Sunteți pe pagina 1din 76

Cuprins

1. Controller Programabil Logic (PLC)................................................................................. 5


1.1.Introducere..............................................................................................................................5
1.2.AvantajeleƔidezavantajeleautomatelorprogramabile.........................................................6
1.3.Componenteleunuiautomatprogramabil.............................................................................8
Unitateacentralĉ........................................................................................................................8
Memoria.....................................................................................................................................9
Moduleledeintrare/ieƔire.........................................................................................................9
2. Prezentarea modulului PLC de simulare a aplicaĠiei ....................................................... 11
Sursadealimentare.................................................................................................................12
CPU(CentralProcessorUnit)...................................................................................................12
SwitchͲulCPUͲului....................................................................................................................13
LEDuripeCPU...........................................................................................................................14
Carduldememorie...................................................................................................................15
Conectareaechipamentuluideprogramare............................................................................16
AsamblareaPLCului..................................................................................................................17
Modululanalogdeintrare.......................................................................................................29
ModululanalogdeieƔire..........................................................................................................30
3. Moduri de programare ale automatelor programabile ..................................................... 32
3.1.Programareafolosinddiagrameladder................................................................................32
Contactele................................................................................................................................32
Bobinele...................................................................................................................................33
3.2.ProgramareafolosindlistadeinstrucƜiuni............................................................................34
3.3.Altemodurideprogramareutilizateîncazulautomatelorprogramabile............................36
4. Timere. Programarea folosind timere .............................................................................. 37
5. Numărătoare. Programarea numărătoarelor .................................................................... 41
6. FuncĠii aritmetice la automatele programabile ................................................................ 44
AdunareaƔiscĉderea...............................................................................................................44
ÎnmulƜireaƔiîmpĉrƜirea............................................................................................................45
Compararea..............................................................................................................................45
DetecƜiafronturilor..................................................................................................................47
7. Descrierea aplicaĠiei ........................................................................................................ 49

3
SchemadefuncƜionare............................................................................................................51
ReprezentarecuintrĉriƔiieƔiri................................................................................................51
8. Step 7 SIMATIC Manager ............................................................................................. 52
8.1.InstalareaStep7SIMATICManager......................................................................................52
8.2.PornireaStep7SIMATICManager........................................................................................52
ConfigurareaHardware(HardwareConfiguration).................................................................55
8.3Programarea...........................................................................................................................58
Programareasimbolicĉ............................................................................................................60
8.4.Monitorizarea........................................................................................................................61
PIW(PeripheralInputWord)...................................................................................................63
PQW(PeripheralOutputWord)...............................................................................................63
9. Rezolvarea aplicaĠiei ....................................................................................................... 67
Bibliografie: ......................................................................................................................... 78

4
1.ControllerProgramabilLogic(PLC)

1.1.Introducere
Ingineria controlată a evoluat de-a lungul timpului. Cândva, în trecut,
oamenii erau principala metodă pentru a controla un sistem. Acum, în vremurile
noastre, electricitatea este folosită pentru control, iar acest control este bazat pe
relee. Aceste relee permit întreruperea sau pornirea energiei fără a folosi un
întrerupator mecanic. În mod obiúnuit se folosesc aceste relee pentru a realiza
decizii simple logice. Dezvoltarea tehnologiei úi implicit a calculatoarelor, ce au
cost scazut, a dus la revoluĠionara apariĠie a PLC-urilor. Progresele tehnologiei la
scară foarte largă au dus la posibilitatea simulării în timp real a multor aplicaĠii din
domeniul industrial. Simulările în timp real sunt foarte utile atunci când are loc
programarea unui proces tehnologic, acestea prevenind sau îndepărtând eventualele
defecĠiuni úi/sau blocaje ale sistemului ce pot distruge sau afecta temporar
componentele acestuia. Tocmai din acest motiv are loc reducerea costurilor cu
implementarea oricărui proces tehnologic automatizat, fie el simplu sau complex,
deoarece verificarea prin simulare nu implică un consum masiv de materiale pentru
diversele testări iniĠiale. Este evident faptul că se vor obĠine costuri mult mai mici
atunci când se folosesc simulări în timp real a schemelor electrice.
Automatizările ocupă un cadru foarte larg în industrie úi nu numai. PLC-
urile au apărut la sfârúitul anilor `60 în industria de automobile úi astfel s-a ajuns la
performanĠa schimbării schemelor de comandă de la aproape 1 lună la câteva zile.
ApariĠia microprocesoarelor úi utilizarea acestora în construcĠia PLC-urilor a dus la
dezvoltarea funcĠionalităĠii acestora odată cu reducerea preĠului de cost,
îmbunătăĠindu-se cu această ocazie úi gabaritul úi consumul de energie necesar. In
anul 1990 existau mai mult de o mie de producători de PLC-uri, fiecare dintre ei
având implementat limbajul Ladder Diagram úi nu numai. Cele mai cunoscute firme
producătoare de automate programabile sunt Mitsubishi Electric, Siemens, Moeller,
Schneider, Telemecanique, Omron, General Electric.

5
Figura 1.1. – PLC Siemens S-300

1.2.Avantajeleçidezavantajeleautomatelorprogramabile.

Avantajele lucrului cu automatele programabile sunt următoarele:


¾ flexibilitate : în trecut era nevoie pentru fiecare dispozitiv care trebuia
controlat de un automat care să-l conducă. Prin intermediul automatelor
programabile este posibilă conducerea concomitentă a mai multor dispozitive
folosind un singur automat programabil. Fiecare dispozitiv va avea
programul său care va rula pe automatul programabil;
¾ implementarea schimbărilor úi corecĠia erorilor: prin intermediul unei
conduceri realizată în logica cablată era nevoie de timp în cazul unei
schimbări sau în corectia unei erori. Prin utilizarea automatelor programabile
aceste schimbari sau corecĠii pot fi efectuate foarte usor in program;
¾ cost redus: la acest cost s-a ajuns in decursul timpului úi astfel poate fi
achiziĠionat un automat cu numeroase timere, număratoare úi alte funcĠii
pentru sume pornind de la câteva sute de dolari;

6
¾ posibilitati de testare: programul poate fi rulat úi evaluat înainte de a fi
instalat pe automat pentru a realiza conducerea dispozitivului. Astfel, pot fi
evaluate cu costuri foarte mici erorile care apar precum úi posibilitaĠile de
îmbunatăĠire a programului;
¾ viteza de operare: este un alt avantaj. Viteza de operare este dependentă de
timpul de scanare al intrărilor, timp care in prezent este de domeniul
milisecundelor;
¾ modul de programare: prin introducerea diagramelor ladder, respectiv a
metodei booleeene de programare a fost facilitat accesul la mediul de
programare úi pentru cei care nu au cunoútinĠe deosebite în domeniul
programării;
¾ documentare: este posibilă o foarte bună documentare a programelor prin
inserarea de comentarii în spaĠiile alocate acestora facilitând astfel
continuarea úi depanarea acestora de către alĠi programatori;
¾ securitatea: mărită datorită modului de lucru cu procesul;

Dintre dezavantajele lucrului cu automate programabile putem mentiona:


¾ aplicaĠii ‘fixe’: unele aplicaĠii nu au nevoie de automat programabil datorită
gradului foarte mic de complexitate neexistând astfel necesitatea
achiziĠionării unui automat programabil relativ sofisticat;
¾ probleme de mediu: în unele medii există temperaturi ridicate sau alte
condiĠii care pot duce la deteriorarea automatelor programabile astfel că
acestea sunt greu sau chiar imposibil de utilizat;
¾ funcĠionare ‘fixă’: dacă nu apar schimbări în cadrul procesului de multe ori
folosirea automatului poate fi mai costisitoare;

7
1.3.Componenteleunuiautomatprogramabil

Acestea pot diferi ca număr de la un studio la altul dar elementele care se


regăsesc în general sunt următoarele:

¾ unitatea centrală : reprezintă partea cea mai importantă a automatului


programabil úi este compusă din 3 parĠi importante: procesor, memorie si
sursă de alimentare. Prin intermediul acesteia se realizează practic
conducerea întregului proces;

¾ unitatea de programare: la ora actuală este reprezentată în multe cazuri de


către un calculator prin intermediul căruia pot fi scrise programe care apoi
sunt încarcate pe unitatea centrală úi rulate. În cazul în care se doreste o
unitate mai usor de manevrat sunt puse la dispoziĠia programatorilor (de către
majoritatea firmelor) console (sisteme de genul - laptop) prin intermediul
cărora pot fi scrise programe pentru automate;

¾ modulele de intrare/ieúire: permit interconectarea cu procesul primind sau


transmiĠând semnale către acesta. Aceste module pot fi cuplate direct cu
unitatea centrală sau prin control la distantă (dacă este cazul pentru un
anumit proces);
¾ sina: dispozitivul pe care sunt montate unitatea centrală, modulele de
intrare/ieúire úi alte module funcĠionale adiĠionale (dacă este cazul).

Unitateacentral£

La automatele programabile mici, unitatea centrală (cu parĠile ei) úi module


de intrare/ieúire se găsesc într-o singură carcasă apărând ca o unitate compactă. În
cazul automatelor mai mari doar procesorul úi memoria se găsesc în aceeaúi unitate,
sursa de alimentare úi modulele de intrare/ieúire formând entităĠi separate.

8
Procesorul reprezintă “creierul” fiecărui calculator úi ‘útie’ ce are de facut
prin intermediul unor programe. Caracteristicile care ne spun cele mai multe lucruri
despre un microprocesor sunt viteza (cu ajutorul căreia ne putem da seama cât de
rapid execută instrucĠiuni) úi mărimea datelor care sunt manipulate (8, 16, 32 de
biĠi). Pe baza acestor date pot fi clasificate úi microprocesoarele care sunt
componente ale unităĠii centrale. Astfel:
¾ în cazul automatelor mici acestea au viteze în jur de 4 MHz úi sunt pe 8 biĠi;
¾ în cazul automatelor medii viteza ajunge la 10 MHz úi sunt pe 16 biĠi;
¾ în cazul automatelor complexe viteza e în jur de 50 Mhz úi sunt pe 32 de biĠi.

Memoria poate fi împărĠită úi ea în două entităĠi: memoria fixă úi cea


volatilă. Cea fixă este memoria care este înscrisă de către producătorul automatului
în timp ce memoria volatilă este cea în care sunt înscrise programele utilizatorului.
Tipurile de memorie fixă úi volatile care pot fi întâlnite în cazul automatelor
programabile sunt următoarele: ROM, RAM, PROM, EPROM, EEPROM si
NOVRAM. Este evident că dependent de mărimea memoriei pot fi conduse procese
mai complexe sau mai simple.

Blocurile în care este împărĠită în mod obiúnuit o memorie sunt:


¾ memoria utilizator: destinată programelor scrise de către utilizator;
¾ imaginea intrărilor procesului : memoreaza datele care vin din proces;
¾ imaginea ieúirilor procesului: memoreaza datele care pleacă spre proces;
¾ starea timerelor;
¾ starea numărătoarelor;
¾ date numerice;
¾ alte funcĠii.

Moduleledeintrare/ieçire. Un modul de intrare/ieúire are 4, 8, 12,16 sau


32 de canale. În cazul canalelor de intrare semnalele sunt primite de la butoane,
senzori în timp ce în cazul celor de ieúire acestea sunt trimise către diverse elemente

9
de execuĠie. Semnalele care intră sau care ies sunt semnalate printr-o scanare la
fiecare apelare a programului ciclu care ruleaza pe automatul programabil.

Figura 1.2. Sursa de alimentare, unitatea centrală úi modulele de intrare/ieúire

10
2.PrezentareamodululuiPLCdesimulareaaplicaìiei

Figura. 2.1. Ansamblu PLC cu toate componentele aferente

11
Sursadealimentare

Sursa de alimentare oferă 24V DC necesare celorlalte module. Mărimea


sursei depinde, printre altele de numărul modulelor.

Există o conexiune primară pentru 230/130V AC úi o ieúire secundară pentru


24V DC la modulele sursă de alimentare. Se găseúte de asemenea un switch on/off
úi un switch de selecĠie pentru 230/130V AC.

CPU(CentralProcessorUnit)

12
Există un microprocesor în CPU care controlează ieúirile în baza intrărilor úi
a programului.
CPU face aceasta lucrând în 3 paúi:
1. CPU verifică statusul intrărilor (dacă sunt high sau low).
2. CPU se uită în program.
3. CPU controlează ieúirile. Acest lucru e făcut prin trimiterea unui semnal la
modulul de ieúire astfel încât statusul modulului de ieúire devine fie high, fie low.
Se pot observa de asemenea un switch, LEDuri, cardul de memorie úi
conexiunile pentru programarea echipamentului úi sursa de 24V DC pe CPU.
Programul începe din nou după al treilea pas.

SwitchǦulCPUǦului

Switch-ul este folosit pentru a seta CPU în modul (RUN) sau off (STOP) .
Poate fi folosit úi pentru a reseta memoria. (MRES)

13
LEDuripeCPU

LEDurile prezintă starea de operare úi erorile în CPU:

SF: Eroare hardware sau software. SF vine de la System Fault.


DC5V: Există tensiune de 5V. Tensiunea de 5VolĠi este folosită pentru a alimenta
componentele electronice din CPU úi modulele de intrare úi de ieúire (via BUS).
FRCE: FRCE vine de la Forced. Acest LED galben arată că o intrare sau o ieúire a
fost fortată să aibă o stare particulară. Această stare poate fi dată numai de către
programatorul care lucrează cu PLC-ul.

14
RUN: Când acest LED este aprins, CPU lucrează prin intermediul programului
(modul run). Când LEDul pâlpâie cu o frecvenĠă de 2 Hz (de două ori pe secundă),
CPU este în modul de pornire. Dacă LEDul pâlpâie cu o frecvenĠă de 0.5 Hz ( o
data la două secunde), CPU este în pauză.

STOP: Când acest LED este aprins, CPU este în modul STOP, pauză, sau de
pornire. Dacă LEDul pâlpâie cu o frecvenĠă de 2 Hz (2x pe secundă), CPU se
resetează. Dacă LEDul pâlpâie cu o frecvenĠă de 0.5 Hz (1x la 2 secunde) CPU
necesită resetare.

Carduldememorie

Un program poate fi scris úi salvat pe cardul de memorie (MMC micro).
ConfiguraĠiile úi alte date (de exemplu, istoricul sau rapoartele de erori) pot fi de
asemenea salvate pe card.

Cardul de memorie este o memorie non-volatilă, aceasta însemnând că la


scoaterea de sub tensiune, datele vor ramane salvate pe card. Pentru a scoate cardul
din modul, trebuie apăsat butonul albastru.
AtenĠie:
MMC-ul se va pune sau scoate din CPU numai când este deconectat de la
tensiune.

15
Conectareaechipamentuluideprogramare

Echipamentul de programare, un PC sau un laptop, poate fi conectat la CPU.
Acesta poate fi folosit pentru a scrie sau a schimba un program în cardul de
memorie.

Sunt necesare cabluri cu adaptoare. Acestea diferă, în funcĠie de tipul


CPUului.

16


AsamblareaPLCului

Acum că útim cum funcĠionează modulele, vom vedea cum pot fi combinate
pentru a forma un PLC complet.

Sursa de alimentare este plasată pe prima úină.


Un modul este fixat pe úină mai întâi prin atârnarea părĠii superioare peste
úină, apăsând în jos úi apoi fixând úurubul dedesubt.
CPU-ul este poziĠionat următorul, lângă sursa de alimentare.
Se fixează conexiunea magistralei în spate înaintea poziĠionarii CPU-ului. Această
conexiune este utilizată pentru a transfera datele de la CPU la modulele I/O.

17
Conectăm CPU-ul úi sursa de alimentare folosind conectorul. Acest conector
alimentează CPU-ul cu 24V DC.

18
Modulele de intrare sunt de obicei plasate imediat lângă CPU, după cum
urmează: conectăm magistrala în spatele modulelor mai întâi. PoziĠionăm primul
modul de intrare lângă CPU astfel încât se conectează la magistrala de la CPU.

Toate modulele de intrare care urmează sunt poziĠionate unul lângă celălalt,
astfel încât fiecare să fie conectate la conexiunea cu magistrala CPU-lui.
Ordinea generală a poziĠionării modulelor este cum urmează:
- PS-CPU-DI-DO-AI-AO

Cablarea

Modulul de alimentare este conectat la 230 V.


Conectăm cablurile necesare semnalelor de intrare úi de ieúire ale modulelor

19
I/O la ieúirile de 24 V rămase. O sursă de alimentare externă poate fi de asemenea
utilizată pentru aceasta.
De obicei se foloseúte un cablu alb pentru M (-) úi unul roúu pentru L (+).

Există un conector pe modulele I/O. Acesta poate fi scos prin strângerea


resortului de deasupra úi tragerea conectorului în afară.

20
Conectorul este fixat cu o úurubelniĠă în mijloc la modulele cu 32 de intrări
sau ieúiri. Cablurile sunt conectate prin apăsarea cu o úurubelniĠă mică.

Se apasă cablul în gaură, care se va fixa în acel loc când se extrage


úurubelniĠa.

21
Conexiunile pentru senzori úi actuatori sunt prezentate pe partea interioară a
uúiĠei modulelor I/O.

22
Modulele analogice convertesc semnalele analogice de la intrare în semnale
digitale, astfel încât CPU să le poată procesa. Semnalele digitale pe care CPU le
transmite apoi sunt convertite în cadrul modulelor analogice înapoi în semnale
analogice pentru ieúire.

Fig. 2.2. a) Semnal analogic; b) Semnal digital

23
DiferenĠa dintre un modul digital úi unul analogic este că un modul digital
poate citi úi transmite 0 sau 1. Aceasta în contrast cu un modul analogic care poate
transmite úi citi numai semnale analogice.
De asemenea, nu există LEDuri de stare pe modulele analogice. Dacă dorim
să verificăm intrările úi ieúirile analogice, aceasta se face fie prin intermediul
programului, fie cu un aparat de masură.
Există trei tipuri de module analogice:
¾ Module de Intrare (AI – Analog Input)
¾ Module de Ieúire (AO – Analog Output)
¾ CombinaĠie de module de Intrare úi Ieúire (AI/AO)
Fiecare tip este disponibil în mai multe versiuni. Fiecare versiune are o
manieră diferită de a trata intrările úi ieúirile.

a) b) c)
Fig. 2.3. a) Intrări analogice; b) Ieúiri analogice; c) Intrări/ieúiri analogice

24
Numai senzorii care lucrează cu semnale variabile (analogice) (de exemplu o
rezistenĠă termosensibilă cum ar fi PT100) pot fi conectaĠi la modulele cu intrări
analogice.

Fig. 2.4. Senzorul PT100

Doar actuatoarele care lucrează exclusiv cu semnale variabile ( de exemplu,


un regulator de frecvenĠă) pot fi conectate la modulele de ieúire.

Fig. 2.5. Modul ieúiri analogice

25
Fig. 2.6. Aranjament PLC cu Regulator de frecvenĠă

Senzorii analogici pot fi împărĠiĠi în sisteme de măsurare cu 2-fire (Pasive) úi


cu 4-fire (Active).
Un sistem de măsurare cu 2-fire se alimentează via celor 2 fire prin care
semnalul analogic merge la PLC. Alimentarea se face de la PLC.
Un sistem de măsurare cu 4-fire se alimentează via 2 fire, iar semnalul
analogic care merge la PLC via alte 2 fire. Alimentarea se poate face direct de la
PLC, dar aceasta nu este un necesar. Poate exista de asemenea o sursă de alimentare
externă.
Sistemul de măsurare cu 2-fire are ca limitare faptul că numai un semnal în
curent poate fi transmis la PLC, de exemplu 0...20mA sau 4...20mA.
Sistemul de măsurare cu 4-fire poate trimite ambele semnale în curent úi
tensiune la PLC, de exemplu 0...20mA, 4...20mA, 0...5V sau 0...10V.

26
Fig. 2.7. Sistem de măsurare pasiv

Fig. 2.8. Sistem de măsurare activ

Înainte de a fi montate pe úină, la unele module cu intrări analogice trebuie


setaĠi parametrii hardware.

27
Setările pentru tensiune, curent, rezistenĠă sau temperatură sunt făcute pe
partea laterală a modulului.

Fig. 2.9. Setarea parametrilor hardware

28
Următoarele module analogice sunt utilizate în acest modul:
- SM331 AI 8x 13 bits
- SM332 AO 2x 12 bits

Modululanalogdeintrare

SM331 AI 8x 13 bits are 8 canale de intrare.


Fiecare canal de intrare constă din:
- U+ (intrare în tensiune)
- I+ (intrare în curent)
- S- (minusul pentru senzori pasivi)
- M+ (pinul de alimentare pentru măsurări pasive úi plusul pentru termocuple)
- M- (pinul de minus).

29
Modululanalogdeieçire

SM332 AO 2x 12 bits are 2 canale de ieúire.


Fiecare canal constă din:
- QI / QV (ieúire comună pentru -20 la 20 mA sau -10 la 10V)
- S+ (plusul senzorului)
- S- (minusul senzorului)
- Mana (masa analogică)

Notă
Când actuatorul este departe în câmp úi au loc pierderi în tensiune, ieúirile
S+ úi S- pot fi folosite pentru a compensa această pierdere. În acest caz trebuie ca
aceste două ieúiri să fie conectate împreuna cu QV úi împamântarea la actuator.

30
Pentru toate modulele analogice, cu excepĠia celor combinate de tipul SM334
AI 4x / AO 2x 8 / 8 biĠi, parametrii trebuie setaĠi software în programul Step 7
SIMATIC Manager în ordine pentru a selecta semnalele dorite úi intervalele pentru
intrări úi ieúiri.

Fig. 2.10. Setarea parametrilor software

31
3.Modurideprogramarealeautomatelorprogramabile

3.1.Programareafolosinddiagrameladder

Programarea folosind diagrame ladder a aparut în cazul automatelor


programabile datorită necesităĠii de a exista un mod facil de programare care să
permita realizarea de aplicaĠii fără a fi nevoie de cunoútinĠe complexe de
programare. Diagramele ladder sunt preluate din electrotehnică úi ‘moútenesc’
anumite denumiri úi reprezentări caracteristice acesteia. Elementele de bază sunt, în
cazul diagramelor ladder, contactele úi bobinele.
Contactele. Sunt cunoscute ca intrări. Fiecare intrare a unui modul de intrări
este recunoscut de către unitatea centrală în cazul folosirii diagramelor ladder ca un
contact. Adresele prin care putem face deosebirea între diverse intrări pot fi notate
cu I,E sau altă literă. În continuare vom considera modelul care e mai familiar úi
limbii române:
I. Datorită faptului că aceste contacte sunt valori binare, putând fi deschise
sau închise, ele sunt grupate în octeĠi sau cuvinte astfel ca pentru recunoaúterea lor
sunt folosite două cifre. Prima reprezintă numărul octetului iar cea de-a doua
numărul bitului din octet. Ca úi în lumea reală, contactele pot fi normal deschise sau
normal închise ca úi cele din figura 3.1.
Prin aranjarea contactelor în serie sau în paralel pot fi realizate operaĠii
logice asupra stării semnalelor. Cele normal deschise sunt testate pentru valoarea
‘1’ a semnalului respectiv iar cele normal închise pentru valoarea ‘0’. În al treilea
caz sunt reprezentate contacte care nu sunt doar citite, asupra lor se execută úi
anumite modificări / reiniĠializări.

32
Figura 3.1. Tipuri de contacte

Figura 3.2. Tipuri de bobine

Bobinele. Acestea sunt de fapt ieúirile dinspre automat spre proces. Ca úi


notaĠie cea mai utilizată este folosind litera Q. Din aceleaúi motive ca úi în cazul

33
contactelor sunt folosite două cifre pentru notarea unei anumite ieúiri. În cazul
bobinelor simple, bitul de la adresa bobinei este setat doar dacă rezultatul este 1 în
timp ce în cazul apariĠiei de litere sau simboluri apare o funcĠionare adiĠională (salt
într-un anume loc în program, controlul timerului, funcĠii de numărare).
Bobinele úi contactele sunt elementele de bază în cadrul acestui tip de
programare. Bazat pe acestea pot fi construite úi altele cum ar fi bistabilele RS sau
SR care înlocuiesc anumite funcĠii logice:

Figura 3.3 Tipurile de bistabile SR úi RS

În exemplul ilustrat de figura 3.3 putem considera cazul în care avem o


instalaĠie cu două butoane: unul pentru pornire úi unul pentru oprire. AcĠionarea
acestora conduce la aprinderea sau stingerea unui led care avertizează asupra
faptului că instalaĠia este în stare de funcĠionare sau este oprită. Problema putea fi
rezolvată doar cu ajutorul contactelor, prin dispunerea acestora în retea dar prin
folosirea unui bistabil de tip SR sau RS se ajunge la o soluĠie mai eleganta.

3.2.Programareafolosindlistadeinstrucìiuni

Programarea de acest tip presupune cunoútinĠe bune de programare fiind


foarte apropiată de programarea în limbaj de asamblare. Este cunoscută sub
denumirea de programare în STL (statement list) úi foloseúte un set de instrucĠiuni

34
cu ajutorul cărora se pot scrie programe. Cunoaúterea modului de programare STL
pentru un anumit tip de automat nu prezintă o piedică pentru realizarea de aplicaĠii
folosind alte tipuri de automate datorită faptului că există doar o notaĠie diferită.
Adresele intrărilor úi ieúirilor sunt notate la fel ca în cazul diagramelor ladder cu
posibilitatea utilizării de notaĠii echivalente care să fie mai sugestive în cazul
depanării sau completării programelor dezvoltate. În continuare vom lua în
considerare setul de instrucĠiuni folosit în cazul limbajului STEP 7 dezvoltat pentru
automatele programabile din clasa SIMATIC. Pentru exemplificare vom lua în
considerare doar câteva dintre acestea pentru a putea face o paralelă între cele două
moduri de programare prezentate:
¾ A – realizează un ‘úi’ logic (prescurtare de la and);
¾ AN – realizează un ‘úi’ logic cu variabila negată;
¾ O -- reprezintă un ‘sau logic’;
¾ ON – reprezintă un ‘sau logic’ cu variabila negată;
¾ X – realizează un ‘sau exclusiv’ .
Pentru o ilustrare mai bună a modului de programare vom face o paralelă
între exemplele prezentate pentru cazul diagramelor ladder úi programele
corespunzătoare în limbajul STL:

35
3.3.Altemodurideprogramareutilizateîncazulautomatelor
programabile

Pe lângă cele 2 moduri utilizate în principal pentru programarea automatelor


programabile mai sunt folosite úi altele printre care se remarcă următoarele două:
¾ Utilizarea ‘function charts’ – se referă la scrierea programelor pornind de la
diagramele de funcĠionare ale acestora numite diagrame de stări. Astfel,
fiecare stare are caracteristic anumite ieúiri iar între stări se execută tranziĠiile
în momentul apariĠiei anumitor intrări. Modul acesta de programare este
oferit doar de anumite firme úi este mult mai facil în cazul aplicaĠiilor care
presupun o rezolvare rapidă, fară intervenĠia unui programator specializat, în
acest caz fiind mai utilă o persoană care cunoaúte foarte bine procesul, a
semnalelor care trebuie să vină din proces úi respectiv a modului de răspuns
al acestuia. Datorită faptului că este un mod special de programare în general
este livrat separat de pachetul principal de software furnizat pentru un anumit
automat programabil (bineînĠeles numai dacă firma producătoare a prevăzut
o astfel de posibilitate);
¾ Utilizarea ‘function block diagram’ – este foarte apropiată de cazul
diagramelor ladder, programele fiind obĠinute prin conectarea mai multor
cutii de simboluri. Bobinele sunt înlocuite în acest caz prin cutii simple.
Principalele elemente sunt cele prezentate în figura următoare:

Figura 3.4. Simboluri pentru programarea în FBD

36
4.Timere.Programareafolosindtimere

Dispozitivele cele mai utilizate după contacte úi bobine, în cazul programării


folosind diagrame ladder, sunt timerele. BineînĠeles că nu se schimbă situaĠia nici în
cazul altor variante de programare folosirea acestora fiind foarte importantă pentru
programele de conducere cu automate programabile. Memoria limitează numărul de
timere care poate fi folosit de către un automat programabil.
Tipurile de aplicaĠii care impun folosirea timerelor sunt destul de diverse úi
constau în necesitatea trecerii unui interval de timp pentru a fi schimbate anumite
ieúiri ale automatului.
Programarea unui timer este dată în figura următoare:

Figura 4.1. Programarea unui timer de tipul on delay.

Datele care apar în figură sunt:


¾ Intrarea de set – este pornit timerul- S;
¾ Valoarea care este încarcată în timer : TV;
¾ Intrarea de reset – oprire timer – R;
¾ Ieúiri.
În funcĠie de tipul de timer obĠinem diverse variante pentru interpretarea
semnalelor de la intrări úi activarea ieúirii.
În cadrul mediului de programare Step 7 sunt folosite următoarele tipuri de
timere:

37
¾ On Delay: dacă intrarea S trece pe 0 înainte de epuizarea timpului,
funcĠionarea timerului este întreruptă. Intrarea de reset (R) permite resetarea
timerului úi a bazei de timp. Valoarea scrisă în timer la un moment dat poate
fi citită în cele două formate disponibile (binary úi BCD). FuncĠionarea este
caracterizată de diagrama următoare (în care t reprezintă timpul presetat).
Timerul este prezentat în figura 4.2.;

Figura 4.2. Diagrama de funcĠionare a unui timer on delay

¾ Stored On Delay. Aceeaúi funcĠionare ca úi la timerul on delay cu deosebirea


că în acest caz timerul îúi continuă decrementarea úi la trecerea pe 0 a intrării
de set. Practic acesta rămâne pornit la un impuls de 1 pe intrarea de set
nefiind obligatoriu ca această intrare să fie tot timpul activă. Dacă însă
intrarea de set trece din nou pe 1, adică are loc o variaĠie de tipul S = 1 - 0 -
1, timerul va începe decrementarea de la valoarea de presetare. Diagrama de
funcĠionare este prezentată în figura 4.3. iar reprezentarea acestuia în figura
4.4. a;

Figura 4.3. Diagrama de funcĠionare a unui timer stored on delay

38
Figura 4.4. Reprezentarea timerelor stored on delay (a),off delay (b),
pulse(c) úi extended pulse(d)

¾ Off Delay. Timerul este pornit în momentul în care detectează la intrarea de


set o valoare de 0. În cazul în care intrarea de set trece din 0 în 1 în timp ce
timerul este pornit acesta se va opri iar la urmatoarea re-setare va fi pornit
din nou de la început. FuncĠionarea este asemănătoare cu cea de la timerul on
delay cu deosebirea că în acest caz funcĠionarea se bazează pe valori de 0
(front coborâtor) úi nu valori de 1. Diagrama de funcĠionare în acest caz este
dată în figura 4.5. iar reprezentarea timerului în figura 4.4. b;

Figura 4.5. Diagrama de funcĠionare a unui timer off delay

¾ Pulse. Pornirea timerului se realizează când este detectată o trecere din 0 în 1


la intrarea S. Ieúirea timerului este pe 1 în acest caz. Aceasta îúi schimbă
valoarea úi trece în 0 dacă expiră timpul înscris în timer, intrarea de set trece
înapoi pe 0 sau apare un semnal de reset (R=1). Diagrama de funcĠionare

39
pentru timer este prezentată în figura 4.6 iar reprezentarea acestuia este dată
în figura 4.4 c;

Figura 4.6. Diagrama de funcĠionare a unui timer pulse

¾ Extended pulse. Timerul este pornit daca intrarea S este setată (trece pe 1).
Ieúirea Q este setată úi ea pe 1. În acest caz ieúirea Q ramâne pe 1 úi dacă
intrarea S trece înapoi pe 0 dar dacă vom avea succesiunea 1 – 0 – 1 la
intrarea S timerul va fi repornit. Ieúirea Q este resetată dacă expiră timpul sau
dacă este activat semnalul de reset. Diagrama de funcĠionare o regăsim în
figura 3.8 iar reprezentarea timerului în figura 3.5 d.

Figura 4.7. Diagrama de funcĠionare a unui timer extended pulse

Unul dintre avantajele majore în folosirea timerelor în cadrul automatelor


programabile îl constituie faptul că timpul care este înscris în ele poate fi o variabilă
de programare sau o valoare fixă de timp. Un alt avantaj îl constituie faptul că
intervalul de timp este foarte precis datorită utilizării unei tehnologii adecvate.

40
5.Num£r£toare.Programareanum£r£toarelor

Numărătoarele utilizate de către automatele programabile au aceeaúi


funcĠionare ca úi cele cunoscute (integrate). Controlul aplicaĠiilor care utilizează
numărătoare poate fi realizat prin incrementarea până la o anumită valoare după
care cauzează apariĠia unui eveniment sau provoacă apariĠia evenimentului până
când numărătorul atinge valoarea presetată.
Un numărător este setat sau resetat în funcĠie de semnalele prezente la
intrările sale. FrecvenĠa de numărare depinde de timpul de procesare al programului.
Numărarea se poate face crescător prin aplicarea unui impuls pe intrarea respectivă
sau în sens descrescător pentru intrarea de ‘count down’. DiferenĠa între
numărătoare constă în tipul de numărare care poate fi efectuat : în sens crescător
(CU), în sens descrescător (CD) úi în ambele sensuri (CUD).
Numărătorul prezent în aplicaĠia din figura 4.2. este unul care însumează
ambele tipuri de numărare. Prin activarea intrării I0.2 este setat, adică este înscrisă
valoarea 20 dată de formatul C#20, iar prin activarea intrării I0.3 este resetată
această valoare urmând să fie útearsă. Pentru incrementare este folosită intrarea I 0.0
iar pentru decrementare intrarea I 0.1. Valoarea care se găseste în numărător poate fi
citită prin folosirea variabilei de memorie C1 sau direct pe cele două ieúiri în
valoare binară sau în cod BCD. Ieúirea Q 0.0 este 1 dacă valoarea înscrisă în
numărător este diferită de 0 úi în caz contrar ieúirea Q 0.0 este 0.

41
Figura 5.1. Programarea unui numărător de tipul CUD.
Codul scris în limbaj STL echivalent pentru diagrama ladder prezentată în
figura 5.1. este următorul:
A I 0.0
CU C 1
A I 0.1
CD C 1
A I 0.2
L C#20
S C 1
A I 0.3
R C 1
A C 1
= Q 0.0

Celelalte două tipuri de numărătoare întâlnite la automatele din familia


Simatic sunt redate în figura 5.2 úi reprezintă de fapt doar părĠi ale celui de tip CUD
prezentat, permiĠând doar operaĠia de incrementare sau decrementare. Sunt folosite
în cazul în care nu există decât operaĠii de acest tip pentru a evita o funcĠionare
eronată a întregului sistem de conducere.

a) b)
Figura 5.2. Numărătoarele de tip CU(a) úi CD(b) care pot fi
utilizate la automatele din familia Simatic

42
Numărătoarele au o zona rezervată în memoria unităĠii centrale. Pentru
fiecare adresă a unui numărător este rezervat un cuvânt de 16 biĠi. Capacitatea
unităĠii centrale este de 256 de astfel de numărătoare. BiĠii cuprinúi între 0 úi 9
conĠin valoarea care este încărcată în numărător. Limitele între care poate fi
cuprinsă această valoare sunt cuprinse între 0 úi 999.

Figura 5.3. Înscrierea unei valori într-un numărător

În figura 5.3 putem observa modul în care se transformă valoarea înscrisă în


numărător de la aplicarea ei la intrarea dată de codul C#127 în acest caz úi
transformarea binară a acesteia datorată folosirii doar a celor 10 biĠi.
InstrucĠiunile mai importante care sunt folosite în cazul scrierii programelor
folosind STL sunt următoarele:
¾ L – încarcă valoarea numărătorului;
¾ LC - încarcă valoarea numărătorului în format BCD;
¾ R - resetează numărătorul;
¾ S – încarcă numărătorul cu valoarea presetată;
¾ CU - incrementează valoarea numărătorului;
¾ CD – decrementează valoarea numărătorului.

43
6.Funcìiiaritmeticelaautomateleprogramabile

Automatele programabile de clasă medie úi mai complexă sunt prevăzute cu


funcĠii aritmetice. Principalele funcĠii utilizate în programare sunt: adunarea,
scăderea, înmulĠirea, împărĠirea úi rădăcina pătrată.
Adunarea çi sc£derea. Pot fi aplicate mai multor tipuri de operanzi úi
presupun efectuarea operaĠiilor de scădere úi adunare asupra operanzilor respectivi.
În figura 6.1. am reprezentat blocurile cu care se lucrează în programarea ladder (în
cazul automatelor din familia Simatic) pentru operanzi de tip întreg (a) úi real (b).

Figura 6.1. Blocurile folosite pentru adunare cu operanzi reali úi întregi

Figura 6.2. Exemplu de adunare a doi operanzi

În figura 6.2 este prezentat un model de adunare a doi operanzi. Aceútia sunt
reprezentaĠi de MW0 úi MW2 la intrările IN1 úi IN2. Rezultatul adunării este
prezent la ieúirea OUT reprezentată de MW12. Fiecare adunare a doi operanzi se
realizează atâta timp cât intrarea de enable (EN) (I0.1 în figură) are valoarea „1”
logic. Iar în cazul în care avem o depăúire aceasta este subliniată de ieúirea EN0.

44
Pentru operaĠia de scădere obĠinem o reprezentare de acelaúi tip cu diferenĠa
că reprezentarea poartă alt nume (SUB_I pentru cazul scăderii a doi întregi) iar
operaĠia este dată de: OUT=IN2-IN1 restul pinilor având aceeaúi semnificaĠie,
existând posibilitatea efectuării operaĠiei asupra mai multor tipuri de operanzi.
Înmulìirea çi împ£rìirea. În cazul operaĠiilor de înmulĠire úi împărĠire
blocurile sunt asemănătoare diferind doar operaĠiile care se realizează. În figura 6.3.
putem observa reprezentările în programarea bazată pe diagrame ladder pentru
operaĠiile de înmulĠire úi împărĠire pentru întregi(a) úi numere reale(b).

Figura 6.3. Reprezentarea operaĠiilor de înmulĠire úi împărĠire pentru


întregi (a) úi numere reale (b)

Operanzii sunt aceiaúi diferind doar operaĠia care se realizează între ei.
CeilalĠi pini au aceeaúi semnificaĠie de validare(EN), rezultat(OUT) sau indicator
depăsire(ENO). Exemplificarea pentru realizarea unei anumite operaĠii este facută
în figura 6.4. în cazul înmulĠirii a doi întregi:

Figura 6.4. ÎnmulĠirea a doi operanzi

Compararea. Automatele de capacitate medie úi complexă au prevăzute


funcĠii de comparare a datelor care sunt vehiculate. Numerele sunt comparate intern
întro variantă similară cu cea de la microprocesoare. Datele care pot fi comparate
sunt de diverse tipuri pornind de la numărul înscris într-un contor vis-a-vis de o dată

45
fixă sau compararea a două date de intrare la un anumit interval de timp. FuncĠiile
de comparare care apar în general la automatele programabile sunt următoarele:
¾ egal – cele două numare au valori egale;
¾ inegal (diferit) - cele două numere sunt de valori diferite;
¾ mai mare sau egal - primul operand în raport cu cel de-al doilea;
¾ mai mic – primul număr este strict mai mic decât al doilea;
¾ mai mare – primul operand este mai mare decât al doilea;
¾ mai mic sau egal – primul operand este mai mic sau egal în raport cu al
doilea.
Cazurile prezentate sunt ilustrate în figura 6.5. pentru programarea utilizând
diagrame ladder din cadrul limbajului Step 7 iar identificarea fiecărei operaĠii se
poate face pe baza operatorilor înscriúi pe ele.

Figura 6.5. Cazurile de comparatoare a două numere întregi

În figură sunt prezentate doar comparatoare a două numere întregi. În


general, în programarea automatelor, există comparatoare pentru diverse tipuri de
date (real).

Figura 6.6. Compararea a doi întregi folosind diagrame ladder

46
Detecìiafronturilor

În partea dreaptă se observă un catalog cu toate


tipurile de funcĠii care pot fi folosite în programul
PLC.
Vom trata următoarele două funcĠii:
Positive RLO Edge Detection instruction --(P)--
ùi
Negative RLO Edge Detection instruction --(N)--
Adică instrucĠiunile de detecĠie a vârfului
rezultatului operaĠiei logice pe front pozitiv sau
negativ.
Aceste blocuri detectează când are loc o
schimbare de stare din 0 în 1 sau din 1 în 0. Când
această schimbare are loc, aceste blocuri transmit un
puls cu o lungime de 1 ciclu de timp al PLC-ului.
Blocurile au nevoie de o locaĠie de memorie în care să
memoreze în care stare era semnalul de intrare înainte
de a se produce o schimbare, comparându-l cu starea
actuală de la intrare.

47
Adresa
memoriei

Intrare Ieúire

Semnal
intrare

FuncĠia P

Durata de ciclu a
PLC-ului

Adresa
memoriei

Intrare Ieúire

Semnal
intrare

FuncĠia N

Durata de ciclu a
PLC-ului

48
7.Descriereaaplicaìiei

La intrarea într-o parcare cu maxim 10 locuri se află o poartă de acces.


Poarta de acces trebuie să funcĠioneze în concordanĠă cu următoarele cerinĠe.

Control
I0.0 S1: Buclă detecĠie 1 (detectează maúinile care intră în parcare)
I0.1 S2: Buclă detecĠie 2 (detectează maúinile care ies din parcare)
I0.2 S3: Senzor 1 poarta este închisă
I0.3 S4: Senzor 2 poarta este deschisă
I0.4 S5: Senzor presiune
I0.5 S6: Celula fotoelectrică

Monitorizare
Q0.0 H1: Motorul deschide poarta
Q0.1 H2: Poarta este deschisă
Q0.2 H3: Motorul închide poarta
Q0.3 H4: Poarta este închisă
Q0.4 H5: Far intermitent
Q0.5 H6: Locuri parcare pline
Q0.6 H7: Locuri parcare libere
PQW288 Display 1 Numărul de masini

A) Cu ajutorul buclelor de detecĠie S1 úi S2 poarta trebuie să se deschidă, iar H1


trebuie să se activeze.

B) Cu ajutorul buclei de detecĠie 1 (S1), maúinile care vin, iar cu ajutorul buclei de
detecĠie 2 (S2), maúinile care pleacă sunt numărate. Acest lucru îl facem cu ajutorul
detecĠiei fronturilor pozitive úi negative.

49
C) Dacă poarta este deschisă la maxim (S4) motorul se opreúte , H1 trebuie să se
dezactiveze úi H2 trebuie să se activeze.

D) Poarta trebuie să se închidă automat după 5 secunde când: - O maúină este


numărată crescător/descrescător Sau – Când nici o maúină nu stă pe una din buclele
de detecĠie când poarta este deschisă. Când poarta se închide, H2 trebuie să se
dezactiveze úi H3 să se activeze.

E) Dacă, în timp ce poarta se închide, senzorul de presiune S5 sau celula


fotoelectrică S6 sunt activate, poarta trebuie să se deschidă complet úi să se închidă
automat după 5 secunde după ce ambii senzori nu mai sunt activi. Aceasta este o
masură de precauĠie.

F) Dacă poarta este complet închisă (S3) motorul se opreúte, H3 trebuie să se


dezactiveze úi H4 trebuie să se activeze.

G) Când sunt 9 maúini sau mai puĠine în parcare, H7 trebuie sa fie activat. Când
sunt 10 maúini în parcare H6 trebuie să se activeze úi H7 să se dezactiveze.

H) Dacă sunt 10 maúini pe locurile de parcare, poarta nu ar trebui să se mai


deschidă pentru maúinile care vin (S1).

I) În timpul închiderii úi deschiderii porĠii, becul intermitent H5 trebuie să clipească


cu o frecvenĠă de 2 Hz până când poarta este complet deschisă sau închisă.

J) Când poarta este deschisă/închisă, numărul maúinilor care sunt pe locurile de


parcare trebuie afiúat pe display 1. 1 maúină = 1 V. (Valoarea afiúată poate avea o
mică deviaĠie care provine din conversia de semnal digital în analog.)

50
Schemadefuncìionare

Reprezentarecuintr£riçiieçiri

51
8.Step7SIMATICManager

8.1.InstalareaStep7SIMATICManager
Sunt posibile două metode de instalare a programului Step 7 SIMATIC
Manager.
1. Folosind CD-ROM úi o dischetă
Sau:
2. Folosind HUB + USB stick înglobate în module practice.

Fig. 8.1. Cele două metode de instalare

8.2.PornireaStep7SIMATICManager
Odată ce instalarea programului s-a terminat, se dă dublu click pe iconiĠa
“SIMATIC Manager” de pe desktop pentru a porni programul.
Dacă acest link rapid nu este prezent pe desktop, vom da search pentru a-l
căuta.

52
Proiect
Odată ajunúi în program, se va deschide fereastra “Step 7 Wizard: New
Project”.
Trebuie să închidem fereastra, deoarece CPU-ul folosit în modulul practic nu
poate fi selectat prin acest wizard. Fereastra o închidem folosind “Cancel” úi creăm
un proiect nou.
Când se creeaza un proiect nou, apare o fereastră în care trebuie introdus
numele proiectului. Aceasta se închide apăsând “OK”.

53
Va apărea acum o fereastră cu o iconiĠă proiect úi o iconiĠă “MPI”. Putem
crea o reĠea cu MPI la care putem conecta panourile de control, echipamente de
control, etc.
Trebuie să adăugăm seria PLC-ului cu care lucrăm (în cazul nostru, seria
300). Click dreapta în fereastra proiectului úi selectăm "Insert New Object" =>
"SIMATIC 300 Station".
Dacă am selectat seria corectă a PLC-ului se va observa o iconiĠă “SIMATIC
300” în fereastra proiectului.

54
ConfigurareaHardware(HardwareConfiguration)
Acum dăm dublu click pe "SIMATIC 300" => "Hardware" pentru a deschide
fereastra de configurare hardware.

Dăm click dreapta în unul din cele două câmpuri goale apoi în meniul "Insert
Object".
Apare acum o mică fereastră. Dăm click pe "SIMATIC 300" => "RACK-
300"=> "Rail". Va apărea o listă cu numere.

55
Acum construim partea hardware în concordanĠă cu modulul. Găsim aceste
părĠi conĠinute de “SIMATIC 300” din partea dreaptă a ecranului în catalog.
Trebuie să fim siguri că modulele de intrare – ieúire să fie conĠinute de “SM-300”.

Notă
Atunci când este selectat CPU-ul, va fi deschisă o fereastră cu setări care sunt
necesare numai pentru Profinet. Închidem această fereastră apăsând “OK”.

56
Dupa ce am selectat modulele de intrare úi ieúire se observă că intrările úi
ieúirile sunt adresate automat.

57
8.3Programarea
Acum, configuraĠia trebuie încărcată în CPU. Dăm click pe “Download”. O
fereastră se va deschide în care putem trimite configuraĠia la CPU-ul selectat.
Închidem această fereastră apăsând “OK”. Se va vedea altă fereastră. Închidem
această fereastră de asemenea prin apăsarea “OK”.
În acest moment putem salva configuraĠia hardware dând click pe "Save and
compile" úi închidem fereastra.

58
Deschidem fereastra programului dând dublu click pe "CPU 315-2 PN/DP"
=> "S7 Program" => "Blocks" => "OB1".
Vedem acum fereastra “Properties-Organization Block”. Setăm limbajul de
programare în LAD.
Apoi dăm click pe “OK”.

59
Programareasimbolic£

În tabelul de simboluri, atribuim nume simbolice úi tipul de date tuturor


adreselor absolute cărora ne vom adresa mai târziu în program; de exemplu pentru
intrarea I 0.1 numele simbolic Detectie_1. Aceste nume se aplică tututor părĠilor din
program úi sunt cunoscute ca variabile globale.
Navigăm în fereastra proiectului “example project” până ajungem la S7
Program(1) úi dăm dublu click pe Symbols pentru a deschide.
Aici completăm cu numele Simbolului, Adresa, Tipul de date (care este
introdus automat în funcĠie de adresa) úi Comentariul.

60
8.4.Monitorizarea

Se pot vedea stările intrărilor úi ieúirilor folosind funcĠia monitor.


Vor apărea odată cu activarea acestei funcĠii căsuĠe conĠinând valorile
curente în dreptul intrărilor úi ieúirilor. Valorile se actualizează în timp real.

61
Afiúarea valorilor este setată pe automat. Ea poate fi de asemenea setată manual.
Dăm click dreapta în reĠea úi selectăm "Representation" => "Decimal" pentru a afiúa
valorile ca decimale.

62
PIW (Peripheral Input Word) este folosit să activeze adresele canalelor
de intrare. De exemplu, folosim I0.0 să activăm intrarea. InstrucĠiunea PIW 272
activează adresa 272 a canalului de intrare 0.
272 este adresa de început a modulului úi este salvată în configuraĠia
hardware. Canalul de intrare 0 începe deci la adresa de intrare 272.

PQW (Peripheral Output Word) este folosit doar să activeze adresele


canalelor de ieúire. De exemplu, pentru semnale digitale se poate folosi Q0.0 pentru
a activa ieúirea. Deci instrucĠiunea PQW 288 activează adresa 288 a canalului de
ieúire 0.

Fiecare canal de intrare úi ieúire constă în două adrese care împreună au


lungimea de un cuvânt (word).

63
Întotdeauna se foloseúte prima adresă a canalului pe care îl dorim activat
atunci când folosim o instrucĠiune PIW sau PQW.
Aúadar nu putem folosi instrucĠiunea PIW 273 (a doua adresă), deoarece pe
lângă această adresă 273 a canalului 0, adresa 274 a canalului 1 va fi de asemenea
activată.
Acest fapt ar conduce la valori greúite.

64
Toate gamele de măsurare pozitive (de exemplu 0..10V si 0..20mA) sunt
întotdeauna scalate de la 0 la 27648.

Gamele de măsurare cu valori negative (de exemplu +/-10V si +/-20mA)


sunt întotdeauna scalate de la -27648 la 27648.

65
O formulă care poate fi folosită pentru a calcula valoarea decimală
corespunzătoare unei tensiuni dorite în gama de măsurare 0 la 10V este:
27648 x voltajul dorit / valoarea maximă a gamei = valoarea decimală a voltajului.

66
9.Rezolvareaaplicaìiei

OB1 - <offline>
""
Name: Family:
Author: Version: 0.1
Block version: 2
Time stamp Code:
Interface:
06/03/2009 01:16:42 PM
02/15/1996 04:51:12 PM
Lengths (block/logic/data): 00692 00538 00022

Name Data Type Address Comment

67
68
Symbol information

I 0.0 Detectie_1 Bucla detectie 1


Q 0.0 Motor_deschide Motorul deschide poarta
I 0.4 S_Presiune Senzor presiune
I 0.5 C_Fotoelectrica Celula fotoelectrica
M 0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline
I 0.1 Detectie_2 Bucla detectie 2
I 0.3 Poarta_deschisa Senzor 1 poarta este deschisa
Q 0.1 Poarta_e_deschisa Poarta este deschisa

Symbol information
I0.0 Detectie_1 Bucla detectie 1
M0.0 M_front_negativ1 Detectie front negativ bucla1
I0.1 Detectie_2 Bucla detectie 2
M0.3 Mas_care_intra Masini care intra
M0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline
M0.1 M_front_negativ2 Detectie front negativ bucla2
M0.4 Mas_care_ies Masini care ies

69
Symbol information

I0.3 Poarta_deschisa Senzor 1 poarta este deschisa


Q0.1 Poarta_e_deschisa Poarta este deschisa
M0.2 M_temporiz_5s Temporizare 5s

70
71
Symbol information

M0.2 M_temporiz_5s Temporizare 5s


Q0.2 Motor_inchide Motorul închide poarta
I0.4 S_Presiune Senzor presiune
I0.5 C_Fotoelectrica Celula fotoelectrica
Q0.3 Poarta_e_inchisa Poarta este închisa
Q0.0 Motor_deschide Motorul deschide poarta

Symbol information

I0.2 Poarta_inchisa Senzor 2 poarta este inchisa


Q0.3 Poarta_e_inchisa Poarta este închisa
Q0.0 Motor_deschide Motorul deschide poarta

72
Symbol information

M0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline

73
Symbol information

M0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline


Q0.6 Locuri_libere Locuri parcare libere

Symbol information
M0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline
Q0.5 Parcare_plina Locuri parcare pline

74
Symbol information
M2.3 M_intermitenta Memorie intermitenta
Q0.0 Motor_deschide Motorul deschide poarta
Q0.2 Motor_inchide Motorul închide poarta
Q0.4 Intermitent Far intermitent

75
76
Symbol information

Q0.1 Poarta_e_deschisa Poarta este deschisa


Q0.3 Poarta_e_inchisa Poarta este închisa
PQW288 Nr_masini Numarul de masini

77
Bibliografie:

1. D. Popescu, Automate programabile, Ed. Sitech, 2001;


2. http://support.automation.siemens.com, *** Simatic S7 documentaĠie
Siemens;
3. http://www.leerstofnet.nl, Platforma de training a Alewijnse Training Center
România;
4. Hugh Jack, Automating Manufacturing Systems with PLCs;
5. Industrial Text & Video Company www.industrialtext.com, PLC Startup and
Maintenance;
6. J. Hackworth, F. Hackworth, PLCs - Programming Methods and
Applications;
7. J. W. Webb, R. I Reis, Programmable Logic Controllers; Prentice Hall,
2000;
8. Jon Stenerson, Fundamentals of Programmable Logic Controllers,
Sensors, and Communications
9. Phil Melore, A Guide To Understanding PLCs

78

S-ar putea să vă placă și