America

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în engleză United

States of America respectiv USA, United States sau America) este numele unei
republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal
Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord,
între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la
vest). Statul Alaska este situat în extremitatea nord-vestică a Americii de Nord, între Canada la est și
strâmtoarea Behring la vest. Statul Hawaii este un arhipelag din Oceanul Pacific, situat la circa
3.200 km sud-vest față de sud-vestul statului California. Țara posedă, de asemenea, câteva teritorii
în Pacific, respectiv în Caraibe.
La o suprafață totală de peste 9,83 milioane km2 (sau circa 3,79 milioane mile pătrate), dintre care
circa 85% reprezintă teritoriul Statelor Unite continentale (în engleză Contiguous United States sau
adesea "The Lower 48"), suprafața Statelor Unite este de aproximativ 40 de ori mai mare decât
suprafața României, ele fiind a treia țară ca mărime din lume (după Rusia și Canada). Partea sa
continentală măsoară peste 5.000 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) până la Oceanul
Pacific (la vest) și peste 2.000 de kilometri de la granița canadiană (la nord) până la cea mexicană
(la sud).
Cu o populație de peste 312 milioane de persoane, conform recensământului din anul 2010, Statele
Unite mai sunt și a treia țară a lumii, luată după populație. Statele Unite sunt, în același timp, și una
dintre țările lumii cele mai diverse din punct de vedere etnic și cultural din lume, întrucât oameni din
toate țările lumii au emigrat cândva sau continuă să emigreze în Uniune.[5]
La o valoare a produsului intern brut (cunoscut și sub acronimul PIB) de 15,2 trilioane de
dolari, economia Statelor Unite este cea mai mare a lumii, reprezentând circa 22 % din PIB-ul
nominal global și peste 19 % din PIB-ul nominal global, considerând ajustările determinate
de paritatea puterii de cumpărare.[6][7] Statele Unite este o țară foarte dezvoltată, ce se poziționează
foarte bine în clasamente internaționale precum dezvoltare umană, PIB pe cap de locuitor, nivelul
salariului mediu,[8] productivitatea muncii,[9] cercetare științifică,[10] educație,[11] competitivitate[12] și
calitatea vieții,[13] având, de asemenea, un nivel scăzut de corupție. Deși are doar 4.3% din populația
mondială,[14] SUA deține 33.4% din toată bogăția lumii(d), cea mai mare pondere de bogăție
concentrată într-o singură țară.[15]

Războiul Civil

Bătălia de la Fredericksburg, 13 decembrie 1862

Din perioada colonială, a existat un deficit de lucrători, un fapt care a încurajat sclavia. Până la
mijlocul secolului 19, conflictele asupra drepturilor statelor și sclavajului negrilor au continuat să
crească în intensitate și au început să domine politica internă a Statelor Unite.
Statele nordice au început să se opună sclaviei, însă statele sudice considerau că acest sistem era
necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor bazate pe bumbac și doreau să introducă
sclavia și în teritoriile de vest. Unele legi federale au fost trecute prin Congres pentru a atenua
conflictul (de exemplu, Compromisul Missouri și Compromisul din 1850).
Disputa a explodat într-o criză în 1861, când șapte state sudice au părăsit Statele Unite și au
format Statele Confederate ale Americii, o acțiune care s-a terminat cu Războiul Civil American.
Imediat după începutul războiului, încă patru state sudice au intrat în confederație.
În timpul războiului, Abraham Lincoln a proclamat eliberarea tuturor sclavilor în statele rebele,
prin Proclamația de Emancipare, cu toate că emanciparea completă a sclavilor a avut loc doar în
1865, după sfârșitul confederației, odată cu adoptarea Amendamentului al 13-lea al Constituției
SUA. Războiul civil a răspuns și la întrebarea despre dreptul statelor de a părăsi Uniunea și e
considerat un moment crucial în istoria țării, când guvernul național a acaparat puteri noi și extinse.

Secolul XX
Atacul de la Pearl Harbor

Secolul XX a fost, uneori, numit "Secolul American" din cauza influenței exercitate de către această
țară asupra întregii lumi. Influența sa relativă a fost mare, în special datorită faptului că Europa, care,
anterior, a fost cel mai important centru de influență, a suferit grav în ambele războaie mondiale
Statele Unite a luptat în Primul și Al Doilea Război Mondial de partea Aliaților. În perioada
interbelică, cel mai important eveniment a fost Marea Depresiune (1929 - 1939), efectul căreia a fost
intensificat de Dust bowl, o secetă gravă. Ca și restul lumii dezvoltate, SUA a ieșit din această criză
economică în urma mobilizării pentru Al Doilea Război Mondial.
Războiul a adus pagube enorme majorității participanților la el, însă SUA a suferit relativ puțin din
punct de vedere economic. În 1950, mai mult de jumătate din PIB-ul global aparținea SUA.
În Războiul Rece, SUA au fost un participant cheie în Războiul din Coreea și Războiul Vietnamez,
și, pe lângă URSS, a fost considerată una din cele două superputeri. Această perioadă a coincis cu
o mare expansiune economică. Odată cu încetarea existenței Uniunii Sovietice ca entitate juridică,
SUA a devenit un centru mondial economic și militar cu o pondere sporită.
În deceniul 1990 - 2000, Statele Unite au participat la mai multe misiuni de poliție și de menținere a
păcii, așa cum ar fi cele din Kosovo, Haiti, Somalia, Liberia, și Golful Persic.

Secolul XXI
După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, executate asupra complexului World Trade
Center și a Pentagon-ului de organizația teroristă, Al-Qaida, condusă de Osama bin Laden, Statele
Unite ale Americii, cu ajutorul altor națiuni, au declarat război contra terorismului, care a inclus
acțiuni militare în Afganistan și Irak.

Geografie
Articol principal: Geografia Statelor Unite ale Americii.

Harta fizică a Statelor Unite

Din punct de vedere geografic, țara se împarte în trei regiuni principale: Munții Stâncoși (Rocky
Mountains) - la vest, zona de podiș și de munte a Apalașilor - la est, și câmpiile întinse de prerie
(Great Plains) - în partea centrală. În secolul 19, preriile imense au devenit simbolul valorificării de
noi teritorii și al vieții în libertate a coloniștilor. Caracteristice pentru America de Nord sunt și marea
diversitate a climei și bogăția lumii vegetale.

Relief
Relieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din munți înalți (ex. Munții Stâncoși, Munții
Coastei, Munții Cascadelor, Munții Alaskăi, Munții Mauna Loa, Munții Mauna Kea, Munții Apalași
etc.) formați prin orogeneză alpină, podișuri (Colorado, Preriilor, Nevada etc.) și câmpii (Cp.
Mississippi).

Hidrografie
Articole principale: Listă de fluvii din SUA și Listă de fluvii din America.
Principala apă curgătoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii este Mississippi, cel mai mare
fluviu, cu cei mai mulți afluenți. În S.U.A. sunt fluvii și lacuri uriașe. Rețeaua fluvială se numără
printre cele mai întinse de pe Glob, fiind alimentată atât de apa ploilor, cât și de cea a zăpezilor și
ghețarilor care acoperă masivele înalte. Scurgerea râurilor este dirijată de relief, în câteva direcții
principale.
        Mississippi este un fluviu uriaș, care, împreună cu Missouri, este de 2 ori și jumătate mai lung
decât Dunărea, având mărimea de 3950 km. Izvorăște la Vest de Lacul Superior, la 518 m altitudine,
străbate tot teritoriul S.U.A. de la Nord la Sud și se varsă în Golful Mexic printr-o deltă mlăștinoasă.
Bazinul fluviului Mississippi cuprinde 55 de afluenți navigabili. Ca volum de apă ocupa locul al III-lea
în lume.

Floră și faună
Păduri de foioase, păduri de conifere în zona de munte și în Alaska. Vegetație de stepă și vegetație
mediteraneană - în Florida și California, deșertică - în Nevada, în pădurile tropicale și Hawaii.

Climă
Clima este predominant temperată (exemplu: temperat oceanică - pe țărmul Oceanului Atlantic;
temperat continentală - în centrul țării; subtropicală - în Florida și California). În Alaska, clima este
rece subpolară, în Nevadaeste temperată și în Hawaii este tropicală umedă. Temperatura variază în
iulie între 18 °C în Seattle și 28 °C în New Orleans, iar în ianuarie, între -10 °C la Minneapolis și
13 °C la Los Angeles. Cantitatea de precipitații variază de la peste 100 cm pe coasta de est și de
sud, la 50 cm în bazinul fluviului Mississippi și mai puțin de 25 cm în zonele muntoase din Vest.
Precipitațiile sunt foarte abundente în apropierea coastei de vest, în Washington și Oregon 80 cm în
zonele joase și 100–150 cm în zonele muntoase. Coborând însă spre California, precipitațiile devin
tot mai rare, ajungând la o cantitate medie de 25 cm în Los Angeles.

Demografie
Articol principal: Demografia Statelor Unite ale Americii.

Comitatele americane după prevalența etnică a strămoșilor populației

Statele Unite ale Americii este o țară diversificată rasial și etnic. Sunt recunoscute șase rase: rasa
albă, rasa indiană din America, rasa nativă din Alaska, rasa
asiatică, negrii sau afroamericani, hawaieni nativi și alte rase insulare din Pacific. Americanii sunt,
clasificați ca fiind de origine iberică sau latino-americană și ne-iberici sau ne-latinoamericani, latino-
americanii și ibericii din SUA sunt o etnie diferită care constituie cel mai mare grup minoritar din
această țară.
Americanii Albi (inclusiv ibericii și latino-americanii americani albi) sunt o majoritate rasială, cu o cotă
de 72,4% din populația SUA, în estimările oficiale din Programul de Estimare a Populației (PEP),
sau 75% în Sondajele Comunitații Americane (ACS). Spaniolii și latino-americanii din SUA (de orice
rasă) reprezintă 16,3% din populație. Afroamericanii sunt cea mai mare minoritate rasială,
reprezentând 12,4% din populație.
Americanii albi sunt majoritari în fiecare regiune, atingând cel mai înalt prag al populației în centrul,
vestul și nordul Statelor Unite: 82% pe PEP, sau 80% pe ACS. 78% din această regiune central
vestică sunt albi, cea mai mare rată de răspândire din toate regiunile. Cu toate acestea, 35% dintre
americanii albi (dacă toți americanii de culoare albă sau non-hispanici/latini) trăiesc în Sud, mai mult
ca în orice regiune. Sudul este, de asemenea, regiunea unde populația de culoare este cel mai des
întâlnită sau afro-americanii sunt cel mai des întâlniți, cu o proporție de 55%. O pluralitate sau
majoritate a fiecărui grup minoritar rămas rezident în Vest: Regiunea este locul a 42% hispanici și
latini americani, 46% americani asiatici, 48% indieni americani și nativii din Alaska, 68% nativii
hawaieni și alte rase insulare din Pacific, 37% sunt catalogați "Două sau mai multe rase" populație
(Americani multirasiali), și 46% dintre oamenii din "altă rase".
Populația rurală a scăzut în ultimul secol de la 72% în 1910 la 16% în 2010[16].

Religie
Potrivit unui studiu realizat în 2014 de către Pew Research Center, 71% dintre americani sunt
creștini (47% protestanți și 21% catolici), 23% nu au religie și 6% practică alte religii (iudaism - 1,9%,
islam - 0,9% budism - 0,7%, hinduism - 0,7%, alte religii - 1,8%).[17].
Statistici

 American Religious Identification Survey

 Table 75. Self-Described Religious Identification of Adult Population: 1990, 2001, and 2008
În 2021 a devenit clar că SUA sunt o țară majoritar seculară: doar 47% din americani fac parte dintr-
o biserică, sinagogă sau moschee.[18] Este prima oară în istoria SUA când se întâmplă acest lucru.
[18]
 Datele sunt din anul 2020.[18] Conform The Guardian, cauza este alergia americanilor la
impunerea religiei (normelor și valorilor religioase) prin politică.[19]

Limba oficială
Deși Statele Unite ale Americii apar în statistici cu limba engleză ca limbă oficială, în fapt din cele 50
de state componente, numai 31 au, prin lege, ca limbă oficială engleza (în paranteze anul legiferării),
și anume:[20]
Alabama (1990); Alaska (1998); Arizona (2006); Arkansas (1987); California (1986); Colorad
o (1988); Florida (1988); Georgia (1986,
1996); Hawaii (1978); Idaho (2007); Illinois (1969); Indiana (1984); Iowa (2002); Kansas (200
7); Kentucky (1984); Louisiana (1807); Massachusetts (1975); Mississippi (1987); Missouri (
2008), Montana (1995); Nebraska (1920), New Hampshire (1995); North
Carolina (1987); North Dakota (1987); Oklahoma (2010); South
Carolina (1987); Tennessee (1984); Utah (2000); Virginia (1981, 1996); Wyoming (1996).