CAPITOLUL 1

ASPECTE SPECIFICE PRIVIND CONTABILITATEA

CAPITALURILOR PROPRII

Obiectivele capitolului

● Prezentarea obiectivului fundamental al contabilităţii capitalurilor, respectiv

reprezentarea evidenţei mărimii şi mişcării capitalurilor proprii
● Prezentarea modalităților de constituire, majorare sau diminuare a
elementelor de capitaluri proprii
● Redarea tratamentului contabil privind capitalurile, pe bază de documente
legal întocmite și conducerea curentă a evidenţei operative a capitalului
● Prezentarea modului de formare și repartizare a rezultelor degajate din
activitatea desfășurată de entitate
 1.1. Conținutul și structura capitalurilor proprii

Capitalul unei entităţi, din orice ramură de activitate, poate fi privit sub următoarele două
aspecte:
1. Ca factor de producţie
2. Ca aporturi ale proprietarilor acesteia (asociaţi sau acţionari)
Ca factor de producţie, capitalul reprezintă ansamblul bunurilor produse prin muncă,
aflate la dispoziţia unei entităţi şi folosite pentru obţinerea altor bunuri şi servicii destinate
vânzării sau consumului propriu.
Ca aporturi ale proprietarilor (asociați, acționari), capitalul se înscrie în pasivul
bilanţului, având un rol important în formarea şi dezvoltarea structurii financiare a entității.
Astfel, capitalul trebuie să reprezinte sursa cea mai importantă de finanţare a activităţii
unei entități şi se procură din două surse:
a) surse din interiorul entității;
b) surse din exteriorul entității.
Sursele interne de procurare a capitalului sunt:
 la înfiinţare - capitalul este procurat prin aportul în numerar sau în natură al asociaților sau
acţionarilor în funcţie de forma juridică a societăţii.
 la entitățile în funcţiune - sursele se referă la amortizări şi o parte din profit.
Sursele externe de procurare a capitalului se referă la diverse împrumuturi.

Ca şi componentă de bază a pasivului bilanţier, capitalul într-un sens mai larg se

regăseşte sub denumirea de capital permanent fiind destinat a finanţa activul patrimonial într-o
manieră durabilă.

Structura capitalului permanent se prezintă astfel:

1. Capital propriu:
 capital social
 prime de capital
 rezerve din reevaluare
 rezerve
 acţiuni proprii
 rezultatul reportat
 rezultatul exerciţiului
2. Provizioane
 provizioane pentru riscuri și cheltuieli
3. Datorii pe termen lung
 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
 credite bancare pe termen lung
 datorii ce privesc imobilizările financiare
 alte împrumuturi și datorii asimilate
Capitalurile proprii reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei persoane
juridice, după deducerea tuturor datoriilor.
 Capitalurile proprii se formează la începutul activităţii entităţii şi se modifică, prin
creştere sau diminuare, pe parcursul existenţei entităţii, reprezentând dreptul acţionarilor
asupra activelor unei entităţi, după deducerea tuturor datoriilor și cuprind: aporturile de capital,
primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului financiar.
La elaborarea situaţiilor financiare, entităţile adoptă conceptul financiar de capital.
Conform acestui concept, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalurile proprii ale
entităţii.

Elementele de capitaluri proprii, respectiv cele din grupele 10, 11 și 12, se regăsesc în
SITUAȚIILE FINANCIARE în:
 Situația poziției financiare (bilanț) în secțiunea J – CAPITAL ȘI REZERVE, în timp ce
capitalurile împrumutatea se regăsesc în secțiunea D- DATORII CE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN și G - DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O
PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN, în funcție de exigibilitatea rambursării acestora,
iar provizioanele ce reprezintă o sursă de finanțare proprie care rezultă din aplicarea
principiului prudenței în contabilitate, sunt înscrise în secțiunea H – PROVIZIOANE.
 Situația modificării capitalului propriu.

Potrivit structurii bilanțului, capitalurile proprii includ:

J. Capitaluri proprii
I. Capital subscris
1. Capital subscris vărsat
2. Capital subscris nevărsat
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar

Documentele justificative şi evidenţa operativă a capitalurilor

Baza juridică a organizării contabilităţii capitalurilor o constituie documentaţia de
înfiinţare a societăţii comerciale care este formată din:
- Codul unic de înregistrare eliberat de Oficiul Registrul Comerţului, ce atestă înfiinţarea
societăţii comerciale şi existenţa sa ca persoană juridică;
- Actul constitutiv, prin care se stabileşte modul de organizare şi funcţionare a societăţii;
- Sentinţa de autorizare, emisă de instanţa judecătorească;
- Prospectul de emisiune pentru societăţile constituite din iniţiativa unor membrii
fondatori pe baza subscripţiei publice de acţiuni;
- Declaraţia de subscriere semnată de către persoanele care acceptă să participe la
constituirea capitalului societăţii.
Sistemul documentelor în care sunt reflectate operaţiile economice ce privesc capitalurile
societăţilor comerciale se prezintă, în mod sintetic, astfel:
 1. Documente legate de crearea capitalurilor:
 actul constitutiv
 hotărâre judecătorească de autorizare
 cod unic de înregistrare
2. Documente privind depunerea efectivă a aporturilor:
 chitanţă
 foaie de vărsământ-chitanţă
 extrasul de cont
 proces-verbal de predare-primire
 raport de expertiză sau de evaluare pentru stabilirea valorii reale a aporturilor
în natură
3. Documente legate de majorarea, diminuarea şi amortizarea capitalurilor
 hotărârea adunării generale a acţionarilor
 prospect privind emisiunea de acţiuni
 borderoul acţiunilor subscrise
 plan de amortizare
 ordin de bursă
4. Documente legate de lichidarea capitalurilor
 hotărâre judecătorească
 hotărârea judecătorului sindic
 hotărârea adunării creditorilor
 cererile debitorilor/creditorilor
 planul de reorganizare judiciară

Evidenţa operativă a acţionarilor (asociaţilor) societăţilor comerciale (cu precădere S.A.)

se realizează cu ajutorul Registrului acţionarilor (asociaţilor). În acest registru se ţine evidenţa
nominală pe fiecare acţionar (asociat) cu numărul de acţiuni (părţi sociale) subscrise şi valoarea
nominală a acestora, vărsămintele efectuate la capitalul social subscris, menţiuni speciale privind
cesionarea părţilor sociale sau a titlurilor de proprietate.

Evaluarea capitalului social

În evaluarea capitalului social se au în vedere de la constituire și până la lichidare mai
multe categorii de valori:
 valoarea nominală a acțiunilor sau părților sociale;
 valoarea de piață;
 valoare de rentabilitate;
 valori patrimoniale.
Valoarea nominală a acțiunilor sau părților sociale (VN) este cea atribuită acestora la
constituirea societăților și care apare înscrisă pe fiecare titlu de valoare, respectiv este valoarea
pe care sunt dispuși să o achite acționarii sau asociații pe o fracțiune din mărimea capitalului
social, în baza relației:

Capital social = Nr. acț/p.s. x VN

 Valoarea de piață este valoarea pe care acceptă să o plătească un acționar pentru o
acțiune în urma unei tranzacții pe o piață activă, fiind stabilită în urma confruntării libere dintre
cerere și ofertă, dar influențată și de riscurile, rentabilitatea și politica de dividend a emitentului.
Valoarea de rentabilitate este dată de rezultatul repartizabil acționarilor pentru acțiunile
deținute, respectiv de rata de capitalizare a rezultatului net pe acțiune și îmbracă două forme:
 Valoarea financiară a acțiunii – ca raport între dividendul anual obținut pentru o
acțiune și rata dobâzii pe piață aplicată unei investiții alternative;
 Valoarea de randament a acțiunii – ca raport între profitul net ce revine unei
acțiuni, capitalizat la nivelul ratei medii a dobânzii pe piață.

Valorile patrimoniale sau de activ net sau de interes rezidual se determină pe baza
informațiilor contabile publicate în situațiile financiare și sunt utilizate în evaluarea noilor acțiuni
când au loc emisiuni suplimentare, de majorare a capitalului, sau în evaluarea entității cu prilejul
lichidării activității, deci îmbracă două forme:
 Valoarea matematică contabilă (VMC) – determinată ca raport între capitalurile
proprii, respectiv activul net contabil și numărul de acțiuni;
 Valoarea de lichidare – este valoarea pe care emitentul o poate obține în contextul
lichidării activității, într-un interval scurt de timp.

1.2. Constituirea capitalului social

Capitalul este reprezentat de capital social, patrimoniul regiei și patrimoniul public în

funcţie de forma juridică a entităţii.
Constituirea capitalului social se face prin subscriere de aport social de către asociați sau
acționari. Prin acțiunea de subscriere, asociații sau acționarii se angajează în actul de
constituire la o contribuție în bani sau în natură, în vederea înființării sau dezvoltării unei
entități economice.
Pentru că între subscrisere și depunerea efectivă a capitalului promis poate exista un
anumit decalaj în timp, capitalul social îmbracă două forme: capital subscris nevărsat și capital
subscris vărsat.
La constituirea oricărei forme de societate sunt obligatorii aporturile în numerar.
Capitalul social subscris şi vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor
de constituire a persoanei juridice şi a documentelor justificative privind vărsămintele de capital.
Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând
numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale subscrise şi vărsate.
Orice modificare a capitalului social se poate face numai pe baza hotărârii adunării
generale a acționarilor sau asociaților și cu îndeplinirea tuturor formalităților juridice legate de
această hotărâre.
Principalele operaţiuni care se înregistrează în contabilitate cu privire la majorarea
capitalului sunt: subscrierea şi emisiunea de noi acţiuni, încorporarea rezervelor şi alte
operaţiuni, potrivit legii.
Operaţiunile care se înregistrează în contabilitate cu privire la micşorarea capitalului
sunt, în principal, următoarele: reducerea numărului de acţiuni sau părţi sociale sau diminuarea
valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor acţionari sau asociaţi, răscumpărarea
acţiunilor, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi sau alte operaţiuni, potrivit legii.
Mărimea minimă a capitalului social depinde de tipul de societate:
- la societățile în nume colectiv și în comandită simplă nu este satbilită o limită
minimă a capitalului social;
- la societățile pe acțiuni capitalul minim este de 25.000 euro în echivalent lei, iar
valoarea nominală minimă a unei acțiuni este de 0,10 lei;
- la societățile cu răspundere limitată capitalul social minim este de 200 lei și se
divide în părți sociale egale a căror valoare nominală nu poate fi mai mică de 10
lei;
- la societățile pe acțiuni trebuie să fie minimum 2 acționari, iar la societățile cu
răspundere limitată, maximum 50 de asociați.

1.3. Modificările capitalului social

I. Majorarea capitalului social

Necesitatea majorării capitalului social poate să apară atunci când entitatea întâmpină
dificultăți financiare, dar și atunci când aceasta este într-o situație prosperă și dorește să-și
extindă activitatea. Majorarea capitalului social constă în procurarea unor resurse financiare
suplimentare atrase de la asociați sau acționari, existenți sau potențiali, sau în includerea
elementelor de capitaluri proprii în mărimea capitalului social, ori in conversia unor datorii în
acțiuni.
Majorarea capitalului social se poate face pe mai multe căi și anume:

a) Majorarea capitalului prin noi aporturi în natură sau numerar - procurarea de noi
resurse pentru finanțarea investițiilor sau pentru întărirea situației financiare a
entității.

b) Majorarea capitalului prin operațiuni interne - întărirea credibilității financiare a

entității prin încorporarea unor elemente care aparțin capitalurilor proprii, cum ar fi:
rezervele, cu excepția rezervelor legale; primele de capital; profitul.

c) Majorarea capitalului prin conversia unor datorii ale entității în acțiuni/părți sociale
- anularea anumitor datorii fără a apela la trezorerie.

II. Reducerea capitalului social

Situațiile principale în care se impune reducerea capitalului social sunt:

a) acoperirea pierderilor din exercițiile financiare anterioare, care se face numai în
cazul în care se constată că pierderile sunt prea mari pentru a putea fi absorbite de
rezervele constituite sau de profiturile exercițiilor financiare viitoare;
 b) existența unui capital supradimensionat în raport cu activitatea economică a
entității;
c) retragerea unor asociați sau acționari, cărora li se restituie contravaloarea
aportului social depus de către aceștia.

Reducerea capitalului social se poate realiza prin:

1. Reducerea valorii nominale sau a numărului de acțiuni sau părți sociale;
2. Răscumpărarea acțiunilor proprii și anularea acestora.

Contabilitatea capitalului social se conduce cu ajutorul contului 101 “Capital”, care se

dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul 2, operaţionale:
1011 Capital subscris nevărsat
1012 Capital subscris vărsat
1015 Patrimoniul regiei
1016 Patrimoniul public
1017 Patrimoniul privat
1018 Patrimoniul institutelor naționale de cercetare-dezvoltare
Evidența capitalului social subscris de către asociați sau acționari conform
documentației de constituire a unei entități se ține cu ajutorul contului 101 „Capital", care
este un cont de pasiv.

Constituirea capitalului se ține cu ajutorul contului 1011 - Capital subscris nevărsat, care
în urma depunerii aporturilor promise de către asociași sau acționari se transformă în 1012 -
Capital subscris vărsat. Evidența existenței, creșterii și diminuării capitalului social subscris și
vărsat în natură sau în numerar de către asociați sau acționari se ține cu ajutorul contului 1012 -
Capital subscris vărsat, care este un cont de pasiv.

EXEMPLE PRIVIND CAPITALUL SOCIAL ŞI PRIMELE LEGATE DE

CAPITAL

Exemplu privind constituirea capitalului social

O societate se constituie sub formă de SA, cu un capital subscris de 100.000 lei, divizat în
10.000 de acțiuni, la înființare depunându-se următoarele aporturi:
- o clădire evaluată la valoarea de 40.000 lei pentru care se acordă 4.000 de acțiuni;
- numerar depus în contul de la bancă, în valoare de 60.000 lei, pentru care se acordă 6.000
de acțiuni.
Cheltuielile legate de înființarea societății sunt în valoare de 600 lei și sunt achitate de, dintr-
un împrumut acordat societățiide unul din acționari, pe care îl va recupera după un an de
funcționare, fără dobândă.

a. Subscrierea la capitalul societății nou înființate:

456 = 1011 100.000
Decontări cu asociații Capital subscris nevărsat
 privind capitalul
b. Vărsarea aportului în natură:
212 = 456 40.000
Construcții Decontări cu asociații
privind capitalul
c. Regularizarea capitalului(CSN =>CSV):
1011 = 1012 40.000
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat
d. Vărsarea aportului în bani:

5121 = 456 60.000

Conturi la bănci în lei Decontări cu asociații
privind capitalul
e. Regularizarea capitalului(CSN =>CSV):

1011 = 1012 60.000

Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat

f. Cheltuieli de constituire, achitate din împrumut de la un acționar:

201 = 462 600

Cheltuieli de constituire Creditori diverși
462.A
g. Recuperarea împrumutului după un an:

462 = 5121 600

Creditori diverși Conturi la bănci în lei
462.A

Exemplu privind majorarea capitalului social prin noi aporturi în bani

O societate constituită sub formă de SA, cu un capital subscris de 10.000 lei, divizat în
10.000 de acțiuni, rezerve constituite de 5.000 lei, decide în baza Hotărârii AGA majorarea
capitalului social, cu o emisiune suplimentară de 5.000 de acțiuni, care se vând la prețul de emisiune
de 1,2 lei/acțiune.
Ulterior, primele de emisiune se încorporează la capitalul social, când se încorporează și
profit nerepartizat din exercițiile anterioare în valoare de 5.000 lei.

Prețul de emisiune al noilor acțiuni trebuie să se plaseze peste nivelul valorii lor nominale
pentru a putea include și acumulările de capital care au avut loc de la înființare până la momentul
emisiunii suplimentare. Diferența dintre prețul de emisiune și valoarea nominală sa va constitui
ca primă de emisiune și are rolul de a acoperi tocmai acumulările de capital enunțate.
Emisiunea noilor acțiuni la un preț de emisiune situat sub valoarea matematică contabilă
a acestora determină o prejudiciere a vechilor acționari, deoarece determină o depreciere a valorii
vechilor acțiuni. În această situație, pentru a realiza protecția vechilor acționari, se emit și se
distribuie către aceștia drepturi de subscriere (DS) care au rolul de a compensa pierderea de
valoare a vechilor acțiuni în urma emisiunii suplimentare care va avea ca efect diluarea
capitalului. Drepturile de subscriere pot fi detașate de acțiunea propriu-zisă și tranzacționate la
bursă, astfel generând câștiguri sau pierderi pentru deținătorii lor.

1 DS = VMCveche – VMCnouă

Calculul valorii unui DS în exemplul considerat:

1. VN = = = 1 leu/acţiune;

2. Pe = 1,2 lei/acţiune – 1 leu/acţiune = 0,2 lei/acţiune;

3. VMCv = = = = 1,5 lei/acţiune;

4. Capitaluri proprii după majorarea capitalului:

- Cs iniţial – 10.000 lei;
- Creşterea capitalului social – 5.000 acţ. x 1 leu/acţiune = 5.000 lei;
- Număr de acţiuni – 10.000 + 5.000 = 15.000 acţiuni;
- Rezerve – 5.000 lei;
- Prima de emisiune – 5.000 acţiuni x 0,2 lei/acţiune = 1.000 lei.
Capitaluri proprii = 10.000 + 5.000 + 5.000 + 1.000 = 21.000 lei;

5. VMCn = = 1,4 lei/acţiune;

6. 1 DS = VMCv – VMCn = 1,5 – 1,4 = 0,1 lei/acţiune;

7. Raport paritate = =

Înregistrări contabile:
a. Subscrierea la majorarea capitalului social cu primă de emisiune - PE = (pe –
VN) x Nr acț. = (1,2 – 1,0) x 5.000 = 0,2 lei/acțiune x 5000 acț. = 1.000 lei):
456 = % 6.000
Decontări cu asociații 1011 5.000
privind capitalul Capital subscris nevărsat
1041 1.000
Prime de emisiune

b. Vărsarea aportului în bani:

5121 = 456 6.000
Conturi la bănci în lei Decontări cu asociații
privind capitalul
c. Regularizarea capitalului(CSN =>CSV):
 1011 = 1012 5.000
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat

d. Includerea primei de emisiune în capitalul social:

% = 1012 6.000
1041 Capital subscris vărsat 1.000
Prime de emisiune
1171 5.000
Rezultatul reportat-profit

Exemplu privind majorarea capitalului social prin noi aporturi în natură

O societate cu un capital subscris de 30.000 lei, divizat în 6.000 de acțiuni, decide în baza
Hotărârii AGA majorarea capitalului social, cu un nou aport în natură. Astfel se emit 2.000 de
acțiuni pentru a remunera aportul constând într-un mijloc de transport care conform raportului
întocmit de un evaluator are valoarea de 12.000 lei. Ulterior, prima de aport majorează capitalul
social.
a. Subscrierea la majorarea capitalului social cu primă de aport - PA= valoarea dată
de evaluator - VN x Nr acț. = 12.000 – 5 x 2.000 = 12.000 - 10.000 = 2.000 lei):
456 = % 12.000
Decontări cu asociații 1011 10.000
privind capitalul Capital subscris nevărsat
1043 2.000
Prime de aport

b. Intrarea aportului în natură:

2133 = 456 12.000
Mijloace de transport Decontări cu asociații
privind capitalul
c. Regularizarea capitalului (CSN =>CSV):
1011 = 1012 10.000
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat

d. Includerea primei de aport în capitalul social:

1043 = 1012 2.000
Prime de aport Capital subscris vărsat

Exemplu privind majorarea capitalului social prin operațiuni interne

O societate constituită sub formă de SA, cu un capital subscris de 10.000 lei, divizat în
10.000 de acțiuni, rezerve constituite de 5.000 lei, decide în baza Hotărârii AGA majorarea
capitalului social, prin încorporarea rezervelor, astfel că are loc o emisiune suplimentară de 4.000
de acțiuni.

Emisiunea noilor acțiuni determină o prejudiciere a vechilor acționari, deoarece

determină o depreciere a valorii vechilor acțiuni. În această situație, pentru a realiza protecția
vechilor acționari, se emit și se distribuie către aceștia drepturi de atribuire (DA) care au rolul
de a compensa pierderea de valoare a vechilor acțiuni în urma emisiunii suplimentare care va
avea ca efect diluarea capitalului. Drepturile de atribuire pot fi detașate de acțiunea propriu-zisă
și tranzacționate la bursă, astfel generând câștiguri sau pierderi pentru deținătorii lor.

Calculul dreptului de atribuire a acţiunilor gratuite:

VN = = = 1 leu/acţiune;

VMCv = = = 1,5 lei/acţiune;

Capitaluri proprii după majorarea capitalului:

Cs iniţial – 10.000 lei;
Creşterea capitalului social – 4.000 lei;
Număr de acţiuni – 10.000 + 2.000 = 12.000 acţiuni;
Rezerve – 1.000 lei;

VMCn = = 1,25 lei/acţiune;

1DA = VMCv – VMCn = 1,5 – 1,25 = 0,25 lei/acţiune;

Raport paritate = =

Înregistrarea în contabilitate:

Majorarea capitalului social din operațiuni interne – prin încorporarea rezervelor:

1068 = 1012 4.000

Alte rezerve Capital subscris nevărsat

Cumpărarea și vânzarea de DA între acționari generează următoarele înregistrări:

1. vânzarea de DA:
5311 = 456.X 2.000
Casa în lei Decontări cu asociații
privind capitalul
2. cumpărarea de DA:
456.Y = 5311 2.000
Decontări cu asociații privind Casa în lei
capitalul

Exemplu privind majorarea capitalului social prin conversia datoriilor în acțiuni

O societate, decide în baza Hotărârii AGA majorarea capitalului social, cu 5.000 lei, prin
compensarea unei datorii față de un furnizor.
 a. Emisiunea suplimentară de acțiuni pe baza prospectului de emisiune:
456 = 1011 5.000
Decontări cu asociații Capital subscris nevărsat
privind capitalul

b. Conversia datoriei față de furnizor în acțiunile nou emise:

401 = 456 5.000
Furnizori Decontări cu asociații
privind capitalul
c. Regularizarea capitalului (CSN =>CSV):
1011 = 1012 5.000
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat

Exemplu privind majorarea capitalului social prin conversia obligațiunilor în acțiuni

O societate, decide în baza Hotărârii AGA majorarea capitalului social, prin conversia a
1.000 de obligațiuni cu valoarea nominală de 10 lei/obligațiune, în 500 de acțiuni cu valoarea
nominală de 17 lei/acțiune.
a. Majorarea capitalului prin conversia obligațiunilor în acțiuni:
161 = % 10.000
Împrumuturi din emisiunea de 1012 8.500
obligațiuni Capital subscris vărsat
1044 1.500
Prime de conversie a
obligațiunilor în acțiun

Exemplu privind reducerea capitalului social pentru acoperirea unor pierderi

O societate, decide în baza Hotărârii AGA diminuarea capitalului social, cu 5.000 lei,
pentru acoperirea unor pierderi raportate din exercițiile anterioare, operațiune care din punct de
vedere tehnic se realizează prin reducerea numărului de acțiuni.

a. Reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor:

1012 = 1171 5.000
Capital subscris vărsat Rezultatul reportat -
pierdere

Exemplu privind reducerea capitalului social prin răscumpărarea acțiunilor proprii și

anularea acestora
O societate, decide în baza Hotărârii AGA diminuarea capitalului social, ca urmare
răscumpără cu numerar 1.000 acțiuni proprii cu prețul de
i. 4,5 lei/acțiune
ii. 6 lei/acțiune
pe care ulterior le anulează.
Valoarea nominală a acțiunilor este 5 lei/acțiune.
 a. Răscumpărarea acțiunilor proprii cu numerar (1.000 acț. X 4,5 lei/acț. = 4.500 lei):
1091 = 5311 4.500
Acțiuni proprii deținute pe termen Casa în lei
scurt

b. Anularea acțiunilor răscumpărate cu câștig, (i), deoarece preț de cumpărare – 4,5 lei
< VN – 5 lei :
1012 = % 5.000
Capital subscris vărsat 1091 4.500
Acțiuni proprii deținute pe
termen scurt
1411 500
Câștiguri legate de anularea
sau vânzarea instrumentelor
de capitaluri proprii
c. Transferul câștigurilor la alte rezerve:
1411 = 1068 500
Câștiguri legate de anularea sau Alte rezerve
vânzarea instrumentelor de
capitaluri proprii

d. Anularea acțiunilor răscumpărate cu pierdere, (i), deoarece preț de cumpărare – 6

lei > VN – 5 lei :
% = 1091 6.000
1012 Acțiuni proprii deținute pe 5.000
Capital subscris vărsat termen scurt
1491 1.000
Pierderi legate de vânzarea
instrumentelor de capitaluri proprii
e. Acoperirea pierderilor din alte rezerve:
1068 = 1491 1.000
Alte rezerve Pierderi legate de vânzarea
instrumentelor de
capitaluri proprii

Exemplu privind prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni

O societate decide în baza Hotărârii AGA majorarea capitalului social, prin conversia de
obligațiuni evaluate la valoarea de rambursare de 15.000 lei, în acțiuni evaluate la 14.500 lei.

a. Subscrierea la majorarea capitalului social cu primă de conversiet - PC= valoarea

obligațiunilor preschimbate – valoarea acțiunilor cu care sunt schimbate = 15.000 –
14.500 = 500 lei):
456 = % 15.000
Decontări cu asociații 1011 14.500
privind capitalul Capital subscris nevărsat
1044 500
 Prime de conversie a
obligațiunilor în acțiuni

b. Conversia obligațiunilor în acțiuni:

161 = 456 15.000
Împrumuturi din emisiunea de Decontări cu asociații
obligațiuni privind capitalul

c. Regularizarea capitalului (CSN =>CSV):

1011 = 1012 14.500
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat

EXEMPLE PRIVIND REZERVELE

Exemplu privind rezervele din reevaluare

O societate deține un utilaj înregistrat la valoarea de intrare de 12.000 lei, durată de
utilizare 10 de ani, care este reevaluat după 2 ani de utilizare la valoarea justă de 13. 600 lei. Să se
înregistreze rezultatul reevaluării prin cele două metode:
 metoda valorii contabile brute (a reevaluării simultane a valorii brute și
amortizării cumulate);
 metoda valorii contabile nete (a reevaluării valorii rămase nemortizate).

Calcule la reevaluare:
Valoarea de intrare = 12.000 lei
Amortizare anuală = 12.000/10 ani = 1.200 lei
Amortizarea cumulată = 2 x 1.200 lei = 2.400 lei
Valoarea contabilă netă = 12.000 - 2.400 = 9.600 lei
Valoarea justă =13.600 lei
Valoarea justă > valoarea contabilă netă, rezultă o creştere a valorii activului, un
surplus, de 13.600 - 9.600 = 4.000 lei.
I. Metoda valorii contabile brute (a reevaluării simultane a valorii brute și amortizării
cumulate) presupune calculul unui coeficient de reevaluare cu care se ajusteză atât valoarea
contabilă brută, cât și amortizarea calculată, pentru ca apoi diferențele rezultate să fie
consemnate în contabilitate.
Astfel,
 kreevaluare = valoarea justă/valoarea contabilă netă = 13.600/9.600 = 1,4167
 valoarea contabilă brută reev = kreev x valoarea contabilă brută 1,4167 x 12.000
= 17.000 lei
 Diferența consemnată asupra valorii contabile brute este o creștere de 17.000 -
12.000 = 5.000 lei
  amortizarea cumulată reev = kreev x amortizarea cumulată = 1,4167 x 2.400 =
3.400 lei
 Diferența consemnată asupra amortizării cumulate este o creștere de 3.400 -
2.400 = 1.000 lei
Asfel că, în urma acestor corecții:
valoarea contabilă brută reev - amortizarea cumulată reev = 17.000 - 3.400 - 13.600
lei = valoarea justă!!!
Înregistrări în contabilitate:
1. Majorarea valorii activului= 17.000 - 12.000 = 5.000 lei
Majorarea amortizării cumulate = 3.400 - 2.400 = 1.000 lei
Surplus din reevaluare = 13.600 - 9.600 = 4.000 lei

2131 = % 5.000
Echipamente tehnologice 105 4.000
Rezerve din reevaluare
2813 1.000
Amortizarea instalațiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor și plantațiilor

II. Metoda valorii contabile nete (a reevaluării valorii rămase nemortizate) presupune
mai întâi eliminarea amortizării cumulate din valoarea activului, după care se înregistrează
surplusul din reevaluarea în sarcina aceluiași activ.
a. Eliminarea amortizării cumulate din valoarea activului:
2813 = 2131 2.400
Amortizarea instalațiilor, Echipamente tehnologice
mijloacelor de transport,
animalelor și plantațiilor

b. Înregistrarea plusului din reevaluare:

2131 = 105 4.000
Echipamente tehnologice Rezerve din reevaluare