Deficiența intelectuală

• Deficiența mintală este înțeleasă ca o deficiență globală care influențează semnificativ

adaptarea socioprofesională, gradul de competență şi autonomie personală şi socială,
afectând întreaga personalitate: structură, organizare, dezvoltare intelectuală, afectivă,
psihomotrice, adaptiv-comportamentală. (Gherguț, 2007, p.126)
• Aceşti copii/elevi întâmpină dificultăți în însuşirea scrisului, cititului, calculului,
manifestând disgrafe, dislexie şi discalculie,
• Prezintă dificultăți în fluxul ideației, încetineală în gândire, au uneori baraje ale gândirii,
lapsusuri, momente de vid mental.
• Respectă toate sarcinile impuse doar până la un anumit grad de abstractizare şi
complexitate.
• Din punct de vedere al structurării perceptiv – motrice a spațiului, au dificultăți în
respectarea mărimilor, a formelor, a proporțiilor, a orientării şi, în general, le lipseşte o
bună coordonare vizual – motrică, mai ales în sarcinile de grafomotricitate (scriere,
desen, pictură
• Manifestă o imaturitate din punct de vedere afectiv şi social, au dificultăţi de relaționare
cu ceilalți, au dificultăți în crearea şi menținerea relațiilor interpersonale; manifestă teamă
de insucces, neîncredere în sine, au o atitudine negativă față de efort, se izolează, sunt
destul de frustrați
• Domeniul cognitiv :Pentru copii de vârstă școlară și adulți apar dificultăți în achiziția
abilităților școlare de tipul cititului, scrisului, aritmeticii, timpului, banilor, necesitând
suport într-una sau mai multe arii mai sus amintite.
• Percepția, persoanelor cu DMU este deficitară sub aspectul analizei şi sintezei. Ele
desprind din obiecte sau imagini foarte puține detalii ceea ce face ca percepțiile lor să fie
insuficient de specifice,
• Gândirea este caracterizată în primul rând prin predominarea funcțiilor de achiziție
comparativ cu funcțiile de elaborare, gândirea lui nu e creativă, ci reproductivă; stabileşte
mai uşor deosebirile decât asemănările, trăsătură ce se menține până la o vârsta adultă.
• Limbajul se dezvoltă în general cu întârziere sub toate aspectele sale,
• Procesele mnezice. DMU nu exclude posibilitatea unei memorii dezvoltate sau chiar a
unei hipermnezii, însă în general memoria este deficitară
• Domeniul Practic (comportamentul, motricitatea). Persoanele cu DMU pot dobândi o
relativă autonomie în privința îngrijirii personale. Sarcinile zilnice mai complexe necesită
sprijin chiar și la vârsta adultă (cumpărături, transport, managementul banilor, etc).
• Cu cât gradul deficienței mintale este mai mare, cu atât nivelul motricității rămâne mai
scăzut, lucru vizibil mai ales sub următoarele aspecte: viteza mişcărilor, precizia
mişcărilor, imitarea mişcărilor, reglarea forţei musculare, etc
• Domneiul social. Activitatea debilului este caracterizată, în primul rând, de imaturitate
(un copil debil mintal de vârstă şcolară are manifestări proprii preşcolarilor sub aspectul
emoțiilor şi sentimentelor).
• Apar frecvent dificultăți în reglarea emoționoală. Manifestările emotive sunt foarte des
exagerat de puternice în raport cu cauza care le-a produs.
• Domeniul social. Limbajul verbal este limitat în privința vocabularului și gramaticii.
Vorbirea este reprezentată prin cuvinte izolate sau propoziții simple.Limbajul este folosit
mai mult pentru comunicarea socială decât pentru oferirea explicațiilor.
• Domeniul practic. Persoanele necesită sprijin pentru toate activitățile zilnice, inclusiv
servirea mesei, îmbrăcat, toaletă și igiena personală. Ele nu pot lua decizii responsabile
cu privire la binele propriu sau al altora
•
• Integrated şcolar= a copiilor cu handicap $intal "
• se poate realiza, ca $i *ncazul copiilor cu alte tipuri de #andicap, prin integrare
individuals *n clase o4i$-nuite, integrarea unui grup de 2-3 copii deficient *n clase
o4i$nuite sau constitui-rea unor clase diferenţiate clase de nivel integrate *n structura
$colilor o4i$nuite.ceasta ultima metoda s-a dovedit a fi *n cele mai multe cazuri
ineficienta, faptdovedit $i de e/perienţa unor ţ+ri europene area Tritanie
8anemarca, "landa, ;orvegia, Guedia etc., *n anii (7, cand a$a-numitele ,,clas
e de recuperareH,infiinţate atunci $i reluate ulterior su4 diferite denumiri nu
au condus la rezultatespectaculoase, 4a c#iar
au afectat calitatea procesului didactic datoritG maririidecala=ului dintre
clasele de nivel superior $i cele de nivel inferior. latG de ce,atunci cand se
discutG pro4lema integrarii *n gcolile o4i$nuite a copiilor cu deficients
mintalG, accentul nu tre4uie pus pe formele de organizare a claselor,ci pe
masurile anticipative, centrate pe pro4lemele specifice fiecarui copil,
care pot spri=ini integrarea organicţ a copiilor cu pro4leme de adaptare *n flu/uln
ormal din $coala o4i$nuita, $tiut fiind faptul ca mulţi copii cu esec $cplarrepetata=ung s+ fie
suspectaţi $i ulterior declaraţi deficient mintal. 6ffţceas(ta situate se pune
*n discuţie pro4lematica
diagnosticului psi#ologic diferenţial care ar puteadiscrimina intre
fal$ii deficient mintal $i deficienţii mintal propriu-zi$i $i care, pe langa
sondarea nivelului actual al dezvoltarii intelectuale, tre4uie s+ evidenţieze$i
posi4ilitafile de progres incluse *n prognosticul realizat pe marginea rezultatelorinvestigaţiilor
psi#ometrice $i psi#opedagogice. )ractica psi#opedagogic+ a rele-vat principiul
conform caruia este mai 4ine s+ gre$e$ti prin supraaprecierea copilului
oriental initial spre invatamantul o4i$nuit decat sa-i su4apreciezi capa-cit+ţile reale,
orientandu-1cu u$urinţa spre invatamantulspecial, $tiut fiindfaptulcao r e o r i e n t a r e t a r d i v a
s p r e i n v a t a m a n t u l i n t e g r a t , d u p a c e c o p i l u l c u f a l s 5 deficienţa mintala
$i-a petrecut mai mult timp *n instituţii speciale de invatamant,duce la scaderea
dramatics a sanselor de reu$ita a integrarii sale *n clase$coli
•  ?