

Off Delay. Timerul este pornit în momentul în care detecteaz la intrarea de set o valoare de 0. În cazul în care intrarea de set trece din 0 în 1 în timp ce timerul este pornit acesta se va opri iar la urmatoarea re-setare va fi pornit din nou de la început. Func ionarea este asem n toare cu cea de la timerul on delay cu deosebirea c în acest caz func ionarea se bazeaz pe valori de 0 (front coborâtor) i nu valori de 1. Diagrama de func ionare în acest caz este dat în figura 4.5. iar reprezentarea timerului în figura 4.4. b;

figura 4.5. iar reprezentarea timerului în figura 4.4. b; Figura 4.5. Diagrama de func ionare a

Figura 4.5. Diagrama de func ionare a unui timer off delay

Pulse. Pornirea timerului se realizeaz când este detectat o trecere din 0 în 1 la intrarea S. Ie irea timerului este pe 1 în acest caz. Aceasta î i schimb valoarea i trece în 0 dac expir timpul înscris în timer, intrarea de set trece înapoi pe 0 sau apare un semnal de reset (R=1). Diagrama de func ionare

39

pentru timer este prezentat în figura 4.6 iar reprezentarea acestuia este dat în figura 4.4 c;

4.6 iar reprezentarea acestuia este dat în figura 4.4 c; Figura 4.6. Diagrama de func ionare

Figura 4.6. Diagrama de func ionare a unui timer pulse

Extended pulse. Timerul este pornit daca intrarea S este setat (trece pe 1). Ie irea Q este setat i ea pe 1. În acest caz ie irea Q ramâne pe 1 i dac intrarea S trece înapoi pe 0 dar dac vom avea succesiunea 1 – 0 – 1 la intrarea S timerul va fi repornit. Ie irea Q este resetat dac expir timpul sau dac este activat semnalul de reset. Diagrama de func ionare o reg sim în figura 3.8 iar reprezentarea timerului în figura 3.5 d.

figura 3.8 iar reprezentarea timerului în figura 3.5 d. Figura 4.7. Diagrama de func ionare a

Figura 4.7. Diagrama de func ionare a unui timer extended pulse

Unul dintre avantajele majore în folosirea timerelor în cadrul automatelor programabile îl constituie faptul c timpul care este înscris în ele poate fi o variabil de programare sau o valoare fix de timp. Un alt avantaj îl constituie faptul c intervalul de timp este foarte precis datorit utiliz rii unei tehnologii adecvate.

40

5.

Num r toare.

Programarea num r toarelor

Num r toarele utilizate de c tre automatele programabile au aceea i func ionare ca i cele cunoscute (integrate). Controlul aplica iilor care utilizeaz num r toare poate fi realizat prin incrementarea pân la o anumit valoare dup care cauzeaz apari ia unui eveniment sau provoac apari ia evenimentului pân când num r torul atinge valoarea presetat . Un num r tor este setat sau resetat în func ie de semnalele prezente la intr rile sale. Frecven a de num rare depinde de timpul de procesare al programului. Num rarea se poate face cresc tor prin aplicarea unui impuls pe intrarea respectiv sau în sens descresc tor pentru intrarea de ‘count down’. Diferen a între num r toare const în tipul de num rare care poate fi efectuat : în sens cresc tor (CU), în sens descresc tor (CD) i în ambele sensuri (CUD). Num r torul prezent în aplica ia din figura 4.2. este unul care însumeaz ambele tipuri de num rare. Prin activarea intr rii I0.2 este setat, adic este înscris valoarea 20 dat de formatul C#20, iar prin activarea intr rii I0.3 este resetat aceast valoare urmând s fie tears . Pentru incrementare este folosit intrarea I 0.0 iar pentru decrementare intrarea I 0.1. Valoarea care se g seste în num r tor poate fi citit prin folosirea variabilei de memorie C1 sau direct pe cele dou ie iri în valoare binar sau în cod BCD. Ie irea Q 0.0 este 1 dac valoarea înscris în num r tor este diferit de 0 i în caz contrar ie irea Q 0.0 este 0.

1 dac valoarea înscris în num r tor este diferit de 0 i în caz contrar

41

Figura 5.1. Programarea unui num r tor de tipul CUD.

Codul scris în limbaj STL echivalent pentru diagrama ladder prezentat în

figura 5.1. este urm torul:

A

I

0.0

CU

C

1

A

I

0.1

CD

C

1

A

I

0.2

L

C#20

S

C

1

A

I

0.3

R

C

1

A

C

1

=

Q

0.0

Celelalte dou tipuri de num r toare întâlnite la automatele din familia Simatic sunt redate în figura 5.2 i reprezint de fapt doar p r i ale celui de tip CUD prezentat, permi ând doar opera ia de incrementare sau decrementare. Sunt folosite în cazul în care nu exist decât opera ii de acest tip pentru a evita o func ionare eronat a întregului sistem de conducere.

func ionare eronat a întregului sistem de conducere. a) b) Figura 5.2. Num r toarele de

a)

b)

Figura 5.2. Num r toarele de tip CU(a) i CD(b) care pot fi

utilizate la automatele din familia Simatic

42

Num r toarele au o zona rezervat în memoria unit ii centrale. Pentru fiecare adres a unui num r tor este rezervat un cuvânt de 16 bi i. Capacitatea unit ii centrale este de 256 de astfel de num r toare. Bi ii cuprin i între 0 i 9 con in valoarea care este înc rcat în num r tor. Limitele între care poate fi cuprins aceast valoare sunt cuprinse între 0 i 999.

aceast valoare sunt cuprinse între 0 i 999. Figura 5.3. Înscrierea unei valori într-un num r

Figura 5.3. Înscrierea unei valori într-un num r tor

În figura 5.3 putem observa modul în care se transform valoarea înscris în num r tor de la aplicarea ei la intrarea dat de codul C#127 în acest caz i transformarea binar a acesteia datorat folosirii doar a celor 10 bi i. Instruc iunile mai importante care sunt folosite în cazul scrierii programelor folosind STL sunt urm toarele:

L – încarc valoarea num r torului; LC - încarc valoarea num r torului în format BCD; R - reseteaz num r torul; S – încarc num r torul cu valoarea presetat ; CU - incrementeaz valoarea num r torului; CD – decrementeaz valoarea num r torului.

43

6.

Func ii aritmetice la automatele programabile

Automatele programabile de clas medie i mai complex sunt prev zute cu func ii aritmetice. Principalele func ii utilizate în programare sunt: adunarea, sc derea, înmul irea, împ r irea i r d cina p trat . Adunarea i sc derea. Pot fi aplicate mai multor tipuri de operanzi i presupun efectuarea opera iilor de sc dere i adunare asupra operanzilor respectivi. În figura 6.1. am reprezentat blocurile cu care se lucreaz în programarea ladder (în cazul automatelor din familia Simatic) pentru operanzi de tip întreg (a) i real (b).

Simatic) pentru operanzi de tip întreg (a) i real (b). Figura 6.1. Blocurile folosite pentru adunare

Figura 6.1. Blocurile folosite pentru adunare cu operanzi reali i întregi

folosite pentru adunare cu operanzi reali i întregi Figura 6.2. Exemplu de adunare a doi operanzi

Figura 6.2. Exemplu de adunare a doi operanzi

În figura 6.2 este prezentat un model de adunare a doi operanzi. Ace tia sunt reprezenta i de MW0 i MW2 la intr rile IN1 i IN2. Rezultatul adun rii este prezent la ie irea OUT reprezentat de MW12. Fiecare adunare a doi operanzi se realizeaz atâta timp cât intrarea de enable (EN) (I0.1 în figur ) are valoarea „1” logic. Iar în cazul în care avem o dep ire aceasta este subliniat de ie irea EN0.

44

Pentru opera ia de sc dere ob inem o reprezentare de acela i tip cu diferen a c reprezentarea poart alt nume (SUB_I pentru cazul sc derii a doi întregi) iar opera ia este dat de: OUT=IN2-IN1 restul pinilor având aceea i semnifica ie, existând posibilitatea efectu rii opera iei asupra mai multor tipuri de operanzi. Înmul irea i împ r irea. În cazul opera iilor de înmul ire i împ r ire blocurile sunt asem n toare diferind doar opera iile care se realizeaz . În figura 6.3. putem observa reprezent rile în programarea bazat pe diagrame ladder pentru opera iile de înmul ire i împ r ire pentru întregi(a) i numere reale(b).

i împ r ire pentru întregi(a) i numere reale(b). Figura 6.3. Reprezentarea opera iilor de înmul

Figura 6.3. Reprezentarea opera iilor de înmul ire i împ r ire pentru întregi (a) i numere reale (b)

Operanzii sunt aceia i diferind doar opera ia care se realizeaz între ei. Ceilal i pini au aceea i semnifica ie de validare(EN), rezultat(OUT) sau indicator dep sire(ENO). Exemplificarea pentru realizarea unei anumite opera ii este facut în figura 6.4. în cazul înmul irii a doi întregi:

în figura 6.4. în cazul înmul irii a doi întregi: Figura 6.4. Înmul irea a doi

Figura 6.4. Înmul irea a doi operanzi

Compararea. Automatele de capacitate medie i complex au prev zute func ii de comparare a datelor care sunt vehiculate. Numerele sunt comparate intern întro variant similar cu cea de la microprocesoare. Datele care pot fi comparate sunt de diverse tipuri pornind de la num rul înscris într-un contor vis-a-vis de o dat

45

fix sau compararea a dou date de intrare la un anumit interval de timp. Func iile de comparare care apar în general la automatele programabile sunt urm toarele:

egal – cele dou numare au valori egale; inegal (diferit) - cele dou numere sunt de valori diferite; mai mare sau egal - primul operand în raport cu cel de-al doilea; mai mic – primul num r este strict mai mic decât al doilea; mai mare – primul operand este mai mare decât al doilea; mai mic sau egal – primul operand este mai mic sau egal în raport cu al doilea. Cazurile prezentate sunt ilustrate în figura 6.5. pentru programarea utilizând diagrame ladder din cadrul limbajului Step 7 iar identificarea fiec rei opera ii se poate face pe baza operatorilor înscri i pe ele.

ii se poate face pe baza operatorilor înscri i pe ele. Figura 6.5. Cazurile de comparatoare

Figura 6.5. Cazurile de comparatoare a dou numere întregi

În figur sunt prezentate doar comparatoare a dou numere întregi. În general, în programarea automatelor, exist comparatoare pentru diverse tipuri de date (real).

exist comparatoare pentru diverse tipuri de date (real). Figura 6.6. Compararea a doi întregi folosind diagrame

Figura 6.6. Compararea a doi întregi folosind diagrame ladder

46

Detec ia fronturilor

În partea dreapt se observ un catalog cu toate tipurile de func ii care pot fi folosite în programul PLC.

Vom trata urm toarele dou func ii:

Positive RLO Edge Detection instruction --(P)-- i Negative RLO Edge Detection instruction --(N)-- Adic instruc iunile de detec ie a vârfului rezultatului opera iei logice pe front pozitiv sau negativ. Aceste blocuri detecteaz când are loc o schimbare de stare din 0 în 1 sau din 1 în 0. Când aceast schimbare are loc, aceste blocuri transmit un puls cu o lungime de 1 ciclu de timp al PLC-ului. Blocurile au nevoie de o loca ie de memorie în care s memoreze în care stare era semnalul de intrare înainte de a se produce o schimbare, comparându-l cu starea actual de la intrare.

47

stare era semnalul de intrare înainte de a se produce o schimbare, comparându-l cu starea actual

Adresa

memoriei

Adresa memoriei Intrare Semnal intrare Func ia P Ie ire Durata de ciclu a PLC-ului Intrare

Intrare

Semnal

intrare

Func ia P

Ie ire

Intrare Semnal intrare Func ia P Ie ire Durata de ciclu a PLC-ului Intrare Adresa memoriei

Durata de ciclu a PLC-ului

Intrare

Adresa

memoriei

ire Durata de ciclu a PLC-ului Intrare Adresa memoriei Ie ire Semnal intrare Func ia N

Ie ire

Semnal

intrare

Func ia N

Durata de ciclu a PLC-ului Intrare Adresa memoriei Ie ire Semnal intrare Func ia N Durata

Durata de ciclu a PLC-ului

7.

Descrierea aplica iei

La intrarea într-o parcare cu maxim 10 locuri se afl o poart de acces. Poarta de acces trebuie s func ioneze în concordan cu urm toarele cerin e.

Control I0.0 S1: Bucl detec ie 1 (detecteaz ma inile care intr în parcare) I0.1 S2: Bucl detec ie 2 (detecteaz ma inile care ies din parcare) I0.2 S3: Senzor 1 poarta este închis I0.3 S4: Senzor 2 poarta este deschis I0.4 S5: Senzor presiune I0.5 S6: Celula fotoelectric

Monitorizare Q0.0 H1: Motorul deschide poarta Q0.1 H2: Poarta este deschis Q0.2 H3: Motorul închide poarta Q0.3 H4: Poarta este închis Q0.4 H5: Far intermitent Q0.5 H6: Locuri parcare pline Q0.6 H7: Locuri parcare libere PQW288 Display 1 Num rul de masini

A) Cu ajutorul buclelor de detec ie S1 i S2 poarta trebuie s se deschid , iar H1

trebuie s se activeze.

B) Cu ajutorul buclei de detec ie 1 (S1), ma inile care vin, iar cu ajutorul buclei de

detec ie 2 (S2), ma inile care pleac sunt num rate. Acest lucru îl facem cu ajutorul

detec iei fronturilor pozitive i negative.

49

C)

Dac poarta este deschis la maxim (S4) motorul se opre te , H1 trebuie s se

dezactiveze i H2 trebuie s se activeze.

D) Poarta trebuie s se închid automat dup 5 secunde când: - O ma in este

num rat cresc tor/descresc tor Sau – Când nici o ma in nu st pe una din buclele de detec ie când poarta este deschis . Când poarta se închide, H2 trebuie s se dezactiveze i H3 s se activeze.

E) Dac , în timp ce poarta se închide, senzorul de presiune S5 sau celula

fotoelectric S6 sunt activate, poarta trebuie s se deschid complet i s se închid automat dup 5 secunde dup ce ambii senzori nu mai sunt activi. Aceasta este o masur de precau ie.

F) Dac poarta este complet închis (S3) motorul se opre te, H3 trebuie s se

dezactiveze i H4 trebuie s se activeze.

G) Când sunt 9 ma ini sau mai pu ine în parcare, H7 trebuie sa fie activat. Când

sunt 10 ma ini în parcare H6 trebuie s se activeze i H7 s se dezactiveze.

H) Dac sunt 10 ma ini pe locurile de parcare, poarta nu ar trebui s se mai

deschid pentru ma inile care vin (S1).

I) În timpul închiderii i deschiderii por ii, becul intermitent H5 trebuie s clipeasc cu o frecven de 2 Hz pân când poarta este complet deschis sau închis .

J) Când poarta este deschis /închis , num rul ma inilor care sunt pe locurile de parcare trebuie afi at pe display 1. 1 ma in = 1 V. (Valoarea afi at poate avea o mic devia ie care provine din conversia de semnal digital în analog.)

50

Schema de func ionare

Reprezentare cu intr ri i ie iri

Schema de func ionare Reprezentare cu intr ri i ie iri 51

51

8.

Step 7 SIMATIC Manager

8.1. Instalarea Step 7 SIMATIC Manager

Sunt posibile dou metode de instalare a programului Step 7 SIMATIC Manager.

1. Folosind CD-ROM i o dischet

Sau:

2. Folosind HUB + USB stick înglobate în module practice.

2. Folosind HUB + USB stick înglobate în module practice. Fig. 8.1. Cele dou metode de
2. Folosind HUB + USB stick înglobate în module practice. Fig. 8.1. Cele dou metode de

Fig. 8.1. Cele dou metode de instalare

8.2. Pornirea Step 7 SIMATIC Manager

Odat ce instalarea programului s-a terminat, se d dublu click pe iconi a “SIMATIC Manager” de pe desktop pentru a porni programul. Dac acest link rapid nu este prezent pe desktop, vom da search pentru a-l

c uta.

pentru a porni programul. Dac acest link rapid nu este prezent pe desktop, vom da search

52

Proiect Odat ajun i în program, se va deschide fereastra “Step 7 Wizard: New Project”. Trebuie s închidem fereastra, deoarece CPU-ul folosit în modulul practic nu poate fi selectat prin acest wizard. Fereastra o închidem folosind “Cancel” i cre m un proiect nou. Când se creeaza un proiect nou, apare o fereastr în care trebuie introdus numele proiectului. Aceasta se închide ap sând “OK”.

nou, apare o fereastr în care trebuie introdus numele proiectului. Aceasta se închide ap sând “OK”

53

Va ap rea acum o fereastr cu o iconi proiect i o iconi “MPI”. Putem crea o re ea cu MPI la care putem conecta panourile de control, echipamente de control, etc. Trebuie s ad ug m seria PLC-ului cu care lucr m (în cazul nostru, seria 300). Click dreapta în fereastra proiectului i select m "Insert New Object" => "SIMATIC 300 Station". Dac am selectat seria corect a PLC-ului se va observa o iconi “SIMATIC 300” în fereastra proiectului.

Dac am selectat seria corect a PLC-ului se va observa o iconi “SIMATIC 300” în fereastra
Dac am selectat seria corect a PLC-ului se va observa o iconi “SIMATIC 300” în fereastra

54

Configurarea Hardware (Hardware Configuration)

Acum d m dublu click pe "SIMATIC 300" => "Hardware" pentru a deschide fereastra de configurare hardware.

" pentru a deschide fereastra de configurare hardware. D m click dreapta în unul din cele
" pentru a deschide fereastra de configurare hardware. D m click dreapta în unul din cele

D m click dreapta în unul din cele dou câmpuri goale apoi în meniul "Insert Object". Apare acum o mic fereastr . D m click pe "SIMATIC 300" => "RACK- 300"=> "Rail". Va ap rea o list cu numere.

click pe "SIMATIC 300 " => "RACK- 300 "=> "Rail ". Va ap rea o list

55

Acum construim partea hardware în concordan cu modulul. G sim aceste p r i con

Acum construim partea hardware în concordan cu modulul. G sim aceste p r i con inute de “SIMATIC 300” din partea dreapt a ecranului în catalog. Trebuie s fim siguri c modulele de intrare – ie ire s fie con inute de “SM-300”.

Not Atunci când este selectat CPU-ul, va fi deschis o fereastr cu set ri care sunt necesare numai pentru Profinet. Închidem aceast fereastr ap sând “OK”.

cu set ri care sunt necesare numai pentru Profinet. Închidem aceast fereastr ap sând “OK”. 56

56

Dupa ce am selectat modulele de intrare i ie ire se observ c intr rile

Dupa ce am selectat modulele de intrare i ie ire se observ c intr rile i ie irile sunt adresate automat.

57

8.3 Programarea Acum, configura ia trebuie înc rcat în CPU. D m click pe “Download”.

8.3 Programarea

Acum, configura ia trebuie înc rcat în CPU. D m click pe “Download”. O fereastr se va deschide în care putem trimite configura ia la CPU-ul selectat. Închidem aceast fereastr ap sând “OK”. Se va vedea alt fereastr . Închidem aceast fereastr de asemenea prin ap sarea “OK”. În acest moment putem salva configura ia hardware dând click pe "Save and compile" i închidem fereastra.

58

Deschidem fereastra programului dând dublu click pe "CPU 315-2 PN/DP " => "S7 Program "
Deschidem fereastra programului dând dublu click pe "CPU 315-2 PN/DP " => "S7 Program "

Deschidem fereastra programului dând dublu click pe "CPU 315-2 PN/DP" => "S7 Program" => "Blocks" => "OB1". Vedem acum fereastra “Properties-Organization Block”. Set m limbajul de programare în LAD. Apoi d m click pe “OK”.

“Properties-Organization Block”. Set m limbajul de programare în LAD. Apoi d m click pe “OK”. 59

59

Programarea simbolic În tabelul de simboluri, atribuim nume simbolice i tipul de date tuturor adreselor

Programarea simbolic

În tabelul de simboluri, atribuim nume simbolice i tipul de date tuturor adreselor absolute c rora ne vom adresa mai târziu în program; de exemplu pentru intrarea I 0.1 numele simbolic Detectie_1. Aceste nume se aplic tututor p r ilor din program i sunt cunoscute ca variabile globale. Navig m în fereastra proiectului “example project” pân ajungem la S7 Program(1) i d m dublu click pe Symbols pentru a deschide. Aici complet m cu numele Simbolului, Adresa, Tipul de date (care este introdus automat în func ie de adresa) i Comentariul.

60

8.4. Monitorizarea Se pot vedea st rile intr rilor i ie irilor folosind func ia
8.4. Monitorizarea Se pot vedea st rile intr rilor i ie irilor folosind func ia

8.4. Monitorizarea

Se pot vedea st rile intr rilor i ie irilor folosind func ia monitor.

Vor ap rea odat cu activarea acestei func ii c su e con inând valorile

în dreptul intr rilor i ie irilor. Valorile se actualizeaz în timp real.

curente

61

Afi area valorilor este setat pe automat. Ea poate fi de asemenea setat manual. D m click dreapta în re ea i select m "Representation" => "Decimal" pentru a afi a valorile ca decimale.

re ea i select m "Representation " => "Decimal " pentru a afi a valorile ca
re ea i select m "Representation " => "Decimal " pentru a afi a valorile ca
re ea i select m "Representation " => "Decimal " pentru a afi a valorile ca

62

PIW (Peripheral Input Word) este folosit s activeze adresele canalelor de intrare. De exemplu, folosim I0.0 s activ m intrarea. Instruc iunea PIW 272 activeaz adresa 272 a canalului de intrare 0. 272 este adresa de început a modulului i este salvat în configura ia hardware. Canalul de intrare 0 începe deci la adresa de intrare 272.

de intrare 0 începe deci la adresa de intrare 272 . PQW (Peripheral Output Word) este
de intrare 0 începe deci la adresa de intrare 272 . PQW (Peripheral Output Word) este

PQW (Peripheral Output Word) este folosit doar s activeze adresele

canalelor de ie ire. De exemplu, pentru semnale digitale se poate folosi Q0.0 pentru

a

activa ie irea. Deci instruc iunea PQW 288 activeaz adresa 288 a canalului de

ie

ire 0.

activeaz adresa 288 a canalului de ie ire 0 . Fiecare canal de intrare i ie
activeaz adresa 288 a canalului de ie ire 0 . Fiecare canal de intrare i ie

Fiecare canal de intrare i ie ire const în dou adrese care împreun au lungimea de un cuvânt (word).

63

Întotdeauna se folose te prima adres a canalului pe care îl dorim activat atunci când

Întotdeauna se folose te prima adres a canalului pe care îl dorim activat atunci când folosim o instruc iune PIW sau PQW. A adar nu putem folosi instruc iunea PIW 273 (a doua adres ), deoarece pe lâng aceast adres 273 a canalului 0, adresa 274 a canalului 1 va fi de asemenea activat . Acest fapt ar conduce la valori gre ite.

0 , adresa 274 a canalului 1 va fi de asemenea activat . Acest fapt ar

64

Toate gamele de m surare pozitive (de exemplu 0 10V întotdeauna scalate de la 0

Toate gamele de m surare pozitive (de exemplu 0

10V

întotdeauna scalate de la 0 la 27648.

si

0

20mA)

sunt

Gamele de m surare cu valori negative (de exemplu sunt întotdeauna scalate de la -27648 la 27648.

+/-10V si +/-20mA)

de m surare cu valori negative (de exemplu sunt întotdeauna scalate de la -27648 la 27648.
de m surare cu valori negative (de exemplu sunt întotdeauna scalate de la -27648 la 27648.

65

O

formul

care

poate

fi

folosit

pentru

a

calcula

valoarea

decimal

corespunz toare unei tensiuni dorite în gama de m surare 0 la 10V este:

27648 x voltajul dorit / valoarea maxim a gamei = valoarea decimal a voltajului.

66

9.

Rezolvarea aplica

iei

OB1 - <offline> "" Name: Family:

Author: Version: 0.1 Block version: 2 Time stamp Code:

Interface:

06/03/2009 01:16:42 PM 02/15/1996 04:51:12 PM Lengths (block/logic/data): 00692 00538 00022

Name Data Type Address Comment

01:16:42 PM 02/15/1996 04:51:12 PM Lengths (block/logic/data): 00692 00538 00022 Name Data Type Address Comment 67

67

68

68

Symbol information

I

0.0

Detectie_1

Bucla detectie 1

Q

0.0

Motor_deschide

Motorul deschide poarta

I

0.4

S_Presiune

Senzor presiune

I

0.5

C_Fotoelectrica

Celula fotoelectrica

M

0.5