\ = as) BAD, We aes Ramet ne ut ice Pec) 10rd >Cuperci ew suprataa fri finenotr) welamelarisayne-tubulard ide ap Mn ee Yor ‘i me (Gor g wéetite pedo Barwa topes “® S Pgele Melogek Weecioga Tere Bic eh scans Wil es oY 8 capcort Beret -ceboe i) OL Gastnam fbi Bure patos & al para Cupere! eu supratata teri (himenotor) tubular PTT ef Cluperci.cu sopratats eri (himenolor) lamelars Vil generat amet Nek (yest cl gone tvT TTT Locsmandi Csaba —Vasas Gizella Ghidul culegatorului de ciuperci Ciuperci comestibile si otravitoare rade, 203Aceasti carte il va ajuta pe cititor s@ invete cu usurinta si s& ecunoasca fara dubii cele mai importante soiuri de ciu- ere Rees Oe ae en elec os {esionale, in mediul lor natural, evidentiind caracteristi- aus Se Re eT cy Cen Rem * Descrierea soiurilor de ciuperci este concisa. Pentru a usura recunoasterea ciupercilor, caracteristicile princi- pale au fost evidentiate cu ltere ingrosate. * Pictogramele atasate descrieri fiecdrui soi in parte indi- Coon a ee eee tet ag Ce a eee ed soiurile de ciuperci asemandtoare celei descrise, direc- 1and cititorul spre paginile in care acestea sunt men- a re Ue Ce nec ee tuind un ghid deosebit de util pentru culegatorii de ciuperci.‘ur aes Csaba Vasa Gia Food Loam Osa Fradvore in nba ronéndiog. Dans Out cord Eaten Fos, ng, Siz Bats React: ng. Sona Fea “© Taare in is rod: Diana al Era Casa, rad, 2013, eat depturile rezervate oprouen reall sau parla prvertoil,pblicaea starea nto bax do date ‘bore ema ebcronich. mecaned, fogaica ec ~ sunt ites frac eau Fesponsibiaaasopn cont arr pubicareaparie frmelor crea cert putea, Recomandrle conten pozenta cart a st ected cre ar iets ru fe ler ni gare port acest. Feta ig Suma respite pet clo dau moral sau mate tener vali nai inten prez car. ‘toi! ‘ahea na caper pezstat in axeast carte a ast stabiit conform er mal no dae _infice ditcele maleate curstneprotesonale de care dspunen ss aor 9 ‘Sata sauna No responsable fy cade loca suvente nua etic rest A cero sau loa ue ever seni ose, Sino costib uk a eate Se led Cupercie in stare cru cia ce tratate temic inmod espn, ‘haere cles per corsum ebue se eieatehtdeana de cre un cuscatort 1584 978-606-8527-14.7 Etat de Etura Casa Feo reensabl: econ et ‘StS Ast Aol. 25, Oradea, Bora Sek + 40390 464 968; Fax: + 40359 800 S41 mal: oeestracasa We wo editracasa ro Teurectre: Peto Ett ‘Deciornaretig: Cs Zein ‘pt gat acer Hyonda Ki, Ga espns csc: Koc Js, manager Descioea GP a Blot Nationale a Romine Loam SABA ‘Gil elitr Se ciperc :cupecicomestibie ‘nite / ivoire Co, aes Gaeta. - Oradea Esa Oa, a3 15 978 606-052714°7 e258 6253.00 Cuprins Ivodcere 4 Nore prvind cus consumulcpercior = 5 Unde sci se alogcuperie? 8g Senne convennale == ane 1 Determinarea speci necumosoug pliarea pico tren fn icaloge 8 ee mal importa speci de cups comestble sotvioare «10 rex abet al deur sini 187 index afabete a denumitiorpoputrerondnest a i Cope tats: Macepta procera Coperta at interior: Nerul raieata \Coperta spate: Cantar cars Boies rnewatusIntroducere Catrelerdd prin natu cuit plo abunderte trim peste tot cuperc. Matatea oar soca’ cupercie cu intxcaile grave, Petr el tate cugerce sunt dbiuse, acest ces ‘end cu sngurulseap de ope cei nesunosctorn matte. Din acest mot nici nu concep ‘ees culeag’ cuercle in natu, n coma tun caz mutumindu-se secutive, Pang sic logit ge cuperi expermentatcunosc$ culeg prea pute speci comes: bur de ou ‘Marasrivsoreades), ali sapell su parasol (Macrleiota proce), gabon (antares aris) sau rib (Boletus eu) De ce ese uti cuncasteea ciyerclo? Oscarece eit spel ustase, diciase, cose pet prepara dversiica, conti 0 conponort a alimentaje snatoase. Pe de apart, cuper ‘le fc parte dn mee reojurtor. Aga cum camenirecurasc un anda suo lle, fl ‘webu srecunoasca col pin cater specie cuperc care ree n pad sau tne. Chia de ‘cu sunt comes, ar rebulcunasst sadmiate micar pent rumusea lox ‘in omeria, umd macomicetlo nose sau potential przene erica la peste 4.000, ‘cate se al adauga exemple minuscule, de cimensinmcroscpice, inti cu ceil be. Numerullor poate pea slamant de mare, ns dar o parte ire acstea sunt comestbe say ‘trator, maea or maja nd neseiteatve dn punt de vedere alimentaire cau nepal gust Cele aproape 200 de spec prezentate in acoast carte cupind specie dn ra moat, impo {ante din punct de vedere al consumuli, pecum gi cele caviar cu cre scestea se pot cor- ‘ua. Imagine redau spec n medi lr natura, cu desctei concise, sistematice, evden ‘caractonlee2onil care faciteaA cuneate, respect dierenirea lt ‘nd est bine dest ch acest crt constiuie doar o mcd uneata, Recuneasterea Cupercx trebuiencajata sin practi. n acest sens, pot jutaporeanee cu exere in cules se cunasteea cupecio, contol spocazat din poe, dar acest cunostine se pot dob a ‘mal sigan cael custo, unde speciati- compen sin educate = peit cee mai mi infoati in deni, Recomandim aceat carte tatu clo cae ors cuoasc cele mal rasp speck de ci peti in ara nostra cesta va un proces cu sui cobrésu care neces mit unc, sea persevere dar care ne va deo serie de aspecte mai uth cunosute cn mea cern Ari Norme privind culesul si consumul ciupercilor 1. 021ce mu reeunoaste buctee-ipeel (Amanita phatoges) nu ve inoue 8 cleaga ct ae 2, Clerc culese de oi, destin consumes indicat fle vificate d'un speci. 3. Nu trebuie st im cezare unr superstii ptr fa valoarea almentard a specior, cum ar fi, de exemp, fat cd ingurta de agin se imemrest a contastl cu mancarea prepara ‘in cuperc tera, sun cauza cupercoravaioae ~ evita att ciyperc comestiie cit i otrvtoere a cor came i sch cularea in mo: ‘mentu tii. Camea bureteui-vperel Amant phaloices), 2 prowac’intoxcali morale, [3 plistea ooarea ata dupa tlre; ~ ceapa i prunjll ns sch cular contac cu cipal tretaar, i Intotdoauna cipro vi colrato sunt col mai orvitar ~ mutate cvpercilepcut pafumate gi bune ke gus sunt comes; ~ simplomel tii pot s aaa om, dara animale domestic: ~ pot toe 5 perl alacate de insect sau de mec 4. timpureeotari, pcr tupac necunosote nu se indepsitear cu cut corpure fr: tier se culegcu orn acest caracterele mrfologce de pe pic, inpxtante pein de termioare, ind intact, 3 '5. Pentru colectarea iupercior se folosesc cogur fe rue sau cut de carton; nu s oases ung in care corpurle fructere se deterireaa sau se sticd, utr find impos det ‘area corti cs opie hamish one mrt et fade NTP 7 Clerc prospete si mancarea de cuperl nu se péstreaz mai mut de 02, nictn frigid. Pert o deaitare de ung at se congoleaz sau se conser cu sare) In vedere us ise folsescbcucaldurose, bine eerste, du care cupercileuscate se pun la pstrae th ung de hte sau do plastic tciseermetc. 6. fists mst cupec rare, pe cle de spar, de aoeea se recomend recotarea speci co- ‘mestible eunoscut. Specie necunoscute sau otavioae nu se dstug cu pina!Unde gi cand se culeg ciupercile? ‘riune est plato — pate s sus un pecunoscaitor ~ dan ealtate acre nu Stu chia asa. rcuonasom, une nein cu nv la cleo ce cuperi ale cre cosu sunt pli ‘ne cu glo pe nd nol ne nti or in spin padre fr 8 gin macaro cuper- ‘De fap, recunoagterea hcuror ideale pet cresteea pec nu este cir asa de ici. Jn poured foiase ebue si chutim zoe cu So acd, care sunt avrabie crest mutor ‘peek canestbie, Aceste ze ve pt aentica usr dupa ops art cae vageteaza in ate ecu ns8 usc cheni sunt forte spn Ac tet cutatamarungt deoaree in ‘uma recntatir gsm de oicecupeci, de multe acest rsrnd cect din permitted ‘mugehi, cre rein bine umeaeal, dim ate arbor! rezenta tear poate const un alt semn promitoc. -Primvaa n puto do eter Bo prea ntineo cioptecomostbe Ne adovra azen ‘nce a stirgtulverorphioase sau toamba, Esto bine Sse retin pul de pldure din care au {ost culese cipetcio (gin ru pn ner. moi), deta e joa un limpet in determinarea mai mat speci, Jn special in pcre do foinase, arf inca 58 cercetim conc zu a pnts butuugi ups pls — relay repac — la dor tea le anar pe aosstea sau in medal lor appre specie sepotielgnicoe, spre deosebie de cupercie de peso, dud care tebule 8 astentim ‘tea stm n perioaele sacetaase sunt ganse 8 gin asl de cupert pe buturgle ce ren mal tne umitatea. Esteine dest cl pide pstreaza mot na bine unitate, ayo cha ma chia sa ostesc ai multe spec compara cu nto ferboae, paste i pagune. Pe pune bine feria e dem bur de rou, cuperce de balgar, dar ae speci de cpercicomeste. Speci asemindtoare sunt nite spe pas dar n-un nundr mit mal reds. Lacolectae, unl semnicat 8 are perioaa de apa a speci, dsl in cle mal mite cau unitate cldura sunt elomentele decive in dezotares corpulu fructle, asada tarnna 5 inceputl ver eprezint peroadteoptime pet cota, dar exist speci care apar doar rimavara (clan) sau tara tr, eventual a inceput em, cum sunt pasta de fag (Preurotuscsteatis) sau opine lammuina veitpes} Semne conventionale ‘ltun de denumicea popular sce sinc, ransriterea rapid ahora a ar mite pec est eat cu ator semnelorconvenonal, 1. Glasticarea cuperedor in funci de martlogia copuro ructifee est semnaat prin cor dente: pert cu suprafa eta nena netamelra sau ne-ubuara ‘Cperct cu supra fed himenofy tubular Gperi cu suprafaa ert imenot) amelard 2. nomati prid aoarea sierra perio: consti exelent [fst hl pot pein comeriaizare cxmeatis (11) | [@] rita censioat coments {fF} OE ees rons (Hf | [3 8, Dupa caractererea spec, sunt prezentate informa reenoa la peeada de api, respect lou de vegeta. 8) peroad de apa Gn osu pain) oc de egeai (pe lateral padi) ‘Toate semrele convenoale se reer la spn ce cres pe sl, cu except corde pe crengle su ciatle arbor voranaiesice (QB) | (Qi) eyeatn=nner serene (dp) | (ge) cinonmeosiDeterminarea speciilor necunoscute In fonctjede coxpu de trict, cupercleculese sunt anbute unea cre cele tel man grupe ‘Schfle cancel pezetul ghd vor de unreal auto: Se sua cu minute sole reletcare la morilgia cuperclor (el caper interioare 9 termeni de specialtate. Dac nu suntem eical cu desrerea specior webuie st revert ‘rezentu capo, unde sunt eda rincpaiermen folost n miclogie. ‘Se reconanda Wdeniicarea caracerstker in cazul specior necunoscute si compart ce ‘escrierie speci Caractere importanieau fst scoae in evident cu iter inrogate Pldria: dametu, ome, cuoarea, crac cubcule elie ale marin Stratulhimenial mele, tubur): iu de sere pe pico, spunea fae, forma, cuba ‘ea, caractetise margin lamollr Piciorul ungmea, rosea, fora, cuba, vot, Ine, spat, ‘Carmea:consistonta (oa, tr), coarea, schimbarea old, mos, gust Perioads in care apare: nomentl apa, padur de fdoase, de conte, pur mote, pe so sau bat, nee, pj gun. Explicarea principalilor termeni folositi in micologie aparitia in grupur,respectv fasciculat: n cal in care mal multe cori de fructiticate esc dtr-un buch comun se pate vrbide o cresere fasciculata. Dac ml multe Cpu de fructicate ces n mod ina unl at de altel este vor de cresere in gruput Ccercurile de vrajtoare (cluciuletar:aptijan cecuri a corpurior de tucticate este der ‘inate crestoea gi rispnirea in sens rca a micel, lad de a spr oie. Car parle derctieae apar simian in cad ace ar. enumirea do .cecun oe vatoae ‘ovine ce ka 0 superstije dn antichtate cnform circa zit, spiridsi si wajoaele dansau oaptea haste de crc. ‘olariu: manson clinic are nconjoara vl pir care sunt rate let. ‘corpuril de fructficate:frmayiuni de mule, de erie forme, de cee rai mute o vib ‘fe, Semntica teen de cypca fost nina cova, ‘leba: raul hmenia cae se ses irearlcopul e fuctiicai ta tuta de var Tuber ‘aesthum, caput ycoperdon pelt), bic pore (Cabati gigante). ‘nnat-fibroast: surat prc fe sau fiamente subi incorporate struct cutee (Gin cadet ata inats — nde. ‘icettu: atte tec ab Sa coor, do costa vate dean. Este asp sub pa nn interior truer puted, sub ruzeucat. incon cimatcecorespunctoae fo- ‘meaza corp de cia. ‘solurile acide: con 0 canta mai mare de sustanye acide, Aceste reins agreae de mute spect de cupec. ‘solurile caloarease: coin sbstante ce dou solo reac lcd. Sunt agreate do puto spec bul iénese sau Boletus saanas, Boletus raccans, sori: frmaj de inmate de dimensiun micrescopice, and fare, marin sionamentai ‘rite, Culnarea si orma for oac un rol semifica Tn deterinaea speci, Pra de spor ‘amprenta sports repre toltatea spor cz. ‘tratulhimenial:partea fer acorpuli deta, care cone spor. in can spacioe cu pile aceasta rniune frase stueazs in area feria apa, pe suprafoa lane, uo, vngoarebo sau fei dar pote int a marginea rama specie de Ramana toxinele:eprezntasubstnfle tie in cuperl cele mai periclase find amatoxnele, itn cant marta buetele- viel Amanita phatoges). alu genera: ines care inconjar in toatateoxpul de utc tnt, Cu dentate cl ci supe, restr se obser ta baza plcirui sub forma de vl, ar pe ple sub forma de same. ‘valu partials membranos sau corte care a cigpercie ee uneste pate superar 2 pliruu cu marginea pl Pin rupereo par rman in lpr, sub ome de ine sau ul iro pte alld sub fd de ranjr pe marginea par Denumirile stiintifice ale ciupercilor Denumite stings uttzat in areasté carte se tezeaza pe nomendatra fle in Funga Nor ‘ca, exia 2008, Nordsvamp — Capentaga. 9Sarcoscypha austriace (ochiul-caprel) Corp ruc 1-3 6)om lanet: pedunculat, in nee sub forme de cup equa, mal tru devine cra sau reniferm; marpinea onda, putin cata reine; a exterior erace stratul camea: ste Perioada de apart: februare-apritie ints terial om Valoarea alimentara: com Speci asemandtoare: ure sp dent doar pe uted dela ab sa ropa, aaj tonentoas sau rogucinabra inten, supafa ne 0 kngine do 0,5-3 om, uner pate ps, abicos, pts gral, rt a coxpu uci oe speci ante, pe erent pe ma comestba, specie de var toam Copal truce: 2-6 om o gull, ut, plat; marge on at; pe ine intns potocali-rgiai, galben oso, une suprafata note. atl himenia: pe faa tora sted, vu colorat a cru rt mea: sube, casant, coast; abiaas fd mics gust Perioada de aparie unie-octombrie, da lung poteilor, po rg 3 percutor, cle mal mae rin grup srs propa, sp eta a exter prtcal-deschis sup Valoarea alinentard: comosti Speci aseminatoare; uperca Swcoscypha eustiaca comestil: ac emi inceputl maven, inotdeauna pe mate(@) Sarcosphaera coronaria Corp ructiter:5-15 cm dametu la inceputglobuos, inchs, alunos complet cutunat (4) Ins, ma tr 9nd, se deschide sub forma de cupa seat, se despicd in 5-10 ob A) iungrivar ascut(asemen alll a exterior de un al-nuda,run-abicios, cu supra faa puinoas pe interior velaceu, itachi, a matutate un-vlaceu,supraata need. In unele zane este o specie des init Valoarea alimentard: 03 Specil aseménatoare: wc cesta nu se deschid seat Peziza badia (urechiusa) ‘Corp ructifer 3-8 cm eam; a iceput lobuls, nei, dunt care se desc, sub = forma de cup, maryinea coat, nerenuat bat: a exterior trun-deschis, voas; pe interior castani, brunch, supra nets tz in fuuraceu, abc. Stratulhimenia: nto, vu colrat pe fata intend a corp uc CCamea: subj, casant, coast: buns seored un latex de conisena se bruni rd irs sau gust caractenistic Perioada de apart: ma-actombrie, pe sour paduror de foioase i confor, specie 2 nh Valoareaalimentar: eae alent. arcosphaera coronaria $b es 00 }1} Auricularia auricula-judae (ouretele de soc, wechea-ludel) Corpultructfer: 26 cm dame; a inceput lbuls, malt sub fom be treche, conoid, conrescut-obat, uneot tra i fa eed brun-resca, bun-ocace,brun-cenag, rarer abicsranstuc, surat pars-catflt,tomentoa lucas, zbarit, increta; marinea onda Stratulhimeniak: se gest pe ata inter a compli rotor oasi,cartilaginoas puscare rd mio Perioada de apart i a (na ses so) tein gup, space des int, cuttin Valoarea aimentard eto se foaseso st Terapeut ‘Speci asemanatoare: wrechivs Tremella mesenterica {Corp fructifr: 15 (10) cm kangime, 2-4 om dame, 1-4 cm inane; incre fobat, Intortocheat; a inceputgalben-auriu su galben-imoniu, a maturate devine at pal, portecai in 8: spat mal mult sau mal pu scarp bat Porioada de apart: lanai deoembie,dar deo pe femnul umed al foioaelr, mai les pe Valoares alimentaras necane pecil asemandtoare:cknerca no tate ale txetl oe so| a) Helvella spadicea b) Helvella lacunosa 2:6 em amin forma ds, format din doi sau tre fbi J pai: 4-10 on aie: run-ins, ar: surat (>) recess ea onda bun, br une bcos; suprafata neted. or mal roast mal elastic; ab gust sau ios aati: aprile-m,pe solu nsipoase de sub pop, in ru de mul: te on cata mar, i a crisp), cat Helvella crispa (zbérciogul alb) ja: 3:8 25 on dametry 52, format din do sau trl fob neregua or: albicioas, alb-oeacee, Pleloru: 4-7 om suprafatabrdzdat-costta longitudinal, cin ino Stratlhimeniat toare Hoel spadcea2 | G 19 2 Lay) Gyromitra fastigiata (ebérciogu gras) 15-16 cm inne; 5:8 cm lamer; fom vari, de cee mal mute on co un contr neegut, eu mal multe var, format in mai mute pl ineretite, brazdate, margin neregull-ondlat;brun-gbul,brun-osiatick sau brun-rginie, Plciorul: 2-10 cm lungine sine; masi, putin mal sot ca pal, cu coaste groase Fongitudnal, brat, guns, cu mai mute compartment; abc, Strat himen a ec a pit CCamea:oroas, rigid abi fr gust sau miros cacti, Perioada de aparitie: martie-mal pe so, in pidurie de foioase, mai alsin star e uncle cit, lara cote sau ang lemnu puted, pune cu find specie des init Valoarea alimentard: otatore. Speci asemandtoare:cuperca ovvtoae Gyamira gas, cu pra tr vr, care se ‘ert pe lel puted al cnferlr, zdrciogl gas otter (rom cogu comestil (orcla cnica cue comestl(Morchetaescuonta Gyromitra esculenta (zbarciogul gras) Pilla: 9-10 om inane; 2-5 om damety; forma varia, rtunt nod cu vat test jut lob, zhi, cv aspectul cerebriform, marginganeregult-ondla mal mult 1 ma putin conerescua cx por castani,brun-rosiaticd Plelort: 2-10 cm ung; 1-3 em grime; a nceput linn iro, mal ras nerogult unos, cu mal multe compartimente; ics sau de clare pel supa neteda sau nat longi, scobi Siratulhimeniat coper sprafaa hdr plo Camea casant,ceroas ir gut sau mis crac Perioada de aparitie: de ia stargitul ui marti pana in ma, pe solurile acide ale p- urilor de conitere, pe sl sau in propierealemnul puted, specie des inna in une as davis (Gyromira fasta), ércogulcomestib conc) canal conestbil(eypa bohemia) i cucuetele comestil (Merch cs2 | G 19 2 Lay) Gyromitra fastigiata (ebérciogu gras) 15-16 cm inne; 5:8 cm lamer; fom vari, de cee mal mute on co un contr neegut, eu mal multe var, format in mai mute pl ineretite, brazdate, margin neregull-ondlat;brun-gbul,brun-osiatick sau brun-rginie, Plciorul: 2-10 cm lungine sine; masi, putin mal sot ca pal, cu coaste groase Fongitudnal, brat, guns, cu mai mute compartment; abc, Strat himen a ec a pit CCamea:oroas, rigid abi fr gust sau miros cacti, Perioada de aparitie: martie-mal pe so, in pidurie de foioase, mai alsin star e uncle cit, lara cote sau ang lemnu puted, pune cu find specie des init Valoarea alimentard: otatore. Speci asemandtoare:cuperca ovvtoae Gyamira gas, cu pra tr vr, care se ‘ert pe lel puted al cnferlr, zdrciogl gas otter (rom cogu comestil (orcla cnica cue comestl(Morchetaescuonta Gyromitra esculenta (zbarciogul gras) Pilla: 9-10 om inane; 2-5 om damety; forma varia, rtunt nod cu vat test jut lob, zhi, cv aspectul cerebriform, marginganeregult-ondla mal mult 1 ma putin conerescua cx por castani,brun-rosiaticd Plelort: 2-10 cm ung; 1-3 em grime; a nceput linn iro, mal ras nerogult unos, cu mal multe compartimente; ics sau de clare pel supa neteda sau nat longi, scobi Siratulhimeniat coper sprafaa hdr plo Camea casant,ceroas ir gut sau mis crac Perioada de aparitie: de ia stargitul ui marti pana in ma, pe solurile acide ale p- urilor de conitere, pe sl sau in propierealemnul puted, specie des inna in une as davis (Gyromira fasta), ércogulcomestib conc) canal conestbil(eypa bohemia) i cucuetele comestil (Merch csMorchella conica (abarciogul) eee se sin Paria: 3-7 om nine; 23 cn dlametu; cond Pla: 6-120 cu alveo st Jur longitu atl 0 ic tu: ov See bu-ccrace, brun-gabuile; sal ‘ainoput guste rat menial:c, ascii avo sing treimea sau jumtateainferioara liber si neconcrescuta la baz cu pciorul open cu reste longitudinale aproape paral, pronurate Verpa bohemia (ciolanul) [ Pilih: 2.4 ema, 1-5 om dame ts, rl a vt fan pio doar ta seni oso i aot nde roc Pevioada de aparite: marie-apri, 2 sku purr dooce nig zone ued, pe nth in nel zone Co 38 alimentar: cones arg semandtoare: zion a ot a senior coe dre cupric aria sa 2 nse rs pateTuber aes tivuI (ruta de var’) Corput trutiter: 2-7 (10) om & met; tuberculform neat, brun-negricns, me a goa esto acoperit de verucoztti piramidal,p Glebe: se gist in intron sal, negre. spor) sae dest, eu aspect marmora; in tine abc ‘cu timpul devine bruni; mics sa ance, und care se aseama- 1 cu al porumbulu let, gust carat Perioada de apariie ul dace, in rim CCamea: are, rent vene ind pe ste Valoarea alimentard:comestil, 0 delicate. Se stem Speci asemanat deseo se zest in mance uxt: cerlororvtor (Soerodmea crn Wa hoiromyces maeandriformis (ruta alba) ft ect iiinenn gen Gearon earn Be nit oxv-ib seria mao eo asec. (&) an interior er 2: gi, de consistent cascaluu a nceputabicioas, ta maturtate roz-beunie, [ ‘marmoratin brun-gaui de benz sinuoase de sce dispusen alsa ada de aparii: hie oto sub pimant, pe solu an ape dose so. Corp ras ale puto 00 nl arin Irv cr ade re dosebie de area allmentard: consi comes it asemanatoare: ciperca come nae tio de a pe sok¥ 1) Bovista plumbea (prahaita, zouritoarea cenusie) +) Corpul frctfer: 1-3 em diametru; globules, asemeni unel bite; membrana externa aba, nto se rue in bucti mii, esd a heat me x Gleb: se gst n inter corpu ruc: ta coacer, in mean rue mar Valoareaalimentar: est comest Specil aseménatoare: troll Lycoperdon perlatum (capul-cior) { il {] orp fructifr: 8 cm fie; 2-6 em tne; pfx, usar unbona,peduncu, pujl gusta, het in parte inferior a ‘brun; supra (?| fata acoperta cu ace abicioase sau crem, cae se desrind sor. Pky ke oa enonasie rence | i; pe solurile pidurilor de foioase st confee, in| 30 omaLycoperdon utriforme Corpul frutiter: 8-16 (20) cm naine;S-10 em time; dic, asemenea unui sac, cu ‘rut it,adeseor tur a ncoput a, mai iret cenesi, la mature ocacou, run upraffa a noaput omentoash sau grant’, adeseaacaent cu aoe amis, fa ona cere aceasta se crapa s devine svamoasd, dupa care se desprinde pe bucati i cade. Glebe: se gases in parte superior a cop cle, pata interior find ster ta ‘coacere spor se desprindtreptt, dar partea inferioaa ste, brund, deforma unui potir se pstreaza adeseor ani a rnd ‘Camnea in tneete mace, mai zs asemen reteli; a nceut alta, mal api gal jt de wid hen- vera, a matte bruni june ta tne are un ifs c Perioada de aparitie:inie-ctombe; mal ales In zoel xboase, sun, pat olen, Spetie it carea abi sib Valoarea alimentar: este comestbis tia tip ct Speci aseménatoare: raha @ovsta plume) cot gana) camesti, Calvatia gigantea wasica-porcului) ‘Corp ructifer: 10-50 20 em di os sau tut, usor la baz, sonra f ici, adesear cu fibre micellene a baza, asemindtoare unor radi; memtana f ) cape netedS, pieloasd, albicioasa,crem, foarte frag: poate ajunge pnd a ?) 2 arma: ainceput east e souritebogateinazot, in rloada de aparii: urie-octombre, in pi i, oot, lout fetizate, spac Valoarea alimentara: este comest peel asemnatoare: ahaa ovis ia tip ct are camea ala pluroea) comes caperca comest Lyeo@ ‘Scleroderma citrinum (buretele-cerbitor) corp frctfer: 4-8 (12) em dametu: globus, tubereaform, putin ttt; cu un ma ‘hunch de fibre micelienealbicioase, gui labaza; membrana gas, tae, glen, de ‘un galben-murda, crac: suprafalaverucos-Scvamoasa,crpata Globa: se osest in neo! cor ruler; fa coacere merbrana caps ar spot se topindesc piu de fe Carne: aro, asic ta iceput roz-cenusie upd care dovine neagr abe, ermal a cnaceeputerlent, consul; mires neptcut, rd gs Perioada de apart unie-octonbe, pe solule acide ale piduilor de foioase si co- riftere, peso san peel de mush, specie des nan, Valoarea alimentara:oaoare Speci aseménétoare:tufa abd condjonat comes (Chores maeanditomis tnt de vara (Taber aesthu, cap-ci @ycoperdonprktum), pra austa pumbea toate comestil strum fimbriatum Sele edetpenpplpenneh manera) Gn] su forma do bub us.(tf a) Phallus impudicus b) Mutinus caninus (buretele puturos) (9B) coer cues nto cut tutte eto (0 on 8 ub pant, memban 2 tinpul te ee ees ( at cu un ina abics h ‘; semen unui burete, Spot se gsesc in muctgil vera de pe su: Valoarea alimentar: in ci aseminatoare: custiet. Javariadelphus pistillaris (ptugele) orp fructfer: 5-25 cm nine; 2-6 om ot, gf, mAciuca, gust spre bara ut ib, de culoarea piel, cu tinpul devine gabe tn, in nero, mai iz braided, di broasa tare; abies nsec i ito, cu gust am de apart ule-octombxio, in purl de foloase, mai ales pe solu fgetelar, ptus nunca cu gust amasPe 1 eZ q in) Craterellus cornucopioides (trambit Cantharellus aurora ft 1) tat spre tazi, gfunoasd pe tot lungimea, cx marginea ondulat ino pln cu marginea neregulat ondulat cenugu-gibui, brun-gibul; supaaia (4B) Ged elton ecient greta tnt eon eae al james ef hen kr ere ee te ce eon or i) bi ae msecertecer editor nae coe (4) devine usor zbarcit near de cele mai mute on fasciculat, mai mute exemplar conrescte gb pa Perioada ctombri, pe Sourie acide se purr de nite des ih wlonla de aparii: ue noe, pe solurile puternic acide ale pdurlordeficase upur trans appt, specie d Valoarea aimentaré: comestibil Speci asoménatoare:cuperca sup soarea aimentart: covestin, ll asemtinatoare:cuperca comestbis ns, cu ner lamesta-cocosulu, cretisica, cretugca) 1} erieum coraoides ceo cep ct; mal ml sau mai putin fre; rar bust aplatizate asemenea une fruze, crete abate, sree alb-glbu,ma tiv cracey, a bat je asemen pute: mos pleut, fe, pe lemnul puted de fioase (ra ales p in pdurile de conitee,in prim ind sub pi, ln baza sau pe cioateleacestra, (1) iaRamaria flava (picioru Coral frtiter; 12-16 cn inatime; 5-20 em a rac, aspect de ooa cntate sus, palid- gb a baz, ben limon in vata maturiaeocracee a capetenereqate sau se termi n 2-3 toate Stratulhimeniak: se (Carnes: rit, casant du ui, buretele cre, iarba-matei) er; sou, a baz cu tun cu multe sete capa ut in tinerete,f bainete vale ramus Perioadl de apart: o-ocombxi, pe soluile acide ale pdurlor de foioase, specie relat rari, Voloarea alimentara: es ‘Speci asemndtoare: lost amar ‘is comeste, cuperca necomestbs bata area va abt locera viscosa (batba-caprel) fructifr informa de tu sau coral acca, pa material eros; mur: 1-8 cm indie, 0,1-0,4 cm gosime; re spatiale, la cape cu dow’ sau tre vrturiascutite,galben-aurt i portocali;surataa etd; aderent,lpicioase indeed incon umode i himenia: ie slags, Heian stare uscall cones portal i ada de apart: iu 2a pe lemnul pute, acopert cu mush a Si aseménitoae:pcru-usuli con a allmentara: ne mest amar fva)Fistulina hepatica (péstravul rogu de stejar, imba-boului) Corp ructiter: 10:90 em ‘ma de limb sau rnichi (eniform), letual a incoputportcal, dpa care devine rogu-came, pa la brun-camm i de tubercu,mal tira sub for- st; uneor rent un pick indi, sou, Tuburile sporifre: cu port ngs, tuna equa: abi, glut, bun rosa am at (carnea: mae, cid rst: mos nesamniicat gust Perioada de aparii: i stearate Jona, cu strctura radi flroast sbi In soon secret un 5 acrigr. de tokase, i pimul ctombi, in pdr fo, specie relat des nn, Valoarea aimentaré interes comestibi ‘Specll asemandtoare;iasca gabend a folaseor(Latoows subphureus) la cae doat xem 2, mo, sunt comes Sanoderma lucidum (lingurita-zanelor) (Hy) nia: 5-10(15)em dann twee ub oma sonic enfoma sau su oma fe ona monet dl eee abs ae (@) cma, acopent cu o est huis care aun aspect - _) ule sprifore: por sunt mun, eu a si (me) orl: 5-10 em hngine, 0,5-2.0m gras: faa nero; de clara pis 09: vous, tar, suberoas; bru dschs ada de apariie: tun sa rch, pe bu idl indepen ect sal cura. alimentaré: necmestibia, dar foo apropararea uniter ce mesic \ asomanatoare: vest ust amar, a alsin sla sain grup, spac ds teste cuttin tomb, n dure df(YA) Fomes fomentarius (ase qu copta-cau baba, opt) ‘Corp ructier: 10-60 cm dlametru crusts, gos, n fom de Cop, soi sau per negroes, brun-cenusiy, cenusiu, mar ‘rom sau oorace; supra ree sau in cazulexemplaroorbatrne concentic-brizdata ial Camea:groasa, ec pri mn, oun, requ a ice esehis, mal rau do Perioada de apart et ni pe parcursu requ an mentaris nocomestib Spec aseminatoare: ai mute speci de asc TT i netes versicolor (iasca de cioata a foloaselor) a fructfer: 2-10 em dlametru; smiccular, ef saw sub forma do evan: su intro amd e et vat -) oo bat, cu ben val ctitelata, pubescent’, cu benai concen un, cenusia, bu, neg: marginea poate ug ol: let pre niet Grams ene uw seo), sporiter: lun su uso cour: abicase, mal trv pa ro, tare, la mtstate a emnoast ir mic semianatoare: ma mut wwLaetiporus sulphureus (iasca galbend a foioaselor, babita-noroculul) Corp ructier: 10-40 cm camet; 1-4 cm grosimo ainceput sub forma de tubercul, ‘mai trziu devine semicircular sau sub forma de evant, narginea onda, bat’: in tire galben-sulftur, dupa cae devine potocli, ov crmii,n ina ede pata radar onduat, bc, cv upd sau gop sunk agezate in grupur,imbricatasomeni sind Tuburile spritere: cu port mar roti CCamea: in tnerte moale,sueulenta, do consstona cca it matur tao, roast ta, abies, bu; aroma, eu gut acrigo i batdoue amar Perioada de apart: pil cctomiie, pe emul de fdcase (nal ales pe sa ci), spec desi, Potep Valoarea alimentara: exrplrele tna 2 sriasodauno i voge a 5.30 (60) cm camer; 1-4 cm gro utn adéncta central, ombicat, his, ocracee, cem;supralla acoperiti cu numeroase sevame brune, trv ori sunt lag, poi cuba in jo; gal- 5 cm gasime; de cle mal mute ater, curbt; de clon a, ab gui, negrcios la baz de apart: apie oct imentara: doar cuperca ™Boletus edulis (pitoanca, manata hribul, painea-paduri u-brunie;suprafatatomentoas, cutculaadesen crpat nee cu port ingust; paid galben-imoni, i la alirgore se albastrese. Se despa word pti; a nooput albl= 9 cioase, devin galben-veru Wicant; galben-timana, forall prevdzut cu orefea find de bie pul devine meal lb, nu se colorea, sub cutc de mie de nc irs pl 2D) Valoarea alimentaré:comestbi, ptt Speci asemanatoare: ns cupeca necomestb8 TH: g =|7) ee calopus (manatarca tig ira: 5-15 cm amet; ta incon ens oracee, cen 50 | ar 69} bastuveraiein soci Perioada de apart Valoarea alimonta 2 (Boletus ‘conusu-abicieas, ce vrcoactioote (i 10 baz rosu-carmin; rovizut la supratata cu orejea find, ib jun se albastreste; cu miros nepicut ai lul-soptembsie, pe solurile calcaroase ao wt comesti Bots lit) si bo asemenea specie condiioat cometBoletus luridus (hrivu-vrajitoare,pitarca ctitarca) Paria 5:20 cm damety ane tate de cul, lv tui, brn petal, bun- negrest;supaftatomentoas, cu timpul devine gla Tuburlle sporitere: por inqust tubule glbeno, dy care devin olvacee, cu deschidee portoallu-purpuri, purpura atingere se albastres puter ised, dp care se aplatina nto mare va n, a alngereseasrest, sein >) icioru: 4-15 om kngine, 2-7 em rosie, clindic sav ctv; galben,partocal, pup Fines spe baz la suprafaa cu oretea rosie groas, lungt-intinsd, ‘Camea: gas ald itu, adeseo spe baa pol purus nchis, in sectune se alpistreseinstantaney; ross gust sunt plicute. Perioada de aparitie: mal octombrie, pe solu calearcase ale purr de fioase ico rier, specie das innit Valoarea alimentars:condjona comestiba,consumat instar crud sain combinatie vd pent comercial ca lool este titer. ‘Speeli asemanatoare: Boletus qui conditional comestbi Boletus queletii ) Boletus luridiformis a: 5.20 om dametn ance nine; rogu-cramizie sau Procalu-rosatics, run otvace; mati tare scat, aderent in tare med, lo sporitor: por ust; tub iocals-purpuri,rosu-singeri a atingere se albastese Peloru 10-15 cm lng, 2-3 om grosime; cw sau usr; vl glben ta back inchs fra eea,suprafata cu loculozt fae rosiatice, uno eto. nea: gst, glbute, se baz pcr purpurs inchs, in sectune se albdstreste Inaderat irs nesemniat, gust putin acg oe, dup care upd cre devin alvacee, cu deschidea Ferloado de apart: inie-octbi, de cee mai multe ope solute calarase al 0, spac des nti n anumite zone, 1 alimentard:coitiont comes, n stare cut olen ea cu pir eu facut 9 peo asomndtoare: nou wajtca lund coneijonat comes sii Bo c, pri si, cae (tuBoletus regius (hribul domnesc) Pia: 5:20 cm dametu emisiric, dup cae (se poate decalra: sor fous cu impul de Tuburilesporitere: in terete cu por ings nde 0, rogu-purpurio ncepet gallen-au aben-verul, verde-ofy, nu se albstresc la atingere. Piciorul 5-12 cm angie, 3-6 cm grosine;unifat, clavatgalben-imonu, cu pte pupu: rig baz: prevzut cu oreea find de cunare gabe uh, sctiane se aliteste ‘Carmea:gaten-imone lar sub forma de Perioada de apait tan faloareaallmentars comest. Find o sp ‘Speci! asemandtoare:hibul comestbl Bole pote se abstrese moda ull acde oe purr do foiose, spi ar 90 albstesc acomus badius (hribul murg) brun-rosiaticas in tine le sporiere: por st putin ka, pall-glbu, dup care devin ol-vera,ta atin 10s, abicoast pallu, se a oh de ute ii: une octombrie, pe soul acide ale por de lose contre, on allmentard: coms, porta pentru comesi J Xerocomus subtomentosus (buza-caprei) ~) Patria: 3 | ‘buie,beun E Ture porter: (a) ern ‘a . mat; emit, pa care se a pi, beun-gal- faa catfelata, tomentoa gater-brun, und 2), prevazuta cu vingoare longitudinal. Speci asemnatoare: hibul de muschicomestbit eroxomus somus chrysenteron (hribul de muschi) ‘| 1!) 0 cm camet;emisteric,conexd, dun cre se itind; gab ind carnea din stl "@ suprafatafomentoasd, adeseor cripata, porfee: por sunt lagi, ob, gut vera a 36 cm gine, 05-15 em grosime; ave, a tue cu Neutra. fooase scone, parc, speci imentars cones ssomindtoare:bua-cape ns manda snes2) camea: subi, in Xerocomus rubellus Paria 3-8 cm dame; conser, dup cares alata: rogu-rozacee sau rogu-car- ‘min, dar cu timp se decolreazh mal mut sau mai ptr supalta mala tnerete putin Tuburile spriere: poi sunt agi tu, dp Pleloru: 3: cm hungine, 05:1 cm grime; ze, aden curb, sub a baz culo ‘ade baza gible, cu uanta rosiate; suai ;cinum aurantiacum (hribul de stejar) a: 6-15 cm dame a inceput emilee, dup cares inne pus; eBrimizie, un-portocai, trun rune terete tomentoas, mati glabra euticula depdigas- i morginea, este rasfrt, acoperatuburilesporitere. lo sporifre: sinus; evn gabe nhs, over i gust nro de un alot, mai ices ben ce ul: 11-18 cm hanging, 23,5 cm grime; ze, clinic ue scvame mii, rur-osiatice P : conusi-violacee gad de aparii: iu octomtie, pe stu una pe one a, preva Inpcor mai tare est pun in seetune ‘ou mios de rt, gus Perioada de apariie: mai octombie, jn purl de lose, deseo pe marginea pote hn pido, specie dos nth Valoarea aimentari: comest Speci asemanatoare: hull i consjonat comes pode, in plore intrest; in seciune iil se nase Yo acdo, subsea inunele one space des se ltoreaza ger rch comest ns ctysontro) bl Bo alimentar: conestiit, dar nu se consund in stare cud fetus qe nvrsipele, care ae pci prevut cu sovae ne(t (| Leccinum pseudoscabrum (hribul de carpen) LL, pari: 3-12.0m dlametu: emisterc sa convex, dicate se alaioaza ban-conuse, 1s inogiest a btnetp;suprafaa neted sau usorrugoasd, in 2 adeseorcrpat, viscoas in sare ued “Tuburile sporitere: sinuat, se formeazd un gan in jurul pciorli; por ingust ali evn conus, negiioase la tinge. agen, 13m rosie; Pieloru: 5-10 om nde sau lava t- conus, pe (ul conus revazut cu granule, sevame mic, negricioase. ‘Carmea: in pte se nator vie vi, consi-vlaee a fina neagr fr gust sau mis Perioada de apa: lune-otomtri, sub capen, spose des innit Valoareaalimentar: comestia, a nase consumain tare cu ‘Speci asemaénatoare:ciarca comesibia eceiu auruscu Lecciaum seabrum, car reste sub me on pir so inte, devine Rca section de .ccinum duriusculum (chitarca) (tt) i 7-12 cm camel tineree esteric, convex, dupa cares inte; brun-ce ule, conusu-nchs, run-negicinasa: cuticula depaseste marginea, este rastrnta, \) voopert tuburle sprite sn tiered un ald, mati bun-c q | rile spritere: sinute; por m n grsime;adosor pun uaa mio: Saba a baz rat uno san fea, vera ru: 12-20 em angi, 2-4 revazut cu st conus ch 10a piri emo, npr so nest; in soctne so rosete, conusu-negr= 1, fa baza devine albistrue sau veraule; ara mos sau ust carats da de aparitie: ma-octomtrie, exlusiv sub plop, in unele zane specie des it »alimentaas comest scemanatoare: hlSuillus luteus (turta-vacil,vicuta, pita) Pldra:3-15 om dame; unbonat-conexd, dupa careseapatieaa;bn-g Ccocolate sau brun-inchis; supalata vtscoas,ipiloas,ucoas in tare scat; ctc ase ideparteaz usr “Tuburile sporifere: a nceput cu po ngut pal-oie, cu timpul gaben-murdar ol ce, beun-, Picjorul 3-11 cm kngime, 12.5 om grosine; cin cu nel abiios care mai trzia ‘devine brun-vilaceu;prtea superior pate, ovdztc granule rune, sub inl dt, alb- bani ‘Carmea: se nme rai; at-ouie, mui schimb caloarea; mis slab de rt, gust por aig Perioada de apaitie:ma-iemti, sub pit (pin rog, negra, specie des in Valoarea alimentara:comesti, dar cuca se inderteaza. Port pentu comercia: ‘Speci aseminatoare: toagca comesti (Sul ran Suillus grevillei (rival pentru dulceata) (tf ] rls 4 10cm amet convex, dupa car se nnd; galben-imonie sau aurie, por= 1 (a) I sna sot inca iri pater re ar vcr argue. yes tes 4) fi on rise gsm ec care pt rac || | rena: raph er sss raph Sune ore | Jocalla-brunie, run-rositic; surataa vsooasd,lpcioas, cutcla se indent oda do apart: ine-octombrie, crete sub 2ad& Garice), specie relates int. ore allmentard:comestbis, dar cuteuia se ndepdtear inane de pepaare, wl aseméndtoare: tura-voc Sulu uteus gi hnbul comet Suites boisTylopilus felleus Pia: 415 om amet a zee omit conver, as cae se apart es: i, rung ma omens, allel, ca inp die gaa Tuburle sportr: smut; noe abciaase, dup care devin, tne se chistes Pleloru: 4-15 cm hunine, 1-4 cm grosime; forme varie; do cele mal muito ot lind noo lava, eventual uma; brun-pali; rout co refeaprofunda gi axa, mai nchi- sla. culoare, glen: une ‘Camea cas; niet are a btrénee mal moa; ab, In secune uso ug, ru $2 attest niciodat; fr ios, cu gust ama. Perioada de apart: iso-ocombyi, pe solurile putemic acide ao pura de fase $iconitere, speci telat arto Valoarea alimentari: necomestibt dato gut ara Specil aseminatoare:fibol xg loracomus bad) ptoanca Boots ec), spac comestbie (MEME Ss a Gyroporus castaneus (hribul castaniu) amet in tneree emit, conver hyp car so plate; bo ie brunrugiie sau bun-castane,adesoon mal das a cular ju uj tomentoas, una care deine gata Iburile sporifore: sine, a ngput cu por ngs albloase, rem, ma trv gu. chr io 1,5-2,5 cm rosine; cnc sau uso lava; culate sur cu ivf rea; n interior etaat, unos ‘emea: in picior tar, casant;aticioasd, in setiune ny ii schimbi culoare; id i or gust de miez de nuca da de pari: knie-octomii, npSdurle de foloase;adeseor apae solar: specie Voloarea alimentards comes, pool asemandtoare: trout murgcomestil érocomus bad) hb comes94) Lentinus tigrinus ravul-s 7 ieee ea os coe Lamelete: decurer cft { } sos tive Lamelele:decurente, Pieloru: 2-5 (10) cn umbelitere, limentaras caPleurotus ostreatus (pastravul de fag) Pala: 4-15 (0) cm dame; fa inceput conver, du cre se apatizea, sub forma de ‘scoicd (concoid), limbs sau lopat wie, brun-cenusi,albis- trv-negrcioasa, in lee rc mai it Lamelele:decurente, dase; acon, Ploioru: 1-4 (15) cm lngimo, 1-3 cm gros; de eale mal multe oi scut, lateral, fas ‘uta; a; supatata zpos Camea: nave eased, npc tare, restr; mics gust sunt nesemnicalve, Perioada de aparite:octombrie-decembrie, pe fioase sau pe trunchiurleacestora, innit, se cult in cant mari numero bi nest, pvt pen cometcalzare darcy carea tare ab pe rest enoase, speci Valoarea alimentaré tang ‘Speci aseménatoare cuporca comets Plewotus puimonars Plourotus pulmonerius et (Conca), iba sau lopat; margin Peroada de aparite:mai-septemti; de cele mal mute on padre de flo pt care se apatzeara, sub fom do } 10 em dame in tne context, 3, brun-deschis;censi-mudar;supratata lar, vel: decuret na zit past nea pire mene atic, in pico tare, raster bias, a btrnete dove o SME deat, rd gust Sau mi cir copa, pe restr encase, magus, spec d ioorea alimentaras cores \ asomantoare: straw do ag comes Pout oteats)>) Amanita phalloides (vuretete-viperei Patria: §-15 cm dame, in ved, dup care se apatzeact: verde-gbuie sau [490] bat carrot satis ant cupea stab de stir ngrcoase say rune dispuse radar (radar innat-broas, aia c et de odor a (5b) race cats manent rel tna bz a eu tp aa, cut ios sub tear rare int a aprovimat 8-24 Agaricus exset poate moar in il asemindtoare:cupercie tes, do tae (Amar anita citrina (buretele-de-tamaie) can mr an ate a da de aparii:iun-noiembce, specs emandtoare: bu manta palo), cuperca oitoare, moral comes AgAmanita pantherina (bure 2) patria: 5-10 (15) om dametn; (9 ‘una brun-cenusiu-deschis, bru ,estrit, buretele-panterei) mister, dup care se ‘cu'sovame abe, cose desprind ‘cm ungime, 05-2 cm grime; iin: bc 0 Rast are vob membrana: a baz ae un ll ames: | 90 } Perioada de apart: Vatoarea alimentar: ov tare cu ele capa Specil asemanatoae: sau pi ota proce Joarea almentar constenatcomestibi. fn stare crude ymanita rubescens (cui) ft! {| ila: 5:20 (90) cm eames ni a rosa, bron cogil dese, late: albe, cu pete rosiatice. { ] ombraneasa a az cu bulb margiats cu ure de vor in forma de burl con q ine bi stra, ama in jos, a, nea: ab; Se invest in special la bazapiciorulu iin urmete de rosatur |_76 a cept cv gust ducnon, ta matt pada de aparie: at oto cn scr de oleae contre, specie des nti rai butte: panto peti