Medii de transmisiune An I – Telecomunicații

Seminar #5

1. Se consideră circuitul cu schema din figură, alcătuit din tronsoane de linie de transmisiune fără
pierderi, având impedanța caracteristică ZC = 75  și drept dielectric aerul (  r = 1, r = 1) . Să se
determine, la frecvența f = 1GHz :
a) Raportul de undă staționară  1 ,  2 pe tronsonul 1, respectiv 2;
b) Impedanța de intrare în circuit, Zin ;
c) Amplitudinea complexă a tensiunilor de la bornele rezistoarelor ideale din schemă, U1 , U 2 ;
d) Puterea disipată în rezistorul R1 ;
e) Să se deseneze distribuția amplitudinii tensiunii în lungul tronsonului 2.
l1 = 7,5cm

U ZC R1
U1
150 V 75 25
1

ZC
Zin
75
l2
2 U2 R2
15cm
150

Rezolvare:

a) Tronsonul de linie cu lungimea l1 este terminat pe o sarcină pur rezistivă, cu impedanța mai
mică decât impedanța caracteristică, R1  Z C , caz în care raportul de undă staționară  1 are
valoarea:
Z 75
1 = C = = 3 .
R1 25
Tronsonul de linie cu lungimea l2 este terminat pe o sarcină pur rezistivă, cu impedanța mai mare decât
impedanța caracteristică, R2  ZC , caz în care raportul de undă staționară  2 are valoarea:
R 150
2 = 2 = = 2.
ZC 75
b) Impedanța de intrare în circuit, Zin, este determinată de impedanțele de intrare în cele două
tronsoane de linie de transmisiune din circuit:
Zin = Zin1 Zin 2 .
La frecvența de lucru, lungimea de undă are valoarea
c 3 108
= 0 = m = 30cm ,
f 109
deci l1 =  4 (inversor de impedanță) și l2 =  2 (repetor de impedanță). Ca urmare,

1
Medii de transmisiune An I – Telecomunicații

Z C2 752
Z in1 = = = 225 ,
R1 25
Zin 2 = R2 = 150
prin urmare
Z in1Z in 2 225 150
Z in = = = 90 .
Z in1 + Z in 2 225 + 150
c) Considerând un plan oarecare de coordonată z în lungul unei linii de transmisiune fără pierderi,
amplitudinea complexă a tensiunii în acel plan este dată de expresia:
U ( z ) = U 2 cos (  z ) − jZ C I 2 sin (  z ) ,
expresie în care U2 este amplitudinea complexă a tensiunii la sarcină iar I2 reprezintă amplitudinea
complexă a curentului prin sarcină. Aplicând această formulă în calculul amplitudinii complexe a
tensiunii la intrarea tronsonului 1, cu notațiile din figură se obține:
   2     U  2     Z
U = U  −  = U1 cos   −   − jZ C 1 sin   −   = j C U1 ,
 4    4  R1    4  R1
deci amplitudinea complexă a tensiunii la sarcină are valoarea:

R 25 −j
U1 = − j 1 U = − j 150 = − j50 = 50 e 2  V  .
ZC 75
Procedând similar pentru tronsonul 2,
   2     U  2    
U = U  −  = U 2 cos   −   − jZC 2 sin   −   = −U 2 ,
 2    2  R2    2 
deci
U 2 = −U = −150 = 150 e j  V  .
d) Puterea activă transmisă rezistorului ideal R1 are valoarea:
2
U1 502
PR1 = = = 50  W  .
2 R1 2  25

e) Tronsonul de linie de transmisiune fără pierderi cu lungimea l2 este terminat pe un rezistor ideal
cu rezistența mai mare ca impedanța caracteristică a tronsonului, motiv pentru care distribuția
amplitudinii tensiunii în lungul liniei va prezenta la sarcină un maxim de tensiune având
amplitudinea U 2 = 150V . Tronsonul are lungimea egală cu o semi-lungime de undă, deci la
intrarea sa distribuția amplitudinii tensiunii va prezenta al doilea maxim cu amplitudinea
U = U 2 = 150V . Între cele două maxime consecutive, la jumătatea distanței între acestea,
distribuția amplitudinii tensiunii va prezenta un minim cu amplitudinea
U min = U  2 = 150 2 = 75  V  .