Sunteți pe pagina 1din 5

Curs 2

Replicarea virală

Relaţia dintre un virus şi o celulă ţintă=ciclu replicativ viral


Relaţia dintre un virus şi un macrofag=patogenie
Ciclul replicativ viral
1. faza de eclipsă: câteva zeci de minute. Un virion numit parental (părinte) pătrunde
în interiorul celulei ţintă. În timp ce are loc penetrarea, infectivitatea virală este
abolită tranzitoriu. Odată pătruns în celula gazdă incepe multiplicarea.
2. creştere logaritmică: dintr-un virion parental iau naştere componentele câtorva
sute de mii de virioni noi ce poartă numele progeni. Ţine 6-8 ore.
3. faza de platou: replicarea virală încetează, are loc asamblarea componentelor
viruşilor pentru creearea virionilor progeni, complet identici cu cei parentali, ei
fiind eliminaţi treptat. Reprezintă faza de echilibru în care virionii progeni sunt
egali cu cei ce sunt eliminaţi pentru apariţia unor noi cicluri virale. Platoul ţine 4-
6 ore.

I. Faza de eclipsă
1. absorbţia virusului la celula ţintă: virusul nu afectează orice fel de celulă.
Se ataşează receptorilor virali: tropism viral-afinitatea virusului pentru un
anumit tip de celulă.
Receptori virali:
- imunologici
- pentru hormoni
- pentru medicamente
- pentru factori de creştere
- molecule de adeziune celulară
Virusul deturnează rolul receptorului celular pentru a se folosi de
celulă. Receptorii sunt receptori de structură de pe suprafaţa virusului –
liganzi(anti receptori). Ei se găsesc fie pe suprafaţa externă şi atunci au
forma unor proiecţii – de obicei glicoproteine - sau în cazul virusurilor
neamvelopate aceşti liganzi virali sunt situaţi în interiorul capsidei virale şi
au forma unor canioane.
Receptori de pe suprafaţa celulei limfatice:
- de înaltă afinitate – mediază absorbţia virusului
- determină apariţia unor schimbări
conformaţionale în structura unor
proteine ce vor continua ciclul replicativ.
- de joasă afinitate(coreceptor) – doar mediază absorbţia virusului.
Ex: HIV fixează ce celula ţintă CD4. Reeptorul CD4:
- limfocite
- monocite
- macrofage
Iniţial se infectează monocitele şi macrofagele. La
întâlnirea limfocitelor îşi schimbă tropismul pentru acestea.
2. internalizarea
- virusul pătrunde în interiorul celulei ţintă în două moduri:
a. pentru virusuri amvelopate: prin procesul numit
fuziune; pe suprafaţa amvelopei virale există nişte
proiecţii: factori de fuziune ce joacă rolul paletei de
mixer. Paleta amestecă lipide membranare cu cele
din amvelopa virală şi formează un canal între virus
şi celulă prin care acidul nucleic viral va pătrunde în
citoplasma celulei infectate.
b. Pentru virusuri neamvelopate:
endocitoza(viropexie): virusul se leagă de receptori
de pe celula gazdă. Atunci se produce redistribuirea
tuturor receptorilor de pe celula gazdă şi se
formează un fel de veziculă, colină peliculizată ce
va îngloba virusul. Acidul nucleic viral va pătrunde
în interiorul celulei în urma mulării şi formarii unei
vezicule.
3. decapsidarea – separarea fizică a virusului de invelişul proteic, ce vor fi
distruse de acidul nucleic viral ce va rămâne în interiorul celulei şi va da
naştere de virioni. E realizat de proteaze celulare ce distrug proteinele
virale. Pentru virusurile ce pătrund prin endocitoză, această etapă are loc
în interiorul veziculei endocitare. O dată formată vezicula are loc
distrugerea membranei. La virusurile fără fuziune, proteazele distrug
membrana în por.
Virusul însuşi prezintă enzime proprii ce distrug membrana când
nu mai e nevoie de aceasta – virusurile gripale. Împotriva gripei:
medicamente inhibitorii ale decapsidării; acidul nucleic viral nu pătrunde
în celulă.
Medicamente:
- amantadină
- rimantadină
II. Faza de creştere logaritmică
1. sinteza proteinelor virale timpurii
2. sinteza genomurilor progene – pe matriţa unui virus parental
3. sinteza proteinelor virale tardive – proteine structurale
1. Sunt enzimele virusului ce vor conduce formarea, nu vor fi
conţinute de virionii formati dar au rol în sinteză.
- inhibă metabolismul celulei gazdă: sinteza de
ADN,ARN,proteine
- stimulează replicarea virusului – joacă un rol enzimatic atât în
sinteza acizilor nucleici virali cât şi proteinelor virale.
- alcătuiesc nişte nişe în interiorul celulei gazdă unde are loc
replicarea virală(incluzii virale). În orice celulă infectată apar
incluzii virale.
Virusurile ADN dublu catenare spiralate sunt amvelopate.
Replicarea lor are loc în nucleul celulei cu excepţia virusurilor
POX(variolic) a căror replicare are loc în citoplasmă.
Genom parental ADN

Polimerază ADN dependentă genomul ADN nou format


(enzimă celulă gazdă), copiază serveşte pentru scrierea
acidul nucleic viral unui ARNm

ARNm
Aici se traduc proteinele virale
herpesvirusurile structurale, traducerea având
hepatnavirusurile loc la nivelul ribozomilor din
celula gazdă.

proteine virale

2. Virusurile cu genom ARN – ribovirusurile – cu o singură catenă. Pot fi:


* simplu spiralate, cu polaritate pozitivă- serveşte ca ARN mesager. Ex:
picorna virusuri-poliomielitic.
Aici genomul parental e ARNm. Pe el se traduc proteine virale
timpurii. O anumită proteină va servi ca ARN polimeraza ARN
dependentă ce va copia acidul nucleic viral de câte ori e nevoie, furnizând
genomurile patogene; pe acestea se vor sintetiza proteine virale
structurale.(3)
* simplu spiralate, cu polaritate negativă; trebuie sintetizată iniţial o catenă
complementară de ARN simplu spiralat (+). Aceasta este realizată de o
transcriptază. Ex: orthomixovirusurile
3. În celulă avem: genomuri
proteine virale
Dacă virusurile se acoperă doar de capsidă-> capsomere
Daca virusurile sunt amvelopate pe lângă capsomere-> peplomere=
alcatuiesc amvelopa
III. Faza de platou
1. maturarea proteinelor virale
2. asamblarea acizilor nucleici nou formaţi cu proteine
3. eliberarea noilor virioni formaţi
1. majoritatea proteinelor virale structurale sunt sintetizate sub
formă de poliproteină. Pentru a fi separate în capsomere ele
trebuiesc scindate. Această scindare în subunităţi
funcţionale se realizează de proteaze codificate de virus.
Urmează asamblarea subunităţilor funcţionale în învelişul
numit capsidă(an’mvelopă). Aceasta se realizează după
legile proprii(simetrie): helicoidală sau ecosaiedrică. În
această dispunere simetrică intervin proteine enzimatice, ce
condiţionează procesul astfel încât învelişul final să fie
asemenea cu cel iniţial. Dacă proteinele sunt peplomere
atunci ele trebuiesc glicozilate, la nivelul aparatului Golgi;
glicoproteinele nou formate sunt direcţionate spre
membrana celulară de către nişte molecule din celula gazdă
– celule chaperon – peţitori. Ele sunt proteine semnal.
2. se formează un virion cât mai asemănător cu parentalul la
un anumit pol al celulei.
3. virionii nou formaţi lovesc în acelaşi loc membrana
celulară -> se rupe( prin citoliză) iar celula iniţială moare.
Eliberarea virionilor se poate face treptat( prin înmugurire),
are loc penetrarea proteinelor virale la nivelul membranei
celulare. Proteinele pleacă cu o porţiune din membrana
celulară-> amvelopă.
Ex: prin citoliză: virusurile neamvelopate
Prin înmugurire: virusurile amvelopate
Sinciţiu: celule fusionate, celulă gigantă, multinucleată.

Relaţia virus-macroorganism

Poarta de intrare – cale respiratorie


- leziuni: 1. ac(parenterală)
2. instrumente chirurgicale, transfuzii de sânge
(parenteral)
3. prin intermediul unui vector=ţânţar,
căpuşă(arbovirusuri)
4. prin muscătura unui animal – virusul rabic
- prin tegumente şi mucoase
1. sexual – mucoase genitale – HIV, hepatita B, cancer de col
uterin
2. maternofetal - mama->copil – transplacentar, intrapartum,
alăptare
3. contact direct – leziuni cutanate de tegumente şi mucoase
- digestive: alimente, apa contaminată
La poarta de intrare virusul se înmulţeşte iniţial şi:
- poate rămâne la poarta de intrare: răceli
- poarta de intrare poate fi organ ţintă(diaree)
- poate disemina, fie pe cale limfatică, fie pe calea tecilor nervoase
până la nivelul organului ţintă aflat la distanţă de locul apariţiei
a. pe cale limfatică: viremie
b. pe cale nervoasă: diseminare septinevritică(v.
Rabic)
Iniţial virusul nu se manifestă(incubaţie):
- scurtă 6-12 ore: boli diareice;boli respiratorii de
12-14 ore
- lungi - bolile colilăriei: 6-10-12 zile
Debutul: semne monotone – cefalee, temperatură(viroze)
Faza de stare
Convalescenţa