Sunteți pe pagina 1din 14

SIMPOZIONUL DE MASINI ELECTRICE SME’09-22-23 NOIEMBRIE 2012

ASUPRA CURENTULUI DE MAGNETIZARE AL MASINILOR


ELECTRICE

PARTEA I: TRANSFORMATORUL

Marin MHALACHE
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti, Spl. Independenţei 313, 060042, Bucureşti

mamihro@yahoo.com

Abstract. Lucrarea are ca obiectiv principal tratarea unitara, pentru transformatoare si masini
asincrone, a conceptului de curent de magnetizare, atat in problema de analiza, -respectiv
evaluarea sistematica a curentului de magnetizare nominal ( im ,n , u.r.) din datele nominale si de
catalog ale masinii, cat si in problema de sinteza(proiectare),unde curentul de magnetizare se va
determina prin utilizarea generalizata a conceptului de putere specifica de magnetizare,de
volum, q ∗∗ (VAr/m3),respectiv de masa, q ∗ (VAr/kg), pentru care se propun relatii analitice de calcul
in functie de caracteristica de magnetizare H ( BFe ) .

1.Introducere

Curentul de magnetizare( im , in u.r.sau procente), corespunzator solenatiei de magnetizare( θ m ),


reprezinta un concept important in teoria si proiectarea masinilor electrice de curent alternativ
(transformatoare,masini sincrone,masini asincrone), ca principal indicator al performantelor
,
circuitului de magnetizare(util) al masinii; de altfel, ecuatia curentului de magnetizare( i 1 + i 2 ≅ i m )
poate fi considerata ca cea mai generala relatie in teoria de circuit a masinilor de curent alternativ,
ecuatia pastrandu-si aceeasi forma in regim de motor(receptor) sau generator.
In cazul transformatorului, circuitul de magnetizare este constituit in exclusivitate din miezul
feromagnetic (tole laminate la rece,cu cristale orientate),curentul de magnetizare corespunzator
fiind relativ mic, de ordinul catorva procente (circa 0.05u.r.), spre deosebire de masinile rotative,de
tip asincron sau sincron, unde o parte importanta a circuitului de magnetizare il reprezinta
intrefierul, astfel incat curentul de magnetizare corespunzator este semnificativ mai mare (circa 0.5
u.r. pentru masina asincrona, respectiv 0.75... 2 u.r pentru masina sincrona, in functie de cos ϕ n ).
Lucrarea are ca obiectiv principal tratarea unitara, pentru transformatoare si masini asincrone,
a conceptului de curent de magnetizare, atat in problema de analiza, -respectiv evaluarea
sistematica a curentului de magnetizare nominal ( im ,n , u.r.) din datele nominale si de catalog ale
masinii, cat si in problema de sinteza(proiectare), unde curentul de magnetizare se va determina prin
utilizarea generalizata a conceptului de putere specifica de magnetizare,de
∗∗ 3 ∗
volum, q (VAr/m ),respectiv de masa, q (VAr/kg).

2. Determinarea curentului de magnetizare in etapa de analiza,din datele nominale si de


catalog

Pentru problema de analiza performantelor, respectiv elaborarea unui model matematic(schema


echivalenta),curentul de magnetizare nominal ( im ,n ) se poate determina direct din datele de catalog:
pierderile nominale la functionarea in gol,( p o ,n = Po ,n / S n ) si respectiv curentul nominal la
functionarea in gol ( io ,n = I 10,n / I 1,n ),din relatia : im ,n ≅ io2,n − p o2,n ≅ io ,n (u.r.) (1)
unde s-a avut in vedere ca in unitati relative(u.r.), componenta activa a curentului nominal de mers
in gol este, numeric in u.r., aproximativ egala cu pierderile nominale de mers in gol, ion ,a = p o ,n (u.r.).
SIMPOZIONUL DE MASINI ELECTRICE SME’09-22-23 NOIEMBRIE 2012
Exprimarea unitara a datelor de catalog in unitati relative, (in practica se dau pierderile nominale de
mers in gol Po ,n (W) si curentul de mers in gol in procente io ,n (%)), prezinta de asemenea si
avantajul unei mai bune monitorizari a acestora; astfel, avand in vedere relatia, p o ,n = io ,n ⋅ cos ϕ o ,n ,
se obtine conditia de compatibilitate a datelor la mersul in gol: p o ,n / io ,n = cos ϕ o.n <1 (2)

jxσ ,1 jxσ , 2 , AFe


i1 r1 r2 i2 I 1,m
Γm
LFe
iw im
B Fe
u1 rw jx m u2
,
w1
U 1,m H Fe

Fig.1a Fig.1b

Cu datele de mai sus se pot obtine parametri ramurei de magnetizare din schema echivalenta in
T(fig.1a),respectiv rezistenta rw,n = u m,n / ion ,a ≅ 1 / p o ,n , si reactanta x m ,n = u m ,n / im ,n ≅ 1 / io ,n (u.r.) (3)

3. Determinarea curentului de magnetizare in etapa de proiectare(sinteza)

In etapa de proiect, cu dimensiunile geometrice si proprietati de material cunoscute, este practic


unanima metoda de determinare a curentului nominal de magnetizare (componenta reactiva a
curentului de mers in gol nominal),utilizand puterea specifica de magnetizare q ∗ (VAr/kg) si masa
de fier a circuitului feromagnetic,respectiv in u.r.: im ,n = ∑ c Fe,i (kg / VA) ⋅ q Fe

,i (VAr / kg ) (u.r.) (4)
unde c Fe,i = M Fe,i (kg ) / S n (VA) reprezinta consumul specific de fier in diferitele zone ale circuitului

magnetic(coloane,juguri), iar q Fe ,i ( B Fe ,i ) -puterea specifica de magnetizare.

Procedura este de altfel similara metodei de calcul a componentei active a curentului de mers in gol,

respectiv a pierderilor in fier,prin utilizarea pierderilor specifice de putere activa in fier ( p Fe ,W/kg)
cu o relatie similara celei utilizata mai sus: ion ,a = ∑ c Fe,i (kg / VA) ⋅ p Fe

,i (W / kg ) (u.r.) (5)
Cu privire la acesti doi indicatori specifici materialelor feromagnetice, trebuie remarcat totusi ca,

in timp ce pierderile specifice de putere activa in fier, p Fe (W/kg) sunt bine fundamentate in
manualele de specialitate, atat ca semnificatie fizica (pierderi prin histerezis,pierderi prin curenti
turbionari,efectul de tola,etc,cat si din punct de vedere practic(date de catalog standardizate pentru
diverse tipuri de tole si masini electrice), nu se poate spune acelasi lucru si despre puterea specifica

de magnetizare, q Fe (VAr/kg), utilizata in mod uzual numai in cazul transformatoarelor.

Pentru a ilustra semnificatia fizica si identificarea unei relatii analitice de calcul a marimii q Fe ,se
va considera circuitul magnetic din fig.1b,corespunzator unei bobine(cu w1 spire) alimentata de la o
sursa de tensiune alternativa( U 1 , ω ),cu miez de fier toroidal (cu sectiunea AFe , lungimea medie
LFe ,si densitatea d Fe ) presupus linear din punct de vedere magnetic,cu permeabilitatea magnetica
μ Fe (constanta), inductia magnetica B̂Fe = μ Fe ⋅ Ĥ Fe (valori de varf),si fara eventuale intrefieruri.
In aceste conditii,in baza legii circuitului magnetic ,aplicata unei linii medii( Γm ) de camp magnetic

∫ H ⋅ dl = θ ,se obtine valoarea de varf a solenatiei de magnetizare θ = w ⋅ I


Γm 2 = Hˆ ⋅ L
m 1 1, m Fe Fe
Fe
SIMPOZIONUL DE MASINI ELECTRICE SME’09-22-23 NOIEMBRIE 2012
In acelasi timp,in baza legii inductiei electromagnetice, tensiunea la bornele infasurarii sepoate scrie
sub forma, U 1,m ≈ ω1 ⋅ w1 ⋅ Bˆ Fe ⋅ AFe / 2 , respectiv,puterea reactiva,de magnetizare, Q1,m (VAr)
absorbita de la reţea, in regim sinusoidal, se obtine sub forma:
Bˆ ⋅ Hˆ Fe
Q1μ = U 1,m ⋅ I 1,m = ω1 ⋅ Fe ∗∗
⋅ AFe ⋅ LFe = q Fe ∗
(VAr / m 3 ) ⋅ VFe (m 3 ) = q Fe (VAr / kg ) ⋅ M Fe (kg ) (6)
2
respectiv in unitati relative, prin impartire cu puterea aparenta nominala, S n = U 1,n ⋅ I 1,n (VA):
∗∗ ∗
q1,m = u1,m ⋅ i1,m = q Fe (VAr / m 3 ) ⋅ v Fe (m 3 / VA) = q Fe (VAr / kg ) ⋅ c Fe (kg / VA) (u.r.) (7)
unde se pot defini urmatoarele marimi:
Bˆ Fe ⋅ Hˆ Fe
∗∗
- puterea specifica de magnetizare,de volum, q Fe = ω1 ⋅ (VAr/m3), (8)
2
∗∗
q Fe Bˆ ⋅ Hˆ Fe

- puterea specifica de magnetizare,de masa, q Fe = = ω1 ⋅ Fe (VAr/kg). (9)
d Fe 2 ⋅ d Fe
La rezultatul de mai sus se poate ajunge si direct, in baza teoremei energiei electromagnetice,[4],
unde se identifica expresia generala a densitatii de volum a energiei magnetice:
B
wm ( H , B) = ∫ H ( B)dB (VAs/m3) (10)
o

Astfel,in cazul particular al regimului periodic sinusoidal (cu pulsatia ω = 2π / T ),in mediu
magnetic liniar,unde: B (t ) = Bm ⋅ sin ωt , H (t ) = H m ⋅ sin ωt , si Bm = μ ⋅ H m , densitatea de volum a
energiei magnetice rezulta o functie periodica dublu pulsatorie,( 2ω ),cu valoarea medie pe o
perioada:
B ⋅ Hm ⎡1 T ⎤ 1 B ⋅ Hm
wm ,T = m ⋅ ⎢ ∫ sin 2ωt ⋅ dt ⎥ = ⋅ m (VAs/m3) (11)
2 T
⎣ 0 ⎦ 2 2
careia ii corespunde puterea (specifica)de magnetizare,de volum :
q m ,v = q ∗∗ = 2ω ⋅ wm ,T = ω ⋅ ( Bm ⋅ H m ) / 2 (VA/m3) (12)
si respectiv puterea specifica de magnetizare,de masa, prin impartire cu densitatea d Fe (kg/m3):
q m ,m = q m ,v / d Fe = q ∗ = ω ⋅ ( Bm ⋅ H m ) / 2d Fe (VA/kg) (13)
regasindu-se astfel expresiile obtinute in (8) si respectiv (9).
Pentru medii magnetice neliniare, caracteristica B(H ) are alura neliniara cunoscuta, astfel incat
marimile B (t ) si H (t ) nu mai pot fi simultan sinusoidale, in relatia (11) si urmatoarele intervenind
numai fundamentalele corespunzatoare.
Aplicatia 3.1
Pentru ilustrarea celor prezentate, in tab.1 sunt prezentate caracteristica de magnetizare H (B ) si

caracteristica pierderilor specifice de putere activa p Fe = f (B) -W/kg,respectiv a puterii specifice

de magnetizare q Fe = f (B) -VAr/kg, ca date de catalog pentru tola de transformator,laminata la
rece, tip GO111-35-documentatie COS Targoviste.
Tab.1
B(T) 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8
H (A/m) 0 10 14 20 25 28 33 48 110 880
pFe(W/kg) 0 0.04 0.08 0.17 0.28 0.45 0.65 0.9 1.3 2
qFe(VAr/kg) 0 0.06 0.13 0.24 0.38 0.58 0.8 1.2 2.4 18

Pentru B (t ) sinusoidal (corespunzator alimentarii circuitului magnetic din fig.1b cu o sursa de


tensiune, sinusoidala),in zona neliniara a caracteristicii de magnetizare( Bm >1.2T),rezulta H (t )
SIMPOZIONUL DE MASINI ELECTRICE SME’09-22-23 NOIEMBRIE 2012
nesinusoidal,cu fundamentala H 1 (t ) -obtinuta prin analiza Fourier, si valoarea maxima H m ,1 ,
reprezentata grafic,in marimi raportate la valoarea maxima corespunzatoare,in fig.2.
1

0.9
bx-sinus
0.8 hx-nesin.
h1x-fund.
0.7

0.6

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
alfag-grade

Fig.2
Puterea specifica de magnetizare(de masa) se poate obtine,acum, in baza relatiei generale (13) unde
pentru campul magnetic se va introduce fundamentala H m ,1 : q1,b = ω ⋅ ( Bm ⋅ H m,1 ) / 2d Fe , (14)
In mod similar,pentru H (t ) sinusoidal(corespunzator alimentarii de la o sursa de curent sinusoidal),
rezulta B (t ) nesinusoidal,cu fundamentala B1 (t ) , marimi reprezentate in fig.3.

2.5

hx-sinus
bx-nesin.
2 b1x-fund.

1.5

0.5

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
alfag-grade

Fig.3

Se obtine astfel, puterea specifica de magnetizare q1,h = ω ⋅ ( Bm ,1 ⋅ H m ) / 2d Fe ,marimi reprezentate


impreuna cu datele experimentale( qt ,tab.1),in fig.4; se observa o foarte buna coincidenta a
rezultatelor, q1,b = q1,h = qt ,in zona liniara ( B <1.4T),pentru zona neliniara mai apropiate de datele
experimentale fiind cele corespunzatoare la B (t ) sinusoidal,
SIMPOZIONUL DE MASINI ELECTRICE SME’09-22-23 NOIEMBRIE 2012

18

16

14

qt (VAr/kg),tab.1
12
q1b(VAr/kg),B sinus
q1h(VAr/kg),H sinus
10

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8
inductia magnetica Bm(T)

Fig.4
Pentru redondanta,in tab.2 sunt prezentate datele experimentale realizate cu testerul MPG-100 in
laboratoarele firmei Brockhaus(Germania),cu rezultatele din fig.5, in deplin acord cu cele expuse.
Tab.2
Bmax (T) 0 0.250 0.500 0.750 1.000 1.250 1.500 1.750
Hmax (A/m) 0 12.75 23.8 53.8 99.8 172.8 316.5 985.2
qt (VAr/kg) 0 0.06 0.23 0.70 1.70 3.59 7.47 23.9
45

40

35

qt (VAr/kg)
30
q1b(VAr/kg),Bsinus
q1h(VAr/kg),Hsinus
25

20

15

10

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
inductia magnetica Bm(T)

Fig.5

4.Metoda de evaluare a inductiei magnetice (BFe) pentru parametri de gol ( p o ,n , io ,n )impusi

De valoarea inductiei magnetice depind parametri de mers in gol,( pierderile pon si curentul de mers
in gol, ion),cat si consumul de fier (cFe) in miezul magnetic; considerand miezul magnetic
omogen,(aceeasi inductie magnetica BFe in coloane si juguri) se pot scrie relatiile :
∗ ∗
p on ≅ c Fe ⋅ p Fe
*
( B Fe ) ≅ io ,a si, respectiv: ion = io2,a + io2,r ≅ c Fe ⋅ p Fe ( BFe ) 2 + q Fe ( BFe ) 2 (u.r.) (15)
unde c Fe (kg./VA) este consumul specific ,total , de fier (coloane si juguri).
SIMPOZIONUL DE MASINI ELECTRICE SME’09-22-23 NOIEMBRIE 2012
Din relatiile (15) se poate obtine valoarea inductiei BFe ,ca solutie (grafica , sau analitica) a ecuatiei:
∗ ∗
f p ( B Fe ) = ion ⋅ p Fe
*
( B Fe ) = p on ⋅ p Fe ( B Fe ) 2 + q Fe ( B Fe ) 2 = f q ( BFe ) (16)

Aplicatia 4.2
Pentru a ilustra metoda de evaluare a inductiei magnetice( BFe ) in miezul feromagnetic,in functie de
datele nominale si de catalog(rel.16).se va considera un transformator trifazat,cu urmatoarele date
de mers in gol: p o ,n = = 0.005u.r, io ,n =0.01u.r (17)

al carui miez magnetic este realizat din tole laminate la rece ,cu pierderile specifice p Fe (W/kg) si

respectiv q Fe (VAr/kg), din tab.1.
0.1

0.09

0.08

0.07 fb (B)
fq (B)
0.06

0.05

0.04

0.03

0.02

0.01

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8
inductia magnetica-B(t)

Fig.6
Pentru valori ale inductiei magnetice BFe =[ 0-1.8 T ] se calculeaza ,cu rel.16, secventele numerice
[fp] respectiv [fq ] ,reprezentate grafic in fig.6; rezulta fp =fq pentru BFe ≅ 1,6 T.

5. Caracteristica de magnetizare a transformatorului, im ,r = f (u m ,r )

La modificarea starii de magnetizare a transformatorului,respectiv a inductiei magnetice BFe ,relatia


puterii(reactive) de magnetizare (7),permite obtinerea directa a caracteristicii de magnetizare,sub

forma: im ( BFe ) = c Fe (kg / VA) ⋅ q Fe (VA / kg ) / u m ( BFe ) ,respectiv raportand la marimile nominale im ,n

im 1 q Fe ( B Fe ) u B
si u m ,n ,se obtine: im ,r = = ⋅ ∗ ,unde u m ,r = m = Fe,n (18)
im,n u m ,r ( BFe ) q Fe,n ( B Fe,n ) u m ,n BFe
7

imr=f(umr),u.r.
5 xmr=f(umr),u.r.
miurm=f(umr),u.r.

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
umr=um/umn=Bfe/Bfen,u.r.

Fig.6
SIMPOZIONUL DE MASINI ELECTRICE SME’09-22-23 NOIEMBRIE 2012
Rezultatele sunt reprezentate in fig.6, impreuna cu reactanta de magnetizare, x m ,r = x m / x m ,n ,si
permeabilitatea magnetica, raportata , μ rap = μ / μ max .

6. Concluzii

Determinarea, prin calcul, a curentului de magnetizare a transformatorului, reprezinta un aspect


important atat in problema de analiza a performantelor, cat si in cea de sinteza (proiectare).
In acest demers,utilizarea sistematica a unitatilor relative (u.r.), este deosebit de benefica, atat in
ceace priveste relatiile de calcul, prin esentializarea acestora, cat si in privinta rezultatelor,ce pot fi
usor interpretate si controlate, indiferent de tipul si gama de puteri a transformatorului.
Astfel,in problema de analiza,exprimarea in u.r. a parametrilor nominali de mers in gol ( p o ,n si io ,n )
permite, spre exemplu, formularea conditiei de compatibilitate a datelor de catalog: p 0,n < i0,n ,
avand in vedere relatia,in u.r. (esentializata): p 0,n = i0,n ⋅ cos ϕ 0,n .
In problema de sinteza, este uzuala determinarea componentelor (activa si reactiva) a curentului de

mers in gol, in functie de pierderile specifice- p Fe ( BFe ) -W/kg,respectiv puterea specifica de

magnetizare- q Fe ( B Fe ) -VAr/kg; exprimarea in u.r. permite evaluarea inductiei magnetice, BFe,n , care
asigura parametri de mers in gol impusi, conform rezultatului (16).

In ceeace priveste puterea specifica de magnetizare( q Fe ( B Fe ) -VAr/kg), desi reprezinta,alaturi de

pierderile specifice p Fe ( BFe ) , o data de catalog importanta, semnificatia si evaluarea analitica a
acestei marimi este mai putin prezenta in manualele de specialitate.
In lucrare se obtin, pornind de la densitatea de energie magnetica inmagazinata in miezul magnetic,
respectiv densitatea de putere reactiva absorbita pentru magnetizare, relatii analitice de calcul
pentru densitatea de volum ( q Fe ••
(VAr/m3),respectiv de masa( q Fe

,VAr/kg), relatii obtinute pe baza
caracteristicii de magnetizare H ( BFe ) ; sunt prezentate rezultate numerice obtinute in ipoteza
B Fe (t ) -sinusoidal,respectiv H Fe (t ) -sinusoidal, rezultatele analitice obtinute in prima ipoteza fiind
mult mai apropiate de cele experimentale, asa cum se observa din reprezentarile grafice din fig.4,5.
Totodata se obtin, si sunt reprezentate grafic (fig.6), in functie de valoarea relativa a inductiei
magnetice in miez( B Fe / BFe,n ),principalele performante ale circuitului de magnetizare:
caracteristica de magnetizare im (u m ) , si reactanta de magnetizare x m (u m )-proportionala cu
permeabilitatea magnetica relativa- raportata la valoarea la valoarea maxima.

Bibliografie

1. Mihalache,M..,Vectorul Poynting si tratarea unitara a problemelor de dimensionare optimala a


transformatoarelor,SME´2010,Bucuresti 2010
2. Mihalache,M.,Transformatoare Electrice,analiza si sinteza optimala,Ed.Printech,Bucuresti, 2001.
3. Mihalache,M.,Vectorul Poynting si dimensiunile principale ale transformatoarelor electrice,
E.E.A-Electrotehnica,vol.42,nr.7,1994.
4. Mocanu, C., Bazele electrotehnicii,Teoria campului electromagnetic, Ed.D.P,Bucuresti,1991
5. Cioc,I.,Vlad,I.,Calota,G.,Transformatorul Electric,Ed.Scrisul Romanesc,Craiova,1989.
6. Tihomirov,P.M.,Rasciot Transformatorov, Ed.Energhia,Moskva,1986.
7. Dymkov,A.,Transformer Design, Mir Publishers, Moscow,1975.
8. Voldek,I.M., Electriceskie masin, Energhia,1971
9. Bala,C.V.,Proiectarea Masinilor Electrice,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1967
10 Jezierski,E.,s.a.,Transformatoare electrice,Editura Tehnica,Bucuresti,1966
SIMPOZIONUL DE MASINI ELECTRICE SME’09-22-23 NOIEMBRIE 2012
ASUPRA CURENTULUI DE MAGNETIZARE AL MASINILOR
ELECTRICE

PARTEA II: MASINA ASINCRONA

Marin MHALACHE
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti, Spl. Independenţei 313, 060042, Bucureşti

mamihro@yahoo.com

Abstract. Lucrarea are ca obiectiv principal tratarea unitara, ca si pentru ransformatoare


a conceptului de curent de magnetizare, atat in problema de analiza, -respectiv
evaluarea sistematica a curentului de magnetizare nominal ( im ,n , u.r.) din datele
nominale si de catalog ale masinii, cat si in problema de sinteza(proiectare), unde
curentul de magnetizare se va determina prin utilizarea generalizata a conceptului de
putere specifica de magnetizare,de volum, q ∗∗ (VAr/m3),respectiv de masa, q ∗ (VAr/kg).

1.Introducere

Spre deosebire de transformator,circuitul de magnetizare al masinii asincrone este unul mult mai
complicat si neomogen, fiind prezente atat zone feromagnetice (dinti si juguri in stator si rotor),cat
si intrefierul dintre stator si rotor, cu o pondere importanta in curentul de magnetizare, valorile
uzuale fiind cu mult mai mari (circa 0.5 u.r.), decat in cazul transformatorului.
In ceeace priveste determinarea, prin calcul, a curentului de magnetizare al masinii asincrone,
sunt deosebiri esentiale fata de transformator, atat in problema de analiza- curentul de magnetizare
ne mai fiind o data de catalog, cat si in problema de sinteza, unde curentul de magnetizare este
determinat in mod uzual intr-o maniera complet diferita fata de cea utilizata pentru transformator.

2. Determinarea curentului de magnetizare din datele nominale si de catalog

Modelul matematic, simplificat, al motorului asincron poate fi reprezentat prin schema echivalenta
in Γ din fig.1a,unde sunt reprezentati parametri esentiali ai motorului: reactanta (totala) de scapari
( xσ ),reactanta de magnetizare( x m ) si rezistenta de sarcina( r2, / s ),variabila cu alunecarea;ca si in
,
cazul transformatorului,se poate scrie ecuatia generala a curentilor: i 1 + i 2 ≅ i m (u.r.) (1)
reprezentata fazorial prin triunghiul curentilor OFM din fig.1b.

u1 / 2 xσ

Fig.1a Fig.1b
SIMPOZIONUL DE MASINI ELECTRICE SME’09-22-23 NOIEMBRIE 2012
In conditiile de mai sus, la alimentarea motorului cu tensiune nominala constanta ( u1 =1u.r.),la
,
modificarea alunecarii ( s ) locul geometric al fazorilor curentilor i 1 si i 2 (respectiv varful F)este
semicercul OFC cu diametrul MC ≅ 1 / xσ ≅ 2mm ,U (dublul cuplului maxim exprimat in u.r.).
Se obtine astfel relatia simplificata a unghiului de sarcina nominal ϕ 2,n , in functie de factorul de
putere nominal cos ϕ1,n si cuplul maxim la tensiune nominala constanta mm,U (u.r.) :
sin ϕ 2,n = i2,n / 2mm,U , unde i2,n = cos ϕ1n / cos ϕ 2 n , respectiv ϕ 2,n = 0.5 ⋅ arcsin(cos ϕ1,n / mm,U (2)
respectiv curentul de magnetizare nominal ( im ,n ),in functie de datele nominale( cos ϕ1,n ) si de
catalog( mm ,U ) ale motorului : im ,n = 1 − cos 2 ϕ1,n − cos ϕ1,n ⋅ tan ϕ 2,n (u.r.) (vezi fig.2) (3)

0.6

imn(u.r.),cosfi1n=0.8
0.55
imn(u.r.),cosfi1n=0.85
0.5 imn(u.r.),cosfi1n=0.9

0.45

0.4

0.35

0.3

0.25

0.2

0.15

0.1
1.5 2 2.5 3 3.5
cuplul maxim-mU (u.r.)

Fig.2

3. Determinarea curentului de magnetizare in etapa de proiectare(sinteza)

În comparaţie cu circuitul magnetic al transformatorului electric, constituit în cea mai mare parte
din tole cu mare permeabilitate magnetică şi inducţii magnetice (densităţi de flux) distribuite
uniform pe secţiunea miezului, circuitul magnetic al maşinii asincrone este unul “greu” caracterizat
de prezenţa întrefierului (δ), a unor zone cu strangulări de flux-dinţii,şi distribuţii neuniforme ale
câmpului magnetic,in juguri, ceea ce face ca solenaţia de magnetizare( θ m ), respectiv curentul de
magnetizare ( im ) al maşinii asincrone să fie cu circa un ordin de mărime mai mare ( im , A ≈0,5 u.r.)
decât cel al transformtorului ( im ,T ≈0,05 u.r.).

3.1 Curentul de magnetizare si solenatia de magnetizare a masinii asincrone

Cunoscand dimensiunile masinii( D, L ,etc),curentul de magnetizare( I 1,m ), se determina,in mod


uzual in baza legii circuitului magnetic,pornind de la expresia solenatiei de magnetizare ( θ1,m )
corespunzatoare circuitului magnetic ( Γm ) alcatuit din intrefier,dinti respectiv jug magnetic stator si
rotor: ∫ Hd r = θ 1, m = ∑ H i l i = 2δ c H δ + 2hd1, 2 ⋅ H d1, 2 + l j1, 2 ⋅ H j1, 2 (4)
Γm i

unde:
3 4 w1
θ1,m ≅ ⋅ ⋅ ⋅ I 1,m ⋅ 2 ( A) (5)
2 π p
SIMPOZIONUL DE MASINI ELECTRICE SME’09-22-23 NOIEMBRIE 2012
reprezinta valoarea de varf a fundamentalei solenaţiei de magnetizare rezultantă
(învârtitoare),corespunzătoare celor trei faze, w1 numărul de spire pe fază în stator (presupuse
concentrate), iar p – numărul perechilor de poli,respectiv:
- δ c = δ 0 ⋅ k c – întrefierul de calcul, obţinut prin majorarea întrefierului geometric ( δ o ) cu
factorul lui Carter ( k C = k C1 ⋅ k C 2 ) ce ţine cont de crestarea celor două armături;
B
- H δ = δ ,intensitatea câmpului magnetic (valoarea de vârf) în întrefier,corespunzatoare
μ0
amplitudinii campului magnetic rezultant ( Bδ );
- hd1, 2 – înălţimea dintelui statoric, respectiv rotoric;
- H d1, 2 – intensitatea (medie, de calcul) câmpului magnetic în dintele statoric, respectic rotoric;
- l j1, 2 = α j ,1, 2 ⋅ L j ,1, 2 – lungimea de calcul a liniei de câmp magnetic în jugul statoric, respectiv
rotoric,cu α j ,1, 2, <1, si L j ,1, 2 = τ j ,1, 2 -lungimea geometrica,medie, a jugului;
- H j1, 2 – intensitatea câmpului magnetic în jugul statoric, respectiv rotoric;
În ceea ce priveşte valorile inducţiei magnetice, Bi , în diferitele zone ale circuitului magnetic se vor
considera, următoarele:
- în întrefier (δ), câmp magnetic învârtitor, sinusoidal în timp şi spaţiu de forma:
ω1
bδ (α , t ) = Bδ cos(ω1t − pα ), Ω1 = 2π ⋅ n1 = (6)
p
unde Bδ (T) este valoarea de varf a inductiei magnetice in intrefier, Ω1 viteza unghiulară (respectiv
turaţia de sincronism n1 ) a câmpului învârtitor, iar p numărul perechilor de poli.
- în dinţi, valoarea maximă (de vârf) a inducţiei ( Bd ,1, 2 ) se determină din relaţia de conservare a
fluxului magnetic pe un pas dentar ( t) şi unitatea de lungime (L=1m)
b πD
Bδ ⋅ t ⋅ L ≅ Bd ⋅ bd ⋅ L , respectiv Bδ = Bd ⋅ k z , k z = d , si t = (7)
t Z
unde k z reprezintă factorul de crestare al armăturii (raportul dintre lăţimea dintelui şi pasul dentar).
Având în vedere că Bd = BFe =1,6÷1,7 T, şi k z ≈0.5, rezultă valorile uzuale ale inducţiei
magnetice în întrefier Bδ = k z ⋅ Bd ≈ 0,8 ÷ 0,85 T .
- în juguri, valoarea maximă a inducţiei ( B j ) se obţine în axa interpolară, când fluxul magnetic din
jug (pe unitatea de lungime) se poate aproxima ca fiind jumătate din fluxul mediu polar (unitar) din
1
întrefier: B j ⋅ h j ⋅ L ≈ ⋅ Bδ med ⋅ τ ⋅ L , (8)
2
πD
unde h j reprezintă înăltimea jugului, τ = - pasul polar, iar Bδ med = α ⋅ Bδ , valoarea medie a
2p
inducţiei magnetice în întrefier( α ≅ 2 / π ), pe un pas polar pentru repartiţia sinusoidală din rel. (5).

3.2 Puterea de magnetizare si curentul de magnetizare al masinii asincrone

O abordare alternativă a determinarii curentului de magnetizare, similară celei utilizate în cazul


transformatorului, constă în determinarea directă a curentului de magnetizare ( I 1,m ) respectiv a
puterii reactive (de magnetizare) Q1,m = 3 ⋅ U 1,m ⋅ I 1,m (VAr),din ecuaţia de bilanţ a puterilor reactive:
Q1,m = Qδ + QFe,1, 2, , unde QFe,1, 2 = Qd ,1, 2 + Q j ,1, 2 (VAr) (9)
SIMPOZIONUL DE MASINI ELECTRICE SME’09-22-23 NOIEMBRIE 2012
ω1 2
In continuare, avand in vedere expresia de calcul a tensiunii U 1,m ≈ w1 ⋅ ⋅ L ⋅ τ ⋅ Bδ ,respectiv
2 π
relatia de calcul (5) a curentului de magnetizare( I 1,m ,se obtine o relatie directa intre puterea de
magnetizare a masinii( Q1,m ) si solenatia de magnetizare( θ1,m = ∑H l
i
i i ):

ω1 ⋅ πDL ⋅ Bδ
Q1,m = 3U 1,m ⋅ I 1,m = Qδ + Qd ,1, 2 + Q j ,1, 2 = θ1μ (VAr) (10)
4
unde se regasesc urmatoarele puteri de magnetizare,exprimate in functie de densitatile de volum ale
puterii reactive( qi∗∗ (Var/m3),[1], respectiv volumele Vi (m3), corespunzatoare :
-puterea de magnetizare a intrefierului de calcul( δ C ):
⎛ B ⋅ Hδ ⎞
Qδ = ω1 ⎜ δ ( ) ( )
⎟ ⋅ π ⋅ D ⋅ L ⋅ δ C = qδ∗∗ VAr m 3 ⋅ Vδ m 3 (VAr) (11)
⎝ 2 ⎠
-puterea de magnetizare a dintilor stator(1) si rotor(2):
⎛ Bd ,1, 2 ⋅ H d ,1, 2 ⎞
Qd ,1, 2 = ω1 ⎜⎜ ⎟⎟ ⋅ π ⋅ D ⋅ L ⋅ hd ,1, 2 ⋅ k z ,1, 2 = q d∗∗,1, 2 (VAr / m 3 ) ⋅ Vd ,1, 2 (m 3 ) (VAr) (12)
⎝ 2 ⎠
-puterea de magnetizare a jugului,stator si rotor :
⎛ B j ,1, 2 ⋅ H j ,1, 2 ⎞
Q j1, 2 = ω1 ⎜⎜ ⎟⎟ ⋅ 2 p ⋅ l j ,1, 2 ⋅ h j ,1, 2 ⋅ L = q ∗j∗,1, 2 (VAr m 3 ) ⋅ V j ,1, 2 (m 3 ) (VAr) (13)
⎝ 2 ⎠

unde l j ,1, 2 = α j ,1, 2 ⋅ L j ,1, 2 ,cu α j ,1, 2 = 2 / π (o valoare intermediara intre cele utilizate in practica)
În unităţi relative relaţia (10) devine:
Q1,m ⎛ VAr ⎞ ⎛ m ⎞
3
q1,m = = u m ⋅ im = ∑ qi∗∗ ⎜ 3 ⎟vi ⎜⎜ ⎟⎟ = im ,δ + im , Fe (u.r.) (14)
Sn i ⎝ m ⎠ ⎝ VA ⎠
şi permite obţinerea directă a curentului de magnetizare,nominal, im ,n , în u.r., în funcţie de puterile
specifice de magnetizare qi∗∗ ( VAr/m3) şi volumele specifice vi (m3/VA) -respectiv consumurile
specifice c Fe, i , kg/VA, printr-o procedura unitara,utilizata si in cazul transformatorului,[1].
Conform rezultatului (14),curentul nominal de magnetizare( im ,n )-respectiv puterea reactiva de
magnetizare( q1,m ) se obtine ca suma dintre puterea de magnetizare a zonei intrefierului( q m ,δ ,n = im ,δ ,n )
si respectiv puterea de magnetizare a zonelor feromagnetice ( q m , Fe,n = im , Fe,n ); in consecinta rezulta
im ,δ ,n + im, Fe,n im, Fe,n
factorul nominal de saturatie, sub forma: : k μ ,n = = 1+ >1 (15)
im ,δ ,n im ,δ ,n
3.3 Determinarea intrefierului masinii asincrone

Intrefierul masinii asincrone reprezinta un element constructiv de prima importanta in


dimensionarea masinii, de marimea acestuia depinzand in mare masura curentul de magnetizare,
respectiv factorul de putere, dar si fiabilitatea functionala(mecanica) a masinii.
In mod uzual, in faza de proiectare(sinteza), intrefierul masinii asincrone se adopta in baza unor
relatii empirice in functie de puterea nominala, turatie, sau dimensiunile principale( D, L ),relatii
utilizate in majoritatea manualelor de proiectare,spre exemplu:
D
- δ o ≅ 0.2 + (mm), pentru masini mici( Pn <20 kW), 2 p = 4...10 (16)
1000
D 9
- δo ≅ (1 + ) (mm),pentru masini mari( Pn >20kW), 2 p = 2.....12
1200 2p
SIMPOZIONUL DE MASINI ELECTRICE SME’09-22-23 NOIEMBRIE 2012
Dupa cum se observa, in relatiile de mai sus nu intervine un parametru functional foarte important
al motorului si anume factorul de putere, respectiv curentul de magnetizare
( im ,n ≅ 1 − cos 2 ϕ n ,rel.3),astfel ca pentru obtinerea performantelor dorite sunt necesare mai multe
iteratii, specifice de altfel metodelor traditionale de proiectare.
O abordare alternativa in problema dimensionarii(sintezei) intrefierului masinii asincrone poate
fi construita pe baza relatiei curentului de magnetizare (14); astfel, in baza datelor nominale si de
catalog uzuale( cos ϕ1n , mm ,U ,etc)se determina valoarea corespunzatoare a curentului de
magnetizare nominal im ,n ,(rel.3, fig.2),si apoi, din rel.(14), curentul im ,δ ,n (u.r.),corespunzator
magnetizarii intrefierului de calcul δ C = δ o ⋅ k C1 ⋅ k C 2 :
im ,δ ,n = qδ∗∗ (VAr / m 3 ) ⋅ vδ (m 3 / VA) = im,n − im , Fe ,cu im , Fe = ∑ q Fe

,i (VAr / kg ) ⋅ c Fe ,i ( kg / VA) (u.r) (17)
i

unde c Fe,i (kg / VA) = vi (m 3 / VA) ⋅ d Fe ,reprezinta consumurile specifice de material feromagnetic in
∗ ∗∗
,i (VAr / kg ) = q Fe ,i (VAr / m ) ⋅ d Fe ( kg / m )-puterile specifice de
3 3
dintii si jugurile masinii, iar q Fe
magnetizare,a dintilor si jugurilor,in functie de inductiile magnetice( B Fe,i ) corespunzatoare.
Avand in vedere relatia:
Q B 2 πD ⋅ L ⋅ δ C
im ,δ = qδ = δ = ω1 ⋅ δ ⋅ (u.r), se obtine intrefierul de calcul,sub forma:
Sn 2μ 0 Sn
2μ 0 ⋅ S n 2μ 0 ⋅ S P S
δC = ⋅ im ,δ = ⋅ im ,δ = ∗P∗ ⋅ im ,δ (m), (18)
ω1 ⋅ Bδ ⋅ πD ⋅ L
2
ω1 ⋅ Bδ 2

unde qδ∗∗ = ω1 ⋅ Bδ2 / 2 μ o (VAr/m3), si S P ≅ S n /(πD ⋅ L) (VA/m2)-vectorul Poynting,[2]

Aplicatia 3.1
Pentru calculul curentului respectiv puterii de magnetizare a zonelor feromagnetice, im , Fe (rel.17),se
va utiliza,in mod unitar,ca si in cazul transformatorului notiunea de putere specifica de magnetizare
de masa:
,i = ω1 ⋅ ( B Fe ,i ⋅ H Fe ,i ) / 2d Fe = q Fe ,i / d Fe (VAr/kg)
∗ ∗∗
q Fe (19)
Spre deosebire insa de transformator, pentru tolele electrotehnice utilizate in constructia
miezurilor magnetice ale masinii asincrone, datele de catalog evidentiaza,in mod uzual,

caracteristica de magnetizare H Fe ( BFe ) si pierderile specifice in fier p Fe ( B Fe ) ,si mai putin date

privind puterea specifica de magnetizare q Fe ( BFe ) , care pot fi insa evaluate pe baza caracteristicii
de magnetizare,prin metoda propusa in lucrarea precedenta,[1].
Pentru aplicatii, in tab.1 sunt prezentate datele de catalog corespunzatoare, pentru tola tip
SURA 300-35A,( d Fe =7650kg/m3),extrase din documentatia firmei COGENT POWER:
Tab.1
B(T) 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8
H(A/m) 0 40.2 52.1 64.4 81.1 108 168 510 3490 11300
pFe(W/kg) 0 0.08 0.24 0.48 0.76 1.10 1.54 2.2 2.98 3.41
qFe(VAr/kg) 0 0.17 0.45 0.82 1.31 2.03 3.32 8.61 64.1 255

Rezultatele sunt cele din fig.3, unde s-au reprezentat, comparativ, in functie de inductia
magnetica( Bm )- similar aplicatiei de la transformator [1], alaturi de valorile experimentale
qt = q Fe (B) ,tab.1, valorile puterii specifice de magnetizare calculate prin metoda expusa in [1].
Astfel, pe baza caracteristicii de magnetizare H m = f ( Bm ) , se calculeaza q1,b ( Bm ) , in ipoteza
B(t ) -sinusoidal, respectiv q1,h ( Bm ) pentru H (t ) -sinusoidal, rezultatele obtinute in prima ipoteza-
SIMPOZIONUL DE MASINI ELECTRICE SME’09-22-23 NOIEMBRIE 2012
B(t ) sinusoidal, fiind mult mai apropiate de cele experimentale ( qt = q Fe ≅ q1,b ), ca si in cazul
transformatorului, [1].
300

250
qt (VAr/kg)
q1b(VAr/kg),Bsinus
200 q1h(VAr/kg),Hsinus

150

100

50

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8
inductia magnetica Bm(T)

Fig.3
Aplicatia 3.2
Pentru determinarea intrefierului,rel.(18),se va considera motorul asincron cu urmatoarele date,[4]:
Pn =500kW, nn =1485r.p.m., f 1,n =50Hz, cos ϕ1,n =0.92,η n =0.93,( p j ,1n =0.0214u.r., mm,U =2.5u.r)
D =0.47m., L =0.36m, Bδ =0.8T; (20)
Intrefierul de calcul ( δ C = δ o ⋅ k C1 ⋅ k C 2 ) se obtine din relatia: δ C = S P ⋅ im ,δ / qδ =0.0021m, unde:
∗∗

S P ≅ S n /(πD ⋅ L) =1099.4kVA/m2, qδ∗∗ = ω1 ⋅ Bδ2 / 2μ o =80000kVA/m3, im ,δ = im,n / k μ ,n =0.155u.r.,(21)


corespunzator la im ,n =0.22u.r(rel.3) si k μ ,n =1.4; cu relatia empirica (16) rezulta: δ 0 =1.28mm
Pentru validarea schemei echivalente simplificate in Γ , utilizata ca model de calcul analitic al
curentului de magnetizare, s-au calculat secventele numerice ale fazorului curentului i 1 (u.r.),pentru
alunecare variabila, s =(-100,100),corespunzatoare schemei echivalente in Γ , respectiv in T, cu
parametri,constanti, determinati conform relatiilor din lucrarea [2]:
r1 =0.0214u.r., r2 =0.019u.r., rw =34u.r., xσ ,1 = xσ , 2 =0.1, x m ,n =4.5u.r. (22)
Rezultatele reprezentate in fig.4,sunt foarte apropiate, in special in domeniul de interes ca motor
( s = 0.....s m ),locul geometric obtinut fiind cercul cu diametrul Dc ≅ 2 ⋅ mm,U , validandu-se astfel
posibilitatea utilizarii schemei echivalente, simplificate, in Γ din fig.1b.
2.5

1.5

0.5
schema echiv. T
0
schema echiv.Gama,simpl.
-0.5

-1

-1.5

-2

-2.5
0 1 2 3 4 5 6
imag(i1),u.r.

Fig.4
SIMPOZIONUL DE MASINI ELECTRICE SME’09-22-23 NOIEMBRIE 2012
3.4 Caracteristica de magnetizare a masinii asincrone, im = f (u m )
Spre deosebire de transformator, circuitul magnetic al masinii asincrone este mult mai complicat,
avand in vedere intrefierul,dintii si jugurile din stator si rotor; pentru simplificare se va considera
masina cu solicitari magnetice identice in zonele feromagnetice ( B Fe,i = BFe ).
La modificarea starii de magnetizare,respectiv a inductiei magnetice in intrefier( Bδ ),si proportional
in zonele feromagnetice( BFe = k z ⋅ Bδ ), relatia puterii(reactive) de magnetizare (14),permite
obtinerea directa a caracteristicii de magnetizare, im = f (u m ) sub forma:

im ( BFe ) = im ,δ ,n ⋅ u m + c Fe (kg / VA) ⋅ q Fe (VA / kg ) / u m , unde u m = Bδ / Bδ ,n =0......1.4 u.r (23)
Cu datele numerice (20),se obtine caracteristica de magnetizare,raportata ( im ,r = im / im ,n )-impreuna
cu caracteristica universala de magnetizare,propusa de Zaleski, u m ,r (im ,r ) = im3 ,r /(0.4 + 0.6 ⋅ im3 ,r ) ,
caracteristica reactantei de magnetizare,raportata( x m ,r = x m / x m ,n ) si factorul de saturatie k μ ( u m );
3

imr=f(umr),u.r.
2.5 xmr=f(umr),u.r.
kmiu=f(umr),u.r.
imz=f(umr),u.r.
2

1.5

0.5

0
0 0.5 1 1.5
umr=um/umn=Bd/Bdn

Fig.5
4.Concluzii

In lucrare se propune o metoda alternativa de calcul a curentului de magnetizare al masinii


∗∗
asincrone, prin utilizarea conceptului de putere specifica de magnetizare,de volum( q Fe -
VAr/m3),respectiv de masa ( q Fe∗
-VAr/kg),de o maniera similara celei utilizata pentru transformator.
Metoda propusa are avantajul unei abordari unitare a acestei problematici,pentru transformatoare si
masini asincrone (cu extensie si la masinile sincrone),cu consecinte importante atat din punct de
vedere didactic, cat si practic,ca spre exemplu,evaluarea analitica a intrefierului masinii in acord cu
performantele impuse ale acesteia (factor de putere,curent de magnetizare),conform rel.(18).

Bibliografie

1 M.Mihalache,Asupra curentului de magnetizare al masinilor electrice,partea I-Transformatorul,SME´2012


2. M.Mihalache, Schemele echivalente duale(serie,paralel),parametri si caracteristicile de functionare ale
masinilor electrice de curent alternativ,Partea II-Masina Asincrona,SME´2011,Bucuresti,2011
3. M.Mihalache, The Poynting Algorithm,a unitary treatment method in electrical machines design problems,
A.T.E.E.´2004, Bucharest 2004
4. M.Mihalache, Masina Asincrona-probleme de analiza si sinteza optimala, Ed.Printech,Bucuresti,2002
5. M.Mihalache, Masini Electrice, vol.2, Editura U.P.B., Bucuresti, 1996
6. I.Cioc, C.Nica, Proiectarea masinilor electrice,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1994
7. B.Chalmers, A.C.Machines Electromagnetics and Design, John Wiley,1991
8. P.C.Sergheev,N.V.Vinogradov,F.A.Goreainov,Proiectirovanie electriceskih masin,Energhia,1969
9. M.Schuiski, Rasciot electriceskih masin,Energhia,1968
10.C.V. Bala,Proiectarea masinilor electrice,Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1967

S-ar putea să vă placă și