Calculul şi Constructia Motoarelor cu Ardere Interna II - Laborator

LABORATOR – CCMAI 2

Instalaţia de alimentare cu combustibil la motoarele diesel

În general instalaţia de alimentare cu motorinã a unui MAC cuprinde urmãtoarele

elemente: rezervorul de combustibil, pompa de alimentare, filtru de motorinã (sau bateria de
filtre), pompa de injecţie, conductele de înaltã presiune, conductele de joasã presiune, injectoare.
Rezervorul, pompa de alimentare, filtrul, conductele de joasã presiune, sunt componentele pãrţii
de joasã presiune a instalaţiei de alimentare. Pompa de injecţie, conductele de înaltã presiune şi
injectoarele sunt pãrţile sistemului de înaltã presiune al instalaţiei de alimentare sau
echipamentului de injecţie.
Sistemul de înaltã presiune (echipamentul de injecţie) trebuie sã îndeplineascã
urmãtoarele funcţii:
1- dozarea cantitãţii de combustibil pe ciclu şi pe cilindru12, în funcţie de sarcina
motorului34;
2- realizarea presiunii de injecţie necesarã pulverizãrii motorinei;
3- pulverizarea cât mai finã a combustibilului şi distribuirea acestuia în camera de ardere
în conformitate cu cerinţele formãrii amestecului aer-combustibil;
4- asigurarea avansului la injecţie, durata injecţiei şi legea de injecţie a combustibilului
(caracteristica de injecţie);
5- realizarea uniformitãţii debitãrii combustibilului pe cilindri.

Problema esenţialã a pompelor de injecţie o constituie realizarea presiunilor mari de

injecţie. Valori de pânã la 140 MPa ale presiunii de injecţie maxime pot fi asigurate numai de
pompele cu piston. Mãrimea presiunii de injecţie implicã cerinţþe ridicate faţã de precizia de
execuţie a pistonului şi cilindrului elementului de pompare ca şi faţã de etanşarea acestui cuplu
de piese faţã de mediul exterior.

În momentul de faţă există trei tipuri distincte de sisteme de injecţie disponibile, utilizate
pe scară largă de către constructorii de motoare:
1.Pompe de injecţie cu distribuitor rotativ
2.Sistem de injecţie de tip Common-Rail (CRS)
3.Pompe de injecţie tip pompă-injector UIS

Aceste sisteme de injecţie prezintă avantaje şi dezavantaje specifice fiecăruia; sarcina

constructorului de motoare fiind, aceea de a alege care dintre aceste sisteme se pretează cel mai
bine la aplicaţie vizate.

5
 Calculul şi Constructia Motoarelor cu Ardere Interna II - Laborator

1.Pompe de injecţie cu distribuitor rotativ

Caracteristic acestor pompe de injecţie este faptul că au doar un singur element de

pompare pentru toţi cilindrii motorului.
De-a lungul timpului s-au dezvoltat 3 tipuri constructive de pompe de injecţie cu
distribuitor rotativ, după cum urmează:
Sisteme de injecţie Diesel cu pompă de injecţie cu plunger axial şi distribuitor rotativ
(figura 1.a) cu reglarea mecanică sau electronică a cantităţii de combustibil injectate,
mecanismul de reglare acţiona direct asupra manşonului de descărcare care determina în acest
mod cursa utilă a plungerului şi astfel cantitatea de combustibil injectată, începutul refulării la
pompa de injecţie se poate modifica prin intermediul inelului cu role (variator hidraulic de
avans), prin modificarea poziţiei relative a acestuia fată de poziţia inelului cu came.

Fig.1. Tipuri constructive de pompe de injecţie cu distribuitor rotativ

La pompa de injecţie cu plunger axial şi distribuitor rotativ (figura 1.b), cu reglare

electronică prin intermediul unei supape electromagnetice de dozaj, o supapă electromagnetică
de presiune ridicată preia rolul manşonului de descărcare întâlnit la variantele anterioare ale
acestei pompe, reglând astfel cantitatea de combustibil injectată. Semnalele de comandă a
actuatorilor cât si semnalele provenite de la senzorii sistemului sunt prelucrate de către două
unităţi electronice de comandă (unitatea de comandă a pompei de injecţie şi unitatea centrală de
comandă a motorului). Doza injectată este reglată prin intermediul duratei de comandă a supapei
electromagnetice de presiune ridicată.
Pompa de injecţie cu pistonaşe radiale şi distribuitor rotativ (figura 1.c) a fost introdusă
în fabricaţia de serie în anul 1996, în două variante constructive, pentru motorul de 4 cilindri şi
respectiv pentru motorul cu 6 cilindri, în varianta actuală de dezvoltare, aceasta este capabilă să
6
 Calculul şi Constructia Motoarelor cu Ardere Interna II - Laborator

obţină presiuni de injecţie maxime de 1.800 bar (la injector). În pompă iau naştere presiuni
maxime de 1.000 bar, dar, prin utilizarea fenomenelor de propagare a undelor de presiune prin
conductele de înaltă presiune, la injector se obţin presiuni maxime de 1.800 bar.
Structura pompei, conform figurii 2, este urmatoarea:
Arborele principal al pompei se compune din două parţi: partea de antrenare si partea de
distribuţie. Se obţine astfel o separare între funcţia de obţinere a presiunii necesare injecţiei şi
funcţia de dozare.
Antrenarea arborelui se face cu raportul 1:2 faţă de turaţia arborelui cotit. Arborele
antrenează două sau trei pistonaşe pe un inel tip camă, cu patru lobi distribuţi simetric în cazul
unui motor cu 4 cilindri astfel încât fiecare pistonaş urmăreşte de 4 ori lobii pe parcursul unei
rotaţii.
Rolele de urmărire dintre inelul cu came şi pistonaşe asigură contactul cu traseul de
urmărit, cu fricţiune minimă.
Combustibilul compresat de pistonaşe este pompat într-o rampă centrală ce se continuă în
modulul al doilea al arborelui într-o rampă de legătură cu distribuitorul rotativ spre capetele de
distribuţie şi apoi spre injectoare prin conductele de înaltă presiune.
Combustibilul este contorizat cu ajutorul unei supape controlate de un solenoid. Acul
supapei este parte integrantă a arborelui şi se roteşte cu el pe câtă vreme unitatea de control cu
solenoidul sunt fixate rigid pe carcasă.

Unitatea de control
Senzor de
det. a
unghiului de
rotaţie Rampa de
înaltă presiune

Acul - supapă

Solenoid de control

Pistoane radiale

Retur Sistemul de reglare a

avansului la injecţie.

Fig.2 Sectiune a pompei de injecţie cu pistoane radiale controlată prin solenoid

7
 Calculul şi Constructia Motoarelor cu Ardere Interna II - Laborator

2.Sistem de injecţie de tip Common-Rail (CRS)

Sistemul Common-Rail reprezintă unicul concept actual de obţinere a presiunii de injecţie

în mod independent de procesul de injecţie propriu-zis.
CRS reprezintă un exemplu de sistem de injecţie unitar, care se pretează la utilarea
motoarelor cu orice număr de cilindri. Presiunea din acumulatorul de presiune este la liberă
alegere în intervalul 250 -1.800 bar.
Acest sistem se caracterizează printr-o înaltă flexibilitate. Pompa de înaltă presiune având
numai rolul de a ridica în rampa comuna presiunea combustibilului la nivelul presiunii de
injecție.
Momentul de început și durata injecției nu mai depinde de forma unei came, ci ele pot fi
modelate în funcție de semnalul primit de injectorul cu deschidere electromagnetică de la
unitatea electronică de control.

Principiul de funcţionare:

O pompa electrică absoarbe combustibilul din rezervor și îl transmite celei de-a doua
pompe (pompa de înaltă presiune), combustibilul trecând întâi printr-un filtru de combustibil
care îl purifică de orice impuritate care poate produce uzura componentelor.
Pompa de înalta presiune comprimă combustibilul la o presiune de până la 1350 bar și îl
transferă printr-o conductă de înaltă presiune la rampa acumulatorului (Rail). Acest rezervor
dezvoltă funcţia de a amortiza oscilațiile de presiune cauzate de deschiderea și închiderea
injectoarelor și de descărcările continue ale pompei. Combustibilul apoi este transferat de la Rail
prin conductele de înaltă presiune la injectoarele electronice, care controlate de un solenoid
electric, descarcă combustibilul în camera de ardere a motorului.
Combustibilul în
exces, prin deschiderea
supapei de retur, este trimis
înapoi in rezervor împreună
cu scurgerile de combustibil
care provin de la supapa
regulatorului de presiune și
chiar de la pompa de înaltă
presiune.
În figura 3 sunt
reprezentate traseele de
înaltă și joasă presiune.
Săgețile deschise indică
circuitul de înaltă presiune Fig.3. Sistemul de injectie Common-Rail
iar cele închise indică
circuitul de joasă presiune.

8
 Calculul şi Constructia Motoarelor cu Ardere Interna II - Laborator

Pompa de înaltă presiune (figura 4) este folosită pentru a creea presiune înaltă și a trimite
combustibilul în Rail.
Presiunea înaltă este
obținută în urma acționării a
trei mici pistoane situate, ce
generează o presiune de
minim 150-1350 bar. Pompa
este antrenată de motor prin
intermediul unei curele de
distributie la jumatate de
viteza.Timpul injecției este
controlat de unitatea de
control, care are datoria sa
deschida injectoarele la
momentul optim. Miscarea
alternativa a celor trei mici Fig.4 Pompă de inaltă presiune: 1-arbore de antrenare;
2-excentric; 3-pistonaş radial; 4-cilindru; 5-supapă; 6-orificiu
pistoane este asigurata de o
de intrare combustibil.
cama conectata la axul
pompei.
Conductele de inalta presiune trebuie sa aibe o viata lunga si sa reziste la presiunea
maxima a sistemului si la oscilatiile de presiune care se produc in circuit.
Sunt facute din otel cu un diametru exterior de 6 mm si un diametru interior de 2,4 mm.

Fig. 5. Componente ale sistemului CRS

9
 Calculul şi Constructia Motoarelor cu Ardere Interna II - Laborator

3.Pompe de injecţie tip pompă-injector UIS

a. Sistemul de injecţie unitar pompă-injector UIS (Unit Injection System), denumit curent
şi sistem pompă-injector, figura 6, prezintă avantajul nivelului maxim al presiunii de injecţie
realizabil, dintre toate sistemele de injecţie prezentate. Valorile maxime realizabile ale presiunii
de injecţie se situează în jurul valorii de 2.050 bar, pentru prima generaţie. Ca şi în cazul CRS,
UIS reprezintă un sistem unitar, cu reglare
prin supapă electromagnetică sau
piezoelectrică.
Pompa şi injectorul sunt integrate
constructiv într-o unitate compactă, astfel
încât sunt necesare volume de legătură
minime de înaltă presiune. Pentru fiecare
cilindru al motorului este dispusă în
chiulasă o pompă-injector, care este
antrenată, fie direct printr-un tachet fie în
mod indirect prin intermediul unui culbutor,
Fig. 6. Sistem de injecţie unitary destinat motoarelor
de către axul cu came al motorului. Sistemul de autocamion (a) şi automobil (b).
UIS este capabil să realizeze o injecţie-pilot,
obţinută în cazul primei generaţi, printr-o unitate electromagnetică integrată în sistem.

b. Sistemul de injecţie pompă-conductă-injector UPS (Unit Pump System), denumit curent şi

sistem unitar de pompare, lucrează pe acelaşi principiu ca şi sistemul UIS. Acesta este un sistem de
injecţie modular, de înaltă presiune. Diferenţe faţă de sistemul pompă-injector este includerea în
sistem a conductei de injecţie de lungime redusă. Sistemul de injecţie pompă-conductă-injector se
compune din câte o unitate de injecţie (formată dintr-o pompă unitară, o conductă de injecţie şi un
injector) pentru fiecare cilindru al motorului, care este antrenată de către arborele cu came al
motorului.

4. Injectoare
Premisa esenţialã pentru desfãşurarea satisfãcãtoare a procesului de ardere în cilindrul
motorului Diesel o constituie buna pregãtire a amestecului combustibil-aer în camera de ardere a
motorului.
Coordonarea ce se impune între arhitectura camerei de ardere şi parametrii principali ai
jetului de combustibil (fineţe, omogenitate, penetraţie, unghi de dispersie) impune opţiunea bine
motivatã asupra tipului şi parametrilor funcţionali ai injectorului utilizat.
Motoarele de autovehicule rutiere utilizeazã injectorul de tip închis cu ac. Dupã modul în
care se comandã deschiderea acului, injectoarele se împart în trei grupe:
- cu comandã hidraulicã;
- cu comandã electricã;

10
 Calculul şi Constructia Motoarelor cu Ardere Interna II - Laborator

- cu comandã mecanicã.

Injectoarele cu comandã hidraulicã nu necesitã organ suplimentar

de comandã în schimb zona de etanşare se uzeazã, sistemul ac-arc
vibreazã.

Pãrţile componente ale acului unui injector sunt (figura 8):

1- corpul acului - asigurã etanşarea ansamblului: ac - corp;
2- zonã conicã ce preia presiunea combustibilului şi asigurã ridicarea
acului;
3- con de etanşare;
4 - coada ce preia şi transmite forţþa de acţþionare.

Fig.8. Acul
Injectoarele în general sunt considerate ca fiind ”inima” întregului
injectorului - pãrţi
sistem de injecție, celelalte componente au rolul să-l deservească pe acesta. componente
Injectorul electromagnetice sau piezoelectrice se află permanent sub
presiune. Obţinerea unei anumite doze de combustibil este realizată prin adaptarea evoluţiei cursei
acului pulverizatorului.

Injectoarele sistemului Common Rail (figurila 8 și

9) sunt compuse dintr-o parte care include o supapa
electromagnetica si un dispozitiv electric de control, precum și o altă
parte situată la partea inferioară care include un dispozitiv mecanic
de injecție și returul.
Prin deschiderea şi închiderea supapei (ventilului)
electromagnetice (figura 8) de comandă se obtine o anumită evoluţie
dorită a presiunii combustibilului din volumul de comandă şi astfel o
anumită caracteristică de ridicare, respectiv de închidere a acului
pulverizatorului. Supapa electromagnetică utilizată permite realizarea
unor timpi minimi de acţionare mai mici de 200 s . Aceste durate
reduse de acţionare a supapei sunt necesare pentru o dozare precisă a
cantităţii minime de combustibil de ordinul a 1 la 2 mm3.
Presiunea de injecţie este independentă de turaţia motorului şi
Fig.8 Injector electronic
de cantitatea de combustibil injectată. Aceasta fiind disponibilă Common-Rail
pentru injecţie, la valoarea necesară, în acumulatorul de cornbustibil
a sistemului ("Rail"). Momentul de început al injecţiei, precum şi cantitatea de combustibil

11
 Calculul şi Constructia Motoarelor cu Ardere Interna II - Laborator

necesar a fi injectată sunt valori calculate de către unitatea electronică de comandă DEC a
motorului şi transpusă în practică de către injector.

Fig. 9 Secţiune printr-un injector CRS

12