SUGESTII DE REZOLVARE A SITUAȚIILOR PROBLEMĂ

1. Oferta curentă de CDS a școlii reflectă într-o măsură redusă preferințele elevilor, familiei sau
contextul/nevoile de la nivelul comunității. Cum puteți ameliora această problemă?

- chestionar de feedback (din partea beneficiarilor) a ofertei anterioare

- analiza de nevoi prin consultarea beneficiarilor
- stabilirea CDȘ-ului în funcție de resursa umană și materială a școlii (cerere și ofertă)
- valorizarea resursei umane disponibilă (profesori creativi care să propună opționale atractive pentru
elevi)
- exemple de bune practici profesorilor - programele CDȘ-urilor aprobate de ME
(http://programe.ise.ro/ ).
- identificarea altor furnizori de formare (părinți, ONG-uri etc)
- identificarea unor potențiali parteneri pentru dezvoltarea ofertei CDȘ

În cazul în care nu se întrunesc toate condițiile de aprobare/avizare, procesul de consultare poate fi reluat,
conform unei proceduri operaționale interne.

2. Oferta curentă de CDS a școlii este insuficient dezvoltată, cadrele didactice din școală fiind puțin
interesate să contribuie la dezvoltarea acesteia. Ce puteți întreprinde în acest sens?

- realizarea analizei de nevoi asupra preferințelor elevilor cu privire la disciplinele pe care doresc să le
studieze ca și CDS
- informarea cadrelor didactice care sunt încurajate să realizeze opționalele
- identificarea cadrelor didactice disponibile pentru implementarea de CDȘ-uri
- implementarea unei proceduri menită să stimuleze implicarea cadrelor didactice (punctaj în fișele de
autoevaluare și pentru gradația de merit, oportunități de participare la cursuri de formare suportate din
bugetul unității, recunoașterea prin acordarea de diplome/profesorul anului ...
- motivare financiară (PO pentru oferta CDS a școlii)
- dezvoltarea unor proiecte educaționale prin implicarea cadrelor didactice care au implementat CDȘ,
parteneriate cu profesori asociați (în cadrul unui program de exemplu Școală după școală) sau cu
profesori de la alte școli în cadrul unor parteneriate.

Punctajul aferent propunerii unui astfel de opțional, în cazul realizării unei etape de mobilitate la nivel
județean (completarea normei pe perioadă determinată sau nedeterminată, transferul la cerere sau prin
restrângere de activitate, detașarea/detașarea în interesul învățământului etc.)

3. Participarea la formarea continuă în școală este foarte redusă, chiar dacă profesorii au nevoi
clare de dezvoltare profesională în arii diverse (abilitare curriculară, managementul clasei,
utilizarea noilor tehnologii și platforme în predare/ învățare/ evaluare, lucru cu copii cu
dizabilități și/sau CES etc.). Oferiți un exemplu de intervenție adecvată pentru ameliorarea
acestei provocări.

Stabilim un plan de acțiune:

- discuții individuale
- asistențe la ore
- identificarea aspectelor pozitive din activitatea didactică
- evaluarea corectă a limitelor personale
- motivarea cadrului didactic printr-un set de exerciții de motivare: reflecția asupra profesiei, asumarea
responsabilităților, dorința de schimbare și autodepășire.
 - prezentarea ofertei de cursuri de formare și selectarea acelora care satisfac nevoile de formare
identificate
- interasistențe ca modele de bune practici între colegi pentru a fi motivați și cei cu deficiențe/carențe în
formare să participe la formări.

Cadrelor didactice li se poate aminti faptul că Formarea continuă și profesională este un drept și o obligație
stipulată în legislația în vigoare (LEN, Metodologia formării continue și profesionale etc.)

4. Școala dumneavoastră a fost solicitată să se alăture unui consorțiu școlar, ca școală de aplicație.
Cum credeți că o astfel de decizie poate să sprijine un profesor care intră acum în sistemul de
educație și ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

3654 din 12.04.2021 (MO 416/20.04.2021)

- Asigurarea cadrului legal de asociere la consorțiu, cu studierea clară a legislației și cu analiza de
impact a unei astfel de asocieri pentru personal și unitate
- Decizia ca școala să se alăture unui consorțiu trebuie gândită prin prisma modului în care aceasta ar
aduce plus valoare activității didactice și ar trebui luată în urma unui amplu proces de analiză derulat
la nivelul instituției.
- Alături de responsabilul Comisiei de Formare continuă și profesională, aș face o analiză obiectivă a
nevoilor de formare în direcția mentoratului a cadrelor didactice ale școlii
- În cazul profesorului care acum intră în sistemul de învățământ, aici nu vorbim despre practica
pedagogică necesară absolvirii unui ciclu superior, ci de asigurarea unui real mentorat profesional pe
parcursul carierei sale.

Toate demersurile vor trebui aduse la cunoștința beneficiarilor direcți și indirecți ai școlii, având în vedere
faptul că, activitatea de mentorat și practica pedagogică derulate în unitate vor produce modificări de ritm.

Pe lângă mentorat, ajuta și coagularea unei mici comunități de practică pentru colegii care sunt în acest
context, în care să încurajăm reflecția, schimbul de idei.
Ideea este că intrarea într-un consorțiu școlar constituie un important beneficiu pentru studenți, profesori
debutanți etc
Cel ce este mentorat are șansa de a participa la lecții la diferiți profesori de la toate școlile din consorțiu. De
asemenea, poate susține mai multe lecții și să participe la lecții în mai multe școli, ceea ce este extrem de
benefic în formarea lui de cadru didactic.

5. Familiile unui număr semnificativ de elevi din clasa a VIII-a indică faptul că în acest an copiii
lor nu se vor prezenta la Evaluarea Națională, fiind în risc de a nu continua studiile în
învățământul secundar superior. Oferiți două exemple de măsuri prioritare de intervenție care
să diminueze acest risc.

- discuții individuale cu părinții elevilor în cauză și identificarea factorilor care au dus la această decizie
- consilierea familiei și identificarea direcției de acțiune în funcție de nevoile elevului ( pregătire cu
elevii fizic, hibrid, online adaptate situației)
- sesiuni de consiliere școlară Ex. Conștientizarea asumării „încerc”; Motivarea elevilor, persuasiunea -
„Poți! Știi! Învinge emoțiile!”
- identificarea meseriilor cele mai potrivite pentru fiecare din elevi prin teste standardizate și jocuri
specifice ,,Career bus,,
- job shadowing - tip - ,,mecanic pt o zi,, prin parteneriate cu agenți economici locali
- susținere financiară dacă e cazul prin identificarea unor Asociații, ONG-uri

În situațiile în care părinții sau aparținătorii refuză colaborarea și comunicarea, punerea în vedere a
prevederilor legale ale Legii Educației Naționale nr. 1/05.01.2011 care prevede învățământul până în clasa a
X-a, inclusiv, ca fiind obligatoriu. Le sunt puse astfel în vedere obligațiile pe care le au ca părinți pentru
dezvoltarea profesională și educația copilului, ca beneficiar primar al educației.

6. Peste 10% dintre elevii înscriși în anul școlar precedent nu au frecventat școala/au avut o
frecvență foarte scăzută și s-au confruntat cu dificultăți în încheierea situației școlare. Oferiți
două exemple de măsuri prioritare de intervenție care să diminueze acest risc.

- monitorizarea și raportare zilnică la nivelul fiecărei clase în special unde avem acești elevi
- identificarea factorilor care influențează frecventarea cursurilor (în cazul absentării la orele derulate în
regim de predare online, școala trebuie să se asigure că elevul are un dispozitiv care corespunde
cerințelor de logare și desfășurare a lecțiilor online; situații de boală, internare, carantinare etc.),
absentarea la anumite discipline ”chiul” ( identificarea factorilor care duc la astfel de comportamente
(neînțelegerea materiei, conflict cu cadrul didactic, etc.)
- consiliere educațională a elevilor aflați în situație de risc
- activități remediale ( fizic, online)
- în ultimă instanță orientarea elevilor spre învățământul dual
- implicarea mediatorului școlar, a consilierului școlar în reintegrarea elevului la școală
- consilierea părinților și conștientizarea acestora cu privire la riscurile copilului în situație de abandon
școlar prin comparație cu facilitățile oferite prin continuarea studiilor (bani de liceu, burse, decontarea
transportului de către licee/școli profesionale, programe remediale dezvoltate la nivelul unității,
before/after school gratuit etc.)

În unele cazuri direcțiunea trebuie să găsească soluții viabile care să fie în avantajul elevului oferind măsuri
remediale iar, în cazurile extreme, oferind posibilitatea elevului să-și încheie situația școlară în sesiunile
special dedicate acestui lucru.
7. Numărul absențelor nemotivate a crescut semnificativ în ultimul an, constituind un risc crescut
de părăsire timpurie a școlii. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

- Depistarea cauzelor care duc la creșterea înregistrarea absențelor prin asigurarea unui climat de
intercomunicare, de cunoaștere, de înțelegere, de ajutor și sprijin reciproc.
- menținerea dialogului cu familia și implicarea părinților în activitatea școlară.
- Implicarea mai atentă a diriginților și a consilierilor școlari (unde există) în consilierea elevilor și a
familiilor acestora.
- Se monitorizează evaluările și se verifică dacă se respectă standardele minime de evaluare
- trecere în online pentru elevii care nu pot ajunge la școala, asigurare transport (acolo unde distanțele
sunt mari), încetarea unor indemnizații sociale (acolo unde părinții/tutorii nu asigură condiții de
frecventarea a școlii), schimbarea orelor de începere a cursurilor, etc.
- la acestea se adaugă presiunea grupului, metodele educative slabe, inconstante, supraîncărcarea
şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de examene etc. constituindu-se în adevăraţi stresori
pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din
această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor
probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în
educaţia şcolară. Din păcate, absenteismul este în creştere, iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot
doar contribui la cronicizarea fenomenului.

Evident, pot fi desfășurate și activități educative școlare și extrașcolare prin care elevii sunt atrași
indirect în activitățile de grup, având ca obiectiv secundar reducerea absenteismului, implicarea ONG-urilor
(ex. implicarea elevilor în campionatul de fotbal al școlii, în serbările anuale, în excursii – activități care
implică elevul determinându-l să revină la școală)

Alte modalităţi de profilaxie:

- ieşirea din şcoală pe parcursul orelor de curs doar pe baza unor bilete de învoire, semnate de diriginte sau
profesorul clasei, care să fie ritmic contabilizate la secretariat;
- notarea riguroasă a absențelor la fiecare oră de curs
- respectarea Regulamentului Şcolar şi a Regulamentului de Ordine Interioară pentru elevi
- menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă afectivă pentru toţi
elevii
- metode de predare – învăţare atractive
- promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să experimenteze
succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea, celor care nu aparţin
elitei
- sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor; nota să fie doar o
măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului
- profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea elevilor, să
critice constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe sancţionarea lor.

8. Numărul cazurilor de violență în spațiul școlar/bullying este în creștere în ultimii ani și afectează
în mod direct starea de bine a copiilor din școală. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care
le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.

- utilizarea sistemului de supraveghere video intern în scopul identificării corecte a situațiilor

conflictuale cu folosirea corectă a prevederilor GDPR.
- sesiuni de informare/susținere a cadrelor didactice/diriginți activități de conștientizare a bullying-ului,
în parteneriat cu specialiști
- Implementarea unui program de prevenire și diminuare a fenomenului de bullying în școală prin
înțelegerea bullying-ului ca fenomen complex, ce nu privește doar actorii implicați direct (agresor,
victimă sau spectatori), ci a întregii școli, a părinților și a partenerilor sociali.
- Pregătirea profesorilor pentru a distinge situațiile de bullying de cele de agresivitate, abilitarea lor
pentru a interveni în situații de bullying, crearea Grupului de Acțiune Anti Bullying, care sa aibă
atribuții clare, ajutat de minim 2 elevi/ clasa, supravegherea locurilor identificate ca fiind cu risc
pentru producerea bullying-ului, Contract Antibullying cu familiile elevilor etc.
- dezbateri pe diverse situații, vizionare de filme educative și responsabilizarea consilierului școlar (dacă
există arondat în școală)
- implementarea unui proiect educațional pe teme de interes (antiinfracțional și antivictimal,
bullying/cyberbullying, efectele acestuia și posibilele soluții)
- parteneriate cu asociații specializate în domeniu.

Implicarea elevilor în vederea participării la programe și proiecte educative care au ca temă centrală
violența în mediul școlar /bullying-ul, proiecte/programe desfășurate în parteneriat cu organizații, fundații,
asociații de tipul Salvați copiii- Ora de net, eLiberare etc.

9. Politicile școlii din ultimii ani în aria combaterii oricărei forme de segregare școlară nu au
condus la rezultatele așteptate. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

- reprezentarea copiilor și părinților din grupurile dezavantajate în structurile consultative, cum ar fi:
consiliile părinților și ale elevilor
- implicarea în activități comune, concursuri, realizarea de proiecte care formarea de grupuri echilibrate
- dispunerea elevilor în bănci (se schimbă în mod regulat astfel încât niciun grup de copii să nu stea
mereu în spatele clasei)
- activitățile de predare-învățare bazate pe activități de lucru în grupuri, în cadrul cărora copiii din
grupurile dezavantajate și ceilalți copii lucrează împreună
- monitorizarea frecvenței elevilor din grupurile dezavantajate (ex. de etnie și gen)
- programele de educație remedială
- instruirea cadrelor didactice cum să abordeze situațiile în care apare intoleranța
- produsele rezultate din activitatea tuturor elevilor sunt expuse în toate clasele.
- implicarea elevilor în vederea participării la programe și proiecte educative care au ca temă centrală
educația incluzivă, proiecte/programe desfășurate în parteneriat cu organizații, fundații, asociații de
tipul Salvați copiii- Ora de net, eLiberare etc.
Conducerea școlii a stabilit legături și se consultă în mod regulat cu autoritățile locale, ONG-uri și alte
instituții care pot sprijini eforturile școlii de a răspunde nevoilor elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv
celor de etnie rromă.
10. La nivelul școlii se constată lipsa unui sistem de avertizare timpurie cu privire la elevii aflați în
situații de risc major de excluziune și implicarea redusă a personalului din școală în identificarea
și cunoașterea acestora. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de
conducere a școlii.

1. Reconsiderarea strategiilor de comunicare şi raportare internă și externă cu accent pe colectarea

sistematică a datelor (feedback) care pot influența viața școlii.

EXTRAS Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020

(i) îmbunătățirea funcționării infrastructurii școlare în mediul rural și, în special, în zonele defavorizate, astfel
încât calitatea educației furnizată în aceste medii să fie la nivelul standardelor naționale în domeniu;
(ii) promovarea unor programe concrete de incluziune, precedate de o analiză detaliată a resurselor necesare;
(iii) reducerea influenței factorilor socio-economici asupra rezultatelor școlare obținute de elevii afectați de
acești factori, în vederea reducerii inegalităților sociale, economice și educative constatate;
(iv) îmbunătățirea programelor de educație și formare profesională inițială prin creșterea atractivității,
gradului de acoperire și relevanței acestora.
2. Identificarea problemei și a cauzelor ce stau la baza acesteia – dezinteresul manifestat de părinți sau
neimplicarea educatoarei/învățătorului, a profesorului diriginte și chiar a colegilor de clasă sau a
comunității;
- derularea unei colaborări mai atente și apropiate cu Serviciul de Asistență Socială al Primăriei;
- implicarea directă a managerului în soluționarea problemei prin punerea acesteia pe ordinea de zi a
ședințelor de consilii, a ședințelor
operative și de lucru și prin monitorizarea realizării acțiunilor stabilite
în urma acestora;
- participarea directorului la ședințele cu părinții și consilierea eventualelor situații ridicate de aceștia sau,
dimpotrivă, identificarea părinților problemă și stabilirea unei legături directe cu aceștia –legătură menită a
reduce riscurile excluziunii.

Implicarea departamentului secretariat în realizarea situației statistice, cu sprijinul tuturor cadrelor

didactice; Odată avută situația statistică, realizat un plan de măsuri, menit să prevină sau să diminueze astfel
de situații; Responsabilizarea cadrelor didactice privind raportarea imediată a unor astfel de situații pentru a
se lua cele mai bune măsuri.

11. Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de cadrele didactice,
chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent. Ce măsuri concrete
ați întreprinde în acest sens?

1. Analiza situației concrete și a cauzelor care a condus la aceasta (câte cadre au această atitudine? De ce
refuză cadrele să susțină incluziunea?)
- Blocaje întâmpinate cu profesorii pe discipline la clasă, fie în ceea ce
privește evaluarea diferențiată a elevilor cu CES (în special disciplinele exacte), în necesitatea
emiterii unei Programe adaptate la nivelul disciplinei, în colaborare cu profesorul itinerant;
mediere între actorii direct implicați - profesorul de la clasă, profesorul itinerant și chiar
dirigintele sau părintele elevului
- abordări superficiale ale cadrului didactic la clasă care evită predarea/consolidarea sau
evaluarea diferențiată a acestora sau insuficienta pregătire în abordarea acestor situații.
2. Realizarea unui plan de măsuri concrete pentru 6 luni în funcție de cauzele identificate :
- monitorizarea realizării, încă de la începutul anului școlar, a unei planificări/predări/evaluări adaptate
și diferențiate a copiilor cu CES la clasă;formarea profesorilor în domeniul educaţiei copiilor cu nevoi
speciale şi al educaţiei incluzive, servicii educaţionale de sprijin psihopedagogic şi de specialitate,
 şcolarizare la domiciliu, şcolarizare cu frecvenţă redusă şi servicii de specialitate pentru logopedie şi
consiliere psihopedagogică.
- proces permanent de îmbunătăţire a instituţiei şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente,
mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învăţământ a tuturor elevilor
- întocmirea programelor individuale adaptate pentru fiecare disciplină în colaborare cu profesorul de
sprijin;
- finanțarea de către unitate pentru cursuri de formare în educație specială cu participarea cadrelor
didactice vizate
- consilierea familiilor pentru a solicita profesori de sprijin prin CJRAE respectiv pentru a asigura
facilitatori
- evidențierea pozitivă a cadrelor care promovează o abordare incluziva de succes
- bonificație în cadrul autoevaluării anuale pentru cadrele didactice care asigură susținerea incluziunii
copiilor cu CES

12. Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de părinții elevilor
din școală, chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent, având
profesorii ca parteneri. Ce măsuri concrete ați întreprindere în acest sens?

- evaluarea adecvată a potenţialului de dezvoltare şi de învăţare al acestor copii, (dezvoltarea abilităţilor

necesare pentru învăţare, prin acumularea de cunoştinţe şi deprinderi utile pentru integrarea
socio-profesională)
- monitorizarea strictă a progresului/regresului acestor elevi
- sesiuni de informare cu privire la obiectivele învăţării şi dezvoltării personale ale elevului în raport cu
competențele prevăzute în profilul absolventului
- activități de consiliere a părinţilor - orientarea către CMBRAE/CJRAE și prezentarea beneficiilor
apelând la specialiști - inclusiv la evaluarea națională elevii vor avea parte de subiecte
personalizate.
- implicarea familiilor în viaţa culturală a școlii, în comunitate

Un rol deosebit de important în această situație îl au cadrele didactice responsabile de managementul clasei
(învățătorul, dirigintele)

13. Școala nu a reușit să adopte o platformă de învățare pentru toate clasele, care să susțină prin
facilitățile ei, activitățile de învățare desfășurate online. Oferiți câteva exemple de intervenție pe
care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.

- implementarea unei platforme de învățare gratuită, simplă care este la îndemâna tuturor, folosirea
conturilor personale (Google și Microsoft)
- formarea profesorilor în folosirea Google Classroom
- ședință operativă, online sau cu prezență fizică, cu cadrele didactice și cu responsabilul cu activitatea
online în care se trasează sarcini concrete în sensul ca toate clasele să fie declarate cu domenii
funcționale pe platformă, dar și în al consilierii, transmiterii adreselor de mail și a parolelor necesare
accesului/logării pe platformă a elevilor, se dă un termen limită în care să se finalizeze toate activitățile
în acest sens.
- realizarea unui scurt ghid atât pentru profesori cât și pentru elevi/părinți privind activarea contului
personal, înscrierea/înregistrarea la curs, chiar simularea unor accesări online.
- tutoriale: utilizarea zoom, aplicații de învățare de tip Kahoot, Quizzes, Word Wall, Twinkl, Digitaliada,
surse de inspirație precum film și studiu individual
- utilizarea e-mailului sau a whatsapp
- în lipsa dispozitivelor, profesorii pot păstra legătura telefonic cu elevii, creându-se fise de lucru
speciale sau activități speciale

14. Școala nu a reușit să monitorizeze în mod sistematic condițiile în care s-a desfășurat învățarea
online în anul școlar precedent. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția
 echipa de conducere a școlii, evidențiind riscurile non-intervenției.

- procedura de desfășurare și monitorizarea orelor în online

- Chestionar de satisfacție anonimizat privind modul de desfășurare a orelor online atât profesorilor cât
și elevilor și părinților
- Plan de inspecții online
- Noua fișă cadru de (auto)evaluare a activității didactice anuale anexă 2 la Ordinul MEC nr.
4247/19.05.2020 de modificare și completare a Metodologiei de evaluare anuală a activității
personalului didactic și didactic auxiliar aprobată prin Ordinul MECTS nr.6143/01.11.2011 care
stipulează domenii, criterii predării și evaluării în mediul online; și indicatori de performanță specifici
- Stipularea în Graficul Unic de Inspecții la nivelul unității și printr-o procedură dedicată acestui scop, a
tipurilor de inspecție/monitorizare specifice predării online;
- Introducerea în toate clasele virtuale a directorului unității/coordonatorul comisiei metodice.
- Informaticianul școlii urmărește rapoartele cu privire la orele desfășurate săptămânal și informează
directorul dacă sesizează ore sistematic nedesfășurate
- Asistențe scurte la orele desfășurate online ale directorului
- Discuții cu profesorii care nu-și fac orele, cursuri de formare dacă este cazul
- Informaticianul școlii să consilieze tehnic profesorii neștiutori
- Sancționarea, chiar și pecuniară a profesorilor care continuă să nu-și susțină orele online

15. Părinții refuză preluarea dispozitivelor necesare pentru învățarea online pe parcursul acestui
an școlar. Ce măsuri puteți întreprinde pentru a asigura condițiile pentru ca învățarea online să se
poată desfășura în bune condiții?

Conform ORDINULUI Nr. 5545 din 10 septembrie 2020 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind
desfăşurarea activităţilor didactice prin intermediul tehnologiei şi al internetului, precum şi pentru prelucrarea
datelor cu caracter personal şi a Legii nr 1 a Educaţiei naţionale cu modificările și completările ulterioare
dreptul fundamental la învăţătură este asigurat de stat pe tot parcursul vieţii.

Pentru înţelegerea de către părinţi a acestor principii, conducerea şcolii împreună cu profesorul diriginte vor
face cunoscute atribuţiile legislative care le revin părinţilor şi anume:
a) Asigurarea participării copiilor la activităţile didactice organizate de către unitatea de
învăţământ prin intermediul tehnologiei şi al internetului
b) Menţin comunicarea cu profesorul diriginte/învăţătorul şi celelalte cadre didactice;
c) Sprijină preşcolarul/elevul, dacă este cazul, în primirea şi transmiterea sarcinilor de lucru, în
termenele stabilite.
1. Asigurarea ca fiecare elev are acces la platforma de online a școlii
2. Publicarea pe site, anunț la ședințele cu părinții etc cu privire la posibilitatile de utilizare a
dispozitivelor
3. Informarea părinților privind procedura de comodat a dispozitivelor

Conducerea şcolii îi precizează că părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru
şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu iar dacă nu înţelege aspectele prezentate i se
comunică că poate fi sancţionat conform legislaţiei în vigoare.

16. Școala nu a reușit până în prezent să participe la niciun proiect european în domeniul
educației (de exemplu, ETwinning, Erasmus+). Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

- invitații în cadrul CP a unor reprezentanți dintr-o școală implicată într-un astfel de proiect, cu scopul
de a prezenta detaliat structura unui E+/ET/ schimb de experiență/avantaje/dezavantaje/costuri.
- identificarea cadrelor didactice interesate de a lucra la conceperea unui proiect E+, cadre didactice care
au resurse intelectuale, lingvistice și resurse de timp - realizarea echipei
 - numirea prin decizie internă a unui responsabil cu proiectele europene la nivelul școlii, responsabil
care reprezintă interfața între unitatea școlară și inspectorul pentru proiecte și programe europene din
cadrul ISJ/ISMB
- susținerea financiară din partea școlii pentru formare, a cadrelor didactice care doresc să demareze un
astfel de proiect și nu numai ( școala alocă fonduri pentru perfecționare în limita bugetului existent)
Realizarea unui cabinet în școală pentru proiecte, dotându-l cu materiale auxiliare care să susțină
demersurile unor proiecte (materiale audio, video, letrice, ghiduri de bună practică) internaționale.

17. Există o diferență semnificativă între rezultatele elevilor obținute în evaluările curente (medii
anuale) și rezultatele la evaluările naționale. Cum răspundeți unei astfel de provocări?

- notarea la o clasă cu doar 10 elevi este mult mai frecventă decât la o clasă de 26-30 de elevi din mediul
urban. Profesorul poate surprinde mai des elevul nepregătit, în cazul școlii cu efective mai mici de
elevi, aceștia sunt nevoiți să se pregătească zilnic, fiind expuși riscului de a fi foarte des evaluați, scoși
la răspuns/solicitați;
- EN vizează clasele II, IV, VI ( acestea nu sunt notate, se poate doar realiza un raport, iar cadrul
didactic poate înregistra progresul/regresul elevilor fiind obligat să realizeze un plan remedial)
- la clasa a VIII-a elevii pot fi antrenați și aș propune ca profesorul de matematică/română să lanseze
”ziua de verificare săptămânală” - ( în fiecare zi de luni - test la română din tot ce au învățat în
săptămâna anterioară, la fel și pentru matematică - ziua de miercuri - elevii se vor vedea nevoiți să se
pregătească săptămânal).
- monitorizarea evaluărilor și verificarea existenței standardelor minime de evaluare la fiecare disciplină
- creșterea obiectivității procesului de evaluare curentă, în paralel cu propunerea programelor de
pregătire suplimentară pentru examene
- realizarea corespunzătoare a asistențelor la clasă a cadrelor didactice;
- creșterea importanței evaluărilor inițiale și a celor de parcurs cu aplicabilitate la orele de curs;
- realizarea testelor de evaluare la un nivel apropiat cu cel de la Evaluare națională; consilierea cadrelor
didactice în vederea evitării efectului “halo”, “Pygmalion”, ecuaţiei personale a profesorului, efectului
de contrast sau de ordine sau a erorii logice.
Ca răspuns se poate întreprinde: evaluare externă, creşterea ponderii evaluării formative, corelarea evaluării
formative cu cea sumativă, asigurarea anonimatului probelor scrise, introducerea unor bareme de notare,
utilizarea probelor standardizate şi a testelor docimologice, prelucrarea statistică a rezultatelor,
reprezentarea grafică şi interpretarea lor adecvată, decelarea cauzelor, implementarea activităților remediale,
dezvoltarea la elevi a capacităţii de autoevaluare, prezentarea criteriilor şi a grilelor de corectare, verificarea
ritmică a elevilor şi informarea lor cu privire asupra lacunelor sau progreselor înregistrate.

18. Școala are dificultăți în a face față creșterii semnificative a numărului copiilor cu dizabilități
și/sau CES, deși urmărește să fie o organizație cu adevărat incluzivă. Oferiți câteva exemple de
intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii, evidențiind riscurile
non-intervenției.

- descoperirea cauzelor care au dus la creșterea semnificativă a numărului de cazuri identificate cu CES
la nivelul școlii
1. calitatea specialiștilor care derulează programul de sprijin și implicarea/seriozitatea de care dau
dovadă
2. efectul de turmă, produs de intrarea în programul de sprijin a unor copii/elevi care au atras
după ei și alți colegi;
- verificarea fiecărei situații: dacă există servicii de sprijin educaţional din partea CJRAE/CMBRAE
- funcționarea compartimentului de consiliere parentală pentru părinţii care au copii cu tulburări de
învăţare, pentru a se asigura comunicarea şi colaborarea între şcoală, familie şi specialişti

Legea educației Naționale Art.51

(1) Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă, beneficiază de
suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de
sprijin educaţional se face de către CJRAE/CMBRAE şi se reglementează prin metodologii specifice
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Tot în LEN este precizat că numărul maxim al elevilor cu CES într-o clasă este de 2, trebuie verificat dacă a
fost respectat. În cazul unui copil cu CES într-o clasă, numărul maxim al elevilor se diminuează.

Art. 54 (1) În funcţie de evoluţia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială
spre şcoala de masă şi invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către
părinţii copilului/tutorele legal instituit şi de către psihologul şcolar. Decizia de reorientare se ia de către
comisia de expertiză din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susţinătorului legal.

19. Grădinița pentru a cărei funcție de conducere candidați are ca prioritate o mai bună
monitorizare a dezvoltării copiilor și a evoluției înregistrată de aceștia pe parcursul unui an. Ce
măsuri concrete ați întreprinde în acest sens și cum pot fi implicați părinții?

- regândirea demersului educațional, modalitățile specifice de organizare a învățării și predării, cât și a

modalităților specifice de evaluare ,
- formarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice necesare pentru a realiza o
monitorizare/evaluare autentică și îmbunătățirea instrumentelor de monitorizare și evaluare.
- completarea rapoartelor de progres ( evaluare inițială, intermediară, finală)
- realizarea activităților cu accent pe competențele care nu au fost atinse sau dezvoltate superficial - plan
de măsuri remediale
- implicarea părinților ca sursă de informații și evaluatori direcți se poate realiza prin activități comune
(părinți- copii- educatoare), activități de consiliere, discuții informale individuale, periodice sau
zilnice, dacă este necesar, prin analiza portofoliului individual al copilului, prin analiza agendei de
comunicare cu părinții, prin scrisori tematice, prin intermediul copiilor care vor duce acasă desene,
fișe, felicitări, tablouri etc.

Părinții pot fi atrași în evaluare în vederea cunoașterii și determinării nivelului de dezvoltare a copilului la
anumite etape de vârstă, a progresului pe care îl face copilul în raport cu el însuși, pentru a- l valoriza, a
comunica și relaționa mai bine cu el. În situațiile în care se manifestă anumite semne de risc în dezvoltarea
copilului, rezultatele monitorizării/evaluării îi vor ajuta pe părinți în adresarea la specialiști (în caz de TSI)
pentru a aborda în echipă intervenția educativă preventivă sau recuperatorie.

20. Monitorizarea serviciilor de consiliere și orientare arată că, în ultimii ani, acestea au avut o
eficiență mai redusă în raport cu așteptările elevilor și ale familiilor acestora. Ce intervenții
ameliorative pot fi inițiate?

În învățământul primar, cadrul didactic este responsabil pentru consiliere și are prevăzut în fișa postului aceste
activități, de asemenea la gimnaziu responsabilitatea revine diriginților.

Eficiența redusă în raport cu așteptările elevilor și părinților - asta presupune că am realizat o anchetă, sondaj -
am feedback.

Măsuri:
- verificarea raportului/caietului de consiliere a cadrului didactic
- discuții individuale cu părinții pentru a identifica problemele care au dus la nemulțumire
- participarea personală la orele de consiliere alături de învățător/diriginte
- consilierea cadrelor didactice în abordarea/soluționarea situațiilor conflictuale la nivel de clasă

Pentru orientarea profesională

- descoperirea talentelor artistice de la nivelul claselor primare și îndrumarea părinților către școlile de
artă pentru dezvoltarea acestor abilități
 - mai putem sublinia și importanța demersurilor pe care diriginții claselor terminale (a VIII-a), le fac în
etapele premergătoare admiterii în învățământul secundar superior – fie că vorbim aici de învățământul
profesional, dual sau liceal, vocațional.

La clasa a VIII-a se realizează chestionarele OSP (Orientare școlară și profesională ) anual care ar asigura o
orientare mai buna a ofertelor educaționale, dar nu a elevilor. vezi Chestionarul privind opțiunile școlare și
profesionale ale elevilor de clasa a VIII-a (1445 downloads)

- Implementarea unui parteneriat părinte/școală JOB DESCRIPTION- părinți sau voluntari care sa
explice copiilor ce înseamnă o anumită meserie, ce parcurs școlar este necesar și avantajele acesteia.

21. Structurile asociative ale elevilor din școală s-au dezvoltat semnificativ în ultimii ani. Care
sunt modalitățile concrete prin care veți valorifica ”vocea elevilor” în politicile de la nivelul
unității de învățământ?

În școala noastră, funcționează Consiliul elevilor la ciclul primar, reprezentanți ai claselor a II-a - a IV-a,
și la ciclul gimnazial. Elevii sunt implicați în diverse proiecte, activități educative, de protejare a mediului,
dezvoltare personală, de voluntariat, etc., la propunerea elevilor.
Alte modalități prin care putem valorifica vocea elevilor prin consiliul elevilor sunt:
- propunerea unor criterii și modalități de recompensare sau premiere a elevilor din școală;
- implicarea în programe de mentorat între elevi, pentru recuperarea rămânerilor în urmă la învățare;
- stabilirea unor activități pentru Școala altfel, Zilele școlii, evenimente ale școlii;
- alegerea unui logo al școlii, filme de promovare a școlii;
- redactarea unei reviste/ blogul școlii
- organizarea unor evenimente de promovare a ideilor, proiectelor CE prin teatru, expoziţii de desene,
colaje, etc.
- revista / postul de radio al şcolii;

ex. 22 noiembrie este Ziua Mondială a Drepturilor Copilului- UNICEF - și pentru elevi se poate organiza
”Director pentru 1 zi” ocazie cu care vor putea sa isi spuna cuvantul privind organizarea și munca unui
director, sa pună în aplicare pentru 1 zi ce isi imagineaza el/ea ca trebuie sa faca un director… etc Inclusiv să
colecteze idei de la colegii din scoala și să solicite proiecte conform acestor idei filtrate de CE.

22. Unitatea de învățământ a primit o serie de solicitări de colaborare din partea organizațiilor
din societatea civilă (fundații, asociații) în aria educației non-formale, însă până în prezent nu au
fost încheiate astfel de acorduri. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

Conform art. 179 din ROFUIP nr. 5447/31.08.2020 , unitățile de învățământ pot realiza parteneriate cu
asociații, fundații instituții de educație culturală, organisme economice și organizații guvernamentale
sau alte tipuri de organizații, în interesul beneficiarilor direcți ai educației.

1. verificate credențialele și obiectivele macro ale respectivei organizații pentru a evita desfășurarea unor
activități malițioase sau cu tentă de prozelitism religios sau politic și că respectă prevederile art. 182
alin (2) din ROFUIP nr. 5447/31.08.20204.
2. Toate demersurile în acest sens vor fi dublate de opinia avizată a coordonatorului pentru proiecte și
programe educative școlare și extrașcolare care ține o evidență clară în acest sens în registrul
activităților educative.
3. prezentarea proiectelor/programelor în CP și identificarea resursei umane disponibile pentru
realizarea/implementarea proiectului

De reținut:
● dacă nu există colegi care să se ocupe de implementarea proiectului, chiar directorul se va “pune pe
treaba” și va organiza și implementa un prim proiect.
 ● finalizarea proiectului cu un eveniment de amploare - festival, concert, spectacol, promovarea
rezultatelor obținute și recompensarea cadrelor didactice implicate prin evidențierea lor în CP, CA.

23. Unitatea școlară pentru a cărei funcție de conducere candidați are un număr semnificativ de
elevi capabili de performanță. Care sunt modalitățile prin care echipa de conducere poate face ca
școala să răspundă mai bine nevoilor acestor elevi?

- implementarea programului de identificare, selecție, pregătire și motivare a elevilor capabili de

performanță
- se va pune la punct un program de pregătire suplimentară, în afara orelor din orar, sub forma
unui Club Matematicienilor, Clubul de lectură, care va trebui gândit atât pentru elevii din
unitatea cu personalitate juridică, cât și pentru cei din afară.
- pregătirea suplimentară pentru viitoarele olimpiade școlare de specialitate, după revenirea la
normalitate în urma pandemiei, s-ar putea constitui într-un alt obiectiv vizat.

● organizarea unui concurs al școlii (chiar și on-line) în care să valorizăm pregătirea lor pentru
performanță , atrăgând și elevi din alte școli.
● înființarea unor cercuri, în școală, în care să activeze acești elevi
● încurajarea și susținerea participării acestora la concursuri de profil
● colaborarea cu Centrul Județean de Excelență;
● schimburi de experiență cu alte unități de învățământ axate pe performanță, din țară sau străinătate;
● implicarea acestora în activități de mentorat etc
● popularizarea reușitelor, atât în școală, cât și în comunitate

- se va acorda o atenție sporită respectării procedurii de avizare a CDȘ pentru anul școlar următor,
existând posibilitatea ca profesorii propunători de discipline opționale să aibă în atenție programe de
tip extindere, cu încadrarea în numărul de ore prevăzut de planurile cadru. Dacă există elevi cu
performanțe dovedite în mai multe domenii/pe mai multe discipline, se poate opta pentru o disciplină
de tip opțional integrat.

Recompense:
● colecția de diplome și cupe, ”Panoul de onoare”, Calendarul școlii - poze cu elevii premiați afișat în
fiecare clasă, Elevul lunii (crearea unei TRADITII al performerilor)
● postere anuale cu GOLDEN TEAM
● identificarea unor resurse financiare pentru recompensarea elevilor ce obțin rezultate deosebite la
concursuri

● să nu uităm de profesorii care îndrumă acești elevi!

24. Școala are ca prioritate dezvoltarea activităților de tip peer-mentoring între elevi ca
modalitate eficientă de a reduce pierderile în învățare în perioada de pandemie. Oferiți câteva
exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii în acest sens.

Pentru dezvoltarea activităților de tip peer-mentoring trebuie înființată echipa - coordonator va fi un cadru
didactic cu experiență în consiliere.

1. Majoritatea mentorilor de la egal la egal sunt aleși pentru sensibilitate, încredere, abilități sociale și
fiabilitate.
2. Compatibilitatea mentorului și mentorat este un factor care trebuie luat în considerare atunci când se
aleg perechi.
La nivelul fiecărei clase se va realiza selecția elevilor dornici să se implice ca mentori.
Centralizarea elevilor dispuși să colaboreze cu colegii lor pentru a recupera materia.
Se vor organiza întâlniri pentru instruirea voluntarilor, mentori-elevi, cu explicarea sarcinilor și elucidarea
neînțelegerilor.
Se va prezenta programul de lucru detaliat.
Compatibilitatea mentorului și mentorat este un factor care trebuie luat în considerare atunci când se aleg
perechi.

Programul întâlnirilor de mentorat pentru fiecare echipă va fi coordonat de un cadru didactic gata să aducă
lămuriri sau să intervină atunci când e necesar.

Mentorii de succes tind să fie disponibili, cunoscători, educați în probleme de diversitate, empatici, amabili,
încurajatori, susținători și pasionați.

- Cei implicați pot menține contactul prin e-mail, telefon sau întâlniri în persoană.
- Distribuirea unor mici responsabilități- cum ar fi verificarea temelor sau indicații pentru rezolvarea lor
- activități în grupuri mici de elevi din aceeași clasa- G-Suite
- cadrul didactic supervizează și încurajează activitatea elevilor oferind feedback pentru fiecare
activitate.

25. Bugetul unității de învățământ pentru anul școlar următor este insuficient. Ce măsuri
concrete ați întreprinde pentru a vă asigura că școala va avea resursele necesare?

Potrivit reglementărilor legislative în vigoare, finanțarea școlii din România este asigurată din cele 3 surse,
asemenea tuturor unităților din învățământul de masă:

- Finanțarea de bază - din partea Ministerului Educației, prin Inspectoratul Școlar Județean – pentru salarii.
- Finanțarea din partea Consiliului Local - de bază și complementară pentru cheltuieli de capital, cheltuieli
sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat - bunuri și servicii, investiții
etc.
- Finanțarea suplimentară obținută din/prin atragerea de sponsorizări, donații, venituri externe.

Dacă bugetul este deficitar pe partea de salarii, iar școala noastră și-a lichidat fondurile din costul standard
per/elev în luna iunie anul curent, atunci măsura concretă se rezumă la cele două adrese lunare către
ISJ/ISMB:
1 - spre serviciul contabilitate – în care solicităm sumele necesare deschiderilor pentru plata salariilor pentru
luna în curs, luna următoare acesteia (după încărcarea în link-ul destinat) și
2 – spre Consiliul de Administrație al ISJ/ISMB, în atenția inspectorului școlar general, prin care se solicită
suplimentarea contului Cheltuieli cu personal cu fix suma necesară plății salariilor, după ce ne-am asigurat –
alături de administratorul financiar al școlii, că suma rămasă în cont de la ultima plata a salariilor, e 0 (zero).

În cazul în care, deficitul este pe cheltuieli materiale, bunuri și servicii, aceeași procedură se aplică, în direcția
autorităților locale – Primăria și Consiliul Local. În urma unei solicitări scrise prealabile constituirii bugetului
– de regulă, în perioada decembrie/ianuarie, problema este ridicată în prima ședință de Consiliu Local. De
obicei, fondurile sunt suplimentate în urma rectificărilor bugetare și în funcție de acestea.

1. Prioritizarea activităților, ce presupun alocarea resurselor în conformitate cu bugetul aprobat.

2. Elaborarea unei note către ISMB/IȘJ sau Consiliul local pentru suplimentarea bugetului
3. Atragerea de resurse extrabugetare, pentru diferite tipuri de activități (donații, sponsorizări, granturi de
finanțare europene etc.).
4. Solicitarea rectificării bugetare, în conformitate cu nevoile instituției, însoțită de fundamentare
necesarului de fonduri.
5. Atragerea participării Asociației Reprezentative a Părinților, a partenerilor economici/locali, ca actori
ai procesului educațional în susținerea unor activități educaționale (susținerea financiară pentru
desfășurarea unor concursuri, pregătirea remedială, școală după școală, premierea elevilor etc.)
6. Restructurarea posturilor, restrângerea numărului de clase- cu respectarea prevederilor legale,
 reducerea orelor la minimul legal (fără CDS-uri suplimentare), chiar externalizarea unor servicii . De
exemplu: înlocuirea serviciului de pază care înseamnă personal angajat, cu sisteme de supraveghere
antiefractie.
7. Prin investiții care reduc consumul de energie, apă, surse de încălzire, care pot fi realizate și prin
proiecte cu fonduri nerambursabile, cu sprijinul comunităților locale.

Mulțumiri colegilor care au contribuit la acest material!