Sunteți pe pagina 1din 63

DISPOZITII GENERALE DE

ORDINE INTERIOARA
pentru prevenirea si stingerea
incendiilor - DG P.S.I.-001
CAPITOLUL I -Prevederi generale
Sectiunea 1
Scopul dispozitiilor generale

Art. 1. - Prezentele dispozitii generale de ordine interioara pentru


prevenirea si stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001 stabilesc, pe baza
Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin
Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998, publicate in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998, regulile si masurile care
trebuie aplicate la organizarea si desfasurarea activitatilor de ordine
interioara pentru a preveni aparitia conditiilor
favorizante producerii de incendii si pentru a limita consecintele acestora.
Art. 2. - Principalele conditii care favorizeaza producerea de incendii
constau in prezenta, in anumite imprejurari determinate, in acelasi timp si
spatiu, a materialelor si substantelor combustibile, precum si a surselor
potentiale de aprindere.
Sectiunea a 2-a - Sfera de cuprindere
Art. 3. - Ordinea interioara, din punct de vedere al prevenirii si stingerii
incendiilor, reprezinta ansamblul dispozitiilor care trebuie stabilite, aplicate
si respectate in incinta agentilor economici, institutiilor si gospodariilor
populatiei, precum si in zonele culturilor agricole si cu vegetatie forestiera,
inainte, in timpul si la terminarea unor activitati caracterizate prin factori de
risc de incendiu specifici.
Art. 4. - Prin dispozitiile generale de prevenire si stingere a incendiilor
privind ordinea interioara se reglementeaza:
a) lucrarile cu foc deschis;
b) fumatul;
c) asigurarea cailor de acces, de evacuare si de interventie;
d) colectarea deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor combustibile, precum
si distrugerea acestora;
e) efectuarea de lucrari premergatoare in timpul sezonului rece si in
perioadele caniculare si secetoase.
Sectiunea a 3-a - Definitii - Terminologie
Art. 5. - (1) Prin foc deschis, in sensul prezentelor dispozitii generale, se
intelege arderea in aer liber, respectiv acea ardere care nu se desfasoara
intr-un spatiu inchis de combustie. Pot fi incluse in aceasta categorie
flacara produsa de: brichete, chibrituri, lumanari, lampi sau aparate de
gatit, aparate de lipire, taiere, sudura etc., focul facut in aer liber in scop de
incalzire sau pentru arderea de resturi menajere ori vegetale, precum si
flacara care apare in urma unor reactii chimice.
(2) In categoria foc deschis se includ si materialele in stare incandescenta,
aflate in situatii deosebite, cum sunt: improscarile, deversarile, rasturnarile,
stationarile etc., care pot provoca incendii datorita radiatiei termice sau
contactului direct cu materialele combustibile.
Art. 6. - Fumatul este activitatea care presupune existenta unui mijloc de
aprindere (chibrit, bricheta) a tigarii, trabucului sau pipei si a restului ce
ramane la terminarea procesului de fumat: rest de tigara (muc), de trabuc,
scrum de pipa etc.
Art. 7. - (1) Caile de acces, de evacuare si de interventie cuprind intrarile si
iesirile in si din incinta agentilor economici, institutiilor, la cladirile
industriale si civile, alte amenajari, precum si drumurile sau caile de
circulatie din interiorul acestora, inclusiv intrarile la cladiri, la prizele de
apa de la bazine sau rauri, culoarele de circulatie dintre stive sau dintre
depozite exterioare, traversarile de cale ferata.
Caile de acces, de evacuare si de interventie sunt destinate sa asigure:
a) evacuarea nestingherita si in conditii de siguranta a persoanelor aflate in
pericol si a bunurilor materiale;
b) accesul in tot timpul anului al masinilor, utilajelor si al personalului care
actioneaza la stingerea incendiului sau la salvarea persoanelor si a
bunurilor.
(2) Pe teritoriul localitatilor, in aceasta categorie se includ si arterele
destinate circulatiei rutiere, drumurile judetene sau nationale.
Art. 8. - (1) Deseurile si reziduurile combustibile sunt resturi care provin din
prelucrarea materialelor si a produselor combustibile sau din operatiuni de
conditionare si curatare a diverselor tipuri de produse, echipamente si
utilaje.
In aceasta categorie intra si depunerile de produse inflamabile si de
grasimi sau de uleiuri pe elementele componente ale instalatiilor de
ventilare si exhaustare, precum si scaparile necontrolate de fluide
combustibile.
(2) Deseurile si reziduurile combustibile se colecteaza pentru:
a) reintroducerea acestora in diferite procese productive;
b) distrugerea organizata, in anumite conditii.
(3) Ambalajele sunt luate in considerare datorita naturii constructive a
acestora (hartie, carton, lemn, cauciuc, PVC, textile, mase plastice etc).
Art. 9. - Lucrarile premergatoare si in timpul sezonului rece sunt
ansambluri de activitati care trebuie sa se desfasoare la instalatiile si
sistemele la care este necesar sa se asigure buna functionare in timpul
anotimpului in care se inregistreaza temperaturi scazute. Acestea se refera
intotdeauna si la activitatile care vizeaza inlaturarea efectelor inghetului si
caderilor abundente de zapada.
Art. 10. - Sezonul canicular si secetos este acea perioada din cursul unui
an cand, pe parcursul mai multor zile consecutive, se inregistreaza
temperaturi de peste 35ºC si lipsa de precipitatii, situatie care favorizeaza
cresterea numarului de incendii si a consecintelor negative ale acestora.

CAPITOLUL II
Factorii de risc de incendiu specifici
Sectiunea 1
Lucrarile cu foc deschis

Art. 11. - (1) Aprinderea materialelor combustibile sub actiunea focului


deschis se poate face prin efecte directe sau indirecte.
(2) Efectele directe constau in actiunea nemijlocita a flacarii sau a arcului
electric asupra materialului combustibil. Parametrul esential este
temperatura ridicata a flacarii sau a jetului de plasma.
(3) La lucrarile de sudare oxiacetilenica, de lipire cu flacara si de debitare
cu flacara oxiacetilenica temperatura flacarii poate atinge valori cuprinse
intre 2.000 si 3.000ºC.
(4) La sudarea sau la debitarea (taierea) cu arc electric, in centrul arcului
temperatura atinge 10.000ºC
Temperatura flacarii la arderea materialelor combustibile depinde de:
natura materialului, inaltimea, compozitia si diametrul flacarii, de pierderile
de caldura prin radiatie si poate atinge urmatoarele valori:
a) flacara de chibrit - 600-700ºC;
b) flacara de lemn - 850-1.400ºC;
c) flacara lampii de petrol - 780-1.300ºC;
d) flacara de bumbac - 305ºC;
e) flacara de hartie - 510ºC;
f) flacara de huila - 1.200ºC;
g) flacara de cauciuc natural - 1.100ºC;
h) flacara de polistiren - 1.300ºC;
i) flacara de sodiu metalic - 900ºC;
j) flacara de magneziu - 2.000ºC.
(6) La gaze temperatura flacarii depinde de continutul amestecului, fiind
mai scazuta in amestec cu aerul si mai ridicata in amestec cu oxigenul,
astfel:
a) flacara de hidrogen - 2.400-3.080ºC;
b) flacara de metan - 2.210-3.030ºC;
c) flacara de propan - 1.930ºC;
d) flacara de acetilena - 2.325-3.137ºC.
Art. 12. - (1) Efectele indirecte constau in actiunea scanteilor, brocurilor de
sudura, gazelor fierbinti, flacarilor secundare, conductiei termice etc.,
rezultate ca efecte secundare ale utilizarii flacarii sau arcului electric pentru
sudare, lipire sau debitare.
(2) In timpul operatiunilor de sudare sau de taiere cu flacara oxiacetilenica
sau cu arc electric se formeaza scantei ori brocuri care se deplaseaza pe
traiectorii diferite de la locul de producere. Acestea isi pastreaza potentialul
de aprindere pana la distante de 5-10 m.
Art. 13. - Scanteile au dimensiuni de la 0,01 mm pana la 0,02 mm si dispun
de energie termica, fiind capabile sa aprinda materiale usor inflamabile si
amestecuri explozive aflate in raza lor de actiune.
Art. 14. - (1) Brocurile de sudura sunt particule de metal topit sau de oxid al
acestuia avand diametrul intre 2 si 5 mm, care, la atingerea materialelor
combustibile, pot produce aprinderea lor, initiind un incendiu la cateva ore
dupa terminarea lucrarii.
(2) Brocurile, ca si scanteile, au diferite traiectorii determinate de
particularitatile procedeului si de caracteristicile de exploatare ale
echipamentului folosit.
Art. 15. - Actiunea indelungata a radiatiei termice sau a gazelor fierbinti
ascendente care se produc in timpul operatiunilor de sudare poate genera
incendii in zone mai apropiate sau mai indepartate de locul sudarii.
Art. 16. - Flacarile secundare pot fi determinate de patrunderea
monoxidului de carbon (CO) sau a hidrogenului (H2), produsi intermediari
combustibili ai reactiei dintre oxigen si acetilena, din zona duzei aparatului
de sudura, care nu s-au consumat in intregime in flacara initiala. Aceste
flacari de culoare bleu-pal pot aparea in fante, fisuri, imbinari apropiate sau
la capatul unei conducte .
Art. 17. - Conductia termica prin piese metalice constituie, in anumite
situatii, efect indirect de producere a incendiului datorat lucrarilor de
sudare. Fenomenul este determinat de conductivitatea termica mare a
metalelor care favorizeaza transferul de caldura la distante mari de zona
aplicarii socului termic .
Art. 18. - In categoria efectelor indirecte pot fi incluse si unele influente
negative determinate de folosirea curentului electric la sudarea electrica,
cum ar fi:
a) transmiterea accidentala de curent electric prin instalatia de sudare in
conductoarele neutre sau punerea la pamant a circuitului primar;
b) existenta unor contacte imperfecte sau a defectelor de izolatie;
c) racordarea necorespunzatoare a pieselor de sudare;
d) sectiunea redusa sau ruperea cordonului (cablului) de sudare;
e) aparitia curentilor indusi in piesele metalice din jurul cablurilor de
sudare, la sudarea in curent alternativ.

Sectiunea a 2-a
Focul deschis

Art. 19. - (1) Focul deschis se foloseste, de regula, in scopuri utilitare,


pentru gatit, incalzit sau in scop distractiv, cum ar fi focul de tabara, focul
pentru arderea miristilor, focul pentru arderea gunoaielor si deseurilor,
focul pentru incalzire in hale industriale si cladiri in constructie.
(2) Se interzice lasarea fara supraveghere a focului deschis. Scapat de sub
control, focul deschis se poate propaga la materialele si elementele
combustibile din apropiere.
Art. 20. - (1) In aer liber principalul factor favorizant in propagarea focului il
constituie vantul, prin directia si viteza sa.
(2) Alti factori favorizanti in propagarea focului sunt: prezenta materialelor
combustibile in apropiere (ierburi, frunze, capite de fan sau resturi
vegetale, constructii din lemn etc.) si configuratia terenului care poate
determina crearea curentilor de aer.
(3) Daca temperatura flacarii depaseste 700-800ºC, fenomenul principal
implicat in propagarea focului il constituie radiatia termica a flacarii.
Art. 21. - (1) Alt mod de propagare a focului il constituie gazele fierbinti
degajate de ardere.
(2) Propagarea focului se poate face si prin scanteile sau particulele
incandescente degajate de ardere si purtate de vant sau de curentii de aer.

Sectiunea a 3-a
Fumatul

Art. 22. - (1) Incendiile produse de fumat se datoreaza atat flacarii (chibrit,
bricheta) utilizate pentru aprinderea tigarii, pipei sau trabucului, cat si
restului ce ramane la terminarea procesului de fumat.
(2) Flacara de chibrit are o durata de ardere de circa 20 de secunde.
Chibritul aprins si aruncat la intamplare poate initia incendierea
materialelor usor inflamabile, cum sunt: paiele de grau (cand gradul de
uscare este avansat si curentii de aer favorabili), resturi de hartie si lichide
inflamabile, aflate in vase deschise sau imprastiate.
(3) Se interzice aprinderea unui chibrit sau a unei brichete intr-o atmosfera
potential exploziva si in incaperi inchise in care s-au produs scurgeri de
gaze, aprinderea amestecului gaz-aer fiind, de regula, instantanee.
Art. 23. - (1) Temperatura unei tigari aprinse este cuprinsa intre 550 si
600ºC, iar timpul de ardere difera in functie de calitatea tigarii, fiind cuprins
intre 7,5 si 12 minute.
(2) Analizand aprinderea unor materiale combustibile de la resturi de tigara
aprinsa, experimental s-au obtinut urmatoarele rezultate:
a) materialele din bumbac 100% se aprind in 30 de secunde si ard mocnit in
continuare;
b) materialele tip bumbac 67% se aprind dupa 6-7 minute;
c) materialele tip bumbac 50% (PE 50%) se aprind dupa 5-10 minute si ard
mocnit pe portiuni limitate;
d) materialele realizate in intregime din fire si fibre sintetice (relon, viscoza,
PE, PA) se termodegradeaza sub forma de topitura care nu se aprinde;
e) materialele de origine animala (lana, matase naturala) se
termodegradeaza si nu favorizeaza arderea mocnita;
f) vatelina se carbonizeaza fara a prezenta puncte de incandescenta si fara
a se aprinde;
g) zegrasul se aprinde mocnit, influentand aprinderea celorlalte elemente
de tapiterie cu care se afla in contact;
h) rumegusul arde mocnit 2-3 ore, dupa care, cu probabilitate scazuta, are
loc aprinderea cu flacara;
i) talasul de lemn se aprinde, in cazuri rare, dupa 1-2 ore;
j) hartia se aprinde in circa 30-45 de minute;
k) paiele si fanul se aprind, numai in stare uscata, in 30-45 de minute;
l) litiera de padure (frunze, produse vegetale etc.) se aprinde dupa 2-2,5 ore,
in functie de umiditate.
(3) In cazul tigarilor aprinse sau al resturilor acestora, fenomenul de
aprindere depinde de numerosi factori, cum sunt: curentii de aer,
umiditatea, posibilitatea acumularii caldurii, modul de dispunere a
materialelor combustibile, posibilitatea realizarii aportului de aer proaspat.
(4) Prin urmare, la marea majoritate a materialelor combustibile exista o
faza intermediara de 1-3 ore de ardere mocnita, care este cea mai probabila
in considerarea tigarii drept sursa de aprindere in cazul producerii unui
incendiu.

Sectiunea a 4-a
Caile de acces, de evacuare si de interventie

Art. 24. - In privinta cailor de acces, de evacuare si de interventie


intereseaza starea acestora, practicabilitatea si identificarea lor cu
usurinta, elemente esentiale in scurtarea (reducerea) timpilor operativi de
interventie, in special a timpului de deplasare (T3) si a timpului normalizat
de evacuare (Tne).
Art. 25. - Mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si
de interventie pe toata durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care
au fost proiectate si realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror
situatii ce pot impiedica din motive obiective folosirea acestora in conditii
de siguranta reprezinta cerinte fundamentale referitoare la aceste cai.

Sectiunea a 5-a
Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile

Art. 26. - Prezenta deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor, precum si a


scurgerilor necontrolate de fluide combustibile poate favoriza, in anumite
conditii, propagarea focului pe suprafete exterioare intinse, precum si
in/din interiorul cladirilor.
Art. 27. - Praful sau pulberile combustibile depuse ori acumulate pe
elemente de constructie, pe utilaje si echipamente, indeosebi pe aparate de
incalzit si similare acestora, constituie factori de propagare a focului si
focare de explozie.
Art. 28. - (1) Lacurile si vopselele sub forma de depuneri in cabinele de
vopsire si tubulaturile de ventilatie prezinta in timp tendinta de
autoaprindere la contactul cu aerul. Aceeasi caracteristica o au uleiurile si
grasimile.
(2) Pericolul creste atunci cand vopselele si lacurile contin pigmenti cu
reactivitate mare in combinatie cu diluanti care au continut de toluen sau
alte lichide inflamabile peste limitele admise.
Art. 29. - (1) Adsorbtia uleiurile de catre materiale poroase favorizeaza
procesul de autoaprindere prin piroliza celulozei din structura tesaturilor.
(2) Ca sursa de autoaprindere uleiurile vegetale sunt mai periculoase decat
cele de origine animala, exceptand uleiul de peste.
(3) Capacitatea uleiurilor de a se autoaprinde se apreciaza prin indicele de
iod (grame de iod care se combina cu 100 g ulei), fiind susceptibile de a se
autoaprinde cele care au acest indice peste 80 (uleiurile de ricin, masline,
sfecla, bumbac, porumb, soia, floarea-soarelui, canepa, nuca, in si peste).
(4) In functie de natura materialului, deseurile impregnate cu uleiuri pot
initia incendii prin autoaprindere dupa 2-4 ore.
Art. 30. - Pentru unele ambalaje necombustibile se au in vedere curatarea si
spalarea acestora de resturile de continut (toxic, inflamabil sau cu pericol
de incendiu) si aruncarea ori tratarea (neutralizarea) acestui amestec.

Sectiunea a 6-a
Sezonul rece

Art. 31. - Perioada sezonului rece este caracterizata de incendii datorate


sistemelor si mijloacelor de incalzire utilizate in cladiri pentru mentinerea
temperaturii mediului interior la anumite niveluri de confort necesare
desfasurarii in conditii corespunzatoare a activitatilor economico-sociale si
culturale.
Art. 32. - (1) Sobele metalice, in special cele cu combustibil lichid, prezinta
un pericol mai ridicat decat sobele cu acumulare de caldura. Testele
efectuate pentru urmarirea functionarii sobelor cu combustibil lichid,
realizate in conditii normale de exploatare, au pus in evidenta temperaturi
maxime de 450ºC la arzator, 380ºC la plita si 250ºC la peretii laterali.
(2) Temperatura scade la 80ºC la distante intre 5 si 30 cm de soba.
Art. 33. - (1) Scanteile si particulele aprinse ce ies pe cos pot ajunge la o
distanta de 25-30 m si sunt sursele care genereaza cel mai frecvent
incendii, daca acoperisul casei sau acoperisurile caselor din apropiere sunt
combustibile sau prezinta depuneri de praf, funingine, rumegus si alte
pulberi combustibile.
(2) Caldura sau scanteile care ies prin fisurile unui cos de fum deteriorat
prin cutremure, vibratii, alunecari de tren etc. ori datorita vechimii
imobilului constituie surse de aprindere, daca in zona lor exista elemente
de constructie sau structuri din lemn (grinzi, barne, suport acoperis etc.).
Art. 34. - Aprinderea funinginii depuse pe peretii interiori poate produce o
temperatura de 800-1.000ºC.
Art. 35. - Burlanele metalice pot constitui surse de initiere a incendiilor in
urmatoarele situatii:
a) prin contactul direct al peretilor acestora, cu temperatura ridicata, cu
materialele combustibile ale constructiilor sau cu dotarile interioare;
b) prin disiparea caldurii, a gazelor de ardere sau a flacarilor in cazul
imbinarilor insuficiente datorate desfacerii legaturilor acestora prin
incalzire si dilatare;
c) prin gaurile sau prin fisurile din corpul burlanului, provocate de
exploatarea indelungata a acestuia sau datorita corodarii.
Art. 36. - Aparatele electrice de incalzit cu element incalzitor in cuva de ulei
pot constitui sursa de aprindere, deoarece in functionarea fara termostat
temperatura peretilor cuvei poate atinge 150ºC, fata de maximum 75ºC,
cand acestea functioneaza cu termostat.
Art. 37. - Resourile constituie o sursa frecventa de aprindere prin plasarea
lor necorespunzatoare sub birouri, rafturi, tejghele, unde probabilitatea de
a intra in contact cu materiale combustibile (textile, hartie, lemn etc.) este
foarte mare.
Art. 38. - Resourile improvizate si artizanale prezinta risc deosebit datorita
puterii mari a acestora si a deficientelor pe circuitele de alimentare, aspecte
care conduc la suprasolicitarea instalatiei electrice la care sunt racordate
(conductori, prize, stechere etc.).
Art. 39. - Efectele sezonului rece (inghet si depuneri de zapada) pot
influenta in sens negativ si operatiunile de interventie la stingerea
incendiilor prin reducerea posibilitatilor de folosire a surselor de alimentare
cu apa, de acces la locul incendiului si, mai ales, a vitezei de deplasare a
autospecialelor.

Sectiunea a 7-a
Perioade caniculare si secetoase

Art. 40. - In perioadele caniculare si secetoase, sub influenta directa a


razelor solare creste gradul de uscaciune a plantelor si materialelor
combustibile sau se produc cresteri mari de volum in timp scurt ale
vaporilor si ale gazelor inflamabile aflate in rezervoare, recipiente sau in
alte ambalaje de stocare.
Art. 41. - Uscaciunea avansata favorizeaza, pe de o parte, aprinderea
materialelor combustibile de la surse cu energie de aprindere mai mica
decat in mod obisnuit si in timp mai scurt decat cel de manifestare a sursei,
iar pe de alta parte, propagarea cu viteza ridicata a focului.
Art. 42. - Cresterile rapide ale volumului vaporilor si gazelor inflamabile
determina cresteri bruste ale presiunii in rezervoarele sau recipientele de
pastrare a produselor respective, sub efectul careia pot aparea frecvent
explozii, urmate de incendii.
Art. 43. - Temperaturile atmosferice ridicate determina degajari masive de
substante volatile si inflamabile din componenta unor materiale de
protectie sau de izolare care se pun in opera in special in timpul zilei.
Art. 44. - In perioadele caniculare si/sau secetoase sunt vizate de efectele
acestora:
a) culturile agricole, in special cele de cereale paioase;
b) depozitele de furaje si plante tehnice aferente sectoarelor zootehnice si
din gospodariile populatiei;
c) zonele cu vegetatie forestiera;
d) locuintele si anexele gospodaresti, in special cele din mediul rural ale
caror elemente de constructie sunt executate din lemn;
e) recipientele, rezervoarele si alte categorii de ambalaje care contin lichide
usor inflamabile si gaze lichefiate sub presiune;
f) substantele care se descompun sub actiunea luminii solare (fosfor alb,
fosfor galben, amestecuri de clor si brom cu unele gaze etc.);
g) sursele naturale de apa pentru incendiu, carora le scad nivelul si debitul.

CAPITOLUL III
Reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor
Sectiunea 1
Lucrarile cu foc deschis

Art. 45. - (1) Nerealizarea masurilor de prevenire a incendiilor, prevazute in


prezentele dispozitii generale, conduce la interzicerea executarii lucrarilor
cu foc deschis.
(2) Lucrarile cu foc deschis se vor executa si se vor supraveghea numai de
persoane calificate, experimentate si instruite.
Art. 46. - Persoana fizica cu atributii de conducere (primar, patron, utilizator
etc.) va reglementa prin document scris (decizie, dispozitie etc.) modul de
executare a lucrarilor cu foc deschis, activitate care presupune:
a) stabilirea, daca este cazul, a locurilor unde, periodic sau permanent, se
pot efectua lucrari cu foc deschis (topirea bitumului, arderea reziduurilor
combustibile, curatari prin ardere etc.) si a persoanelor care le
supravegheaza;
b) stabilirea locurilor (zonelor) cu pericol de incendiu in care este interzisa
utilizarea focului deschis;
c) nominalizarea persoanelor care au dreptul sa emita permis de lucru cu
foc;
d) descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunostinta si
pastrare a permisului de lucru cu foc;
e) intocmirea unei instructiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru
astfel de lucrari, care sa fie tinuta de executant asupra sa si prelucrata cu
acesta inainte de inceperea lucrarii.
Art. 47. - Este interzisa folosirea focului deschis in locurile (incaperile,
zonele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport etc.) in care se
prelucreaza, se utilizeaza, se depoziteaza, se vehiculeaza, se manipuleaza
materiale si substante combustibile sau care, in prezenta focului deschis,
prezinta pericol de incendiu sau de explozie, precum si in apropierea
acestora, cum sunt:
a) instalatiile de producere, prelucrare, reglare, comprimare, transport si
distributie a gazelor combustibile (gaz metan, gaz de sonda, gaz de furnal,
acetilena, hidrogen etc.) si a oxigenului;
b) instalatiile de producere, prelucrare, pompare, transport si distributie a
lichidelor combustibile (produse petroliere, vopsele, lacuri etc.);
c) gospodariile de ungere si actionarile hidraulice cu ulei sau cu alte lichide
combustibile;
d) sectiile si atelierele de vopsitorie, prelucrare a lemnului, de modelarii, de
acoperiri metalice, de intretinere si reparatie a autovehiculelor si utilajelor
de ridicat si stivuit, de vulcanizare, tapiterie, croitorie etc.;
e) depozitele de lichide combustibile (benzina, benzen, vopsele, lacuri,
solventi, uleiuri, motorina etc.), material lemnos si produse din lemn,
produse textile si de hartie, carbid, mase plastice, recipiente transportabile
cu gaze comprimate, explozivi etc.;
f) incaperile in care se executa operatiuni de spalare sau de curatare cu
produse petroliere (benzina, neofalina, parchetin, petrosin etc.), precum si
de vopsire in care s-au folosit solventi inflamabili;
g) incaperile unde se executa lucrari de finisaj cu substante combustibile;
h) incaperile si podurile cladirilor ale caror elemente de constructie sunt
realizate din materiale combustibile;
i) laboratoarele si statiile-pilot in care se utilizeaza substante combustibile;
j) incaperile de incarcat acumulatori;
k) incaperile cu echipament electric de calcul, masura, control,
automatizare, semnalizare, control trafic;
l) incaperile speciale de cabluri electrice;
m) constructiile civile (publice), pe timpul programului cu publicul
(magazine, teatre, expozitii, cinematografe etc.), si alte locuri stabilite.
Art. 48. - Utilizarea focului deschis nu se admite la distante mai mici de 40
m fata de locurile cu pericol de explozie (gaze si lichide combustibile,
vapori inflamabili, explozivi etc.), respectiv 10 m fata de materiale sau
substante combustibile (lemn, hartie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei
etc.), fara a fi supravegheat si asigurat prin masuri corespunzatoare.
Art. 49. - Permisul de lucru cu foc (autorizatia de lucru) prevazut la art. 39
alin. (3) din Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor,
aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998, se intocmeste in
doua exemplare, dintre care unul se inmaneaza sefului formatiei de lucru
sau persoanei care executa operatiunile cu foc deschis, iar celalalt ramane
la emitent (seful sectorului de activitate unde se executa lucrarea).
Art. 50. - (1) Seful sectorului de activitate, atelier, sectie, depozit, instalatie
etc., in care se executa operatiuni cu foc deschis, are obligatia sa asigure
masuri pentru:
a) pregatirea locului, conform art. 39 alin. (2) din Normele generale de
prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de
interne nr. 775/1998;
b) instruirea personalului;
c) controlul dupa terminarea lucrarii.
(2) In cazul lucrarilor cu foc deschis care se executa in instalatii si in alte
locuri (zone) cu risc ridicat de incendiu sau de explozie, persoana cu
atributii de conducere va dispune luarea si a altor masuri de protectie
specifice.
Art. 51. - Permisul de lucru cu foc este valabil o singura zi. La terminarea
lucrului permisul de lucru cu foc se preda de catre executant emitentului. In
mod similar se procedeaza si in cazul autorizatiei de lucru.
Art. 52. - Echipamentele si aparatele utilizate pentru executarea lucrarilor
cu foc deschis trebuie sa fie in buna stare de functionare. De indeplinirea
acestei cerinte raspunde executantul.
Art. 53. - Toate echipamentele si aparatele de sudura se intretin si se
verifica in conformitate cu instructiunile furnizorului. Proprietarul acestora
trebuie sa faca dovada efectuarii intretinerii si verificarii lor la termen si de
catre personal sau persoane fizice de specialitate.
Art. 54. - Pregatirea locului unde urmeaza sa se execute operatiunea de
sudare sau de taiere cu flacara oxiacetilenica presupune:
a) inconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu inaltimea de
minimum 2 m si bine ancorate de podea;
b) protectia pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip cu
grosimea de 2 cm, cu tabla sau cu placi din materiale necombustibile;
c) indepartarea materialelor si substantelor combustibile transportabile la o
distanta de cel putin 10 m de locul sudarii sau taierii;
d) curatarea pieselor vopsite pe o portiune de cel putin 100 mm de o parte
si de alta in jurul punctului de lucru;
e) umezirea cu apa sau protejarea cu panouri necombustibile a materialelor
si elementelor de constructie combustibile fixe pentru a fi ferite de
contactul cu scanteile sau brocurile de sudura, cu flacara sau cu alte
particule de materiale incandescente;
f) inlaturarea posibilitatilor ca sursele de foc (scantei, particule
incandescente etc.) sa intre in contact cu materialele combustibile care se
afla in incaperile adiacente sau la cota inferioara, prin acoperirea sau
obturarea golurilor ori orificiilor din pardoseala si pereti cu placi sau dopuri
necombustibile;
g) amplasarea la distante de siguranta a generatorului de acetilena
transportabil si a buteliei de oxigen, astfel: cel putin 10 m intre acestea si
locul de sudura sau orice sursa cu foc deschis si, respectiv, cel putin 5 m
intre ele;
h) dotarea cu mijloace de prima interventie corespunzatoare;
i) asigurarea prezentei persoanei desemnate sa supravegheze executarea
lucrarilor cu foc deschis.
Art. 55. - (1) Generatoarele de acetilena transportabile se instaleaza, de
regula, in aer liber, in afara incaperii unde se sudeaza si ferite de razele
solare ori de sursele cu foc deschis.
(2) In mod exceptional se admite instalarea unui singur generator de
acetilena transportabil numai in incaperi in care se executa lucrari de
reparatii, montaj sau de intretinere cu caracter temporar, cu respectarea
urmatoarelor conditii:
a) debitul maxim de acetilena sa nu depaseasca 3,2 m3/h;
b) generatorul sa fie verificat si sa posede placa de timbru;
c) incarcatura de carbid sa nu fie mai mare de 4 kg;
d) incaperea sa aiba un volum de minimum 350 m3 si sa fie bine ventilata;
e) sa existe posibilitatea asigurarii distantelor de siguranta;
f) sa se realizeze, pe toata durata amplasarii generatorului in incapere,
oprirea functionarii eventualelor utilaje care lucreaza cu flacara sau produc
scantei.
Art. 56. - (1) Lucrarile de sudare la instalatii, rezervoare, recipiente si
conducte prin care s-au vehiculat si in care s-au depozitat substante
combustibile sau vapori inflamabili se vor efectua numai dupa golirea,
aerisirea, spalarea, umplerea cu apa sau cu gaz inert, izolarea acestora prin
flanse oarbe de restul instalatiilor si dupa efectuarea analizelor de
laborator.
(2) Piesele, instalatiile si materialele la care se vor executa operatiuni de
sudare sau de taiere se vor curata in prealabil de materiale combustibile,
cum sunt uleiurile, textilele etc.
Art. 57. - In timpul executarii lucrarii trebuie sa se asigure:
a) supravegherea permanenta si cu atentie a flacarii, a dispersiei
(raspandirii) si a traiectoriilor scanteilor sau particulelor de materiale
incandescente si a intensitatii fluxului de caldura;
b) strangerea si depozitarea resturilor de electrozi in vase speciale cu nisip
sau cu apa;
c) inchiderea robinetelor buteliei de oxigen si a generatorului de acetilena,
daca durata intreruperii executarii lucrarii depaseste 10 minute;
d) interzicerea agatarii arzatoarelor (chiar stinse) de buteliile de oxigen sau
de generatoarele de acetilena;
e) neefectuarea de deplasari cu arzatoarele aprinse in afara zonei de lucru
sau de urcari pe scari, schele etc.;
f) evacuarea carbidului din generator in cazul intreruperii lucrului pe o
perioada mai indelungata.
Art. 58. - Dupa terminarea lucrarii trebuie sa se asigure, de regula,
urmatoarele:
a) verificarea minutioasa a locului in care s-a executat lucrarea, precum si a
spatiilor adiacente si a celor situate la cotele inferioare sau superioare,
pentru a constata daca nu s-au creat focare de incendiu (zone
incandescente, miros de ars sau degajari de fum etc.);
b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificandu-se daca starea lor
este intacta, si luarea de masuri in consecinta;
c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore si in timpul
noptii, a situatiei existente la locul in care s-a efectuat lucrarea si in
imediata apropiere a acestuia;
d) depozitarea in conditii de siguranta a echipamentelor folosite la lucrare;
e) reamplasarea pe pozitiile initiale a elementelor si materialelor
combustibile la cel putin 6 ore de la terminarea lucrarii;
f) colectarea namolului (slamului) de carbid in containere destinate acestui
scop si depozitarea acestora intr-un loc special amenajat.
Art. 59. - In toate cazurile in care este constituit si functioneaza un serviciu
privat de pompieri civili se va asigura inregistrarea la acesta a permisului
de lucru cu foc (autorizatiei de lucru), inainte de inceperea efectiva a
lucrarii.

Sectiunea a 2-a
Fumatul

Art. 60. - Reglementarea fumatului este obligatorie in cadrul fiecarui agent


economic sau al fiecarei institutii publice si, cand este cazul, la nivelul
unitatii administrativ-teritoriale si se face prin dispozitie scrisa data de
persoana fizica cu atributii de conducere.
Art. 61. - (1) Pentru situatiile in care o constructie sau o amenajare este
folosita de mai multi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin
dispozitie emisa de proprietarul constructiei sau al amenajarii respective,
insusita de utilizatorii in cauza.
(2) In dispozitie se vor mentiona:
a) locurile (zonele) cu pericol de incendiu sau de explozie in care este
interzis fumatul sau, dupa caz, accesul cu tigari, chibrituri sau brichete;
b) locurile amenajate pentru fumat;
c) persoanele desemnate sa raspunda de supravegherea respectarii
reglementarii pe locuri si sectoare de activitate;
d) alte date si informatii necesare sa fie precizate pentru a diminua
pericolul de incendiu.
Art. 62. - Fumatul este interzis, de regula, in toate locurile in care nu se
admite folosirea focului deschis, prevazute de prezentele dispozitii
generale, precum si in:
a) spatiile de cazare comuna;
b) incaperile cu echipament electronic de calcul, masura, control si
automatizare;
c) incaperile centralelor termice;
d) locurile cu schele, cofraje si esafodaje, realizate din materiale
combustibile;
e) lanurile de cereale in faza de coacere si zonele impadurite.
Art. 63. - In toate zonele (locurile) in care este interzis fumatul se vor instala
indicatoare de securitate specifice, prevazute de reglementarile in vigoare.
Art. 64. - Locurile pentru fumat stabilite in exteriorul cladirilor nu vor fi
amplasate la o distanta mai mica de 40 m fata de locurile in care exista
pericol de explozie (gaze si lichide combustibile, explozivi, vapori
inflamabili etc.), 10 m fata de locurile in care exista materiale solide
combustibile (lemn, textile, hartie, carton asfaltat, bitum) si 50 m fata de
culturile de cereale paioase in perioada coacerii si recoltarii sau de zonele
impadurite.
Art. 65. - La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase
cu apa, nisip sau pamant, gropi si se vor instala inscriptii "LOC PENTRU
FUMAT".
Art. 66. - Scrumierele si vasele din interiorul cladirilor (coridoare, holuri
etc.) se amplaseaza astfel incat sa nu fie posibila aprinderea materialelor
combustibile din apropiere (draperii, perdele, jaluzele etc.).
Art. 67. - In locurile de munca unde este permis fumatul se vor asigura
scrumiere. Acestea se amplaseaza astfel incat sa nu faca posibila
aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele de
birotica si altele.
Art. 68. - Depunerea in scrumiere, vase sau gropi a altor deseuri de
materiale combustibile (hartie, carton, textile etc.) este interzisa.
Art. 69. - Golirea scrumierelor si a vaselor in cosurile de hartie sau in alte
locuri in care exista materiale combustibile este interzisa.
Art. 70. - Aruncarea la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
este interzisa.
Art. 71. - Se recomanda sa se evite fumatul, in perioadele de relaxare sau
de odihna, in paturi, pe canapele, fotolii etc.
Sectiunea a 3-a - Asigurarea cailor de acces, de evacuare si de interventie
Art. 72. - Accesul mijloacelor si al persoanelor pentru interventiile operative
in caz de urgenta publica de incendiu, in vederea salvarii si acordarii
ajutorului persoanelor aflate in pericol, stingerii incendiilor si limitarii
efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat in permanenta la toate:
a) constructiile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale etc.)
si incaperile acestora;
b) instalatiile tehnologice si anexe;
c) depozitele inchise si deschise de materii prime, semifabricate, finite si
auxiliare;
d) instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor,
precum si la punctele de comanda ale acestora (centrale si butoane de
semnalizare a incendiilor, aparate de control si semnalizare ale instalatiilor
sprinkler, statii de pompe de apa, claviaturile si vanele retelelor de apa,
abur, drencer, gaze inerte si spuma, hidranti de incendiu, stingatoare,
pichete de incendiu, bazine, rezervoare si castele de apa, rampe ale
surselor de apa naturale, posturi telefonice de anuntare a incendiilor etc.);
e) dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de
incendiu (cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si
gazelor fierbinti, clapete de pe tubulatura de ventilatie, exhaustare si
transport pneumatic, obloane, ferestre si usi de inchidere a golurilor din
elementele de compartimentare impotriva incendiilor);
f) tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de
iluminat, de forta si iluminat de siguranta si la sursele de rezerva care sunt
destinate sa alimenteze receptoare electrice cu rol in caz de incendiu;
g) claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie
manevrate in caz de incendiu, si punctele de comanda ale acestora (gaze si
lichide combustibile, benzi transportoare);
h) celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu (vehicule
pentru tractare, transport sau izolare, cisterne ori autocisterne de apa si
cheile de pornire a acestora etc.).
Art. 73. - (1) Caile de acces, de evacuare si de interventie trebuie sa fie
mentinute in permanenta, in orice anotimp, practicabile si curate. Aceasta
obligatie revine persoanelor juridice sau fizice care administreaza
constructiile, instalatiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective.
(2) Administratorii in cauza vor semnala prin indicatoare, potrivit
prevederilor legale in vigoare, prezenta unor asemenea mijloace si vor
atentiona asupra regulilor care trebuie respectate.
Art. 74. - Blocarea cailor de acces, de evacuare si de interventie cu
materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie stabilita ori
care prezinta pericol de incendiu sau explozie, precum si efectuarea unor
modificari la acestea, prin care se inrautateste situatia initiala, sunt
interzise.
Art. 75. - Peste santurile sau sapaturile executate pe caile de acces, de
evacuare si de interventie se vor amenaja treceri (podete) bine consolidate
sau se vor asigura cai ocolitoare, semnalizate corespunzator.
Art. 76. - (1) Gararea locomotivelor si a vagoanelor de cale ferata in
intersectiile cu drumurile uzinale sau cu caile de acces rutiere este
interzisa.
(2) In cazul in care locomotivele sau vagoanele sunt blocate, din motive
tehnologice, in intersectiile cu drumurile uzinale sau cu caile de acces
rutiere, se va asigura tractarea in cel mai scurt timp a materialului rulant ori
se vor stabili rute de ocolire a intersectiei, semnalizate corespunzator.
Art. 77. - Se interzice blocarea in pozitie deschisa a usilor de la casele
scarilor, de pe coridoare, a celor cu dispozitive de autoinchidere sau a altor
usi care, in caz de incendiu, au rol sa opreasca patrunderea fumului, a
gazelor fierbinti si propagarea incendiilor pe verticala sau pe orizontala.
Art. 78. - (1) Dispozitivele care asigura inchiderea automata in caz de
incendiu a elementelor de protectie a golurilor (usi, obloane etc.), cele de
actionare a trapelor si clapetelor, precum si cele care mentin in pozitie
inchisa usile incaperilor tampon vor fi in permanenta in stare de
functionare.
(2) Sistemul de inchidere a usilor de pe traseele de evacuare trebuie sa
permita deschiderea cu usurinta a acestora in caz de incendiu.
Art. 79. - (1) Caile de acces, de evacuare si de interventie se vor marca cu
indicatoare de securitate, conform reglementarilor legale in vigoare, astfel
incat traseele acestora sa poata fi recunoscute cu usurinta, atat ziua cat si
noaptea, de persoanele care le utilizeaza in caz de incendiu.
(2) Se vor monta indicatoare corespunzatoare la rampele scarilor care duc
la demisol sau la subsol ori la usile de acces catre spatii si incaperi din
care evacuarea nu poate fi continuata.
Art. 80. - In casele scarilor, pe coridoare sau pe alte cai de evacuare ale
cladirilor nu se admite amenajarea de incaperi ori locuri de lucru,
depozitarea etc., care ar putea impiedica evacuarea persoanelor si a
bunurilor, precum si accesul personalului de interventie.
Art. 81. - Cheile usilor de acces in cladiri si cele ale incaperilor incuiate se
pastreaza in locuri sau la persoane desemnate, astfel incat aceste chei sa
poata fi identificate si folosite in caz de necesitate (interventie, control,
verificari etc.).
Sectiunea a 4-a
Colectarea deseurilor, reziduurilor combustibile si a ambalajelor
si distrugerea lor

Art. 82. - (1) Deseurile si reziduurile combustibile, utilizate ori rezultate din
procesul tehnologic, se colecteaza ritmic, dar obligatoriu la terminarea
schimbului si se depun in locurile destinate depozitarii sau distrugerii lor,
astfel incat la locurile de munca sa fie in permanenta curatenie.
(2) Se colecteaza:
a) pulberile, rumegusul si talasul, scamele sau resturile textile si alte
deseuri combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli, pereti, instalatii,
masini, utilaje, aparatura, canale sau alte locuri, precum si maculatura de
birotica;
b) scurgerile de lichide combustibile de pe sol, pardoseli, instalatii, masini
si utilaje, canale sau din alte locuri;
c) ambalajele care prezinta pericol de incendiu sau de explozie (lemn,
carton, metalice pentru produse inflamabile, carbid etc.);
d) depunerile de grasimi, vopsele, lacuri etc. de pe elementele instalatiilor
de evacuare.
Art. 83. - (1) Pentru orice tip de activitate se stabileste modul de gestionare
a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor.
(2) Gestionarea acestora presupune:
a) nominalizarea, dupa caz, a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor
specifice activitatii;
b) indicarea regimului de colectare si curatare;
c) locurile de depozitare si modul de distrugere sau de valorificare;
d) desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor;
e) completarea datelor noi la aparitia oricaror modificari de situatii.
Art. 84. - Deseurile si reziduurile de lichide combustibile sau cele din
materiale solide (carpe, calti, bumbac, rumegus etc.), care contin astfel de
produse, se colecteaza in cutii sau in vase metalice ori cu captuseala
metalica interioara, prevazute cu capac, amplasate in locuri fara risc de
incendiu si marcate.
Art. 85. - Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care se
reutilizeaza, se vor depozita, cu asigurarea distantelor de siguranta fata de
cladiri, instalatii, culturi agricole, suprafete impadurite si alte materiale
combustibile, in raport de natura si de proprietatile fizico-chimice ale
acestora.
Art. 86. - Ambalajele metalice, din material plastic sau din sticla reutilizabile
se curata, se spala, sau se neutralizeaza de restul continutului cu materiale
adecvate si se depoziteaza in locuri special destinate.
Art. 87. - Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care nu se mai
reutilizeaza, se vor distruge prin ardere in crematorii amenajate si
amplasate astfel incat sa nu puna in pericol viata oamenilor, cladirile,
instalatiile, culturile agricole, suprafetele impadurite si alte materiale
combustibile.
Aceste crematorii trebuie sa posede autorizatiile prevazute de lege.
Art. 88. - Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care degaja prin
ardere substante sau compusi periculosi pentru viata sau pentru mediu,
pot fi distruse prin foc deschis sub supraveghere, cu respectarea
prevederilor in vigoare si ale prezentelor dispozitii generale.

Sectiunea a 5-a
Reguli pentru sezonul rece

Art. 89. - Inainte de inceperea sezonului rece se vor controla si se vor


inlatura defectiunile constatate, asigurandu-se buna functionare a:
a) instalatiilor si a sistemelor de incalzire existente la agenti economici,
institutii publice si la gospodariile populatiei (surse de caldura, conducte,
corpuri si elemente de incalzire, sobe, cosuri si canale de fum etc.);
b) instalatiilor de incalzire din incaperi in care sunt montate instalatiile de
stingere cu apa, precum si cele de depozitare a substantelor chimice de
stingere si din spatiile de garare a autospecialelor;
c) serpentinelor de incalzire cu aburi sau apa calda a caminelor,
rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile, a gazelor sau apei
pentru stingerea incendiilor;
d) dispozitivelor de incalzire a armaturilor de siguranta de la rezervoarele
de lichide combustibile sau gaze lichefiate;
e) conductelor si furtunurilor de aburi de la instalatiile de stingere, precum
si a celor din diverse instalatii de productie si auxiliare.
Art. 90. - Componentele instalatiilor de stingere cu apa, care sunt expuse
inghetului in timpul iernii si nu sunt prevazute cu dispozitive fixe de
incalzire, vor fi protejate impotriva inghetului.
Art. 91. - Se vor asigura uneltele si accesoriile pentru deszapezirea
drumurilor si a cailor de acces, de evacuare si de interventie.
Art. 92. - Caile de acces si accesul la sursele de apa sau la dispozitivele de
punere in functiune a instalatiilor de stingere se vor curata de zapada si
gheata, asigurandu-se mentinerea permanent libera a acestora.
Art. 93. - Personalul destinat sa raspunda de aprinderea si de stingerea
focurilor va fi instruit asupra regulilor ce trebuie respectate si, respectiv,
luate pe timpul sezonului rece.

Sectiunea a 6-a
Reguli pentru perioadele caniculare sau secetoase

Art. 94. - In perioadele caniculare sau secetoase persoana fizica cu atributii


de conducere (primar, patron, utilizator etc.) va elabora un program de
masuri speciale care sa contracareze efectele negative ale acestora in sfera
prevenirii si stingerii incendiilor.
Art. 95. - Masurile speciale trebuie sa cuprinda:
a) identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate in care creste
riscul de incendiu in conditiile caracteristice temperaturilor atmosferice
ridicate si lipsei de precipitatii;
b) interzicerea utilizarii focului deschis in zonele afectate de uscaciune
avansata;
c) restrictionarea efectuarii, in anumite intervale din timpul zilei, a unor
lucrari care creeaza conditii favorizante pentru producerea de incendii prin
degajari de substante volatile sau supraincalziri excesive;
d) asigurarea protejarii fata de efectul direct al razelor solare a
recipientelor, rezervoarelor si a altor tipuri de ambalaje care contin vapori
inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbra
(copertine, soproane deschise etc.) sau, dupa caz, prin racire cu perdele de
apa rece;
e) indepartarea din locurile unde se afla a obiectelor optice (inclusiv a
cioburilor de sticla) care pot actiona in anumite conditii drept concentratori
ai razelor solare;
f) intensificarea patrularilor in zonele cu culturi agricole si in cele
frecventate pentru agrement in locuri cu vegetatie forestiera;
g) asigurarea rezervelor de apa pentru incediu si verificarea zilnica a
situatiei existente;
h) verificarea operativitatii de actiune a formatiilor de interventie ale
serviciilor de pompieri civili;
i) mediatizarea incendiilor determinate de efectele sezonului canicular si
secetos, prin detalierea cauzelor si a imprejurarilor favorizante.
Art. 96. - Masurile speciale stabilite vor fi aduse la cunostinta tuturor
salariatilor si, dupa caz, populatiei.

CAPITOLUL IV
Dispozitii finale

Art. 97. - Prevederile prezentelor dispozitii generale se aplica in orice


activitate economica, sociala, financiara si administrativa.
Art. 98. - In vederea aplicarii prezentelor dispozitii generale factorii de
decizie (patron, utilizator, administrator si, dupa caz, primar etc.) vor stabili,
prin actele de autoritate prevazute de lege, aspectele de natura
organizatorica si vor lua masuri de elaborare a unor metodologii,
proceduri, instructiuni si altele asemenea, pentru detalierea anumitor
prevederi.

DISPOZITII GENERALE
privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor -
D.G.P.S.I.-002

CAPITOLUL I
Scopul si domeniul de aplicare
Art. 1. - Prezentele Dispozitii generale privind instruirea in domeniul
prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I.-002, denumite in continuare
dispozitii generale, stabilesc principiile, modalitatile, cerintele si conditiile
necesare in vederea organizarii si desfasurarii activitatii de instruire in
domeniul prevenirii si stingerii incendiilor a persoanelor angajate
in munca, in cadrul educatiei profesionale permanente.
Art. 2. - Instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor a
persoanelor angajate in munca constituie parte componenta a activitatii de
aparare impotriva incendiilor desfasurate de persoanele fizice si juridice
potrivit prevederilor legale in vigoare.
Art. 3. - Persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati cu personal
angajat in conditiile prevazute de lege sunt obligate sa organizeze si sa
desfasoare instruirea acestuia in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor
pe baza prezentelor dispozitii generale, precum si a altor reglementari
specifice.
Art. 4. - Instruirea salariatilor in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor
este parte componenta a pregatirii profesionale a acestora si are ca scop
insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare in vederea
prevenirii si stingerii incendiilor la locul de munca si, dupa caz, in incinta
agentilor economici si a institutiilor in cauza.
Art. 5. - Termenii specifici utilizati in cuprinsul prezentelor dispozitii
generale au intelesul celor utilizati in legislatia specifica domeniului
apararii impotriva incendiilor.

CAPITOLUL II
Categorii de instructaje si cerinte specifice

Art. 6. - Categoriile de instructaje in domeniul prevenirii si stingerii


incendiilor, prin care se realizeaza instruirea la angajare si instruirea
periodica, sunt:
a) instructajul introductiv general;
b) instructajul specific locului de munca;
c) instructajul periodic;
d) instructajul pe schimb, acolo unde situatia o impune;
e) instructajul special pentru lucrari periculoase;
f) instructajul la conversia profesionala;
g) instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a
institutiei.
Art. 7. - Instructajul introductiv general vizeaza dobandirea de cunostinte
cu privire la:
a) sistemul de acte normative generale care reglementeaza activitatea de
aparare impotriva incendiilor si de acte normative specifice profilului
agentului economic sau institutiei;
b) modul de organizare a activitatii de aparare impotriva incendiilor la
nivelul agentului economic sau al institutiei;
c) formele si metodele specifice de prevenire si stingere a incendiilor;
d) mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, cu care sunt
echipate constructiile si instalatiile tehnologice proprii, si modul de
utilizare a acestora;
e) modul de actiune in cazul observarii si anuntarii unui incendiu;
f) actiunile ce trebuie intreprinse dupa perceperea alarmei de incendiu.
Art. 8. - La instructajul introductiv general participa urmatoarele categorii
de persoane:
a) noii angajati in munca (pe baza de contract individual de munca,
conventie civila etc.);
b) salariatii transferati de la o unitate la alta sau detasati in unitatea
respectiva;
c) lucratorii sezonieri, temporari sau zilieri;
d) elevii scolilor profesionale, liceelor industriale si studentii aflati in
practica de specialitate.
Art. 9. - In cazul unui numar mare de participanti, la aceasta categorie de
instructaj se vor constitui grupe avand cel mult 20 de persoane.
Art. 10. - Durata instructajului introductiv general se stabileste prin
reglementari interne, depinzand in principal de specificul activitatii,
complexitatea proceselor tehnologice, gradul de vulnerabilitate la incendiu
si explozie al obiectivului, precum si de nivelul de pregatire al
participantilor, dar nu va fi mai mica de 8 ore.
Art. 11. - La terminarea perioadei de instructaj introductiv general
persoanele instruite vor fi verificate pe baza de teste asupra cunostintelor
acumulate, pentru fiecare categorie de personal stabilindu-se nivelul minim
de cunostinte necesare.
Art. 12. - Nu vor fi admise la locurile de munca persoanele care nu si-au
insusit nivelul minim de cunostinte prezentate in cadrul instructajului
introductiv general.
Art. 13. - Instructajul specific locului de munca se face dupa instructajul
introductiv general, executandu-se individual de catre seful locului de
munca respectiv.
Art. 14. - La efectuarea instructajului specific locului de munca se
urmareste sa se asigure participantilor cunostinte referitoare la:
a) caracteristicile fizico-chimice si clasele de periculozitate ale
substantelor, materialelor si produselor utilizate la locul de munca;
b) cauzele potentiale si riscurile (pericolele) de incendiu si/sau explozie
specifice locului de munca, masurile de prevenire a acestora;
c) descrierea, functionarea si modul de urmarire si interventie la instalatiile
si sistemele de siguranta ale masinilor si utilajelor de la locurile de munca,
inclusiv la cele de prevenire a incidentelor si avariilor tehnologice;
d) continutul instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si al planurilor
de interventie specifice;
e) descrierea, functionarea, amplasarea si modul de actionare a
instalatiilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor si mijloacelor de protectie
impotriva incendiilor;
f) sarcinile specifice care ii revin persoanei instruite pentru prevenirea
incendiilor, evacuarea persoanelor si a bunurilor si pentru anuntarea si
stingerea incendiilor.
Art. 15. - Durata instructajului prevazut la art. 13 depinde de complexitatea
locului de munca (constructii, instalatii, utilaje) si nu va fi mai mica de 8 ore
repartizate pe timpul perioadei de lucru de proba.
Art. 16. - Problemele prezentate pe timpul instructajului specific locului de
munca vor fi urmate in mod obligatoriu de demonstratii practice.
Art. 17. - Admiterea definitiva la lucru a persoanelor instruite se va face
numai dupa verificarea acestora pe baza de teste cu privire la nivelul de
insusire a cunostintelor necesare.
Art. 18. - Instructajul periodic se executa cu toate categoriile de salariati si
are o durata de cel putin doua ore, avand drept scop reimprospatarea,
completarea si detalierea cunostintelor dobandite prin instructajul
introductiv general si prin instructajul specific locului de munca.
Art. 19. - Instructajul periodic se executa pe baza tematicii anuale si a
graficului de instruire, aprobate de patron.
Art. 20. - Tematica orientativa anuala de instruire, adaptata fiecarei
categorii de salariati, se structureaza de regula astfel:
a) actele normative care reglementeaza activitatea de aparare impotriva
incendiilor;
b) obligatiile generale si specifice care revin categoriilor de salariati;
c) riscul de incendiu, cauzele potentiale de incendiu prezentate de
instalatiile utilitare ale constructiilor si de procesele de munca desfasurate,
normele, regulile si masurile de prevenire si inlaturare a acestora;
d) descrierea, functionarea, intretinerea si modul de utilizare a tuturor
sistemelor de protectie impotriva incendiilor, aflate in dotare;
e) actiunea salariatilor in cadrul echipelor de interventie (raspuns) in caz de
incendiu la antrenamente si exercitii practice.
Art. 21. - Tematica orientativa se adapteaza si se completeaza pe parcurs
de catre cei care executa instruirea cu concluziile si invatamintele rezultate
din:
a) controalele efectuate privind respectarea normelor si a sarcinilor
stabilite;
b) incendiile si evenimentele produse in sectoare de activitate similare;
c) alte probleme care se considera necesare.
Art. 22. - In graficul anual de instruire se mentioneaza periodicitatea
instructajelor si se precizeaza zilele in care acestea se executa, esalonat,
pe locurile de munca si pe categorii de salariati.
Art. 23. - Intervalul dintre doua instructaje periodice se stabileste de catre
patron, tinand seama de urmatoarele:
- cel mult o luna (30 de zile) pentru personalul muncitor cu functii de
executie sau operative;
- 1-3 luni pentru personalul care lucreaza direct si nemijlocit la aparate,
masini, utilaje si instalatii tehnologice (tehnicieni, maistri, subingineri,
ingineri), precum si pentru analisti, cercetatori si personalul din
laboratoare;
- 3-6 luni pentru personalul TESA din sectiile si sectoarele de productie,
control tehnic, cercetare, proiectare, de intretinere si reparatii, investitii,
transporturi, precum si pentru cel care lucreaza in institutii publice;
- 1-6 luni pentru personalul TESA care are atributii de organizare,
conducere si control (sefi de sectii, ateliere, instalatii, depozite etc.), pentru
cel din conducerea agentului economic sau a institutiei, precum si pentru
cel din structura autoritatilor publice locale si a administratiei publice
centrale de specialitate si a institutiilor statului.
Art. 24. - Instructajul periodic se va face obligatoriu in urmatoarele cazuri:
a) cand un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul
de munca;
b) cand s-au adus modificari procesului tehnologic sau au fost introduse
noi tehnologii;
c) la reluarea activitatii dupa producerea unui eveniment negativ (incendiu,
explozie, calamitate naturala, avarie);
d) cand au aparut modificari ale legislatiei specifice domeniului apararii
impotriva incendiilor sau conexe acesteia.
Art. 25. - Pe timpul desfasurarii instructajului periodic se va pune accent pe
demonstratiile practice, salariatii fiind angrenati efectiv in executarea unor
operatiuni specifice.
Art. 26. - Verificarea persoanelor instruite privind cunostintele insusite si
deprinderile formate in timpul instructajului periodic se va face prin sondaj,
insistandu-se de fiecare data pentru clarificarea problemelor si eliminarea
deficientelor constatate.
Art. 27. - Anual se efectueaza o verificare de fond pe baza de teste tip
chestionar asupra nivelului de insusire si cunoastere a problematicii care a
facut obiectul instructajului periodic, rezultatele consemnandu-se in fisa
individuala de instructaj.
Art. 28. - (1) Instructajul periodic se face de catre persoanele desemnate de
patron, astfel:
- pentru personalul muncitor, de catre conducatorul locului de munca
respectiv; - pentru personalul incadrat pe functii tehnice si administrative
din sectoarele de productie si din compartimentele de cercetare,
proiectare, intretinere, reparatii, controlul calitatii, aprovizionare tehnico-
materiala si desfacere, de catre sefii compartimentelor respective;
- pentru sefii de sectii, sectoare, compartimente si servicii functionale si
sefii de departamente, de catre conducatorul tehnic.
(2) Pentru agentii economici sau institutiile care au cel mult 9 salariati
efectuarea instructajului periodic este sarcina exclusiva a patronului.
Art. 29 - (1) Instructajul pe schimb se executa la intrarea in schimbul de
lucru cu salariatii din locurile de munca cu risc mare si foarte mare de
incendiu, nominalizate de patron.
(2) Durata acestui instructaj nu va depasi 10-15 minute.
Art. 30. - Instructajul pe schimb se efectueaza, de regula, pentru
atentionarea salariatilor din tura de serviciu asupra principalelor reguli si
masuri de prevenire si stingere a incendiilor, care trebuie urmarite tinandu-
se seama de constatarile din tura anterioara, precum si de operatiunile sau
lucrarile care se executa pe timpul schimbului respectiv.
Art. 31. - Instructajul pe schimb se efectueaza de conducatorul locului de
munca, executia consemnandu-se, sub semnatura, in registrul de predare-
primire a schimbului de lucru.
Art. 32. - Instructajul special pentru lucrari periculoase se executa inainte
de inceperea unor lucrari in timpul carora pot aparea situatii generatoare
de incendiu din cauza manifestarii unor surse specifice de aprindere sau a
crearii unor conditii potential explozive.
Art. 33. - Lucrarile care fac obiectul unui astfel de instructaj se refera in
principal la:
a) lucrari de sudare;
b) lucrari de taiere sau lipire cu flacara;
c) lucrari care pot provoca scantei mecanice;
d) lucrari care pot provoca scantei si arcuri electrice sau scurtcircuite;
e) lucrari de topire a bitumului sau asfaltului;
f) lucrari de curatare prin ardere a unor utilaje, aparate, conducte
tehnologice sau conductoare electrice;
g) lucrari pentru distrugerea prin ardere a unor deseuri sau reziduuri
nerecuperabile sau neutilizabile;
h) lucrari la care se utilizeaza foc deschis (dezghetari, decongelari,
aprinderea cuptoarelor tehnologice, cazanelor etc.);
i) punerea ori repunerea in functiune a instalatiilor si utilajelor tehnologice
care prezinta risc foarte mare de incendiu sau oprirea acestora;
j) aplicarea unor materiale de protectie din care se pot degaja cu usurinta
vapori si gaze inflamabile si/sau explozive;
k) curatarea interioara a unor vase, rezervoare, recipiente sau sisteme de
evacuare in care au fost stocate, prelucrate sau vehiculate produse
combustibile etc.;
l) prelevarea de probe din recipiente sau instalatii care contin substante
periculoase.
Art. 34. - (1) Instructajul special pentru lucrari periculoase se efectueaza
astfel:
a) privind tehnologia de executie, de catre conducatorul formatiei de lucru;
b) privind conditiile tehnologice, de catre conducatorul locului de munca.
(2) Efectuarea instructajului special pentru lucrari periculoase se
consemneaza, dupa caz, in permisul (autorizatia) de executie a lucrarii,
registrul de tura sau in fisele individuale.
(3) Continutul permisului de lucru cu foc este prezentat in anexa nr. 7 la
Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin
Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998, iar cel al autorizatiei de
lucru este prevazut in normele specifice, emise de autoritatile
administratiei publice centrale de specialitate.
Art. 35. - Instructajul la conversia profesionala se desfasoara cu toate
categoriile de salariati care au parcurs un astfel de curs, potrivit art. 135 din
Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, si/sau conform prevederilor
Normelor metodologice privind organizarea, desfasurarea si absolvirea
cursurilor de calificare, recalificare, perfectionare si a altor forme de
pregatire profesionala a somerilor si ale Normelor de infiintare, organizare
si functionare a centrelor de calificare, recalificare si perfectionare a
somerilor, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul muncii si
protectiei sociale, nr. 435/1995, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 54 din 15 martie 1996.
Art. 36. - La stabilirea problematicii pentru instructajul de conversie
profesionala, a persoanelor care il efectueaza, a duratei necesare, a
modului de verificare a insusirii cunostintelor se vor avea in vedere
urmatoarele:
a) in cazul persoanelor care isi vor desfasura activitatea in acelasi loc de
munca in care au lucrat si inainte de conversia profesionala, seful locului
de munca va prelucra cu acestea numai unele aspecte din cadrul
problematicii pentru instructajul specific locului de munca pe care le
apreciaza ca sunt necesare ca urmare a noilor sarcini de munca pe care le
au de indeplinit;
b) in cazul persoanelor care isi vor desfasura activitatea in alt loc de munca
din cadrul aceluiasi agent economic sau al aceleiasi institutii in care au fost
angajate si inainte de conversia profesionala, inclusiv pentru cele recrutate
din randul somerilor dupa conversia profesionala, se vor respecta
prevederile art. 13 si urmatoarele din prezentele dispozitii generale;
c) in cazul persoanelor care isi vor desfasura activitatea in cadrul altui
agent economic sau al altei institutii, acestea se considera nou-angajate si
vor parcurge categoriile de instructaje prevazute de prezentele dispozitii
generale.
Art. 37. - Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a
institutiei se desfasoara cu persoanele care executa temporar diferite
activitati in locuri cu risc de incendiu si/sau de explozie din incinta
agentului economic sau a institutiei respective, si anume:
a) personalul societatilor comerciale de constructii-montaj si instalatii;
b) personalul societatilor comerciale (firmelor) de reparatii, revizii,
intretinere si de service;
c) conducatorii auto si mijloacele pentru transportul materialelor
periculoase si personalul apartinand cailor ferate;
d) personalul de paza apartinand altor societati comerciale sau firme
specializate;
e) vizitatori in grup de minimum 5 persoane.
Art. 38. - Locurile cu risc de incendiu si/sau de explozie din incinta
agentului economic sau a institutiei pentru care se executa instructajul
pentru personalul prevazut la art. 37 se stabilesc prin act de autoritate al
patronului.
Art. 39. - Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a
institutiei se efectueaza, de regula, de personalul tehnic cu atributii in
domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, de seful serviciului de pompieri
civili sau de conducatorul locului in care este prevazut un asemenea
instructaj.
Art. 40. - Problematica instructajului consta in:
a) prezentarea procedurilor specifice instructajului introductiv general
pentru categoriile de persoane prevazute la art. 37 lit. a) si b);
b) prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de
munca pentru categoriile de persoane prevazute la art. 37 lit. c) si d);
c) prezentarea unei proceduri special intocmite pentru persoanele
prevazute la art. 37 lit. e), prin care acestea sunt instruite sumar (maximum
15 minute) asupra principalelor reguli de prevenire a incendiilor pe care
trebuie sa le respecte si sunt atentionate asupra unor pericole existente in
anumite locuri de pe traseul parcurs in incinta agentului economic sau a
institutiei.
Art. 41. - Consemnarea efectuarii instructajului pentru personalul din afara
agentului economic sau a institutiei se face intr-un proces-verbal intocmit
in acest scop, care sa contina problematica prezentata, insotit de tabele
cuprinzand numele, prenumele si semnatura persoanelor instruite.

CAPITOLUL III
Inregistrarea si confirmarea instructajului

Art. 42. - Instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se certifica


prin inscrisuri realizate, dupa caz, in fisa individuala de instructaj p.s.i.,
registrul de predare-primire a schimbului sau procesele-verbale de
instruire.
Art. 43. - Fisele individuale de instructaj p.s.i. se intocmesc pentru toate
persoanele angajate, conform modelului prevazut in anexa care face parte
integranta din prezentele dispozitii generale.
Art. 44. - Dupa efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fiselor
individuale de instructaj p.s.i., inscrisul efectuandu-se cu pasta sau cu
cerneala.
Art. 45. - Dupa completare fisa individuala de instructaj p.s.i. se semneaza
de catre persoana instruita si de persoanele care au efectuat si au verificat
instructajul.
Art. 46. - Prin semnatura persoana instruita demonstreaza participarea la
instructaj, iar persoana care a verificat instructajul confirma, pe baza
examinarii persoanei instruite, ca aceasta si-a insusit cunostintele.
Art. 47. - Conducatorii locurilor de munca vor pastra fisele individuale de
instructaj p.s.i. pentru personalul din subordine.

CAPITOLUL IV
Organizarea activitatii de instruire

Art. 48. - Organizarea activitatii de instruire a personalului angajat in munca


se va face avandu-se in vedere urmatoarele:
a) responsabilitatea patronului privind informarea si instruirea salariatilor
cu privire la actele normative, normele, regulile si masurile specifice de
prevenire si stingere a incendiilor, precum si asupra sarcinilor ce le sunt
stabilite prin planurile de interventie;
b) obligatiile salariatilor in domeniul apararii impotriva incendiilor nu vor
afecta principiul responsabilitatii patronului, care trebuie sa se foloseasca
de instrumentul verificarii cunoasterii acestor obligatii;
c) in contextul responsabilitatii sale patronul va asigura masurile tehnice si
organizatorice necesare pentru instruirea eficienta a salariatilor in
domeniul apararii impotriva incendiilor.
Art. 49. - Sistemul de masuri tehnice si organizatorice vizeaza in principal:
a) desemnarea personalului care executa instructajele si verifica insusirea
cunostintelor;
b) stabilirea categoriilor de instructaje, a salariatilor cuprinsi si a duratei
instructajelor in functie de specificul activitatii agentului economic sau a
institutiei si de periodicitatea instructajelor;
c) intocmirea sau procurarea documentelor si materialelor pentru
planificarea, organizarea, desfasurarea si verificarea instructajelor;
d) asigurarea bazei materiale si documentare corespunzatoare.
Art. 50. - Instruirea salariatilor in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor
se realizeaza de catre persoane competente.
Art. 51. - Prin persoana competenta se intelege persoana care:
a) este bine pregatita profesional;
b) cunoaste problematica specifica domeniului apararii impotriva
incendiilor;
c) poseda calitati psihopedagogice si atestatele prevazute de lege.
Art. 52. - (1) Pot fi desemnate sa execute instructaje in domeniul prevenirii
si stingerii incendiilor urmatoarele categorii de personal:
a) cadre tehnice cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor;
b) persoane cu atributii de conducere in cadrul unitatii, departamentului,
compartimentului sau al sectorului de activitate (sectie, sector, atelier,
instalatie etc.);
c) seful serviciului de pompieri civili;
d) persoane atestate ca specialisti, verificatori si experti in domeniul
prevenirii si stingerii incendiilor;
e) cadre desemnate din unitatile Corpului Pompierilor Militari.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) efectueaza si verificarile privind
insusirea cunostintelor de catre persoanele instruite.
Art. 53. - (1) In activitatea de instruire pe linia prevenirii si stingerii
incendiilor se pot folosi forme si mijloace diferite, astfel:
a) forme si mijloace vizuale: afise, afisete, brosuri, pliante, fotomontaje,
panouri, inscriptii si indicatoare de securitate, grafice, machete, fotografii
etc.;
b) forme si mijloace audiovizuale: filme de scurt metraj, inregistrari video,
proiectii comentate de diafilme sau la epidiascop si altele;
c) forme si mijloace auditive: instructaje, conferinte, expuneri, consultatii,
dezbateri, concursuri, casete audio sau discuri etc.;
d) forme si mijloace practic-aplicative: exercitii, aplicatii, demonstratii,
antrenamente, executate la locul de munca sau in poligoane speciale.
(2) La alegerea formelor si mijloacelor se va avea in vedere asigurarea
caracterului intensiv pentru activitatea de instruire.
Art. 54. - Instructajele in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se vor
face pe baza unor materiale scrise (proceduri), aprobate de patron si
realizate de catre persoanele desemnate.
Art. 55. - Baza materiala si documentara necesara in vederea desfasurarii si
verificarii instructajelor va cuprinde:
a) legislatia specifica in vigoare;
b) manuale si cursuri de specialitate;
c) standarde;
d) carti, brosuri, indrumatoare, cataloage, pliante, reviste;
e) filme, diapozitive;
f) afise, panouri grafice, fotomontaje;
g) machete, mostre de dispozitive si instalatii;
h) teste de verificare.

CAPITOLUL V
Cerinte privind materialele necesare in vederea instruirii in domeniul
prevenirii si stingerii incendiilor

Art. 56. - La realizarea materialelor de instruire in domeniul prevenirii si


stingerii incendiilor se va tine seama in principal de urmatoarele cerinte:
I. Cerinte generale:
a) continutul materialelor va fi in concordanta cu bazele teoretice ale
activitatii de aparare impotriva incendiilor, precum si cu legislatia specifica
in vigoare;
b) realizarea materialelor se va baza pe principiile pedagogiei moderne;
c) continutul si realizarea materialelor vor fi adecvate nivelului de pregatire
a subiectilor carora li se adreseaza.
II. Cerinte specifice pentru cursuri si manuale:
a) sa fie elaborate in baza unei documentatii bibliografice actualizate;
b) sa foloseasca terminologia specifica domeniului apararii impotriva
incendiilor;
c) redactarea sa fie clara, concisa, fara formulari sablon;
d) cunostintele sa fie expuse in mod sistematic, intr-o ordine logica;
e) gradul de abstractizare sa fie in concordanta cu nivelul de pregatire a
persoanelor carora li se adreseaza;
f) structura materialelor sa asigure o alternativa si un raport optim intre
cunostintele teoretice si practice corespunzatoare nivelului de pregatire a
personalului caruia ii sunt adresate;
g) sa suprinda ilustratii si desene, ideograme si tabele.
III. Cerinte specifice pentru afise:
a) grafica sa fie simpla, fara greseli tehnice, accentuandu-se elementele
principale ale temei si suprimandu-se detaliile nesemnificative;
b) se vor utiliza culori vii, contrastante, in concordanta cu subiectul;
c) sa nu aiba text sau textul sa fie scurt, concis si vizibil de la 4-5 m
distanta.
IV. Cerinte specifice pentru filme:
a) scenariul sa asigure perceperea corecta si clara a mesajului;
b) imaginea sa fie clara si sugestiva (cromatica, fond, iluminare,
unghiulatie, efecte speciale);
c) sonorul sa fie clar (dialog, comentarii, muzica, zgomot);
d) sa existe sincronizare imagine-sunet;
e) forme de prezentare: filmari reale si animatie;
f) durata proiectiei sa fie de 10-20 de minute.
V. Cerinte specifice pentru teste de verificare:
a) sa cuprinda un numar suficient de intrebari-problema din materialul de
instruire utilizat;
b) intrebarile care compun testul sa fie formulate intr-o forma clara si
concisa, astfel incat sa permita un raspuns scurt care sa necesite cat mai
putin timp pentru scris;
c) sa fie insotite de sistemul de cotare, grile de verificare si instructiuni de
completare.

CAPITOLUL VI
Dispozitii finale

Art. 57. - Prevederile prezentelor dispozitii generale nu se aplica salariatilor


desemnati sa faca parte din serviciile de pompieri civili, a caror instruire se
face pe baza tematicii adecvate pentru indeplinirea atributiilor specifice.
Art. 58. - Pentru salariatii angajati implementarea sistemului de instruire
prevazut de prezentele dispozitii generale se va realiza in termen de 6 luni
de la intrarea in vigoare a acestora.
Art. 59. - (1) In situatia cladirilor sau a amenajarilor folosite simultan de mai
multi utilizatori, proprietarul cladirii va pune la dispozitie acestora
procedurile specifice instructajului introductiv general, efectuarea
celorlalte categorii de instructaje ramanand in raspunderea utilizatorului.
(2) Intevalele de timp la care se planifica instructajul periodic sunt stabilite
de proprietarul cladirii sau al amenajarii prin contractul, conventia,
intelegerea de inchiriere sau prin locatia de gestiune etc.
(3) Utilizatorul trebuie sa faca dovada insusirii de catre toti salariatii proprii
a cunostintelor si problematicii care au facut obiectul instruirilor.
Art. 60. - Instruirea populatiei in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor
se face de catre pompierii militari, in cooperare cu organele administratiei
publice locale si cu sprijinul mijloacelor de comunicare in masa locale si
centrale.
Art. 61. - (1) In cladirile publice in care se organizeaza activitati la care
participa simultan mai mult de 50 de persoane, prin grija proprietarului sau
a administratorului cladirii respective, inainte de inceperea activitatii se va
prezenta o procedura sintetica privind regulile generale de prevenire a
incendiilor si modul de comportare si actiune in caz de urgenta publica de
incendiu.
(2) Informarea calatorilor asupra riscurilor, regulilor si masurilor specifice
de prevenire si stingere a incendiilor in mijloacele de transport public
(metrou, auto, feroviar, aerian sau naval) se face prin grija personalului
desemnat de patron.
Art. 62. - Patronii, utilizatorii, proprietarii, administratorii si altii asemenea
vor asigura pastrarea tuturor documentelor care sa certifice, ori de cate ori
situatia o impune, organizarea si
desfasurarea instruirii in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor in
conformitate cu prevederile prezentelor dispozitii generale.
Art. 63. - Pentru instruirea personalului in domeniul prevenirii si stingerii
incendiilor patronul poate incheia contracte ori conventii cu persoane fizice
sau juridice care detin competenta necesara in vederea desfasurarii acestei
activitati.
Art. 64. - Persoanele fizice sau juridice care realizeaza in scopul
comercializarii materiale pentru instruire in domeniul prevenirii si stingerii
incendiilor (manuale, cursuri, brosuri, afise, pliante, filme etc.) trebuie sa
obtina avizul Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari.

DISPOZITII GENERALE
privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a
platformelor amenajate cu mijloace tehnice
de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. - Prezentele dispozitii generale stabilesc principii, criterii, cerinte


conditii tehnice obligatorii, care se aplica, indiferent de titularul dreptului
de proprietate, la echiparea, dotarea si exploatarea constructiilor,
instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate cu mijloace tehnice de
p.s.i., in scopul reducerii riscului de incendiu, al preintampinarii
izbucnirii,limitarii si diminuarii efectelor negative ale incendiilor, al
protectiei utilizatorilor si fortelor de interventie, precum si pentru stingerea
incendiilor in conditii de operativitate si eficienta.
Art. 2. - (1) La introducerea unor noi activitati, echipamente,
instalatii,tehnologii, aparate si altele asemenea, factorii implicati in
domeniu vor stabili masuri, cerinte si conditii specifice de echipare si
dotare pe baza documentatiilor puse la dispozitie de producatori, furnizori,
proprietari sau utilizatori, in conformitate cu prevederile legislatiei in
vigoare.
(2) Pentru constructiile monumente istorice sau de arhitectura prevederile
prezentelor dispozitii generale se aplica numai in conditiile neafectarii
caracterului monumentului.
CAPITOLUL II
Clasificarea mijloacelor tehnice de prevenire
si stingere a incendiilor

Art. 3. - Potrivit rolului pe care il au in asigurarea protectiei constructiilor,


instalatiilor tehnologice, platformelor amenajate si utilizatorilor la actiunea
focului, mijloacele tehnice de p.s.i. se clasifica in urmatoarele categorii
principale:
a) sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare,
avertizare si alertare in caz de incendiu, destinate detectarii si semnalizarii
incendiilor produse in zona supravegheata, in scopul luarii masurilor
imediate pentru alarmarea, avertizarea sau evacuarea persoanelor,
actionarea unor echipamente de stingere sau de protectie, transmiterea
apelurilor de urgenta si alertarea fortelor de interventie;
b) sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor, care
asigura prezenta substantei de stingere in zona protejata sau limiteaza
propagarea incendiului in incaperi si spatii adiacente locului de izbucnire;
c) stingatoare si alte aparate de stins incendii, care contin substante de
stingere ce pot fi dirijate asupra unui focar de ardere, prin actionare
manuala sau automata, sub efectul presiunii create in interiorul acestora
sau datorita efectelor produse in zona supravegheata de fenomenele fizico-
chimice asociate incendiului;
d) utilaje, unelte si alte mijloace initiale de interventie utilizate pentru
preintampinarea propagarii incendiilor, intreruperea arderii in diferite
focare si, dupa caz, stingerea acestora.
Art. 4. - Mijloacele tehnice de p.s.i. utilizate pentru intreruperea procesului
de ardere sau pentru protejarea materialelor combustibile din aproprierea
focarului sunt:
a) apa, care poate fi aplicata direct asupra focarului sau sub forma de jet
compact ori pulverizat (ceata sau ploaie), folosindu-se diferite mijloace
uzuale (galeti, vase etc.), accesorii ale hidrantilor si instalatii speciale
(sprinkler, drencer, pulverizatoare). Efectul de stingere se realizeaza, in
principal, prin racirea materialului care arde si prin izolarea suprafetei
incendiate de oxigenul atmosferic;
b) spumantii folositi pentru obtinerea spumelor aeromecanice, care sunt
refulate asupra suprafetelor incendiate prin intermediul instalatiilor de
stingere fixe,semifixe si mobile sau aferente autospecialelor de interventie.
Efectul de stingere este determinat de stratul de spuma care provoaca
racirea partiala a suprafetei incendiate si limiteaza vaporizarea in zona de
flacari si accesul oxigenului atmosferic;
c) pulberile stingatoare, aplicate asupra focarului prin utilizarea unor
instalatii, utilaje si aparate adecvate, determina stingerea incendiului, in
principal, prin agentii de stingere generati la descompunerea pulberii sub
actiunea temperaturii si crearea unor bariere care limiteaza accesul
oxigenului atmosferic in zona de ardere;
d) aburul, deversat in zona protejata prin intermediul unor instalatii
adecvate, dilueaza concentratia de oxigen sub limita necesara continuarii
procesului de ardere sau atmosfera potential exploziva formata in urma
unor scapari de gaze;
e) gazele inerte, refulate asupra focarului prin instalatii speciale,
stingatoare si alte aparate, realizeaza efectul de stingere, in principal, prin
reducerea concentratiei de oxigen sub limita necesara continuarii
procesului de ardere;
f) agentii stingatori sau neutralizatori speciali, refulati in zona protejata prin
intermediul unor instalatii si utilaje speciale sau stingatoare, inhiba sau
stopeaza arderea prin neutralizarea radicalilor liberi necesari continuarii
reactiei de oxidare.
Art. 5. - Principalele tipuri de mijloace tehnice de p.s.i. prezentate la art. 3 si
4 sunt prevazute in anexa nr. 1.

CAPITOLUL III
Criterii de echipare si dotare cu mijloace tehnice
de prevenire si stingere a incendiilor

Art. 6. - Echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si


platformelor amenajate cu mijloace tehnice de p.s.i. se asigura conform
reglementarilor tehnice, normelor specifice de p.s.i., prezentelor dispozitii
generale, precum si pe baza concluziilor desprinse din scenariile de
siguranta la foc si din evaluarea capacitatii de aparare impotriva
incendiilor.
Art. 7. - La stabilirea tipurilor de mijloace tehnice de p.s.i. cu care se
echipeaza constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se
au in vedere urmatoarele criterii:
a) conditiile si cerintele tehnice precizate in reglementarile specifice;
b) interdependenta dintre nivelurile admise ale criteriilor de performanta si
ale timpilor privind siguranta la foc si factorii de determinare si evaluare ai
acestora;
c) posibilitatile de actionare in spatii inchise, in subsoluri, la inaltime sau in
medii cu nocivitate marita;
d) functiile, caracteristicile si performantele mijloacelor tehnice de p.s.i.;
e) eficienta si compatibilitatea substantelor de stingere cu clasele de
incendiu, potrivit anexei nr. 2;
f) valoarea constructiei, a instalatiei tehnologice, a platformei
amenajate,inclusiv a bunurilor protejate;
g) influenta substantelor de stingere asupra utilizatorilor
(persoanelor),elementelor de constructie ale cladirii si mediului;
h) compatibilitatea dintre diferite substante de stingere utilizate simultan
sau succesiv;
i) capacitatile fizice si psihice ale personalului care poate utiliza aceste
mijloace;
j) raportul cost/eficienta.
Art. 8. - La lucrarile de amenajari sau schimbari de destinatie a
constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate existente,
la care din punct de vedere tehnic nu pot fi indeplinite anumite prevederi
ale reglementarilor tehnice, ale normelor specifice de prevenire si stingere
a incendiilor si ale prezentelor dispozitii generale, se vor asigura masuri
compensatorii corespunzatoare situatiilor date.
Art. 9. - Pentru toate constructiile, instalatiile tehnologice si platformele
amenajate se vor asigura alarmarea si avertizarea utilizatorilor
(persoanelor) in caz de incendiu cu sisteme, instalatii si mijloace conform
reglementarilor tehnice.
Art. 10. - Numarul de stingatoare cu care se doteaza constructiile se
stabileste potrivit anexei nr. 3 sau, dupa caz, normativelor tehnice ori
normelor specifice, daca prin acestea se prevede un numar mai mare.
Art. 11. - Pentru tipurile de constructii, instalatii tehnologice si platforme
amenajate care nu se incadreaza in prevederile reglementarilor tehnice si
normelor specifice se recomanda verificarea necesitatii si oportunitatii
echiparii si dotarii acestora cu anumite tipuri de mijloace tehnice de p.s.i.
prin utilizarea unor proceduri si metode de calcul agreate.

CAPITOLUL IV
Cerinte si conditii tehnice specifice
Sectiunea I
Cerinte si conditii tehnice specifice privind amplasarea,
marcarea si depozitarea mijloacelor tehnice de p.s.i.

Art. 12. - Mijloacele tehnice de p.s.i. cu care sunt echipate si dotate


constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se
amplaseaza si/sau se depoziteaza conform documentatiilor tehnice de
executie si reglementarilor specifice in locuri ferite de intemperii, agenti
corosivi,efecte negative ale temperaturii etc. sau, dupa caz, se protejeaza
corespunzator
mediilor in care se utilizeaza.
Art. 13. - (1) La amplasarea mijloacelor tehnice de p.s.i. care sunt utilizate
de personalul de pe locurile de munca si/sau de fortele de interventie, in
caz de incendiu, se au in vedere urmatoarele cerinte:
a) locurile de amplasare sa fie vizibile, usor accesibile (pe cai de evacuare,
coridoare, holuri, in zonele iesirilor si alte asemenea spatii) si la distante
optime fata de focarele cele mai probabile;
b) inaltimea de montare si greutatea acestora sa fie pe masura capacitatilor
fizice ale persoanelor care le utilizeaza;
c) sa fie bine fixate si sa nu impiedice evacuarea persoanelor in caz de
incendiu.
(2) Locurile de amplasare a mijloacelor tehnice de p.s.i. vor fi indicate prin
marcaje sau panouri de semnalizare, conform prevederilor legale.
Art. 14. - La amplasarea stingatoarelor in perimetrul suprafetei protejate se
recomanda respectarea urmatoarelor valori ale distantelor si inaltimii de
montare:
a) maximum 15 m si 20 m fata de cele mai importante focare din clasele B
si A;
b) minimum 2 m fata de focarele posibile;
c) maximum 1,4 m inaltime fata de pardoseala.
Art. 15. - (1) Mijloacele tehnice de p.s.i. se marcheaza in conformitate cu
prevederile reglementarilor tehnice si ale standardelor specifice.
(2) Pe timpul exploatarii se asigura lizibilitatea marcajelor, precum si
protejarea acestora impotriva deteriorarilor de orice fel.

Sectiunea a II-a
Cerinte si conditii tehnice specifice privind starea de functionare a
mijloacelor tehnice de p.s.i.

Art. 16. - Mijloacele tehnice de p.s.i. cu care se echipeaza si se doteaza


constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se intretin
permanent in stare de functionare, cu asigurarea fiabilitatii si eficientei
necesare, conform reglementarilor tehnice.
Art. 17. - (1) Proprietarii (utilizatorii) constructiilor, instalatiilor tehnologice
si platformelor amenajate vor executa periodic controlul starii de
functionare a mijloacelor tehnice de p.s.i. cu care acestea sunt echipate si
dotate, personal sau prin persoane anume desemnate si instruite in acest
scop.
(2) Controlul starii de functionare a mijlocelor tehnice de p.s.i. se executa
conform prevederilor cuprinse in reglementarile tehnice, normele specifice
de p.s.i., precum si in instructiunile tehnice elaborate de proiectanti si/sau
de producatori (furnizori).
Art. 18. - Mijloacele tehnice de p.s.i. vor fi reabilitate pe baza documentatiei
tehnice ori de cate ori este necesar, pentru a preintampina nefunctionarea
la parametrii si in conditiile proiectate sau ca urmare a modificarilor care
intervin in exploatarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si
platformelor amenajate, a schimbarilor de destinatie, extinderilor,
modernizarilor acestora sau altor cauze.
Art. 19. - Incarcarea stingatoarelor si a altor aparate de stins
incendii(recipiente, capsule, rezervoare etc.) cu substante de stingere se va
face de catre persoane juridice si, dupa caz, fizice, atestate potrivit
prevederilor legale.

Sectiunea a III-a
Cerinte si conditii tehnice specifice privind lucrarile de verificare,
intretinere si reparare a mijloacelor tehnicede p.s.i.

Art. 20. - Lucrarile de verificare, intretinere si reparare a mijloacelor tehnice


de p.s.i. se executa numai de catre persoane juridice si, dupa caz, fizice,
atestate potrivit prevederilor legale. Periodicitatea lucrarilor se stabileste
conform reglementarilor tehnice de exploatare si precizarilor producatorilor
(furnizorilor) acestor mijloace tehnice.
Art. 21. - (1) Pe timpul lucrarilor de verificare si intretinere se va proceda la
un control complet al functionarii sistemelor, instalatiilor, echipamentelor
si aparatelor in cauza.
(2) Daca se constata abateri de la conditiile de functionare stabilite initial,
parametrii caracteristici trebuie reglati si adusi la valorile care sa asigure
buna functionare a acestor mijloace.
Art. 22. - Pe perioadele de oprire a functionarii sistemelor, instalatiilor,
aparatelor si dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare,
limitare si stingere a incendiilor, pentru executarea lucrarilor de intretinere
si reparare ori in caz de opriri accidentale, proprietarii (utilizatorii)trebuie sa
asigure masuri tehnice si organizatorice suplimentare pentru evitarea
producerii unor eventuale incendii, precum si de actiune in caz de
necesitate.
Art. 23. - (1) Sistemele, instalatiile, aparatele si dispozitivele de semnalizare,
alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, avand o
durata in exploatare de peste 15 ani, vor fi supuse unor examinari de
apreciere (dupa caz, expertize) care vor viza:
a) diagnosticarea starii tehnice, in conformitate cu reglementarile specifice;
b) conceptia de instalare si disponibilitatea pe plan tehnologic;
c) adaptarile si modificarile survenite in timp;
d) starea generala de conservare a elementelor componente;
e) comportarea functionala in raport cu eventualele modificari ale cerintelor
specifice de indeplinit.
(2) In functie de rezultatele obtinute se vor lua masuri de reparare, inlocuire
sau modernizare, dupa caz.
Art. 24. - Substantele speciale pentru stingerea incendiilor se supun
verificarilor periodice privind mentinerea calitatilor in timp, conform
reglementarilor specifice si precizarilor producatorului (furnizorului).

Sectiunea a IV-a
Cerinte si conditii tehnice specifice privind securitatea persoanelor
(utilizatorilor)

Art. 25. - Mijloacele tehnice de p.s.i. cu care se echipeaza si se doteaza


constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate, precum si
substantele de stingere se realizeaza, se amplaseaza, se depoziteaza, se
manipuleaza si se utilizeaza astfel incat sa nu puna in pericol viata si
integritatea persoanelor (utilizatorilor), inclusiv ale membrilor fortelor de
interventie.
Art. 26. - Sistemele si instalatiile automate pentru stingerea incendiilor vor
fi prevazute cu dispozitive de avertizare a persoanelor (utilizatorilor), optice
si acustice, pentru semnalizarea intrarii acestora in functiune.
Art. 27. - (1) In cazul in care substantele stingatoare deversate automat in
caz de incendiu pot pune in pericol viata persoanelor (utilizatorilor) din
zonele protejate, sistemele (instalatiile) de stingere se prevad cu
dispozitive de temporizare care sa intarzie intrarea acestora in functiune cu
o perioada prestabilita.
(2) Perioada dintre declansarea semnalului de avertizare si intrarea in
functiune a sistemului (instalatiei) de stingere se va calcula astfel incat sa
se asigure evacuarea persoanelor (utilizatorilor) din orice punct al zonei
protejate.
Art. 28. - Usile de acces in zone, spatii sau incaperi in care sunt posibilie
deversari ale substantelor stingatoare ce pot pune in pericol viata
persoanelor (utilizatorilor), precum si caile de evacuare din aceste locuri
vor fi marcate cu inscriptii de avertizare asupra pericolului, amplasate in
locuri vizibile pentru personalul de pe locurile de munca si fortele de
interventie.
Art. 29. - Semnalele optice si acustice produse de dispozitivele de
avertizare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie inactive in starea de asteptare;
b) sa indice toate caile de acces in zonele de stingere;
c) sa poata fi clar identificate si percepute cu tonalitati diferite, la inceputul
si la sfarsitul perioadei de temporizare;
d) sa nu poata fi oprite inainte de expirarea timpului de functionare a
sistemului (instalatiei) de stingere;
e) sa fie in concordanta cu capacitatile psihomotorii ale persoanelor
(utilizatorilor).

Sectiunea a V-a
Cerinte si conditii tehnice specifice privind exploatarea constructiilor,
instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate, echipate si dotate cu
mijloace tehnice de p.s.i.

Art. 30. - (1) Pe timpul exploatarii constructiilor, instalatiilor tehnologice si


platformelor amenajate proprietarii (utilizatorii) acestora trebuie sa
stabileasca masuri tehnico-organizatorice care sa asigure mentinerea
conditiilor si caracteristicilor specifice care s-au avut in vedere la
proiectarea si realizarea sistemelor, instalatiilor, aparatelor si dispozitivelor
de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a
incendiilor.
(2) Principalele conditii si caracteristici specifice care trebuie avute in
vedere pe timpul exploatarii sunt:
a) accesibilitatea si vizibilitatea;
b) integritatea fizica;
c) sensibilitatea detectoarelor de incendiu;
d) diagramele de stropire ale capetelor deversoare;
e) amplasarea in locurile stabilite.
(3) Principalele cauze posibile care pot influenta aceste conditii si
caracteristici specifice, precum si elementele componente ale sistemelor,
instalatiilor si echipamentelor de prevenire si stingere a incendiilor afectate
sunt prezentate in anexa nr. 4.
CAPITOLUL V
Documentatii specifice

Art. 31. - Persoanele fizice sau juridice care produc si/sau comercializeaza
mijloace tehnice de p.s.i. trebuie sa puna la dispozitie beneficiarului
(proprietar, utilizator) toate documentele care asigura, dupa caz,
certificarea, omologarea, avizarea, agrementarea tehnica etc., potrivit
prevederilor legale.
Art. 32. - Producatorii, furnizorii, proiectantii si executantii de sisteme de
instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare, avertizare,
alertare, limitare si stingere a incendiilor, stingatoare si alte aparate de
stins incendii trebuie sa puna la dispozitie beneficiarului
(proprietar,utilizator), dupa caz, urmatoarele:
a) documentatia tehnica aferenta;
b) schema sinoptica a sistemului (instalatiei), schemele bloc si de
racordare;
c) instructiunile de utilizare si pentru controlul starii de functionare;
d) masuri care se adopta in caz de nefunctionare;
e) registrul (cartea) de control.
Art. 33. - (1) In registrul (cartea) de control al sistemelor si instalatiilor de
semnalizare, alarmare, alertare, limitare si stingere a incendiilor se
consemneaza toate datele relevante privind:
a) executarea controalelor starii de functionare, a operatiunilor de
verificare, intretinere si reparatii;
b) executarea de modificari, extinderi, reabilitari, modernizari etc.;
c) producerea unor deranjamente, alarme de incendiu, alarme false,
intreruperi, declansari intempestive etc., cu mentionarea cauzelor care le-
au determinat.
(2) Datele consemnate trebuie sa indice cu claritate ziua, luna, anul, ora si
locul de producere a fenomenului (evenimentului).

CAPITOLUL VI
Dispozitii finale

Art. 34. - In vederea asigurarii conditiilor de interventie operativa si


eficienta in caz de incendiu proprietarul (utilizatorul) constructiilor,
instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate, echipate si dotate cu
mijloace tehnice de p.s.i. trebuie sa asigure substantele de stingere in
cantitatile necesare si la parametrii de performanta specifici, potrivit
reglementarilor.
Art. 35. - Pe baza prevederilor prezentelor dispozitii generale factorii
implicati in domeniul apararii impotriva incendiilor vor elabora reglementari
tehnice si norme specifice privind echiparea si dotarea constructiilor,
instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate cu mijloace tehnice de
p.s.i., potrivit competentelor si obligatiilor legale ce le revin.
Art. 36. - Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezentele dispozitii
generale.

ANEXA Nr. 1 la dispozitiile generale

PRINCIPALELE TIPURI DE MIJLOACE TEHNICE DE P.S.I.

A. Sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare si


alertare in caz de incendiu
TIPURI ELEMENTE COMPONENTE FUNCTII INDEPLINITE
Sisteme si instalatii de semnalizare a incendiilor ( cu actionare manuala
sau mixta) - echipamente de control si semnalizare - detectoare de incendiu
- butoane manuale de semnalizare - echipamente si dispozitive anexe(surse
de energie, dispozitive de alarmare acustica si optica) Detectare,
semnalizare, avertizare, alarmare, alertare, evacuare, actionarea
echipamentelor de protectie si stingere
Detectoare autonome (domestice sau rezidentiale) - detector de fum -
elemente de semnalizare acustice si/sau optice Detectare, semnalizare,
avertizare , alarmare, evacuare
Sisteme de avertizare/alarmare - dispozitive acustice(sirene electrice,
clopote, sonerii, amplificatoare de voce, generatoare de semnale) -
dispozitive optice (lampi semnalizatoare, panouri de semnalizare) - Statii de
radioficare sau radioamplificare - Televiziune cu circuit inchis - Interfoane
Avertizare, alarmare, evacuare
Sisteme de transmitere a apelurilor de urgenta pentru alertarea fortelor de
interventie — Dispozitive automate de transmitere a semnalului de alarma
la serviciile de pompieri — Mijloace si aparate de comunicatie (telefoane
fixe,- mobile, directe, cap la cap, statii radio etc.) alertare

B. Sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor

TIPURI FUNCTII INDEPLINITE SUBSTANTE DE STINGERE


Instalatii tip sprinkler conventionalede stingere de atingere (apa-apa/apa-
aer/apa-antigel) cu apa tip sprinkler rezidentiale tip drencer(cu actionare
automata/manuala ) pulverizatoare(cu actionare automata/manuala)
hidranti interiori hidranti exteriori coloane uscate Detectare, semnalizare,
stingere automata Detectare, avertizare, stingere automata Limitare,
stingere, racire Limitare, stingere, degazare Limitare, stingere Limitare,
stingere, stingere Apa Apa Apa Apa Apa, spuma Apa, spuma Apa
Instalatii de stingere cu spuma (semifixe) Stingere, protectie Spuma
aeromecanica
Instalatii de stingere cu gaze inerte (joasa/inalta presiune cu actionare
automata/manuala) Stingere, racire, inertizare Dioxid de carbon, azot, alte
gaze
Instalatii de stingere cu haloni Stingere Inlocuitori de haloni
Instalatii de stingere cu abur (semi/fixe, cu actionare automata/manuala)
Limitare, stingere, diluare atmosfera potential exploziva Abur
Instalatii de stingere cu pulberi(fixe/mobile cu actionare automata/manuala)
Stingere Pulberi stingatoare
Sisteme si instalatii de stingere cu aerosoli Stingere Aerosoli
Dispozitive si sisteme de evacuare a fumului si gazelor fierbinti produse de
incendii(volet, trapa, cupolet) Limitare a propagarii incendiilor -
Dispozitive si sisteme de autoinchidere Actionare usi, obloane, cortine de
siguranta -

C. Stingatoare si alte aparate de stins incendii

TIPURI SUBSTANTE DE STINGERE


Stingatoare portative Stingatoare transportabile Apa Spuma Pulberi
stingatoare Dioxid de carbon Inlocuitori de haloni
Stingatoare automate cu lichid pulverizat Substante speciale de stingere
Generatoare portabile cu aerosoli Aerosoli

C. Utilaje, unelte si alte mijloace initiale de interventie

TIPURI FUNCTII INDEPLINITE


Utilaje electrogenerator de spuma de inalta infoiere hidrogenerator de
spuma de inalta infoiere electroincarcator de pulbere tun remorcabil pentru
apa si spuma electropompa transportabila ventilatoare mobile Producere
spuma Producere spuma Incarcare pulbere Stingere , racire Asigura
presiunea Evacuarea fumului si gazelor fierbinti, introduce aer.
Unelte topoare, tarnacoape, rangi de otel, cangi cu coada Lopeti, galeti,
maturi, furci Asigurarea conditiilor de interventie in caz de incendiu
Alte mijloace initiale de interventie : panouri de incendiu, lazi cu nisip,
butoaie cu apa, paturi si prelate ignifuge, dispozitive pentru degajare,
delimitare Intreruperea arderii la diferite focare

D. Substante de stingere

TIPURI
Apa Apa Apa imbunatatita chimic Spumanti *) Proteici (P) Fluoroproteice
(FP) Fluoproteici cu formare de film apos (FFFP) Sintetici (S) Fluorosintetici
cu formare de film apos (AFFF) Rezistenti la alcool (AR) Pulberi stingatoare
Pulberi ABC Pulberi BC Alte tipuri de pulberi (speciale) Abur Abur saturat
Abur supraincalzit Gaze inerte Dioxid de carbon, azot Agenti stingatori sau
n eutralizatori speciali Inlocuitori de haloni hidrofluorocarburi
Hidroclorofluorocarburi Inlocuitori de tip gaze Inerte Aerosoli

*) Pentru stingerea incendiilor se foloseste spuma aeromecanica, care se


obtine prin dispersarea unui gaz sub presiune (aer, azot) intr-o solutie
apoasa de spumant.
*) In functie de coeficientul de infoiere E, care reprezinta raportul dintre
volumul spumei si volumul de solutie de spumant, spumele se impart in 3
categorii:
- spume de joasa infoiere (1<E≤20)
- spume de medie infoiere (20<E≤200)
- spume de inalta infoiere (E > 200).

ANEXA Nr. 2
la dispozitiile generale

Compatibilitatea substantelor de stingere cu clasele de incendiu


Clasa de incendiu
Substante de stingere A B C D Implicand instalatii electrice sub tensiune
Apa (jet comact) Apa(jet pulverizat Apa imbunatatita Spuma Pulberi ABC
Pulberi BC Pulberi speciale D Abur Gaze inerte Inlocuitori de haloni
Aerosoli + - - - - - - + ± - - - - - + ± - - - - - + + - - - - - + + + - - + - + + - - + - - - + -
+++---+±++--++++--++++--+

+Eficienta ± Eficienta partiala - Ineficienta - - Utilizare interzisa


NOTA:
1. Clasele de incendiu:
1. A - incendii de materiale solide;
1. B - incendii de lichide combustibile sau materiale solide care se topesc
usor;
1. C - incendii de gaze combustibile;
1. D - incendii de metale combustibile.
2. La aplicarea simultana sau succesiva a unor substante de stingere
diferite utilizatorii vor avea in vedere informatiile furnizate de producatori
referitoare la eventualele incompatibilitati care pot afecta inacceptabil
eficienta de stingere.

ANEXA Nr. 3
la dispozitiile generale

STABILIREA NUMARULUI DE STINGATOARE PORTATIVE PENTRU


CATEGORII DE CONSTRUCTII

Categorii de constructii Numar de stingatoare/ Suprafata desfasurata


A. Constructii civile (publice) 1. Cladiri administrative: - sedii ale
administratiei publice centrale si locale; - sedii de sindicate, culte, fundatii,
organizatii neguvernamentale, asociatii, agentii, fonduri etc.; - sedii de
birouri. 2. Cladiri financiar-bancare: - sedii de banci (centrale si filiale); -
sedii de societati de asigurari (de bunuri, de persoane), burse de valori si
marfuri. 3. Cladiri comerciale: - comert alimentar si nealimentar; - magazine
generale si supermagazine (supermarket); - alimentatie publica; - piete
agroalimentare; - servicii si autoservice. 4. Cladiri de cult: - lacasuri de cult;
- manastiri si schituri, inclusiv spatiile de cazare; - capele. 5. Cladiri de
cultura: - expozitii; - muzee; - biblioteci; - cluburi si sali de reuniune; -
cazinouri; - centre si complexuri culturale; - case de cultura si sali
polivalente; - cinematografe; - teatre dramatice, de comedie, de revista,
opera, opereta, de papusi; - circuri; - discoteci. 6. Cladiri de invatamant: -
invatamant prescolar (gradinite); - scoli primare si gimnaziale; - licee; -
scoli postliceale si profesionale; - invatamant superior; - camine si
internate. 7. Cladiri de sanatate: - spitale (clinici universitare, generale, de
specialitate); - centre medicale pentru asistenta de specialitate (boli
cronice, persoane cu handicap, recuperari functionale, psihiatrice); -
policlinici, dispensare urbane si rurale; - alte unitati sanitare (centre de
recoltare a sangelui, medicina preventiva, statii de salvare, farmacii); -
crese si crese speciale pentru copii; - leagane de copii. 8. Cladiri si
amenajari sportive: - complexuri sportive (incaperi si anexe); - sali de
antrenament si competitii sportive; - patinoare artificiale si piscine; -
poligoane de tir si popicarii. 9. Cladiri de turism: - hoteluri; - moteluri, vile si
bungalouri; - cabane; - campinguri; - sate de vacanta. 10. Cladiri de locuit: -
blocuri; - locuinte unifamiliale; - vile si alte cladiri avand si utilitate turistica
(agroturism). 11. Cladiri civile cu functiuni mixte (comert, birouri, reuniuni,
productie sau depozitare) 12. Cladiri de transport: - gari, autogari, aerogari
13. Alte amenajari: - circuri mobile; - scene si tribune amenajate provizoriu
in aer liber (pentru spectacole, mitinguri, competitii sportive etc.); -
studiouri de televiziune, indeosebi cele cu public. B. Constructii de
productie si depozitare 1. Cladiri de productie si/sau depozitare care se
incadreaza in categoria A, B sau C de pericol de incendiu 2. Cladiri de
productie si/sau depozitare care se incadreaza in categoria D sau E
depericol de incendiu 1 buc./350 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./200 m2 (min.
2 buc./nivel) 1 buc./250 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./300 m2 (min. 2
buc./nivel) 1 buc./250 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./250 m2 (min. 2
buc./nivel) 1 buc./300 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./250 m2 (min. 2
buc./nivel) 1 buc./300 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./nivel 1 buc./300 m2 (min.
2 buc./nivel) 1 buc./400 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./150 m2 1 buc./150 m2
(min. 2 buc./nivel) 1 buc./200 m2 (min. 2 buc./nivel)

OBSERVATII:
1. Stingatoarele vor avea incarcatura minima de 6 kg sau performante de
stingere echivalente cu aceasta.
2. In compartimente, incaperi si spatii de productie si depozitare cu aria
mai mare de 500 m2, incadrate in categoria A, B sau C de pericol de
incendiu, se prevad si stingatoare transportabile, minimum 1 bucata/50 kg
la fiecare 500 m2.

ANEXA Nr. 4
la dispozitiile generale
Cauze posibile care pot afecta conditiile si caracteristicile specifice
ale unor mijloace tehnice de P.S.I.

Conditii si caracteristici specifice Elemente componente ale sistemelor,


instalatiilor si echipamentelor de P.S.I. care pot fi afectate Cauze posibile
Accesibilitatea si vizibilitatea — butoane manuale de semnalizare —
echipament de control si semnalizare — panouri de semnalizare —
mijloace de comunicatie — vane si robinete de incendiu — hidranti interiori
si exteriori — manometre — stingatoare si alte aparate de stins incendii -
depozitari de materiale - compartimentari - lucrari de constructii - limitari de
acces - mascari diverse - inundatii si caderi masive de zapada - etc.
Integritatea fizica — detectoare de incendiu — dispozitive si aparate de
alarmare, avertizare si alertare — circuite electrice — vane si robinete de
incendiu — tevi, conducte, capete deversoare — manipularea neglijenta a
unor materiale — executarea unor lucrari de con structii fara luarea
masurilor de protejare — etc.
Sensibilitatea detectoarelor de incendiu — detectoare de fum — detectoare
de temperatura — detectoare de flacara — acoperiri cu vopsea, var, placari
— reducerea peste limita admisa a spatiului liber in jurul detectoarelor prin
depozitari de materiale, amplasarea unor ornamente — depuneri de
substante volatile — etc.
Diagramele de stropire ale capetelor deversoare - capete sprinkler - capete
drencer - duze pulverizatoare — depozitari de materiale peste limitele
admise in jurul capetelor deversoare — atasarea unor materiale de capetele
deversoare — deformari ale tevilor de racord in urma executarii unor lucrari
de constructii sau manipulari de materiale — etc.
Amplasarea pe locurile stabilite — furtunuri si tevi de refulare —
stingatoare si alte aparate de stins incendii — unelte si alte mijloace initiale
de interventie — folosirea in alte scop — sustrageri — etc.
DISPOZITII GENERALE
privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice
-
D.G.P.S.I.-004

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Dispoziţiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu


generate de încărcări electrostatice - D.G.P.S.I.-004 stabilesc masurile
tehnico-organizatorice, principiile, cerinţele şi condiţiile tehnice necesare
in vederea prevenirii formarii scânteilor produse de descărcarea sarcinilor
electrostatice, care în anumite împrejurări pot iniţia incendii sau explozii.
(2) Prevederile prezentelor dispoziţii se aplica şi sunt obligatorii indiferent
de titularul dreptului de proprietate.
Art. 2. - Măsurile tehnico-organizatorice se stabilesc, se realizează şi se
menţin în exploatare de către proiectanţii, executanţii sau proprietarii
(utilizatorii) construcţiilor şi amenajărilor, echipamentelor, utilajelor şi
instalaţiilor tehnologice, potrivit obligaţiilor legale ce le revin, pe timpul
desfăşurării proceselor tehnologice, precum şi al manipulării, transportului
şi al depozitarii materialelor.
Art. 3. - In sensul prezentelor dispoziţii, termenii şi expresiile utilizate au
următoarele semnificaţii:
a) aditiv antistatic - substanţa solida (praf, pulbere) sau lichida care,
introdusa intr-un volum de lichid combustibil, are rolul de a reduce efectul
difuziei turbulente datorat pulsaţiilor de viteza, în cazul transvazării,
transportului etc. lichidelor prin conducte cilindrice şi de a limita astfel
riscul datorat încărcărilor electrostatice;
b) antistatic - caracteristica intrinseca a materialului de a nu se încărca cu
electricitate statica; în mod obişnuit aceasta caracteristica este avuta în
vedere la materialele care se utilizează în medii cu risc de incendiu sau
explozie;
c) corp electrostatic la pământ - substanţa, material, circuit, aparat, maşina,
recipient sau instalaţie a cărei rezistenta de scurgere a sarcinilor
electrostatice nu depăşeşte 106 ohmi, rezistenta fiind măsurata între
pământ şi un punct oarecare al elementului considerat;
d) descărcare corona - descărcare electrica incompletă (nu se dezvoltă pe
toata distanţa dintre electrozii configuraţiei) care apare în zone ale
conductoarelor cu raza de curbura mica; descărcarea corona se dezvolta
numai dacă intensitatea câmpului electric în zonă depăşeşte o valoare
determinata;
e) descărcare electrostatică - proces de realizare a unui canal conductor
între două corpuri aflate la potenţiale diferite faţă de pământ; în funcţie de
valoarea medie a câmpului electric între cele două corpuri, descărcarea
poate fi incompletă (corona) sau completă (străpungere);
f) dispersie - fenomen de împrăştiere, răspândire, risipire; în sensul
prezentelor dispoziţii, definiţia se refera la pulberi, prafuri, gaze, ceţuri, care
se pot aprinde; de exemplu, praful este o forma dispersa a substanţelor
solide, iar ceaţa este o forma dispersa a lichidelor combustibile;
g) electricitate statica - energie de natura electrica ce apare datorita unor
fenomene electrochimice, frecări, încălziri şi de deformare a corpurilor,
plasării acestora într-un câmp electric, precum şi ca urmare a altor acţiuni
fizice care presupun schimbarea relativa a suprafeţelor de contact; energia
acumulata rămâne practic constantă sau prezintă variaţii foarte lente;
energia acumulata, daca se disipează într-o descărcare electrica, poate
iniţia explozia unor amestecuri inflamabile, daca este mai mare decât
energia minima de aprindere a acestora;
h) influenţa electrostatica - fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un
conductor neutru izolat sau modificarea repartiţiei sarcinilor electrice pe un
conductor încărcat şi izolat, sub acţiunea unui câmp electric exterior;
i) încălţăminte antistatică - încălţăminte încercată în conformitate cu
metoda 5.7 din SR EN 344; rezistenţa electrica trebuie sa fie cuprinsă între
100 kj şi 1.000 Mj;
j) încărcare electrostatică - proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide
sau vapori, apar sarcini electrice datorita unor acţiuni mecanice (frecare,
ciocnire, vibraţii), termice, chimice etc;
k) legare la pământ - legătura electrica a unui corp conductor la priza de
pământ, pentru a asigura acestuia, în mod permanent, potenţialul
pământului (considerat nul);
l) legătura de echipotenţializare - legătura electrica realizata intre diferite
puncte pentru a asigura acestora acelaşi potenţial faţă de pământ;
m) pardoseala izolanta electric (electroizolanta) - pardoseala realizata din
materiale izolante electric (lemn, cauciuc, bachelita etc.), care acoperă
întreaga suprafaţă a pardoselii, sunt lipite pe suport, nu prezintă crăpături,
iar rosturile nu depăşesc 3 mm;
n) priza de pământ - instalaţie care asigura o legătura electrica directă cu
pământul a unei instalaţii electrice sau a unor echipamente electrice;
o) rezistenta electrica de dispersie a unei prize de pământ - rezistenţa
electrica echivalenta a prizei de pământ;
p) scânteie electrostatică - descărcare brusca de electricitate, printr-un
interval, între doua corpuri;
r) transvazare - operaţiune de trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a
unui material pulverulent dintr-un vas în altul prin curgere gravitaţionala,
pompare etc.;
s) zona cu pericol de explozie - spaţiul în care, în condiţii normale de
funcţionare, se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori sau
praf în cantităţi suficiente pentru a da naştere unei atmosfere explozive în
amestec cu aerul sau cu oxigenul.

CAPITOLUL II
Formarea şi acumularea încărcărilor electrostatice

Art. 4. - Formarea şi acumularea încărcărilor electrostatice reprezintă


fenomene de sistem sau de asociaţie cu apariţia unei sarcini electrice pe
suprafaţă unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al
conductibilităţii electrice.
Art. 5. - Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt: frecarea,
contactul direct, influenta, acţiunea electrochimică şi acţiunea
fotoelectrica.
Art. 6. - (1) Principalele materiale şi substanţe utilizate frecvent şi pe scara
larga, susceptibile să formeze şi să acumuleze sarcini electrostatice, sunt:
a) solide: cauciucul natural si sintetic, masele plastice, fibrele artificiale,
textilele pe baza de lână, fibrele artificiale, hârtia, sticla, sulful, răşinile
sintetice, unele răşini naturale (chihlimbarul);
b) lichide: sulfura de carbon, eterul, benzina, hidrocarburile, esterii,
hidrocarburile clorurate, cetonele inferioare si alcoolii;
c) gaze (vapori): dioxidul de carbon, metanul, propanul, etanul, butanul,
acetilena si hidrogenul.
(2) Principalele operaţiuni cinetice în care sunt prezente materiale şi
substanţe menţionate la alin. (1), pe timpul cărora pot sa apară încărcări
electrostatice, sunt:
a) încărcare, descărcare, umplere, golire, transvazare, alimentare;
b) amestecare, malaxare, agitare, barbotare, omogenizare;
c) filtrare, separare, sortare, cernere, centrifugare;
d) ventilare, exhaustare, desprăfuire, aerisire, vacuumare;
e) pulverizare, injectare, dispersare, stropire, purjare, refulare;
f) frecare, angrenare, transmisie;
g) spălare, curăţare, purificare, ambalare;
h) transport, vehiculare, manipulare;
i) polizare, şlefuire, sablare;
j) rulare, derulare, lipire, dezlipire;
k) măcinare, concasare, sfărâmare.
(3) Principalele procese tehnologice în care sunt prezente materialele şi
substanţele prevăzute la alin. (1), cu capacitate ridicata de încărcare
electrostatica, sunt:
a) fabricarea fibrelor si firelor textile;
b) fabricarea foliilor de polietilena sau de policlorura de vinil;
c) fabricarea pulberilor pentru explozivi;
d) egrenarea bumbacului;
e) fabricarea hârtiei si imprimarea acesteia;
f) fabricarea cauciucului si produselor de cauciuc.
(4) Exemplele de operaţiuni şi procese pe parcursul cărora pot să apară
încărcări electrostatice sunt prezentate în anexa nr. 1 iar aspectele
referitoare la pericolul de explozie şi/sau incendiu, în cazul unor operaţiuni
şi procese tehnologice care generează electricitate statica, sunt prezentate
in anexa nr. 2.
Art. 7. - Electricitatea statica poate provoca incendiu sau explozie urmată
sau nu de incendiu, în cazul îndeplinirii simultane a următoarelor condiţii:
a) existenta materialului combustibil sau a atmosferei explozive;
b) deplasarea sarcinilor cu apariţia descărcărilor disruptive;
c) energia eliberata prin descărcare să fie mai mare decât energia minima
pentru aprinderea materialului combustibil sau a atmosferei explozive.
Art. 8. - In cazul în care atmosfera din spatiile închise este uscata artificial,
prin sisteme de încălzire sau ventilare cu aer uscat, apar condiţii
favorizante astfel încât încărcările electrostatice pot provoca incendiu sau
explozie.

CAPITOLUL III
Riscuri sau pericole de explozie si/sau de incendiu
determinate de electricitatea statica

Art. 9. - Pericolul de explozie poate să apară la manipularea substanţelor


combustibile sau oxidabile, daca acestea se prezintă sub forma de
dispersie fina de gaze, vapori, ceata (particule fine de lichid, aerosoli) sau
prafuri (particule fine de solid, respectiv aerosoli), atunci când concentraţia
acestora în amestec cu aerul se afla între limitele de explozie şi când există
un potenţial electrostatic egal sau mai mare decât energia minima de
aprindere a unor substanţe combustibile din mediul respectiv.
Art. 10. - Scânteile electrice care provin din diferenţe de potenţial inferioare
nivelului de 350 volţi sunt considerate nepericuloase datorita insuficienţei
căldurii la vârfurile scânteilor.
Art. 11. - Nivelul riscului generat de încărcările electrostatice într-o zonă de
lucru se apreciază în funcţie de energia minima de aprindere, astfel:
a) foarte redus 3100 mJ
b) redus 50-100 mJ
c) mediu 10-50 mJ
d) mare 0,1-10 mJ
e) foarte mare | 0,1 mJ.
Art. 12. - Pericolul de explozie si/sau incendiu depinde de viteza si de
modul de manipulare a lichidelor prin conducte sau instalaţii pe timpul
desfăşurării operaţiunilor de alimentare, golire, transport si distribuţie.
Art. 13. - Stratul de praf combustibil se comporta diferit la descărcările
electrostatice, în funcţie de natura produsului de aprindere.

CAPITOLUL IV
Masuri generale de prevenire a incendiilor determinate
de electricitatea statica

Secţiunea 1
Soluţii pentru dispersia electricităţii statice

Art. 14. - In funcţie de caracteristicile proceselor tehnologice şi de


capacitatea de reacţie a operatorilor se pot adopta soluţii care să conducă
la dispersia electricităţii statice. Soluţiile cele mai eficiente sunt:
a) legarea la pământ (sisteme echipotenţiale);
b) neutralizarea sarcinilor;
c) reducerea frecărilor;
d) umidificarea atmosferei;
e) mărirea conductivităţii corpurilor izolante.
Art. 15. - (1) La o valoare a rezistentei de scurgere a sarcinilor electrice mai
mica de 106 ohmi, pentru majoritatea substanţelor inflamabile se elimina
posibilitatea formarii sarcinilor electrostatice mari şi se considera realizată
legarea la pământ.
(2) În locurile în care se manipulează substanţe explozive valorile limita
care se aleg sunt de ordinul 104-105 ohmi pentru rezistenta de curgere a
sarcinilor electrice.
Art. 16. - Legarea la pamant a obiectelor metalice asigura reducerea
diferentei de potential dintre obiecte si pamant, pana la limite
nepericuloase, iar conductibilitatea materialelor utilizate trebuie sa fie
suficient de mare, astfel incat sa permita scurgerea fara descarcare
disruptiva a incarcarilor
electrostatice.
Art. 17. - (1) Este obligatoriu sa fie legate la pamant:
a) constructiile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele
si instalatiile (pentru amestec, valturile, calandrele, masinile de extrudare
sau injectie etc.) care vehiculeaza materiale si substante care produc
electricitate statica;
b) elementele bune conducatoare de electricitate care nu participa direct la
procesul tehnologic;
c) partile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj,
tablouri etc.), ale instalatiilor, utilajelor, incarcatoarelor si cisternelor,
inclusiv ale sinelor de cale ferata de la rampele de incarcare-descarcare.
(2) Conductibilitatea electrica a legaturilor se asigura prin:
a) fixarea demontabila (strangere);
b) fixarea nedemontabila (sudare, lipire etc.).
Art. 18. - (1) Atunci cand continuitatea tubulaturii metalice este intrerupta
prin burdufuri din materiale textile sau plastice, se prevad sisteme de
echipotentializare intre tronsoanele bune conducatoare de electricitate.
(2) Legaturi echipotentiale se prevad la racordurile si flansele cu garnituri
izolatoare de pe traseele de conducte, tuburi si furtunuri pentru vehicularea
fluidelor generatoare de electricitate statica si, dupa caz, la dispozitivele
(capetele) de pulverizare, refulare sau debitare a acestora.
Art. 19. - Conductele si recipientele racordate la gurile de aspiratie, fixe sau
mobile, precum si filtrele sau ciururile care intra in contact cu o substanta
capabila sa acumuleze sarcini electrostatice in timpul unui proces de
fabricatie, stocare sau al operatiunii de transvazare trebuie sa fie legate
intre ele (pentru a se asigura echipotentialitatea), precum si la pamant.
Art. 20. - Legaturile la pamant trebuie verificate astfel:
a) zilnic, vizual;
b) periodic, prin personal specializat se masoara valoarea rezistentei de
dispersie a prizei de pamant, precum si asigurarea continuitatii la
instalatiile electrice.
Art. 21. - Legarea la pamant a bobinelor, cilindrilor si a tamburelor metalice
ale caror extremitati se rotesc in lagare prevazute cu ungere se asigura prin
sisteme speciale cu perii alunecatoare pe arbore, tangentiale si de capat.
Art. 22. - Reducerea frecarilor intre corpurile (suprafetele) aflate in contact
se poate realiza prin diminuarea presiunii exercitate pe corpuri.
Art. 23. - Neutralizarea sarcinilor electrostatice inmagazinate pe corpurile
neconducatoare se realizeaza prin:
a) ionizarea permanenta a atmosferei;
b) inductie electrostatica;
c) umidificarea atmosferei.
Art. 24. - (1) Ionizarea atmosferei se realizeaza cu:
a) generatori de campuri electrostatice foarte intense, create in apropierea
mediului incarcat electrostatic;
b) neutralizatori radioactivi cu radiatii tip a sau ß.
(2) Neutralizatoarele radioactive se recomanda pentru procesele
tehnologice de fabricare a foliilor de plastic, de cauciuc sau a hartiei,
precum si la prelucrarea firelor si fibrelor sintetice, ionizarea aerului
realizandu-se de-a lungul materialului.
Art. 25. - Inductia electrostatica se realizeaza cu dispozitive care formeaza
un camp electrostatic autoindus, ele constand dintr-un fir metalic fix legat
de o bara prevazuta cu un capat miscator sau o tija terminata prin varfuri.
Legata la pamant, bara trebuie sa fie asezata foarte aproape de suprafata
materialului (obiectului) incarcat cu sarcini electrostatice, fara sa o atinga
insa, fapt pentru care nu este recomandata utilizarea dispozitivelor in
atmosfere inflamabile sau explozive.
Art. 26. - (1) Umidificarea atmosferei se recomanda sa fie utilizata in cazul
operatiunilor de fabricatie sau de manipulare care permit acest procedeu.
(2) Pentru impiedicarea formarii sarcinilor electrostatice se recomanda
umiditati relative ale aerului peste 70%.
(3) Masura devine sigura atunci cand este combinata cu utilizarea
eliminatorilor inductivi sau radioactivi.
Art. 27. - Marirea conductivitatii corpurilor izolante (textile, cauciuc,
materiale plastice, hartie, lichide pure etc.) poate fi facuta, in masa lor sau
superficial, prin adaosul sau aplicarea pe suprafata acestora a unor
produse antistatice cum sunt compozitiile organice azotate (aminele,
sarurile de amoniu cuaternare, amidele etc.), derivatii acidului fosforic sau
fosforos.

Sectiunea a 2-a
Masuri tehnico-organizatorice

Art. 28. - Stabilirea masurilor tehnico-organizatorice de prevenire a


producerii scanteilor electrostatice trebuie sa se bazeze pe o analiza
detaliata care vizeaza:
a) identificarea operatiunilor si instalatiilor care conduc la formarea si
acumularea sarcinilor electrostatice;
b) cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale materiilor prime si
materialelor folosite;
c) evaluarea valorilor tensiunilor de incarcare;
d) evaluarea mediului in care se lucreaza;
e) modul de manipulare a materialelor;
f) controlul eficacitatii acestor masuri.
Art. 29. - Masurile tehnico-organizatorice rezultate in urma analizei,
conform art. 28 trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie in concordanta cu caracteristicile specifice ale constructiilor,
instalatiilor tehnologice, utilajelor pentru care sunt adoptate;
b) sa aiba la baza calcule, determinari, metode si experimentari stiintifice;
c) sa aiba cea mai mare eficienta pentru limitarea acumularii sarcinilor
electrostatice;
d) sa fie in concordanta cu noutatile in domeniu.
Art. 30. - Reducerea riscurilor determinate de electricitatea statica se
realizeaza prin actiuni de prevenire care vizeaza:
a) locul de munca;
b) legaturile la pamant;
c) imbracamintea sau echipamentul de protectie a personalului;
d) operatiunile si procesele de fabricatie;
e) conductorii electrici;
f) izolantii.
Art. 31. - Actiunea asupra locului de munca are in vedere, in primul rand,
controlul amestecurilor, respectiv crearea unei atmosfere care sa fie in
afara intervalului cuprins intre limitele inferioare si superioare de explozie
ale amestecului. Principalele metode utilizate sunt:
a) inertizarea incintelor inchise (rezervoare, reactoare etc.) pentru
produsele
cu niveluri de risc mare si foarte mare;
b) ventilarea mecanica fortata a spatiilor sau a incintelor de lucru.
Art. 32. - Protectia impotriva electricitatii statice se realizeaza prin
conectarea la priza de pamant, care in mod uzual poate avea si alte
functionalitati cum ar fi, legarea la pamant a instalatiilor si utilajelor din
motive de securitate a muncii sau legarea la pamant a instalatiilor de
protectie
impotriva trasnetului.
Art. 33. - Legarea la pamant trebuie realizata cu ajutorul unor conductoare
din otel zincat, cu aria sectiunii transversale de minimum 10 mm2.
Art. 34. - Elementele de contact cu solul si circuitul de legare la pamant
trebuie sa fie protejate impotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice
etc.
Art. 35. - Rezistenta intre obiectul legat la pamant si sol se compune din
rezistenta conductorului de legatura si a electrodului din sol.
Art. 36. - Elementele conducatoare ale unui obiect, aparat, utilaj sau ale
unei instalatii susceptibile sa acumuleze sarcini electrostatice ca urmare a
procesului de fabricatie sau a procedeului de manipulare trebuie sa fie
legate la pamant.
Art. 37. - Se interzice folosirea imbracamintei si incaltamintei confectionate
din materiale care se incarca electrostatic.
Art. 38. - In zonele in care exista pericolul formarii atmosferei explozive
personalul trebuie sa utilizeze echipament special de protectie.
Art. 39. - In procesele de productie in care se produce electricitate statica
trebuie sa se aiba in vedere:
a) inlocuirea, pe cat posibil, a elementelor izolante cu elemente
conducatoare de electricitate;
b) marirea conductibilitatii electrice a benzilor transportoare, curelelor de
transmisie si a tubulaturilor prin realizarea puntilor echipotentiale sau
tratarea acestora cu adezivi buni conducatori de electricitate;
c) efectuarea proceselor de fabricatie in incaperi cu atmosfera controlata si
inertizata;
d) limitarea vitezelor de curgere a lichidelor si a materialelor pulverulente;
e) legarea la pamant pe toata durata desfasurarii operatiunilor generatoare
de sarcini electrostatice, inclusiv a celor care se desfasoara ocazional sau
pentru a caror efectuare se folosesc sisteme demontabile;
f) evitarea miscarilor suplimentare ale persoanelor care executa ori
supravegheaza activitatile prevazute la art. 6 alin. (2).
Art. 40. - Actiunea asupra conductorilor vizeaza:
a) asigurarea echipotentialitatii intre materialele si obiectele legate la
pamant;
b) realizarea unor contacte sigure, de buna calitate.
Art. 41. - Actiunea asupra izolantilor se refera la utilizarea selectiva, in
functie de procesele tehnologice, a limitatorilor de sarcini electrostatice
prin ionizari inductive, electrice sau radioactive, precum si a substantelor
antistatice.
Art. 42. - Descarcarea electricitatii statice din baloturile de textile, materiale
sintetice, hartie etc. se realizeaza eficient prin ionizare, cu varfuri, ace
metalice, perii de descarcare, benzi metalice sau prin umezirea locala a
aerului.
Art. 43. - Pentru imbunatatirea conductibilitatii partilor in miscare, in cazul
lagarelor care folosesc lubrifianti, se utilizeaza adaosuri de grafit sau sulfat
de molibden.
Art. 44. - In procesele de uscare, prin pulverizare sau in strat fluidizat a
substantelor pulverulente, pentru limitarea acumularilor de sarcini
electrostatice atat in uscatorul propriu-zis, cat si in separatorul de praf, pe
langa legarea la pamant trebuie asigurata inertizarea uscatoarelor pe toata
durata desfasurarii operatiunilor de uscare.
Art. 45. - La spalarea recipientelor de produse petroliere, viteza apei nu
trebuie sa depaseasca 1 m/s, iar presiunea aburului 3 atm.
Art. 46. - La descarcarea din cisterne a gazelor petroliere lichefiate (GPL) se
limiteaza viteza acestora la 1 m/s.
Art. 47. - Sunt interzise:
a) pomparea unor produse grele (petrol, motorina, ulei, pacura etc.) intr-un
rezervor care a continut anterior benzina sau alte produse inflamabile,
inainte de golirea completa a conductei de incarcare si a rezervorului de
produsele anterioare sau inainte de evacuarea din rezervoare a gazelor
rezultate;
b) desfundarea cu apa a robinetelor prin care s-au vehiculat lichide
combustibile;
c) spalarea cu apa a conductelor aferente rezervoarelor, inainte de
asigurarea unui strat de apa, care sa depaseasca cu minimum 3 cm cota
racordului conductei;
d) vopsirea prin stropire sau pulverizare cu aer sau alte gaze a recipientelor
deschise care contin produse volatile si care pot genera gaze inflamabile;
e) incarcarea recipientelor cum ar fi: rezervoare, vagoane, autocisterne etc.,
cu produse combustibile lichide prin curgere gravitationala sau fara
utilizarea pentru incarcare a palniilor sau prelungitoarelor, care trebuie sa
ajunga la cel mult 30 cm deasupra partii inferioare a recipientului;
f) accesul personalului pe rezervoare pe durata unor operatiuni cum ar fi,
pompare, amestec etc.; in cazul in care necesitatile tehnologice impun
totusi executarea unor masuratori sau luarea probelor in timpul
operatiunilor de pompare sau amestecare se vor lua masuri
corespunzatoare pentru asigurarea legarii la pamant a utilajelor sau
dispozitivelor utilizate;
g) executarea de reparatii in timpul functionarii instalatiilor tehnologice;
h) utilizarea transmisiilor cu curele in medii unde apar frecvent amestecuri
explozive;
i) utilizarea incarcatoarelor cu gauri sau neetanseitati, prin care produsul
inflamabil pompat se poate raspandi sub forma de stropi, generand
suplimentar sarcini electrostatice;
j) scurgerea brusca, sub forma de jet, a produselor inflamabile si volatile,
prin legaturile de luat probe, pe la sticlele de nivel etc.;
k) desfundarea robinetelor de scurgere aferente aparatelor sau vaselor sub
presiune prin lovire sau prin alte operatiuni mecanice;
l) transportul si manipularea produselor petroliere in ambalaje din material
plastic, cu exceptia celor antistatizate si special destinate in acest scop;
m) folosirea indicatoarelor de nivel cu plutitor in rezervoare de produse
inflamabile, daca nu sunt luate masuri de punere la pamant a plutitorului;
n) agitarea sau omogenizarea in rezervoare, vase etc. a lichidelor usor
inflamabile; omogenizarea poate fi facuta numai prin recirculare sau cu
amestecatoare mecanice avand palete situate sub nivelul lichidului;
o) utilizarea unor instalatii pentru exhaustarea prafului de materiale
combustibile sau a vaporilor inflamabili, comune cu cele pentru evacuarea
materialelor pulverulente provenite de la utilajele de slefuit, polizat, strunjit
etc.;
p) folosirea aerului comprimat pentru alimentarea reactoarelor; aceasta se
face in circuit etans, mecanizat (automatizat) atat pentru incarcarea, cat si
pentru descarcarea reactoarelor;
r) deschiderea capacului reactorului in timpul procesului tehnologic fara
asigurarea in prealabil a pernei de gaz inert si punerea in functiune a
sistemului de ventilare;
s) luarea probelor in timpul proceselor de cristalizare din reactor;
t) deschiderea capacului reactorului in care au fost efectuate diferite
operatiuni, fara programarea prealabila a unei faze de linistire cu durata cel
putin egala cu timpul de relaxare pentru substantele din reactor.
Art. 48. - Vasele metalice portabile, butoaiele, canistrele metalice etc., care
urmeaza sa fie incarcate cu produse petroliere lichide, trebuie sa fie
asezate, pe durata incarcarii lor, pe o placa metalica legata la pamant si
conectate, prin intermediul unei legaturi electrice, la recipientul sau
racordul din care se face incarcarea.
Art. 49. - Furtunurile flexibile de descarcare sau incarcatoarele trebuie
prevazute cu armaturi din bronz si garnituri etanse.
Art. 50. - Operatiunile de transvazare a lichidelor combustibile, cum ar fi
alimentarea cu carburant, trebuie sa se intrerupa pe durata fenomenelor
meteo insotite de furtuni cu descarcari sub forma de trasnet, daca aceste
fenomene se produc in zone apropiate.
Art. 51. - In cazul GPL, pentru egalizarea potentialelor cisterne si
rezervorului se utilizeaza cablul de suntare, aflat in dotarea cisternei.
Art. 52. - Este obligatorie instruirea personalului operator asupra modului
de formare si acumulare a sarcinilor electrostatice, asupra metodelor de
combatere a acestora, precum si asupra riscurilor determinate de
incarcarile electrostatice.
CAPITOLUL V
Unele masuri specifice de prevenire a incendiilor determinate
de electricitatea statica

Sectiunea 1
Masuri de prevenire la vehicularea si depozitarea lichidelor inflamabile

Art. 53. - (1) Incarcarea rezervoarelor cu lichide inflamabile se face pe la


baza acestora, sub nivelul lichidului.
(2) Viteza de curgere poate fi marita numai dupa ce nivelul lichidului in
recipient depaseste cu 2 cm gura conductei de intrare, iar in cazul
rezervoarelor cu capac plutitor numai dupa ce capacul pluteste pe lichid.
Art. 54. - (1) La umplerea rezervoarelor trebuie luate masuri pentru evitarea
stropirii sau pulverizarii lichidului.
(2) In cazul palniilor confectionate din materiale izolante, inainte de
inceperea operatiunii de umplere, prin palnie trebuie introdus un conductor
legat la pamant, pana la partea inferioara a rezervorului.
Art. 55. - In timpul incarcarii cu gaze petroliere lichefiate a vaselor tip
termos trebuie introdusa in acestea o sarma sau tija metalica, in vederea
realizarii contactului dintre lichidul din vas si racordul de incarcare legat la
pamant.
Art. 56. - Pentru a se evita patrunderea in interiorul rezervoarelor a
corpurilor straine, acumulatoare de sarcini electrice, in circuitele de
transvazare trebuie sa se utilizeze filtre.
Art. 57. - Inainte de spalarea cu apa sau spuma a rezervoarelor,
autocisternelor, tancurilor petroliere sau a slepurilor trebuie sa se asigure
evacuarea amestecurilor inflamabile, utilizandu-se in acest scop gaz inert
sau abur.
Art. 58. - Furtunurile pentru spalarea cu apa a depunerilor din rezervoare,
vase sau utilaje, precum si cele pentru abur trebuie sa fie prevazute cu
insertie sau armare metalica si legate la pamant, inainte de inceperea
operatiunilor de aburire si curatare.
Art. 59. - Furtunurile flexibile ale pompelor de distributie a carburantilor
trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea
specificata de normativele in vigoare; ele trebuie mentinute in stare de
utilizare, iar dispozitivele de inchidere trebuie realizate din materiale
neferoase.
Art. 60. - Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza in rezervoarele sau
compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de
la un sortiment de produs la altul, fara asigurarea tuturor masurilor de
pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).
Art. 61. - La gurile de descarcare a carburantilor in rezervoare se prevad
borne de legare la pamant pentru conectarea autocisternelor.

Sectiunea a 2-a
Masuri de prevenire la separarea substantelor lichide si solide
Art. 62. - La operatiunile de separare prin filtrare a suspensiilor din lichidele
inflamabile se impun urmatoarele masuri:
a) utilizarea numai a filtrelor metalice conectate la priza de pamant;
b) conectarea la pamant a tuturor elementelor metalice ale instalatiei de
separare;
c) marirea conductivitatii lichidelor prin adaugare de aditivi cu proprietati
antistatice.
Art. 63. - La operatiunile de separare prin centrifugare a substantelor
lichide si solide se vor avea in vedere urmatoarele:
a) utilizarea unor instalatii de centrifugare care sa aiba in constructie partea
interioara din materiale bune conducatoare de electricitate;
b) asigurarea inertizarii recipientului inaintea inceperii operatiunii de
separare;
c) confectionarea cicloanelor in care sunt separate substantele
pulverulente din materiale bune conducatoare de electricitate;
d) legarea individuala la pamant a utilajelor de amestec, valturilor,
calandrelor, filtrelor, uscatoarelor cu aer.

Sectiunea a 3-a
Masuri de prevenire la vopsirea si/sau la lacuirea prin pulverizare

Art. 64. - In zonele de lucru pentru operatiuni de vopsire si/sau lacuire prin
pulverizare trebuie sa se asigure umezirea locala a aerului.
Art. 65. - In camerele de pulverizat vopsea si/sau lac trebuie asigurate
functionarea la parametri normali a instalatiilor de ventilatie generala,
interblocarea dintre sistemul de ventilatie si cel de admisie a aerului
comprimat la pistolul de pulverizare, precum si functionarea perdelelor cu
apa.
Art. 66. - Pentru operatiunile de vopsire si/sau lacuire prin pulverizare se va
utiliza numai aer comprimat fara impuritati, iar temperatura acestuia, in
cazul pulverizarii nitrolacului la cald, nu trebuie sa depaseasca 50 grade C.
Art. 67. - La alimentarea utilajelor pentru turnarea lacului trebuie sa se
utilizeze numai recipiente cu structura metalica, etanse in raport cu mediul
de lucru.

Sectiunea a 4-a
Masuri de prevenire specifice vopsirii in camp electrostatic

Art. 68. - La vopsirea in camp electrostatic se respecta regulile si masurile


precizate la art. 64-67, precum si urmatoarele:
a) curentul maxim de scurtcircuit nu trebuie sa depaseasca 0,2 mA;
b) distanta de siguranta prevazuta in reglementarile tehnice specifice se
mentine strict, pentru a nu se produce strapungeri ale dielectricului dintre
pistolul/duza de pulverizare si piesele supuse vopsirii;
c) instalatia de vopsire prin pulverizare in camp electrostatic se prevede cu
sisteme de protejare impotriva caderilor bruste de tensiune.
Sectiunea a 5-a
Masuri de prevenire la ansambluri si subansambluri aflate in miscare

Art. 69. - In cazul transmisiilor prin curele trebuie sa se utilizeze materiale


bune conducatoare de electricitate, obtinute prin aplicarea unui tratament
antistatic pe toata suprafata acestora.
Art. 70. - Legarea la pamant a benzilor transportoare este obligatorie si se
poate realiza cu sisteme tip pieptene metalic, cu dinti ascutiti si indreptati
spre partea interioara a benzii, in punctul in care aceasta se desparte de
tambure (role).
Art. 71. - Pentru scurgerea electricitatii statice generate de lagarele cu
cuzineti din materiale izolatoare (teflon, nailon etc.) sau de cele care
lucreaza pe perna de ulei sunt necesare realizarea legaturii electrice intre
arborele si carcasele lagarului, precum si legarea la pamant a intregului
sistem.

Sectiunea a 6-a
Masuri de prevenire la prelucrarea cauciucului si a maselor plastice

Art. 72. - Toate elementele aflate in miscare ale utilajului tehnologic prin
care se prelucreaza cauciuc si/sau mase plastice trebuie legate la pamant
prin intermediul unor perii metalice sau din carbune.
Art. 73. - Instalatiile si utilajele de prelucrare a cauciucului si/sau a maselor
plastice trebuie prevazute cu ventilatie mecanica locala si sisteme de
umidificare a atmosferei, iar incaperile in care sunt amplasate se prevad in
mod obligatoriu cu pardoseala antistatica.
Art. 74. - (1) Reducerea nivelului de incarcare electrostatica in procesele de
prelucrare a maselor plastice se obtine prin introducerea in material a unor
substante antistatice, cum sunt:
a) eter sau poliglicol multimolecular pentru polistiren, polietilena sau
polivinilclorid;
b) combinatie de stearina-amoniac (18-50%), pentru cele mai multe dintre
masele plastice;
c) fosfati de alcool gras pentru materialele plastice si fibrele sintetice.
(2) Suprafetele din materiale izolante ale utilajelor trebuie sa fie acoperite
cu substante antistatice.

Sectiunea a 7-a
Masuri de prevenire la prelucrarea celulozei si hartiei

Art. 75. - Formarea si acumularea sarcinilor electrostatice trebuie diminuate


semnificativ prin reducerea presiunii dintre cilindri si modificarea unghiului
sub care intra hartia la presare.
Art. 76. - Pornirea masinilor de fabricat hartie este permisa numai dupa
verificarea sistemelor de colectare a sarcinilor electrice care se monteaza
pe intreaga latime a cilindrului de imprimare.
Art. 77. - Instalatiile de fabricatie a celulozei si hartiei trebuie mentinute in
stare de curatenie, dupa fiecare schimb de lucru personalul de deservire
procedand la indepartarea deseurilor si materialelor combustibile si la
curatarea acestora de praf, scame si ulei.
Art. 78. - La fabricarea sortimentelor de hartie trebuie sa se aiba in vedere
urmatoarele:
a) asigurarea functionarii instalatiei de ventilatie generala pentru
introducerea aerului proaspat si evacuarea aerului viciat din
compartimentele de fabricatie;
b) asigurarea permanenta a operationalitatii instalatiilor automate de
stingere a incendiilor.

Sectiunea a 8-a
Unele masuri de prevenire la rampele auto si de cale ferata pentru
incarcarea-descarcarea produselor petroliere

Art. 79. - (1) La rampele auto si de cale ferata pentru incarcarea-


descarcarea produselor petroliere se realizeaza echipotentializarea
elementelor metalice.
(2) La intrarea in rampa si in zonele de descarcare sinele de cale ferata se
leaga electric intre ele si se conecteaza la priza de pamant.
(3) Conductele prin care se transvazeaza produsele petroliere si
recipientele aferente operatiunilor de incarcare/descarcare se conecteaza
la priza de pamant.

Sectiunea a 9-a
Unele masuri de prevenire la alimentarea cu carburant a aeronavelor si
navelor

Art. 80. - Pe durata alimentarii cu carburant aeronavele nu trebuie sa se afle


in imediata apropiere a unui radar de sol, la care se executa probe sau care
se afla in stare de functionare.
Art. 81. - Pe durata operatiunilor de alimentare cu carburant sunt interzise
instalarea sau demontarea bateriilor de acumulatori ale aeronavei, precum
si bransarea generatoarelor de sol.
Art. 82. - (1) Pentru ca o aeronava sau nava sa poata fi alimentata cu
carburant in timp ce pasagerii se afla la bord, se imbarca sau se debarca,
este necesara prezenta la bord a personalului calificat care poate executa
procedurile de protectie si evacuare a pasagerilor.
(2) Suplimentar se aplica urmatoarele masuri de prevenire:
a) traseul urmat de pasageri trebuie sa evite zonele in care exista riscul
degajarii vaporilor de carburant; operatiunile de imbarcare/debarcare
trebuie sa fie supravegheate;
b) prin sistemul de intercomunicatii al aeronavei sau prin orice alte
mijloace adecvate trebuie asigurata comunicarea bilaterala intre echipa de
la sol responsabila cu aceste operatiuni si personalul specializat de la
bordul aeronavei.
Art. 83. - (1) Legarea la pamant a unei aeronave sau nave consta in luarea
urmatoarelor masuri:
a) legarea la priza de pamant a alimentatorului;
b) legarea la priza de pamant a aeronavei, respectiv a navei;
c) realizarea unei legaturi electrice intre aeronava, respectiv a navei si
alimentator;
d) realizarea unei legaturi electrice intre aeronava si capatul furtunului
flexibil pentru carburant, in cazul alimentarii prin extradosul aripilor.
(2) La terminarea operatiunii de alimentare toate legaturile electrice trebuie
deconectate in ordinea inversa celei specificate mai sus.
Art. 84. - In cazul in care nu este specificata obligatia legarii la pamant a
aeronavei sau navei, se vor lua urmatoarele masuri pentru inlaturarea
sarcinilor electrice:
a) realizarea unei legaturi electrice intre aeronava si alimentator;
b) realizarea unei legaturi electrice intre aeronava si capatul furtunului
flexibil pentru carburant, in cazul alimentarii prin extradosul aripilor.
Art. 85. - La alimentarea cu carburant de la o statie (sistem de pompare fix)
se va evita conectarea la priza de pamant in zona statiei (pompei fixe),
deoarece in momentul conectarii pot aparea descarcari electrice datorate
diferentelor de potential.
Art. 86. - Toate aeronavele aflate pe pista, precum si autoalimentatoarele de
pe platformele pistelor de decolare/aterizare trebuie sa fie legate la pamant
pe toata durata de stationare.

Sectiunea a 10-a
Masuri de prevenire la umplerea rezervoarelor din benzinarii si la
alimentarea cu carburanti a autovehiculelor

Art. 87. - Personalul benzinariilor trebuie sa urmareasca permanent


mentinerea in bune conditii a capacelor si a ramelor chesoanelor
rezervoarelor, pentru a evita formarea straturilor izolante electric.
Art. 88. - (1) Furtunurile flexibile ale pompelor de distributie a carburantilor
trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea
specificata de normativele in vigoare.
(2) Dispozitivele de inchidere trebuie realizate din materiale metalice care
nu produc scantei.
(3) Se interzice livrarea de carburanti in vase din mase plastice.
Art. 89. - Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza in rezervoarele sau
in compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora
de la un sortiment de produs la altul fara asigurarea tuturor masurilor de
pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).
Art. 90. - La gurile de descarcare a carburantilor in rezervoare se prevad
borne de legare la pamant pentru conectarea autocisternelor.
Sectiunea a 11-a
Masuri de prevenire specifice activitatilor domestice (gospodaresti)

Art. 91. - In cazul activitatilor domestice (gospodaresti) principalele masuri


de prevenire a incendiilor, destinate reducerii riscurilor generate de
electricitatea statica, se refera la:
a) interzicerea spalarii sau curatarii imbracamintei cu benzine, solventi si
alte lichide inflamabile;
b) interzicerea utilizarii bidoanelor, canistrelor si a altor recipiente din mase
plastice la transportul, stocarea sau manipularea benzinei, petrolului si a
altor lichide inflamabile;
c) interzicerea folosirii palniilor din materiale plastice la transvazarea
lichidelor inflamabile;
d) legarea la pamant, pe durata incarcarii cu produse petroliere sau cu alte
lichide inflamabile a butoaielor si canistrelor metalice, prin asezarea
acestora pe o placa metalica legata la pamant, respectiv prin conectarea la
recipientul legat la pamant de la care se realizeaza incarcarea.

SECTIUNEA a 12-a
Verificarea la receptia si darea in exploatare a instalatiilor de legare la
pamant

Art. 92. - In vederea receptiei si darii in exploatare a instalatiilor de legare la


pamant executantul trebuie sa intocmeasca si sa predea beneficiarului:
a) documentatia tehnica de executie;
b) procesul-verbal de lucrari ascunse pentru elementele ingropate;
c) buletinele de verificare.
Art. 93. - Buletinele de verificare trebuie sa cuprinda:
a) data efectuarii verificarii;
b) functia, calitatea si numele persoanei care a efectuat verificarea;
c) denumirea instalatiei sau a partii din instalatie la care s-au efectuat
verificari;
d) rezultatul verificarii continuitatii conexiunilor electrice intre utilaje si
priza de pamant;
e) valoarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant,
masurata la utilajul cel mai indepartat de priza de pamant;
f) metoda de masurare folosita, tipul si clasa de precizie a aparatelor
utilizate in acest sens;
g) aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte
uscat);
h) observatii asupra defectelor constatate si inlaturate.
Art. 94. - Masurarea rezistentei de dispersie pentru instalatia de legare la
pamant se face:
a) in instalatii subterane si in instalatii locale de legare la pamant, cel putin
de doua ori pe an;
b) la retelele generale de legare la pamant, cel putin o data pe an.
CAPITOLUL VI
Dispozitii finale

Art. 95. - Imbracamintea, incaltamintea si echipamentul de protectie a


persoanelor care supravegheaza activitatile prevazute la art. 6 alin. (2) se
aleg astfel incat sa indeplineasca conditiile de prevenire a formarii
electricitatii statice stabilite in prezentele dispozitii.
Art. 96. - (1) In vederea aplicarii prezentelor dispozitii factorii de decizie
(patron, utilizator, administrator etc.) vor stabili, prin actele de autoritate
prevazute de lege, aspectele de natura organizatorica si tehnica specifice si
vor lua masuri de elaborare a procedurilor si instructiunilor proprii, pentru
detalierea anumitor prevederi.
(2) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentelor
dispozitii patronii vor analiza situatia existenta in raport cu prevederile
prezentelor dispozitii si vor stabili, dupa caz, masurile de reabilitare
necesare, specifice fiecarei instalatii, fiecarui utilaj, echipament sau
produs,
capabile sa produca incarcari electrostatice.
Art. 97. - Unele date privind valorile tensiunilor de incarcare, ale energiilor
minime de aprindere, pentru amestecuri inflamabile sau pulverulente,
pulberi metalice, la prelucrarea unor produse agricole, precum si ale
rezistivitatii lichidelor inflamabile vor fi cuprinse intr-un indrumator care va
fi publicat in Revista "Pompierii Romani" cu scopul de a veni in sprijinul
specialistilor care doresc sa aprofundeze unele aspecte privind riscul
generat de electricitatea statica.
Art. 98. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentele dispozitii.

Anexa nr. 1
la dispozitiile generale
EXEMPLE
de operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara incarcari
electrostatice
Principalele operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara
incarcari
electrostatice sunt:
- vehicularea lichidelor combustibile sau a solventilor cu viteze relativ mari
(peste 0,7 m/s) prin elemente sau portiuni de conducte;
- incarcarea si/sau descarcarea lichidelor combustibile aflate la presiunea
atmosferica in/din rezervoare (cisterne);
- vehicularea lichidelor inflamabile prin elemente care determina reducerea
sectiunii transversale a traseului, cum ar fi ajutaje, ventile, diafragme etc.;
- pulverizarea produselor combustibile (lichide, pulberi etc.) prin utilizarea
principiului lui Bernoulli;
- purjarea sau incalzirea lichidelor inflamabile vascoase utilizandu-se
aburul;
- transportul si manipularea produselor lichide inflamabile in ambalaje din
materiale plastice;
- operatiunile de incarcare/descarcare in dane a navelor petroliere destinate
transportului lichidelor combustibile;
- spalarea prin agitare, frecare etc. a tesaturilor si hainelor, utilizandu-se
substante inflamabile;
- separarea prin centrifugare a substantelor solide si lichide inflamabile;
- operatiunile cum ar fi umplerea, golirea, agitarea lichidelor inflamabile,
efectuate in vase emailate;
- operatiunile de filtrare a suspensiilor din lichide inflamabile;
- uscarea prin pulverizare sau in strat fluidizat;
- vacuumarea lichidelor inflamabile;
- alimentarea aeronavelor cu carburanti la sol;
- procesele de macinare, amestecare etc. a unor produse combustibile;
- procesele de filtrare prin site, materiale poroase etc. a unor pulberi
(prafuri) combustibile;
- macinarea materialelor combustibile;
- procesele de producere a pulberilor (prafurilor) combustibile;
- operatiunile de slefuire si polizare a metalelor, maselor plastice, lemnului,
plutei etc.;
- transportul pneumatic prin conducte al produselor pulverulente;
- sortarea, cernerea, ambalarea, macinarea, malaxarea si amestecarea
produselor
pulverulente;
- procesele de fabricatie a firelor si fibrelor in industria textila;
- fabricarea pulberilor explozive in industria de armament;
- operatiunile de sablare a structurilor metalice;
- filtrarea aerului sau a altor gaze impurificate cu pulberi metalice, pulberi
(prafuri) agricole;
- desprafuirea suprafetelor metalice de diferite forme, utilizandu-se aer sau
alte gaze sub presiune;
- transportul unor amestecuri de pulberi in flux de aer (uscare cu aer sau cu
alte gaze);
- procesele locale si generale de ventilare, aerisire, desprafuire etc.;
- egrenarea bumbacului;
- antrenarea cu curele de transmisie din materiale izolante, dispuse pe roti
dintate sau fulii, in procese care utilizeaza produse combustibile;
- frecarea imbracamintei si incaltamintei confectionate din materiale
izolante
(matase, fibre sintetice sau artificiale etc.) de corpul operatorului pe durata
utilizarii acestora in procesul de productie;
- descarcarea accidentala, la presiune atmosferica, a unui recipient care a
continut gaze inflamabile;
- transmisiile utilizand curele realizate din cauciuc izolant electric;
- spalarea cu jet pulverizant de apa si/sau abur supraincalzit a recipientelor
(cazane, rezervoare, cisterne etc.) care au continut produse volatile si care
mai pot contine vapori ai acestor produse;
- operatiunile de omogenizare in rezervoare a produselor combustibile prin
agitarea cu aer, diverse alte gaze sau prin utilizarea de dispozitive
mecanice;
- operatiunile de lacuire si vopsire a materialelor prin procedeul
pulverizarii;
- pulverizarea electrostatica utilizand vopseluri, pulberi etc.;
- procesele de imprimare utilizandu-se procedeul gravarii;
- operatiunile de imprimare in instalatii tipografice (litografiere, vopsire
etc.);
- detenta gazelor comprimate sau lichefiate;
- fabricarea foliilor de polietilena;
- procesele tehnologice de producere a hartiei;
- derularea unor filme sau pelicule, benzi din hartie si textile;
- manipularea foliilor din materiale plastice; procese de ambalare in saci
din
materiale izolante;
- transvazarea aburului, aerului sau a altor gaze, prin conducte sau
furtunuri,
cand aburul este umed, iar aerul sau gazul contine particule din materiale
care
se pot electriza usor;
- operatiunile de umplere sau golire cu jet sau prin cadere libera a unor
utilaje, rezervoare etc.;
- purificarea gazelor continand particule coloidale;
- formarea cristalelor de gheata;
- zgarierea, comprimarea, intinderea structurilor din cuart;
- deformarea mecanica a unor materiale (de exemplu, mica);
- dezintegrarea radioactiva;
- efectul fotoelectric;
- purificarea gazelor de particule lichide si solide in suspensie etc.
Corpul uman intervine in acest fenomen in 3 moduri:
- ca generator de electricitate statica (acumulare-descarcare) datorita
miscarii
corpului operatorilor (indeosebi cei cu imbracaminte de nailon sau plastic)
ori
prin frecarea materialelor in timpul deplasarii;
- in transportul sarcinilor electrostatice de la un material incarcat la corpul
uman;
- la descarcarea electrostatica de la corpul uman la pamant, mai rapid la cei
cu
pielea umeda.
Anexa nr. 2
la dispozitiile generale
ASPECTE
referitoare la pericolul de explozie si/sau incendiu in cazul unor operatiuni
si
procese tehnologice
care genereaza electricitate statica
Incarcarea electrostatica a materialelor sau conductelor din vecinatatea
celor
prin care se vehiculeaza lichide inflamabile se produce prin influenta, in
acest
caz avand loc descarcarea prin scanteie intre partile metalice aflate in
apropiere.
La vehicularea hidrocarburilor prin pompare in/din recipiente apare o
incarcare
electrostatica a lichidului si a conductelor, respectiv a furtunurilor (curgere
in conductele de legatura, turbulenta mare in pompa) cu producerea de
descarcari
prin scanteie intre partile metalice ale conductelor si recipientelor, in
special la intrarea si iesirea din functiune a pompei.
La umplerea sau golirea mijloacelor de transport auto pot aparea
descarcari
electrostatice prin scanteie intre partile bune conducatoare de electricitate
ale sistemelor de alimentare cu combustibil si mijlocul de transport,
precum si
intre sofer si autovehicul sau sistemul de alimentare.
La recipientele din materiale izolatoare (sticla, mase plastice etc.) cu
capacitate sub 5 litri sarcinile electrostatice formate sunt nepericuloase,
exceptie facand sulfura de carbon.
La incarcarea rezervoarelor mari din materiale izolatoare, datorita curgerii
si
turbulentei se pot produce descarcari prin scanteie intre partile
conducatoare
ale conductelor de alimentare (flansele de metal) si personalul de
deservire.
Pe timpul incarcarii cu hidrocarburi a vaselor prevazute cu agitatoare pot
avea
loc descarcari electrostatice prin scantei intre lichid si vas cu consecinte
grave (explozii, incendii).
Pe timpul manevrelor de la o gura de vizitare deschisa a unui reactor plin
cel
mai mare pericol de descarcare prin scanteie este in zona gurii de vizitare
datorita amestecarii vaporilor inflamabili cu aerul. Pe timpul incarcarii cu
substante solide (pulberi) a reactoarelor care contin hidrocarburi, in special
la incarcarea vasului cu substante solide concomitent cu functionarea
sistemului
de agitare-omogenizare se incarca electrostatic substantele solide si
lichidul
inflamabil si pot avea loc descarcari prin scanteie atat la suprafata
lichidului, cat si in zona gurii de vizitare.
La filtrarea suspensiilor din lichidele inflamabile sarcinile electrostatice
preluate de pe materialele izolatoare ale filtrelor de catre conductele sau
terminatiile metalice ale furtunurilor din material sintetic pot produce
descarcarea prin scanteie la apropierea unei astfel de parti de un obiect
legat
la pamant, descarcarile fiind cu atat mai mari cu cat lichidul are polaritatea
mai mica.
In situatia in care rezervorul este izolat fata de sol, potentialul format intre
rezervor si sol poate sa creeze o descarcare electrostatica prin scanteie
atat
la operatiunile de umplere, cat si la cele de golire a rezervorului (izolat de
sol prin pneurile autovehiculului).
Scanteile de aprindere din interiorul rezervoarelor conectate la sol nu pot fi
oprite si nici evitate in totalitate prin simpla punere la pamant si nici prin
scurgerea sarcinilor electrostatice. In exteriorul rezervorului insa formarea
unei scantei de aprindere nu este probabila, cu exceptia cazului in care
rezervorul este prevazut cu o izolatie fata de sol mai mare de 106 ohmi.
In cazul turbionarii substantelor pulverulente, la prelucrare, transport si
depozitare pot aparea descarcari puternice care conduc la aprinderea
pulberii,
prima explozie avand loc in zona turbionara, dupa care pot avea loc si
explozii
secundare.
La operatiunile de uscare (prin pulverizare sau in strat fluidizat)
descarcarile
disruptive pot sa apara intre materialele pulverulente si partile
conducatoare
care vin in contact cu pulberea (cum ar fi cicloanele, separatoarele de praf,
filtrele etc.), precum si intre corpurile incarcate electrostatic si personalul
de deservire din imediata apropiere.
In cazul operatiunilor de prelucrare a cauciucului si materialelor plastice
electricitatea statica poate constitui o sursa de aprindere.
La trecerea materialelor prin valturi, pentru omogenizare si plastifiere,
acumularea sarcinilor electrostatice este insotita de degajarea vaporilor de
plastifianti, acestia putand forma cu aerul amestecuri explozive.
Masinile de formare a colilor de hartie (in procesul de presare,
dimensionare,
taiere), precum si operatiunea de imprimare a colilor (ca urmare a tehnicii
imprimarii rapide si folosirii unor solventi, cerneluri inflamabile cu uscare
rapida) genereaza sarcini electrostatice care pot duce la aparitia
descarcarilor
disruptive intre materialele si partile conducatoare de electricitate din zona
de lucru.
La lucrarile policrome procesul tehnologic se desfasoara in atmosfera
inflamabila, electricitatea statica acumulata fiind influentata de umiditate.
La
viteze mari presele de policromie dezvolta sarcini electrostatice care pot
aprinde vaporii inflamabili formati deasupra rezervorului cu solventi
(cerneluri) sau in mediul inconjurator.
In cazul preselor pentru heliogravura sarcinile electrostatice se formeaza
pe
materiale si cilindri de cauciuc si de cupru, descarcarile disruptive care pot
aparea avand energia suficienta pentru aprinderea vaporilor inflamabili
formati
in zona de lucru.
La operatiunile de aplicare a lacurilor, vopselelor sau materialelor de
impregnare se pot produce acumulari electrostatice aparand totodata si
descarcarile disruptive. In cazul metodei de vopsire sau lacuire prin
pulverizare sarcinile electrostatice acumulate pe suprafata supusa
pulverizarii
pot produce doar un punct de aprindere care poate fi insa suficient pentru
a
ridica temperatura pana la punctul de aprindere a solventilor inflamabili,
antrenand si o reactie in lant care poate avea urmari grave.
Sarcinile electrostatice produse pe timpul functionarii cu viteze mari a
curelelor plate din piele sau din cauciuc, precum si in cazul benzilor
transportoare utilizate pentru materiale incalzite sau foarte uscate produc
descarcari disruptive la zonele de contact intre partile aflate in miscare. Si
materialele care sunt varsate la capatul unui transportor cu banda pot
produce
descarcari disruptive ale caror energii sunt capabile sa aprinda amestecuri
explozive de pulberi cu aer.
Cantitatea de electricitate ce poate fi acumulata pe corpul uman, care se
comporta ca un capacitor, poate fi suficienta pentru a da nastere unei
descarcari disruptive la contactul corpului omenesc cu o masa legata la
pamant.
In cazul in care persoanele (operatorii) sunt echipate cu incaltaminte
izolanta,
acestea se pot incarca si prin influenta de la vehiculele incarcate
electrostatic, iar la atingerea unui corp (obiect) legat la pamant descarcarea
se face prin scanteie.
Energia maxima susceptibila sa fie eliberata printr-o descarcare disruptiva
poate sa atinga valoarea zecilor de milijouli, valoare suficienta pentru
aprinderea mediilor explozive.