c

c
c

c
c
c
c
c
c
c






c
c
c

c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c

c
c
 




c

c
c
c
Una dintre întrebările la care managementul unei companii a trebuit să răspundă dea lungul
timpului, a fost aceea dacă activităţile pe care le întreprind să fie şi altele decât cele îndreptate spre
maximizarea profitului.
Howard Bower, supranumit ͚părintele͛ responsabilităţii sociale a companiei, definea CSR ca fiind:
͞ obligaţiile oamenilor de afaceri de a urma acele politici, de a lua acele decizii, sau de a urma acele
direcţii care sunt agreate în termeni de valori şi obiective de către societatea noastră͟.
Kotler revine asupra definiţiei în 2000 în Millennium edition a lucrării Marketing Management şi
face trecerea de la bunăstarea pe termen lung consumatorului la bunăstarea societăţii. Astfel,
marketingul societal presupune ca marketerii să construiască valori sociale şi etice în practica
marketingului .
Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabila defineste Responsabilitatea sociala a
angajatilor drept ͞Angajamentul mediilor de afaceri de a contribui la dezvoltarea economica durabila
conlucrand cu angajatii, familiile lor, comunitatea locala si societatea in ansamblul sau pentru a
imbunatati calitatea vietii acestora͟.
Responsabilitatea sociala corporatista este suma unor actiuni cuprinse intr-o strategie pe termen
lung: donatii, sponsorizari, voluntariat, expertiza, beneficii. Responsabilitatile sociale ale companiilor
difera in functie de profilul lor. Un producator de tutun poate sustine un program de cercetare in
domeniul prevenirii cancerului la plamani, un constructor in dezvoltarea unor materiale ecologice, iar o
companie auto in modalitati de crestere a sigurantei rutiere.

c vcc
c
c



c

c

Dincolo de datoria sociala pe care organizatiile o au fata de comunitatile din care fac parte, astfel
de programe sunt veritabile 
cc
, care aduc incontestabile beneficii de imagine
celor care le pornesc. Companiile dobandesc astfel, in ochii consumatorilor, o ͞fata umana͟, sunt mai
mult decat simpli producatori de bunuri si servicii.
Si in Romania companiile au inteles avantajele raspunderii sociale corporatiste. Anumite
concursuri sunt sustinute exclusiv de catre anumite firme, iar sponsorizarile nu mai sunt demult straine
publicului romanesc. Actiunile in care se implica firmele (fara castig financiar, ci doar unul de imagine)
sunt apropiate domeniului de activitate sau imaginii pe care o promoveaza respectivele companii.
Corporaţiile îşi asumă o serie de responsabilităţi sociale în măsura în care efectele sunt benefice
pentru profiturile lor. Iată câteva exemplificări suplimentare:
D Corporaţiile percepute ca fiind socialmente responsabile pot beneficia de o clientelă mai largă
şi mai satisfăcută, în vreme ce o percepţie publică de iresponsabilitate socială se poate solda cu un
boicot sau cu alte acţiuni ostile din partea consumatorilor.
D În mod similar, angajaţii pot fi atraşi să lucreze pentru acele corporaţii pe care le percep ca fiind
socialmente responsabile şi pot fi chiar devotaţi şi mândri să lucreze la astfel de firme.
D Implicarea voluntară a companiilor în acţiuni şi programe sociale poate să prevină iniţiativele
legislative ale guvernelor, asigurând astfel o mai mare independenţă a corporaţiilor faţă de controlul
guvernamental.
D Contribuţiile pozitive la dezvoltarea socială pot fi considerate de către firme drept investiţii pe
termen lung în consolidarea unei vieţi comunitare mai sigure, mai bine educate şi mai echitabile, de care
pot profita şi corporaţiile, desfăşurându-şi activitatea într-un mediu de afaceri mai dinamic, mai potent
şi mai stabil.

2
 Acestea sunt motive |

 |serioase care pot fi în avantajul corporaţiilor dacă şi-ar asuma
anumite obligaţii faţă de diferite grupuri sociale. Friedman susţine că ele sunt generate de interese
egoiste, astfel încât nu trădează nici un fel de responsabilitate socială, ci doar îşi maschează dorinţa de
profit sub mantia unei respectabilităţi sociale.
Pe lângă aceste argumente de ordin economic, trebuie să avem în vedere şi argumentele 
|
în favoarea responsabilităţii sociale a corporaţiilor.
Corporaţiile dau naştere unor probleme sociale şi, prin urmare, au responsabilitatea de a le
soluţiona şi de a preveni apariţia unor noi probleme. Prin inovaţii tehnologice şi creşterea eficienţei,
firmele duc la dispariţia anumitor ocupaţii şi, implicit, la creşterea şomajului, migraţia forţei de muncă,
depopularea unor zone afectate de o recesiune structurală şi suprapopularea zonelor de


economic; corporaţiile poluează mediul, exploatează resursele neregenerabile etc. Nu este corect, din
punct de vedere moral, ca întotdeauna alţii să suporte consecinţele acestor fenomene, de pe urma
cărora companiile au numai de câştigat.
Toate activităţile corporaţiilor au un anumit impact social, fie prin produsele şi serviciile pe care
le oferă sau locurile de muncă pe care le asigură, fie indirect, prin efectele lor asupra altor companii.
Drept urmare, corporaţiile nu pot să eludeze răspunderea pe care o incumbă acest impact, indiferent
dacă este unul pozitiv, negativ sau neutru.

Rc cc


c

c
c
c
c
De bună seamă, cel mai elaborat şi cel mai larg acceptat model al responsabilităţilor sociale ale
corporaţiilor este aşa-numitul ͣmodel cvadripartit al responsabilităţii sociale corporatiste͟. Acest model
este reprezentat în figura de mai jos.

c

c
c


c

c

c
c !c

Carroll priveşte responsabilitatea socială a corporaţiei ca pe un concept multistratificat, în care

distinge patru aspecte intercorelate ʹ anume responsabilităţi economice, legale, etice şi filantropice,
dispuse piramidal, astfel încât ͣadevărata͟ responsabilitate socială presupune reunirea tuturor celor
patru niveluri în comportamentul corporaţiei. Ca atare, Carroll şi Buchholtz oferă următoarea definiţie:
ͣResponsabilitatea socială a corporaţiei cuprinde ceea ce societatea aşteaptă din partea unei organizaţii
din punct de vedere economic, legal, etic şi filantropic într-un anumit moment͟

r
 




ccCompaniile au acţionari care pretind un câştig rezonabil pentru
investiţiile lor, au angajaţi care doresc slujbe sigure şi bine plătite, au clienţi care cer produse de bună
calitate la preţuri accesibile etc. Aceasta este prin definiţie raţiunea de a fi a diferitelor afaceri în
societate, astfel încât prima responsabilitate a unei afaceri este aceea de a fi o unitate economică
funcţională şi de a se menţine pe piaţă. Primul strat al responsabilităţii sociale a corporaţiei reprezintă
baza celorlalte tipuri de responsabilităţi, pe care le susţine şi le face posibile. Iată de ce satisfacerea
responsabilităţilor economice este ›|
 (adică solicitată imperativ) tuturor corporaţiilor.





c
cResponsabilitatea legală a corporaţiei solicită ca afacerile să se supună
legilor şi să respecte ͣregulile jocului͟. În majoritatea cazurilor, legile codifică vederile şi convingerile
morale ale societăţii, astfel încât respectarea lor este o condiţie necesară a oricărei reflecţii ulterioare
privind responsabilităţile sociale ale unei firme. De exemplu, în ultimii ani mai multe firme de marcă au
avut de suportat penalităţi în urma dovedirii în justiţie a unor practici de concurenţă neloială,
materializate în strategii ilegale, menite să le asigure păstrarea sectorului lor de piaţă şi creşterea
nejustificată a profitabilităţii (ceea ce înseamnă că aceste firme s-au concentrat în mod excesiv asupra
responsabilităţii lor economice). Gigantul Microsoft a pierdut un proces de lungă durată, în care
corporaţia a fost acuzată de violarea legilor antitrust, abuzând de poziţia sa monopolistă pentru a-şi
dezavantaja competitorii; procesul s-a soldat cu pierderi drastice pentru companie.





ccResponsabilităţile etice obligă corporaţiile să facă ceea ce este just,
corect şi echitabil, chiar dacă nu sunt silite să procedeze astfel de cadrul legal existent. De exemplu,
atunci când compania Shell a vrut în 1995 să foreze în platforma marină Brent Spar din Marea Nordului,
a avut toate aprobările legale ale guvernului britanic şi, totuşi, a căzut victimă campaniei iniţiate de
organizaţia Greenpeace şi a boicotului consumatorilor. Drept urmare, decizia | de instalare a
platformei marine a fost, în cele din urmă, nepusă în aplicare, deoarece firma nu a ţinut cont de
aşteptările |
 |mai pretenţioase ale societăţii (sau, cel puţin, ale grupurilor de protestatari). Carroll
susţine aşadar că responsabilităţile etice constau în ceea ce societatea 
|›
din partea corporaţiilor,
dincolo de cerinţele economice şi legale.





c"
cÎn vârful piramidei, cel de-al patrulea nivel al responsabilităţii
sociale a corporaţiei cuprinde acţiunile filantropice. Cuvântul grecesc ͣfilantropie͟ înseamnă literal
ͣiubirea de oameni͟ şi introducerea acestui termen în contextul mediului de afaceri are în vedere toate
acele situaţii în care corporaţia are libertatea de a decide, fără nici o constrângere exterioară, să se
implice în acţiuni ce vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii angajaţilor, a comunităţilor locale şi, în ultimă
instanţă, a societăţii în ansamblu. Acest nivel de responsabilitate socială cuprinde o mare varietate de
iniţiative, printre care donaţii caritabile, construcţia unor facilităţi recreative pentru salariaţi şi familiile
lor, sprijinul acordat şcolilor locale, sponsorizarea unor evenimente artistice sau sportive etc. Potrivit lui
Carroll, responsabilităţile filantropice sunt numai cele —

|de societate, fără a fi pretinse ori aşteptate
din partea corporaţiilor, ceea ce le face să fie ͣmai puţin importante decât celelalte trei categorii͟.
c
Rccc
c c
c
c #

cc
$cmste un tip de program prin care compania contribuie cu bani sau alte
resurse pentru a creste implicarea si preocuparea publicului referitor o cauza sau pentru a mobiliza
publicul sa doneze ori sa participe voluntar in sprijinul unei cauze. Obiectivulprincipal il constituie
comunicarea persuasiva in sprijinul unuia dintre obiectivele de mai sus. Investitia principala a companiei
consta in finantarea si/sau implementarea campaniei de comunicare.Daca in urma campaniei rezulta
fonduri sau alte bunuri, acestea sunt de obicei preluate si gestionate de unul sau mai multi parteneri
(institutii publice sau organizatii neguvernamentale).
Printr-o campanie de promovare a unei cause se urmareste:

]
 ëc 
|›|
››  ›|

c (de exemplu, prin prezentarea unor statistici
sau a unor marturii despre numarul de batrani sau de copii fara adapost sau despre numarul de caini
vagabonzi care sunt ucisi in fiecare zi);
ëc
 ||›  —|
|—|›|
 (de exemplu,. accesand un site,
participand la un seminar, solicitand o brosura sau un pachet educational);
ëc
 ||›  —| |—

 ›|
›
c (de exemplu, pentru
actiuni de ecologizare);
ëc
 ||›  —| |—


| |(de exemplu, haine, aparate
electrocasnice, carti, jucarii);
ëc
 ||›  —|›
 ›
|

—| (de exemplu, sa
semneze o petitie, sa participe la un eveniment memorial, la un concert de protest, la o expozitie de
arta etc.);
Rc
c
ccc
$
. mste un tip de program de CSR prin care o companie se angajeaza
sa doneze in favoarea unei cauze o suma care depinde de vanzarile pe care le realizeaza intr-o anumita
perioada. In mod obisnuit, o campanie de CRM (͞u||
|—|
 ͟) implica o h
|
͟, care:
ëc este valabila pentru o anumita perioada de timp;
ëc se refera la un produs anume al companiei;
ëc se realizeaza in beneficiul unui ONG sau al unui alt partener, care are legitimitate in privinta
cauzei si capacitatea de a administra banii.
O campanie de CRM ofera ||O
cOc


c
c c

c
O

 consumatorii
pot contribui, in mod gratuit, in favoarea ONG-ului sau a cauzei lor favorite, ONG-ul primeste o suma
semnificativa de bani, intr-un mod relativ facil, compania isi impulsioneaza vanzarile si creaza o legatura
profunda si memorabila intre brand si consumatori. Marketing-ul legat de o cauza este cel mai potrivit
pentru companii care:
ëc au produse care se adreseaza unei categorii largi de clienti;
ëc au canale de distributie extinse si bine puse la punct;
ëc au nevoie sa-si diferentieze produsele fata de produsele concurente.
mste cazul companiilor din domenii ca servicii financiare, transport, telecomunicatii etc. Un alt
criteriu este capacitatea de care dispune departamentul de marketing al companiei. Pentru ca finalitatea
unei campanii de CRM consta si in cresterea vanzarilor, departamentul de marketing trebuie sa ofere
suport pentru realizarea planului de campanie, stabilirea pietelor tinta, realizarea si implementarea
mixului de comunicare, stabilirea si aplicarea instrumentelor de evaluare.
rc
c

cmste un program de CSR prin care compania isi propune sa schimbe un
comportament negativ sau sa convinga publicul sa adopte un comportament pozitiv. Chiar daca in
cadrul programului sunt folosite si tactici care urmaresc cresterea gradului de informare sau de educare,
obiectivul principal il constituie schimbarea de comportament. De aceea, pentru ca o campanie de
marketing social sa fie justificata, problema pe care o abordeaza trebuie sa afecteze un numar
semnificativ de personae, iar rezolvarea ei sa fie urgenta (daca nu s-ar adopta comportamentul dorit, ar
exista riscuri majore). Cele mai des intalnite probleme tin de:
ëc |
—||
 
|(de exemplu, siguranta in trafic, violenta in familie,
pregatirea in vederea dezastrelor naturale, prevenirea accidentelor);
ëc 

|(de exemplu, cancer la san, tulburari de alimentatie, diabet, afectiuni ale inimii, HIV);
|—(de exemplu, folosirea pesticidelor, poluarea aerului, reciclarea, protejarea rezervatiilor naturale
etc.);
ëc › |  (de exemplu, voluntariat, participarea la vot, donarea de sange, prevenirea
crimelor sau a infractiunilor etc.);
O campanie de Marketing Social are succesul dorit atunci cand exista o legatura intre profilul

5
companiei si problema sociala.
]c _c"
cmste un tip de program prin care compania contribuie in mod direct, cu bani
sau produse, la sprijinirea unei cauze. Actiunile filantropice sunt cel mai vechi tip de initiativa de CSR.
Pentru mult timp, companiile au avut contibutii dispersate si intamplatoare. In ultima vreme insa exista
tendinta de a alinia aceste contributii la strategia de afaceri. Astfel, companiile:
ëc isi aleg cauzele pe care le sprijina in concordanta cu obiectivele de afaceri;
ëc tind sa intre mai degraba in parteneriate pe termen lung (cu un ONG sau o institutie) decat sa
aiba o implicare formala intr-o cauza;
ëc isi extind optiunile in ceea ce priveste donatiile, de la bani la alte resurse (de exemplu, produsele
in exces, expertiza tehnica, punerea la dispozitie a canalelor de distributie);
ëc isi implica mai mult angajatii in alegerea cauzelor.
Formele activitatilor filantropiceþc
ëc —

 (de exemplu, compania ofera bani intr-un program pentru ajutorarea
persoanelor fara adapost);
ëc 
(de exemplu, compania lanseaza un program propriu de finantare la care pot depune
proiecte ONG-urile de mediu)
ëc |(de exemplu, compania initiaza un program de burse de studiu pentru tineri defavorizati);
ëc —

›
—|| (de exemplu, o companie IT doneaza calculatoare pentru scolile
din mediul rural; o companie de telecomunicatii ofera linii telefonice speciale pentru a ajuta la
strangerea de fonduri);
ëc
||—||›|
(de exemplu, o companie cu profil medical ajuta la realizarea unor materiale
de informare despre droguri);
ëc  | ||—|—
 
|, 

|| ›|
||
›|(de exemplu, o firma de
transport isi pune la dispozitie masinile de marfa pentru a duce provizii unor sinistrati; un lant de
benzinarii ofera recipiente pentru colectarea uleiului de motor uzat).
Vc %

cc
cmste un tip de initiativa prin care compania ii incurajeaza pe angajatii
sai sa actioneze voluntar in sprijinul comunitatii, al unui ONG sau al unei cauze. Voluntariatul angajatilor
este o forma clasica de CSR. Noutatea in ultima perioada este reprezentata de tendinta companiilor de a
folosi voluntariatul pentru a da mai mult impact altor initiative sociale sau pentru a servi obiectivelor de
afaceri si comunicarii valorilor companiei.
Printre actiunile pe care le poate face o companie pentru a stimula voluntariatul angajatilor se
numara:
ëc ›

|


 
|
 

;
ëc |
—|

 |›
||—
 
||;
ëc | 
|
 || ›|
—|

;
ëc ›| 

|

—| 
 ›


, oferindu-le resurse sau programe de
͞
 Äc(de exemplu, prin intermediul intranetului, al unor cataloage, al unor programe software
etc.);
ëc
||—|| ||›

|, pe care angajatii sa le foloseasca pentru a voluntaria;
ëc 
—|—|
ONG-urilor care reusesc sa ii convinga pe angajatii companiei sa
actioneze voluntar (de exemplu, sumele donate sunt proportionale cu numarul de ore voluntariate de
angajatii companiei pentru un anumit ONG);
ëc | 

|| 

 || 
 —

—|


(de exemplu,
prin newsletter-ul intern, prin insigne sau alte obiecte onorifice, prin prezentari in cadrul evenimentelor
interne ale companiei etc.)
Õc #
cc
"
c


c

cPracticile responsabile social sunt initiative prin
care o companie isi imbunatateste, in mod voluntar, modul de operare, in asa fel incat sa contribuie la

Õ
binele general al comunitatii si la protejarea mediului.Pentru ca o initiativa sa fie considerata ca facand
parte din CSR, este esential caracterul ei voluntar. Cu alte cuvinte, nu poate fi considerata ca fiind o
initiativa de CSR o schimbare pe care compania o adopta ca urmare a presiunilor din partea autoritatilor,
a organizatiilor neguvernamentale sau a consumatorilor. O companie poate opera schimbari pentru
adoptarea unor practici responsabile social in domenii ca:
ëc —| 


 |
›||(de exemplu, proiectarea sediilor, a unitatatilor de productie
sau de desfacere in asa fel incat sa existe un nivel mai mare de siguranta, sa fie protejat mediul, sa scada
consumul de energie etc.);
-  

|›
||
—|›
—
|(de exemplu, eliminarea deseurilor, reducerea nivelului de
substante chimice folosite ca ingrasaminte etc.)
- |
 ||
›
—| |›


—|
|—

|, chiar daca nu sunt ilegale (exemplul
McDonalds de a retrage in 200] portiile ͞Supersize͟ de cartofi prajiti si de bauturi carbogazoase);
- | ||

||—|›
—
|—| | |›

||||—(de exemplu, sa permita
reducerea cantitatii de deseuri, sa faciliteze procesul de reciclare, sa elimine emisiile toxice etc.);
-
||—|


|
|—|›|›
—|(de exemplu, ambalajele sa contina si informatii despre
efectele negative potentiale ale consumului, volumul de activitati fizice necesar pentru a arde caloriile
sau grasimile pe care le contine un produs etc.);
- —|

|—|›
| ||  || 

(de exemplu, asistenta medicala,
consiliere psihologica, facilitati pentru recreere sau sport etc.);
-  |
›

 —||
 |›
 |›|  || |›|
|›|
›(de exemplu,
sa retraga programele de marketing ale unor produse cu potential daunator din scoli etc.);
-  

| |›
—||
| 
|›|
›|
|| — 

(de exemplu,
rampe de acces in magazine, formate alternative de tiparire, site-uri web accesibile etc.).
- › |
›
›|

||- Shell a initiat dialogul cu guvernele din tarile in care activeaza,
pentru sprijinirea consumatorilor cu venituri reduse si energiile alternative, in timp ce OMV a anuntat, la
randul sau, ca se va implica in procesul de responsabilizare sociala, finantand proiecte pentru reducerea
riscurilor in comunitatile vulnerabile in fata dezastrelor naturale.c

RRc* 
"Äc

c

cc



c

c
c
c



c
. Corporaţia neagă orice responsabilitate faţă de problemele sociale, clamând

că de această problemă trebuie să se ocupe guvernul sau încercând să demonstreze că nu are ce să îşi
reproşeze, întrucât a respectat toate prevederile legale.


c"
cCorporaţia îşi recunoaşte responsabilitatea socială, dar încearcă să scape de
ea acţionând pe linia minimului efort, mizând mai ales pe măsuri de faţadă şi pe politici de imagine
menite să salveze aparenţele, evitând să se implice serios în acţiuni pozitive şi costisitoare.


c

cCorporaţia îşi acceptă responsabilităţile sociale şi se străduieşte să
acţioneze astfel încât să mulţumească grupurile influente de presiune din societate.


c
cCorporaţia încearcă să depăşească normele acceptate în domeniul său de
activitate şi să anticipeze viitoarele expectaţii ale publicului, făcând mai mult decât ceea ce i se poate
cere în mod obişnuit la momentul respectiv.

Ú
 rc #
cc



c

c
c
c#þc

Una din principalele preocupari ale Petrom este sa sustina utilizarea eficienta a resurselor si a
produselor energetice. Prin programele de CSR, reunite sub deviza "Respect pentru Viitor!", compania
incearca sa tina cont atat de nevoile clientilor actuali, cat si de interesul generatiilor viitoare in privinta
protectiei mediului si a dezvoltarii durabile a societatii.

Compania deruleaza proiecte de CSR pentru a sustine Angajatii Petrom, mducatia, Sportul, Protectia
Mediului, Calitatea si Comunitatile Locale.

Cele mai importante proiecte de CSR derulate de Petrom sunt:

ëc #
c% ʹ proiect de reabilitare a cinci parcuri din cinci orase ale tarii;
ëc &c_&
 ʹ serie de campanii de informare si educare a angajatilor Petrom in privinta
protejarii mediului;
ëc 


c'


cc#
ccv$

 ʹ program de informare si pregatire a
comunitatilor vulnerabile in fata dezastrelor naturale, derulat impreuna cu Crucea Rosie Romana.
Pregatirea comunitatilor a inclus construirea de adaposturi temporare, construirea de puturi si oferirea
de materiale de prim ajutor;
ëc c# ʹ proiect prin care peste 1.r00 de copii si tineri performeri in sport, arta,
literatura, informatica, chimie, fizica, educatie civica, limbi straine au fost sustinuti cu burse pentru
afirmare in cadrul unor concursuri recunoscute la nivel national si international;
ëc 

cc% ʹ program de educare si constientizare a angajatilor si a comunitatilor in
privinta utilizarii responsabile a resurselor naturale 
(

cc_c- Proiectul a constat dintr-un amplu concurs national pe teme de protectia
mediului si de implicare civica. ml s-a adresat tuturor elevilor de scoala primara din Romania. Petrom a
implicat in activitatile educative si civice ale proiectului un numar de aproape Õ.000 de elevi si rÕ1 de
profesori, din r20 de scoli.
ëc 

c


cc
cc$

cʹ campanie pentru combaterea efectelor
secetei din judetul Dolj, educarea a Õ00 de elevi cu privire la normele de protectie in caz de cutremur si
proiectul "Voluntar pentru o zi".
c
r
c  
c


cc

In mai 200Ú, Petrom a lansat "Parcurile Viitorului", unul dintre cele mai mari proiecte de
reabilitare a spatiilor verzi. Compania investeste 1,5 milioane de muro in refacerea completa a 5 parcuri
din Bucuresti, Pitesti, Moinesti, Timisoara si Targoviste. In perioada septembrie âΦ͞ noiembrie 200Ú au
fost refacute primele trei "parcuri ale viitorului".


$
c


þcOrganizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca pentru fiecare locuitor al unui oras
sa existe intre Õ si  mp de gradina publica sau parc. In Bucuresti, fiecarui locuitor ii revin 1,Õ9 mp
suprafata de parcuri si gradini publice, conform unui raport din 200Õ al Agentiei de Mediu a Municipiului
Bucuresti. O alta problema a parcurilor din Romania este starea in care se afla. Multe dintre ele sunt in
paragina, intretinerea si ingrijirea lor fiind responsabilitatea nimanui. De asemenea, parcurile care
folosesc surse de energie alternativa sunt aproape inexistente.
v
"



cþcPetrom si-a propus prin proiectul "Parcurile Viitorului" sa se implice in
viata comunitatilor din r orase in care activeaza: Bucuresti, Moinesti si Pitesti. Proiectul a presupus
reamenajarea a trei parcuri din aceste orase si transformarea lor in niste "Parcuri al Viitorului".c


 Parcurile urmau sa indeplineasca normele europene de securitate, ecologice si estetice de
amenajare a parcurilor publice si sa foloseasca cel putin un mecanism de energie alternativa (eoliana,
solara etc.). De asemenea, trebuia sa includa elemente spectaculoase de arhitectura, unice in Romania,
iar la reconstructia lor sa fie utilizate materiale reciclate (sticla, metal etc.).
Intr-o prima etapa a proiectului, compania a ales sa organizeze un concurs, prin care i-a implicat
in proiectarea Parcurilor pe tinerii arhitecti si peisagisti, din toata tara.
In a doua etapa, Petrom a implicat specialisti in domeniul arhitecturii si peisagisticii,
reprezentanti ai autoritatilor locale si ai societatii civile, reprezentanti ai Ministerului Mediului si ai mass-
media in jurizarea competitiei de proiecte. In urma jurizarii au rezultat trei poiecte castigatoare.
In a treia etapa, cele r proiecte castigatoare au fost implementate de catre o firma specializata in
amenajari de spatii verzi, selectata prin licitatie. Petrom a organizat totodata activitati de voluntariat
pentru reamenajarea parcurilor, in care a implicat peste Õ00 de voluntari, angajati din cele trei regiuni
(Bucuresti, Pitesti, Moinesti), autoritati si membri ai comunitatilor locale si jurnalisti.
Petrom isi propune sa continue proiectul "Parcurile Viitorului" in 200, prin reamenajarea a inca
doua parcuri, in Timisoara si Targoviste.

cccc

)
cPetrom a lansat competitia pe Õ iunie. Pana pe 5 iulie,
arhitecti si peisagisti cu varste de pana in ]0 de ani si-au putut inscrie proiectele in concurs. Inscrierea s-
a facut prin intermediul site-ului parcurileviitorului.com.c
Pentru promovarea concursului, pe langa site-ul www.parcurileviitorului.com si campania de
comunicare cu presa, Petrom a mai organizat o serie de *
&+ in centre universitare din Craiova,
Timisoara, Cluj, Iasi si Bucuresti.
De asemenea, Petrom a facut c

ccc
 adresata jurnalistilor si altor lideri de
opinie. Pachetul continea informatii despre concurs, publicate pe hartie ecologica, si o caramida din
plante. Caramida simboliza invitatia pe care le-o facea compania jurnalistilor de a se implica in proiectul
"Parcurile Viitorului", pentru a pune in acest mod o caramida la temelia unei 
|.


c
c
cc
cProiectele castigatoare au fost implementate de o
firma de amenajari de spatii verzi, selectata prin licitatie, in august 200Ú.
Inainte de inceperea lucrarilor la cele trei parcuri, Petrom a derulat doua campanii de
comunicare:
ëc 

cc
c,
a vizat informarea comunitatilor locale, prin distribuirea a
]0.000 de flyere si amplasarea unor panouri informative;
ëc 

cc
c
, adresata angajatilor companiei din fiecare din cele r orase,
prin distribuirea a r.500 de CD-uri si prin amplasarea a 10 panouri informative in sediile Petrom.
Lucrarile de reamenajare au fost demarate pe 12 septembrie, in toate cele r parcuri. Startul lucrarilor de
constructie a fost marcat, in fiecare oras, prin intalniri de lucru cu presa si cu autoritatile locale.
La reamenajarea parcurilor au participat peste Õ00 de voluntari, angajati Petrom din cele trei
regiuni (Bucuresti, Pitesti, Moinesti), autoritati si membri ai comunitatilor locale, jurnalisti. Voluntarii au
plantat peste r00 de arbori si arbusti si s-au implicat in activitati de amenajare sau de curatare a
spatiului verde.
v

c
cCele r parcuri reabilitate de Petrom: c
ëc respecta normele europene de securitate, ecologice si estetice de amenajare a parcurilor
publice;
ëc folosesc elemente naturale pentru construire si reamenajare: piatra, metal, nisip, lemn sau
combinatii intre acestea;
ëc folosesc materiale reciclate: sticla reciclata cu efect vizual special pentru bazine, metal reciclat
pentru dispozitivele de creare a energiilor alternative, scoarta pentru locurile de joaca si spatiile
plantate;
ëc au aproximativ 200 de arbori mari si aproximativ 1500 de arbusti;

9
 ëc au vegetatie specifica tuturor anotimpurilor (cu inflorire alternativa);
ëc au spatii create pentru toate categoriile de varsta: locuri de joaca pentru copii, locuri pentru
sahisti, terenuri de sport, spatii pentru caini;
ëc folosesc sisteme de producere a energiei alternative (panouri solare cu celule fotovoltaice);
ëc expun lucrari de arta semnate de sculptorul Marius Leonte.

$
cþc
ëc 1r stiri la programele nationale de TV;
ëc 2 stiri la radio;
ëc 111 articole online;
ëc 9 articole in presa scrisa;
ëc 2.999 vizitatori unici ai site-ului: www.parcurileviitorului.com;
ëc 5ÚÚ.0]Õ impresii / 2.52] clickuri pe bannerele concursului doar in primele doua luni de la
lansare;
ëc 100 postere in universitati;
ëc 201 participanti la workshop-uri in 5 orase: Craiova, Timisoara, Cluj, Iasi, Bucuresti;
ëc peste Õ00 de voluntari care au lucrat in cele r parcuri;
ëc peste r00 de arbori si arbusti plantati in trei zile de voluntari;
ëc peste 200 de arbori mari si aproximativ 1500 de arbusti plantati in cele trei parcuri.
Investitia Petrom in reamenajarea celor r parcuri depaseste Rc
cc-.
c
#c þProiectul "Parcurile Viitorului" a fost recompensat cu cea mai inalta distinctie,
"Golden Award for mxcellence", la Romanian PR Award.c
Proiectul a fost apreciat si in cadrul Galei Oameni pentru Oameni, fiind castigator la categoria
"Programe comunitare". In competitie au fost inscrise peste 120 de campanii. Ultima apreciere pe care
proiectul Petrom a primit-o este din partea muropean mxcellence Awards de la Berlin. "Parcurile
Viitorului" a fost nominalizat in topul primelor 5 campanii din Sud-estul muropei.
Juriul de selectie al proiectelor a fost format din peste r0 de specialisti cu experienta in comunicare
la nivel global, iar proiectele finaliste au fost selectate dintr-un numar de peste Õ00 de inscrieri din toata
muropa.

r  c   c
c
cc
c
Proiectul a constat dintr-un amplu concurs national pe teme de protectia mediului si de implicare
civica. ml s-a adresat tuturor elevilor de scoala primara din Romania. Petrom a implicat in activitatile
educative si civice ale proiectului un numar de aproape Õ.000 de elevi si rÕ1 de profesori, din r20 de
scoli.

$
c


þIn Romania, schimbarile climatice, limitarea resurselor naturale sau educatia in
spiritul protectiei mediului nu reprezinta o preocupare majora. Si asta desi in fiecare zi suntem pusi in
fata efectelor negative ale lipsei de interes si implicare.
mxperienta ne arata ca printre cei mai receptivi la mesajele ecologice sau civice sunt copiii intre 9
si 1] ani, aflati la varsta la care se definesc reperele si se formeaza mentalitatile. In plus, copiii pot ajuta
adultii sa fie mai sensibili la aceste subiecte si sa-i determine sa se implice in rezolvarea lor.
Din pacate, in majoritatea scolilor primare din tara noastra nu exista ore dedicate protectiei
mediului, importantei economisirii resurselor, reciclarii sau altor teme care pot duce la aparitia unor
generatii mai responsabile.

10
 v
"



cþLa inceputul lui 2009, Petrom derula deja, de doi ani, ample actiuni de
comunicare referitoare la protectia mediului si la consumul de resurse neregenerabile, sub umbrela
programului ͟Resurse pentru Viitor͟.
mchipa departamentului de CSR s-a gandit atunci sa creeze un sub-program de comunicare,



cc

c. Asa a aparut brandul ͞

cc_͟, sub care compania a anuntat, in
aprilie, ca va derula mai multe proiecte.
Primul dintre ele a fost si unul foarte ambitios. Respectiv, compania si-a propus sa organizeze cel
mai amplu 
ccc+, de pana atunci, din Romania. Un concurs in care si-a dorit sa-i
invite sa participe pe toti elevii si profesorii celor 11.500 de scoli generale din tara noastra.
Proiectul s-a numit ͞
—|͟.  c

 erau:c
ëc sa ii familiarizeze pe scolari cu notiunile legate de protectia mediului, reciclare, comunicare si
leadership;c
ëc sa ii implice pe acestia, in mod direct, in rezolvarea problemelor comunitatilor din care fac parte,
printr-o competitie de proiecte.c
In consecinta, si concursul a avut 
c
. Rolul celei dintai a fost sa livreze informatiile
intentionate unui numar cat mai mare de elevi. Pe baza exercitiilor practice, cele mai active echipe de
scolari s-au calificat intr-o a doua etapa. In cadrul acesteia, elevii au conceput proiecte ͞eco-civice͟, prin
care sa rezolve o problema din comunitatea lor. Promisiunea pe care le-a facut-o Petrom a fost ca va
finanta punerea in practica a celui mai bun proiect si, in plus, ca va acorda mai multe premii pentru
echipe si pentru profesori.
Departamentul de CSR al companiei a crezut ca acest demers va fi cu atat mai util cu cat a
anticipat ca toti copiii inclusi in program vor deveni ͟ambasadori͟ ai unor mesaje de responsabilitate, pe
care apoi le vor transmite parintilor si cunoscutilor lor.


c
cc
cPentru a le transmite invitatia tuturor celor 11.500 de scoli generale
din tara, Petrom a realizat un parteneriat cu Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si
Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania.
Acestia au venit cu baza de date a scolilor si, impreuna cu Petrom, au realizat o O

cc

 cO

 catre toti directorii de scoli. Pachetul a cuprins invitatia, detaliile despre concurs si un
poster, care sa fie afisat in scoala pentru a-i invita pe elevi sa se inscrie.
In plus, pachetul continea si un chestionar despre gradul de eficienta energetica al scolii.
Chestionarul urma sa stea la baza primului
cc
c
c
, la nivel national, ale
carui rezultate vor fi publicate in toamna lui 2009.
La invitatia Petrom au raspuns un numar de rR
cc
.
Pentru a se inscrie, elevii trebuia sa formeze & de minim 15 si maxim r0, aflate sub
indrumarea unui profesor. In urma inscrierilor, nu mai putin de 5.9Ú0 de copii si rÕ1 de profesori au luat
parte la prima etapa a competitiei.c


ccc
+cPentru a gestiona comunicarea cu un numar atat de
mare de scoli, din toata tara, organizatorii s-au bazat in primul rand pe site-ul www.taraluiandrei.ro.
Site-ul a urmarit si sa usureze munca profesorilor, care urma sa le predea copiilor cele ] teme ale
competitiei (poluarea, protectia resurselor naturale, reciclarea, comunicarea si leadership-ul). De aceea,
el a inclus j
c


, 

cc  pentru profesori si
cc   pentru elevi.
In plus, tot prin intermediul site-ului, echipele isi publicau lucrarile practice, apoi isi indemnau
familia sau cunoscutii sa le voteze.
La finalul proiectului, organizatorii se felicita pentru ideea site-ului, care a permis participarea si a
unor scoli din tara, care, in general, nu au posibilitatea sa ia parte la astfel de actiuni. mi spun ca printre
cei mai fideli utilizatori s-au numarat cei orase mici si din mediul rural (localitati precum Stefanesti,
Nicolae Balcescu, Moldova-Noua etc.).c
#
c

þccc
cc
c
c
c

11
 Prima etapa s-a desfasurat in perioada 22 aprilie - 1Ú mai. In cadrul ei au existat ]c, pentru
fiecare alocandu-se cate c




.
Pe parcursul unei astfel de saptamani, profesorii coordonatori trebuia sa le predea copiilor
notiuni despre tema studiata. Pentru asta foloseau materialele didactice de pe site. De asemenea,
fiecare saptamana trebuia sa se incheie cu o lucrare practica.
Programul celor patru saptamani a fost urmatorul:
ëc




c: tema - ›
|; la finalul saptamanii, elevii au realizat un poster care sa ilustreze
diferite tipuri de poluare si modul in care pot fi combatute;
ëc




cR: ›

||||

|; la final, elevii au realizat si au tiparit un stiker
despre importanta protejarii resurselor, pe care l-au lipit prin scoala lor;
ëc




cr: |  |; sarcina elevilor, la final, a fost sa confectioneze un ͟obiect de arta͟ din
materiale reciclabile (PmT-uri, cartoane, cutii de conserve etc.);
ëc




c]:
 ||—|›

; copiii au realizat o ͟pagina de ziar͟ care
continea articole pe teme ecologice.
La sfarsitul fiecarei saptamani, profesorii publicau pe site-ul concursului lucrarile echipelor lor.
Acolo, ele primeau voturi din partea vizitatorilor.
Pentru ca lucrarile sa fie vazute de cat mai multa lume, organizatorii i-au incurajat pe copii sa isi
invite cat mai multi prieteni sau membri ai familiei sa intre pe site si sa le voteze. Acest lucru atragea
automat mai multa notorietate si pentru initiativa Petrom.
mchipele care au depasit un anumit numar voturi s-au calificat in faza finala. In urma voturilor
exprimate pe site, in perioada 1 mai - 1 iunie, au ramas in competitie ].r1Ú elevi si 2r de profesori din
tot atatea scoli.
_c
c

þc
$

ccc+c
In etapa finala, derulata intre 1 si 10 iunie, elevii si profesorii ramasi au avut ca tema sa propuna
un proiect ecologic sau de implicare civica. Acesta trebuia sa rezolve c 
c
c
c
.
Bugetul nu trebuia sa depaseasca 10.000 de euro. In plus, proiectul trebuia sa implice cat mai multi
membri ai comunitatii, in actiuni de voluntariat.
Organizatorii au primit . cc din partea echipelor.
Printre ele s-au numarat propuneri bine ancorate in nevoile comunitatilor, precum: renovarea
Dispensarului Comunal, reamenajarea Oraselului Copiilor, amenajarea unei gradini eco in cadrul scolii,
protejarea monumentelor istorice, a parcurilor nationale, modernizarea retelei de iluminat a orasului
sau micsorarea pericolului alunecarilor de teren intr-o zona de risc.
Proiectele au primit note din partea unui ). Acesta a fost format din 
|
—| ai Petrom,
personalitati pe care compania se baza pentru a transmite mesajul despre proiect in medii cat mai
diferite - media, societate civila, autoritati etc.
Si aceste echipe, alaturi de scolile din care provin, au primit diverse premii in bani sau in obiecte.
In plus, toti profesorii coordonatori ai echipelor castigatoare au primit cate un laptop. In total, Petrom a
oferit premii in valoare de peste ]0.000 de euro, in bani sau in obiecte.
$
c
cc
c:
ëc 5.9Ú0 de elevi si rÕ1 de profesori din r20 de scoli s-au implicat in prima etapa a competitiei;
ëc ].r1Ú elevi si 2r de profesori din 2rÚ de scoli au intrat in concursul de proiecte;
ëc 19 de proiecte inscrise in concurs;
Petrom a oferit castigatorilor premii in bani in valoare de r5.000 de euro. In plus a oferit biciclete,
rechizite, laptop-uri, iar echipa de pe locul I a participat in tabara "Tara lui Andrei͟, editia 2009.
"cc

cc
c
:
ëc In perioada 22 aprilie - 10 iunie, site-ul www.taraluiandrei.ro a fost vizitat de 
./Õ.cc
$
c. Acestia au fost expusi mesajelor si pozitionarii Petrom, de companie responsabila fata de
mediu si care incurajeaza initiativa civica.

12
 ëc Petrom a implicat o serie de cc (ex. Aurora Liiceanu, Daciana Sarbu, Melania
Medeleanu etc.) in jurizarea proiectelor facute de copii.
ëc Compania a avut posibilitatea sa-si consolideze relatiile cu '+,

c
 sau
$
c
 de unde au provenit premiantii.
ëc _c
: proiectul a beneficiat de o promovare pozitiva pe blog-uri (ex. Bucurenci, Zoli
Toth, Daciana Sarbu), site-uri verzi (responsabilitatesociala.ro, green-report.ro), cotidiane locale
(Hunedoreanul, Servus Hunedoara), cotidiane nationale (Adevarul), site-uri de stiri (realitatea.net), TV
(TVR1, Realitatea TV), radio (muropa FM, Radio Guerrilla), reviste lunare (mLLm, Superkids, Superbebe),
site-uri de educatie (didactic.ro).
ëc Petrom estimeaza ca a beneficiat si de c
c
c
cc 

c
c in
proiectele sale de CSR, in comunitatile implicate in concurs.

r r c O

c 
  cc
 
c
c cc

In perioada 200Ú-200, Petrom si Crucea Rosie au derulat o campanie nationala de pregatire a

populatiei pentru dezastre. Aceasta a avut trei componente: combaterea efectelor secetei din judetul
Dolj, educarea a Õ00 de elevi cu privire la normele de protectie in caz de cutremur si proiectul "Voluntar
pentru o zi".

$
c


þCalamitatile naturale au inceput sa afecteze din ce in ce mai grav viata romanilor.
Printre pericolele la care este expusa tara noastra se numara seceta, cutremurele si, asa cum am
observat in ultimii ani, inundatiile.
In aceste conditii, Petrom si Crucea Rosie au identificat necesitatea pregatirii populatiei in ceea ce
priveste interventia in caz de dezastru, pentru o mai buna rezistenta si o mai mare capacitate de reactie.
v
"



cþcIn perioada 200Ú-200, Petrom si Crucea Rosie Romania au derulat
"Campania nationala de pregatire pentru dezastre ".
Campania a avut trei componente: combaterea efectelor secetei din judetul Dolj, educarea a Õ00
de elevi cu privire la normele de protectie in caz de cutremur si proiectul ͞Voluntar pentru o zi͟. Acesta
din urma a avut la randul sau doua actiuni: o campanie de donare de sange si oferirea de cursuri de prim
ajutor angajatilor Petrom. c


c"c
cc)cv)cc
Unul din judetele cele mai afectate de canicula din vara anului 200Ú a fost Doljul. Aici, din cauza
secetei excesive, au secat foarte multe fantani. In plus, multe dintre cele ramase nesecate nu au primit
avizul de "apa buna de baut" din partea Autoritatii de Sanatate Publica Dolj.
Prin urmare, Crucea Rosie si Petrom au facut posibila forarea a c"

cc
c

 in
comunele Teslui, Goicea si Talpas, aflate printre localitatile cele mai afectate de seceta.
Consiliul Judetean Dolj a ajutat initiatorii sa stabileasca locatiile celor trei fantani. A urmat apoi
contractarea unei firme locale care executa foraje de mare adancime. Astfel de foraje ajung la panza
freatica aflata la peste 200 de metri adancime, pe care seceta nu o poate afecta.
Lucrarile au durat aproximativ doua luni. Costurile proiectului au atins suma de 120,000 mUR si au
fost suportate de Petrom.
Datorita celor trei fantani de mare adancime, peste 9000 de locuitori din cele trei localitati nu vor
mai ramane fara apa in caz de seceta.
-

cccc
ccccc
$cccIntre Õ decembrie 200Ú
si 15 ianuarie 200, s-a derulat cea de-a doua componenta din campanie: educarea tinerilor din sase
scoli bucurestene cu privire la comportamentul adecvat in caz de cutremur. Organizatorii au ales
Capitala intrucat aceasta este o zona foarte expusa riscurilor de seisme.
Astfel, peste Õ

cccdin clasele V-VIII au fost instruiti cum sa reactioneze in caz de cutremur.
Cursurile au fost tinute de experti seismologi romani si japonezi. Specialistii japonezi au fost adusi sa

1r
vorbeasca elevilor cu sprijinul Ambasadei Japoniei la Bucuresti si al Japan International Cooperation
Agency (JICA).
mlevii au aflat despre cauzele manifestarii cutremurelor si despre cum se comporta cladirile in
astfel de situatii.
Pentru a exemplifica cat mai bine elevilor riscurile la care sunt supuse constructiile, prezentarea a
fost insotita si de c

. Seismologii au folosit un minisimulator mobil de cutremure numit
"bururu" si un simulator sub forma unui carucior, pe care erau montate structuri de case din lemn.
A mai fost prezentat un sistem de role flexibile pe care se aseaza constructia pentru a atenua
socurile telurice, sistem care se foloseste la ora actuala in Japonia.
La sfarsit, elevii au luat parte si la o simulare a unei situatii de urgenta in caz de cutremur, unde
au putut pune in practica masurile preventive explicate de expertii seismologi. Indrumati de profesori, ei
au evacuat scoala doar dupa ce pericolul ͣcutremurului͟ a trecut. c
c
r  c
 c  c
cc
c

Proiectul ͞Voluntar pentru o zi͟ s-a derulat in perioada mai-iulie 200 si a avut doua actiuni:

ccc
) oferite angajatilor Petrom si 


0v
$
c

cv
$
c

10

ccc
) pentru angajatii Petrom au fost organizate pe parcursul lunii mai, la
sediul central al companiei. Cursurile au avut loc in timpul programului de lucru al angajatilor si au fost
tinute de medici formatori ai Crucii Rosii.
Astfel, rÕ de angajati au absolvit acest curs. Diploma primita in urma absolvirii este valabila pe o
perioada de un an de zile, conform normelor europene.



c0v
$
c

cv
$
c

10 s-a desfasurat in lunile iunie si iulie, 200.
Obiectivele au fost cresterea rezervelor de sange din Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti si
constientizarea publicului in legatura cu importanta donarii de sange.
Primul pas al campaniei a fost exemplul personal oferit de angajatii Petrom: timp de doua zile, 0
de angajati au donat sange echipei mobile de la Centrul de Transfuzie al Municipiului Bucuresti, care s-a
deplasat la sediul companiei.
A urmat apoi o campanie de informare a populatiei din Bucuresti, in care voluntarii Crucii Rosii au
distribuit pliante si au incurajat cetatenii sa doneze sange.
In total, 1500 de persoane au raspuns la apelul campaniei si au donat sange la Centrul de
Transfuzie Sanguina al Municipiului Bucuresti.
Proiectul a inclus si o actiune de ajutorare a persoanelor defavorizate. Tichetele valorice
garantate prin lege donatorilor de sange au fost oferite de angajatii Petrom sub forma de alimente unor
persoane si familii defavorizate din Bucuresti. Acestea au fost identificate cu ajutorul unor anchete
sociale realizate de filialele Crucii Rosii din Romania, din fiecare sector al Capitalei.
Din bonurile valorice au fost cumparate alimente in valoare de peste 2000 de RON. Acestea au
ajuns la Õ0 de persoane defavorizate.

$
cþc


c"c
cc)cv)c
ëc c"

cc
c

 au fost forate in trei localitati din Dolj;
ëc 
c


cc

 beneficiaza de apa potabila din fantani forate la mare adancime.
-

cccc
ccccc
$ccþc
ëc Õ

cc au fost instruiti cum sa reactioneze in caz de cutremur.
#c0%
ccc$0c
ëc rÕcc

)
cPetrom au absolvit cursuri de prim ajutor;
ëc .
cc

)
 ai companiei au donat sange;

1]
 ëc V

cc

 au raspuns apelului campaniei ͞Doneaza sange! Doneaza viata!͟;
ëc Õ
cc

 defavorizate din Bucuresti au beneficiat de pachete alimentare in valoare de
peste 2000 de RON.

]c #
cc



c

c
c
c
&c#þc
c

c
cc
c
 O c

c
 c
c
c
Accidentul de pe platforma
petrolieră Deepwater Horizon se referă la
exploziile catastrofice din ziua de 20
aprilie 2010, care au avut loc la platforma
de foraj Deepwater Horizon a companiei
British Petroleum, situată în Golful Mexic
la aproximativ Õ5 de kilometri sud de
coasta statului american Louisiana în zona
câmpului petrolifer cunoscut ca Macondo
Prospect.
mxploziile, care s-au produs după
ce o parte din ţiţeiul erupt datorită
forajului fundului maritim nu a mai putut
fi captat, au ucis 11 lucrători, rănind grav
1Ú ƕi alţi 9 uƕor. De asemenea, exploziile au cauzat distrugerea, arderea ƕi apoi scufundarea platformei
petroliere Deepwater Horizon, evenimente urmate de o erupţie masivă a ţiţeiului prin gaura forată în
apele Golfului Mexic din vecinătatea coastei nord-americane. Catastrofa petrolieră golf-mexicană este
considerată cea mai mare din întreaga istorie a Statelor Unite ƕi, în acelaƕi timp, cauzatoare a unui
enorm dezastru ecologic. Zilnic sute ƕi sute de tone (se vehiculează în mediile vestice chiar o valoare ce
ar trece de 1.000 de tone pe zi[| |
 
|>) de petrol brut poluează apele golfului ƕi coasta nord-
americană, iar toate încercările companiei British Petroleum de a stopa erupţia sau/ƕi capta ţiţeiul au
fost până acum nereuƕite. Doar o mică parte din petrolul erupt a putut fi captat. Se apreciază că un
eventual succes nu poate fi obţinut decât după alte săptămâni de încercări ale echipelor BP de
intervenţie. Dat fiind amploarea poluării ƕi neputinţa echipelor echipelor "BP" de a obţine progrese în
stopare erupţiei ţiţeiului marin, însuƕi preƕedintele american, Obama, a contactat conducerea
concernului britanic ,solicitând prezentare de soluţii clare în rezolvarea cazului. După aproape trei luni
de neputinţă, după mici intermediare, dar prea neîndestulătoare succese, în sfârƕit pe 15/1Õ iulie 2010,
British Petroleum anunţă astuparea găurii marine eruptive a Deepwater Horizon-ului. A fost reuƕită
fixarea pe gura erupătoare de ţiţei, a unei pâlnii captante prevăzută cu ventile închizabile, astfel că după
cum a relatat ͣBP͟, pentru moment, scurgerea de petrol în apele Golfului Mexican a fost stopată. Totuƕi,
rămâne de văzut dacă "dopul" astupător va rezista presiunii mari existente în zăcământul de petrol
submarin, care ar putea crea alte fisuri de-a lungul "tubului" de foraj lung de aprox. ]km, sau găuri
eruptive la (pe lângă) cepul gurii de foraj defecte. Între timp, apar în mass-mediile europene date privind
împrejurările în care, pe Deepwater Horizon în noaptea de 20 aprilie a avut loc catastrofica explozie.
Astfel la 2] iulie a apărut ƕtirea¹ (provenită de la un tehnician), că sistemul de alarmă de necesitate ar fi
fost intenţionat seara dezactivat (cel puţin parţial), astfel că apariţia maselor de gaze inflamabile de
metan, ce a precedat explozia, a rămas nesemnalată. Motivul dezactivării alarmei ar fi fost, împiedicarea
trezirii "nejustificate" a echipei platformei în timpul nopţii, printr-o greƕită (nereal pericol) alarmă.

15
   cOc c
cc
c
Pentru a contribui la asigurarea sănătăţii şi siguranţei publice de rezidenţi, BP a sprijinit programe
de monitorizare a apei ƕi a aerului încă de la început.
BP, în cooperare cu Unified Area Command, a implementat un program de monitorizare ƕi
testare a mediuliu şi un program pentru a ajuta la recuperarea petrolului şi la eforturile de curaţare a
apei, care totodată să contribuie la înţelegerea oricăror potenţiale riscuri asupra sănătăţii şi a impactului
asupra mediului.
Mai mult de 1Õ.000 de probe de aer au fost prelevate şi analizate.
"mPA a monitorizat aerul de la primele zile ale scurgerii, şi a constatat că nivelurile de poluare
sunt mult sub nivelul de preocupare pentru efectele asupra sănătăţii pe termen lung.
Programul de prelevare de probe şi de monitorizare a folosit o abordare bazată pe statistică.
Metodele au inclus diverse modalităţi fizice şi chimice pentru a testa prezenţa hidrocarburilor în apă şi
sedimente, dispersia acestora, dar ƕi pentru a măsura conţinutul de oxigen din apă.
Noi tehnologii
BP a desfăşurat, de asemenea, noi tehnologii, inclusiv "planoare val" - vehicule controlate prin
satelit, care monitorizează prezenţa poluanţilor dizolvaţi şi dispersaţi de ulei în apă, precum şi calitatea
apei, vocalizari din mamifere marine şi alte elemente cheie de variabile de mediu.
Pentru a contribui la asigurarea sănătăţii şi siguranţei publice, BP a împărtăşit datele şi
informaţiile din programul de monitorizare a mediului cu statul corespunzător şi agenţiile federale.
Rezultatele de eşantionare au fost publicate pe acest site şi pe diferite site-uri guvernamentale.
Impactul pe termen lung
Pe termen mai lung, Institutul Naţional de Sănătate efectuează un studiu pentru a determina
efectele potenţiale asupra sănătăţii. Acesta se concentrează pe expunerea lucrătorilor la produse
petroliere şi dispersant, şi potenţiale consecinţe asupra sănătăţii fizice şi mentale.



cOcj c
c

c
 c
cc
BP cumpără cuvinte-cheie pe internet, redirecţionând vizitatorii online spre propriile site-uri.
Tactica de marketing care plasează în fruntea listei de rezultate un link cu mesajul ͣaflă cum ajută BP͟ e
considerată imorală.
Oficialii grupului petrolier au recunoscut că echipele din Houston şi din Londra ale British
Petroleum (BP), împreună cu directorii companiei, sunt angrenaţi în cumpărarea de termeni de căutare
precum ͞oil spill͟ (ͣpata de petrol͟), ͞Deepwater Horizon͟ sau ͞Gulf of Mexico͟.
Acest tip de marketing permite ca, atunci când utilizatorii americani introduc aceste cuvinte în
motoarele de căutare Google sau Yahoo, primul rezultat să fie un link sponsorizat către pagina oficială a
BP. Acesta informează despre reacţia companiei faţă de accidentul care a dus la catastrofa ecologică din
Golful Mexic, cea mai mare din istoria SUA.
Compania se confruntă cu un val de critici în media socială, care denunţă această tactică drept
imorală, pe motiv că încearcă să transmită internauţilor un mesaj pozitiv privind dezastrul provocat. ͣA
generat o explozie a discuţiilor pe Twitter, Facebook şi pe alte websituri, iar majoritatea copleşitoare a
opiniilor sunt negative͟, a declarat Bill Walker, managerul general al companiei de comunicaţii
Fleishman-Hillard. Alţi analişti spun că acţiunea BP e legitimă şi că a fost utilizată cu succes şi de alte
organizaţii aflate în criză de imagine.
10.000 de dolari pe zi
Companiile care cumpără linkuri sponsorizate pot plăti de la câţiva dolari la mii de dolari pentru
un cuvânt. BP nu a dezvăluit sumele, dar analistul de piaţă Scott Slatin, din New York, specializat în
motoarele de căutare, a estimat că grupul petrolier plăteşte peste 10.000 de dolari pe zi pentru a-şi
menţine poziţiile pe Google şi Yahoo. Reprezentanţii BP au încercat să minimalizeze importanţa acestei

1Õ
strategii, spunând că are scopul de a-i ajuta pe cei care sunt cei mai afectaţi de accident, furnizând
informaţii despre completarea formularelor şi despre persoanele de contact.
Preşedintele american, Barack Obama, şi-a exprimat dezaprobarea faţă de suma pe care
compania o cheltuieşte pentru a contracara imaginea sa negativă. ml a spus că, dacă şeful BP, Tony
Hayward, ar fi angajatul său, l-ar concedia imediat. Ziarele britanice scriu că reputaţia BP în Marea
Britanie nu s-a prăbuşit aşa de mult ca în SUA şi că acţionarii au încredere în Hayward.

Costurile scurgerilor de petrol din Golful Mexic -  miliarde de dolari

Potrivit oficialilor companiei, persoanele si firmele afectate de scurgerile de petrol vor primi r99
de milioane de dolari. mi au adaugat ca proiectul de acoperire totala a putului spart merge bine, de altfel,
de la mijlocul lunii iulie, cand s-a pus un "capac" temporar, nu s-a mai scurs petrol in Golful Mexic.
In prezent, actiunile companiei petroliere se tranzactioneaza la r9] de penny/actiune, valoarea
acestora crescand cu 20 la suta comparativ cu nivelul minim inregistrat in iunie.
British Petroleum a cheltuit aproape V —|
|—|—
›|›  

| in timpul deversarii
de petrol din Golful Mexic, ceea ce inseamna cinci milioane de dolari pe saptamana.
Suma este de cinci ori mai mare decat estimarea initiala facuta in august si de trei ori mai mare
decat bugetul alocat de companie.
Reprezentantii companiei petroliere au afirmat ca bugetul de publicitate a fost marit pentru a
informa locuitorii de pe coastele Golfului Mexic in ce stadiu se afla lucrarile de curatare a apei si oprire a
deversarii. De asemenea, raportul prezentat de BP arata si ca au marit numarul de reclame in ziarele
locale.
c
Vc #
cc



c

c
c
c&c
c
Pentru Shell Australia, problema acuzatiilor in privinta mediului este una
foarte serioasa. De aceea compania si-a propus sa-si demonstreze
preocuparea pentru acest subiect in fata comunitatilor si a grupurilor de
activisti. Pe langa alte initiative, a lansat in 2001, in parteneriat cu
organizatia Conservation Volunteers Australia, programul ͞|u




||͟.

In cadrul programului, angajatii Shell lucreaza ca voluntari alaturi de
membrii organizatiilor locale pentru a proteja regiunile de coasta ale Australiei impotriva poluarii. Pana
acum, eforturile echipelor de voluntari s-au concretizat in peste 1r.000 de ore de munca. S-au curatat
0 de km de plaja, s-au colectat 2 tone de gunoaie si s-au plantat ]Ú.000 de copaci. Asa cum a spus si
directorul general al Shell Australia:͞rezultatele voluntarilor nostri sunt cea mai buna dovada ca suntem
o companie care ia in serios responsabilitatea sociala si care e preocupata de problema mediului͟.

c
c
c

1Ú

cc
þc
c 



c
ccR

c
Acest raport sintetizeaza opiniile a 111 bloggeri care au participat Bilantul Responsabilitatii
Sociale pe 2010.

ccccccccccccc_
$
c


c
cc
c

c
cccc
c
+
c
cc

ccR

c
1.c Petrom - Õ5 de mentionari (Õ2% din bloggerii care au facut cel putin o nominalizare)
2.c Vodafone - r1 de mentionari (r0%)
r.c Raiffeisen Bank - 2r de mentionari (22%)
].c UniCredit Tiriac - 21 de mentionari (20%)
La mica distanta de primele ] pozitii si cu un numar apropiat de nominalizari au fost: OTP Bank
(1Ú mentionari), BCR (1Ú), URBB-Tuborg (10), Orange (9), Rompetrol (9) si Coca-Cola (9).

Alte companii care s-au bucurat de aprecierea bloggerilor (intre 1 si  mentionari) au fost: BRD,
Cosmote, A&D Pharma (Sensiblu), Avon, Vel Pitar, mNmL, Tenaris Silcotub, Ursus Breweries, RBS omania,
Nokia, Microsoft, Heineken, ING, Lafarge, MOL, BGS, Provident, ProTV, Realitatea-Catavencu,
Romtelecom, Samsung, Adevarul Holding, Western Union, Mercedes Benz, mco-Rom, Intact Media
Group, Konica Minolta, Tetra Pack, Star Storage, COM BmTON, Timken, Carrefour, CmZ, mcovalor,
Bricostore, Debo.ro, Urban, Omnicom Media Group, Pizza Hut, ZIBO, ArcelorMittal, CFR, Danone, KFC,
DHL, mcotic, Recolamp, ROMSOFT, PepsiCo, mrnst&Young, muropharm, Siveco, HeidelbergCement, Ikea,
Arcadia Hospital, IBM si Dacia.
Rc
c
ccc
c c

$
c
c
$
c
In privinta motivelor pentru care bloggerii le apreciaza pe companiile mentionate, pe primul loc, la
mare distanta, se afla acela ca " c
j
c
c
 
cO

c
  ".
De acest lucru au beneficiat in primul rand companiile care au derulat proiecte de anvergura
adresate comunitatii de biciclisti, o comunitate din ce in ce mai activa in mediul online. mste vorba de
companii precum:
""
c
, care apare pentru prima data in top, direct pe locul r, cu proiectul ͞I
Love Velo͟, de 2c
, care este cunoscuta in primul rand pentru programul ͞Cicloteque͟ si mai
putin pentru proiectele din domeniul cultural, dar si de 
, care a fost remarcata pentru initiativa

1
de a le oferi gratuit biciclete angajatilor sai (͞Biciclete cu cravata͟). m important de spus ca toate cele r
companii au avut un partener ONG cu o buna capacitate de comunicare, care le-a ajutat sa obtina
notorietate in mediul online.

Un caz aparte il reprezinta compania care a obtinut primul loc in top. La aceasta editie, # a avut un
numar dublu de mentionari fata de urmatoarea clasata, respectiv Vodafone (care detinuse anterior
prima pozitie). Multi dintre bloggerii care mentioneaza Petrom spun ca este prima companie care le vine
in minte, cand se gandesc la CSR. Initiativa care beneficiaza de cea mai mare notorietate este ͞Tara lui
Andrei͟, un program cu o componenta online dominanta, asociat atat cu protectia mediului, dar si cu
dezvoltarea comunitara sau sprijinirea initiativelor civice. De asemenea, Petrom este apreciata pentru
campania ͞Redescopera Romania͟, o initiativa care a urmarit in mod special implicarea blogosferei.
Totodata, multi bloggeri apreciaza Petrom pentru
O

 c  c
c
Oc cc

 O
. Aceasta motivatie este mai evidenta in cazul %
", care este apreciata pentru
prezenta sa in toate domeniile implicarii sociale, cu accent pe donatiile in domeniul sanitar. Un caz
oarecum similar este si  v, care nu a mai intrat in top 10, dar s-a clasat pe pozitia imediat urmatoare.
Aparitii spectaculoase in top sunt o serie companii care au derulat in 2010 initiative de
notorietate, prin care au ocupat |—

|. mste vorba de: #c
 (|— 
| | 

›|

›—|—),  c(|— 
| 
|›|

) si , care este
recunoscuta in primul rand pentru componenta de 

| a principalului sau program de CSR, si mai
putin pentru cea de mediu.
Raman in top 10 companii precum 2 +  si 
+
c3. In cazul primeia insa, tema
campaniei sale principale de CSR din 2010 (respectiv ͞Capitala Verde a Romaniei͟) nu a mai avut aceeasi
notorietate in mediul online, iar asocierea acestei teme cu brandul companiei a fost mai slaba, fiind
perceputa mai degraba ca o initiativa civica, decat una de CSR. In cazul Coca-Cola HBC, aceasta este
nominalizata, ca si in trecut, pentru diversele initiative in domeniul protectiei mediului.

19
 rccc
c c"

ccc
+
c
c
cc

ccR

c
ëc ›| 

|›  (]r%). Ca si in trecut, e vorba de cea mai des mentionata
nemultumire. De aceasta data insa, ea este asociata cu motive usor diferite: pentru multe companii u
|
|



| , folosita in principal 
›—| | sau  |
||

| |


›|  in comparatie cu profiturile companiilor sau cu bugetele de promovare.
ëc @|

—›
›




| | 
|

 (22%). Procentul acestei
nemultumiri este aprope triplu fata de editia anterioara, ceea ce demonstreaza inca o data cresterea
gradului de informare si de atentie la domeniul CSR. Bloggerii le reproseaza companiilor ca |

 |
|›|
›|—
|—|› | |

— sau care ͞dau bine la imagine͟, cum
este cazul protectiei mediului. Oarecum similar este reprosul ca 


|›
|
|
—|u|

| |
si ignora provincia sau comunitatile care au mai multa nevoie de interventie.

"c
c


c



c

c
c
O analiza a rapoartelor privind strategiile de afaceri in companii vest-europene si nord americane
care include o componenta referiatoare la CSR permite identificarea unor elemente de natura efectelor
͞
  |͟. Acestea pot contribui la crearea avantajelor competitive, astfel transformandu-se in efecte
͞
  |͟.


 
c O


c
c
O  
 c
O 


ccO   O performanta organizationala in
domeniul CSR poate contribui la crearea unei bune reputatii a companiei, in timp ce rezultatele slabe
influenteaza nefavorbail valoarea marcii. Un mare numar de companii au constat ca activitatile legate de
CSR a contribuit la construirea unor bune relatii cu diversi stakeholderi si s-au dovedit utile in atragerea
unor angajati buni pe o piata a muncii care adesea este caracterizata printr-o stransa competitie. Pentru
alte companii, CSR reprezinta o componenta a imaginii de marca, ceea ce a permis acestora sa patrunda
pe piete cu o cerere crescatoare pentru produse si servicii bazate pe valoare.
 c 
  c
cO
 c
c
c
c
c
 

. Pentru companiile in
cautarea de resurse, o activitate asociata responsabilitatii sociale determina obtinerea asa ʹ
numitei licente sociale care permite continuitatea activitati si chiar dezvoltarea acesteia. msecul in
obtinerea sustinerii comunitatii sau, mai grav, atragerea oprobiului comunitatii non-guvernamentale
poate conduce la cresterea costurilor prin prelungirea termenelor de acordare a aprobarilor de a derula
afaceri.

20
 r c  c c
O  
 c
 

c
c 
c
j

c
c


c
 
 In
comunitatea internationala a investitorilor exista o tendinta crescatoare de a folosi factorii de
determinare a performantelor sociale si de mediu in scopul evaluarii oportunitatilor de investire intr-o
anume companie, si aceasta deoarece performantele sociale si de mediu reprezinta indicatorii de baza
pentru trei dintre vectorii potentialului viitor de profitabilitate: agilitatea sau adaptabilitatea companiei,
durabilitatea avantajelor competitionale ale firmei si calitatea managementului strategic al acesteia. In
plus fata de investitorii institutionali, si investitorii - persoane fizice se ghideaza in deciziile de investitii
tot dupa criterii sociale si de mediu. Companiile care pot demonstra faptul ca actioneaza in sensul
reducerii riscurilor sociale si de mediu, precum si viitoarele obligatii legate de acestea, pot beneficia de o
bonitate financiara ridicata si de dobanzi reduse. O multime de companii cred ca cele mai bune practici
ale CSR pot crea mai multe oportunitati in termenii accesului la capital si alte resurse de finantare.
 c  c
 
c c  
. In conditiile unei piete de o complexitate crescatoare, cu
o mai intensa monitorizare a activitatii companiei de catre stakeholderi, managementul riscului devine
esential pentru succesul afacerii. Companiile incep sa inteleaga faptul ca, daca nu investesc timp si
resurse pentru intelegerea asteptarilor stakeholderilor si aducerea preocuparilor acestora in prim plan,
se poate ajunge la o crestere a riscului afacerii in termenii amanarilor sau anularilor de proiecte, lipsei de
comunicare in relatiile publice sau prejudicierea reputatiei companiei. De exemplu, recunoscand
puterea comunitatilor si municipalitatilor, Canadian Pacific Railway (CPR) a lansat un proces de
reangajare a comunitatilor pe plan local pentru solutionarea disputelor legate de proximitatea
cartierelor rezidentiale sau comerciale fata de liniile existente de cale ferata. Aceasta a contribuit la
evitarea implicarii justitiei si a aplicarii reglementarilor guvernamentale, care pot conduce la cresterea
costului de desfasurare a afacerilor.
c!
j 
c
c
 
j
  c   
 Un mare numar de companii au raportat ca
programele lor in domeniul CSR au avut ca efect cresterea moralului si motivatiei angajatilor, acestea, la
randul lor, transpunandu-se intr-o crestere a productivitatii. Practicile de personal favorabile angajatilor
demonstreaza ca acestia conteaza pentru companie, faptul conducand la cresterea productivitatii.
 c  c
cO
 c   
. Argumente empirice tot mai convingatoare
demonstreaza ca firmele cu o puternica responsabilitate sociala sau reputatie in domeniul
sustenabilitatii afacerii reusesc, adesea, recrutarea si retinerea angajatilor de exceptie pe piete cu o
concurenta intensa. Un studiu al ƒ
—|
 |@


|(WRI) si @

|

@





 |(ISIB) din 1999 a relevat faptul ca absolventii programelor de MBA iau in considerare in
alegerea locului de munca, pe langa nivelul salariului sau responsabilitatile postului, si criterii de natura
valorilor corporative. CSR reprezinta un criteriu cu o importanta crescatoare in decizia de alegere a
locului de munca. De asemenea, reputatia de loc de munca bun inlesneste atragerea fortei de munca in
regiuni relativ indepartate sau in domenii percepute ca periculoase.
Ú c  c
c

j
 c 
c c. O traditie buna in gestiunea performantelor
sociale si de mediu si o dorinta demonstrata de a coopera cu stakeholderii in ce priveste preocuparile lor
poate creste rata de succes in competitia cu alte firme pentru accesul la resurse precum energia,
mineralele, padurile. Companiile cu o buna reputatie vor avea mai multe oportunitati decat competitorii
in termenii accesului la resruse. O buna reputatie a unei companii in ce priveste negocierea si onorarea
intelegerilor cu grupuri si comunitati autohtone, carora li s-a asigurat o parte din beneficii ( in termeni
de locuri de munca, redevente etc.), a sustinut accesul firmei la proiecte in noi regiuni.
" c c
c

  c 

Un numar mare de companii au resimtit faptul ca investitile in CSR
au ca efect imbunatatirea accesului la piete, inclusiv cresterea loialitatii clientilor, ameliorarea sigurantei
pozitionarii companiei pe pietele existente si cresterea atractivitatii pentru piete noi. mxista dovezi certe
asupra faptului ca oamenii iau in considerare ceea ce fac firmele pentru a intelege modul in care acestea
ii vor trata ca si clienti.
c 
  c 
 
c
c
O c c #
 Un important factor pentru multe

21
companii este extinderea ariei de cuprindere a notiunii de stakeholderi si natura dinamica a asteptarilor
acestora. Pe parcursul ultimilor 15 ani, definitia acestui termen s-a largit dincolo de grupul traditional,
alcatuit din guverne, actionari si salariati, incluzand organizatiile de mediu, activistii sociali, furnizori,
comunitati si alte grupuri speciale de interese. Acest grup extins al stakeholderilor a devenit mai global
in ce priveste sfera de influenta, manifestand o intelegere mai profunda ca oricand a afacerilor. Din ce in
ce mai mult, stakeholderii doresc nu numai sa fie informati referitor la activitatile organizatiei si
performanta acesteia, ci sa fie implicati in stabilirea unor obiective in domeniul social si al mediului. Un
numar tot mai mare de companii au realizat intelegerea asteptarilor stakeholderilor lor si incorporarea
acestora in procesele de planificarea conducerii afacerilor. De exemplu, asteptarile in plina schimbare
reprezinta factorul cheie care a incurajat companiile din industria extractiva pentru regandirea modului
in care acestea fac afaceri. Acestea se afla sub presiunea de a demonstra relevanta lor pentru societate
si capacitatea lor de a respecta si proteja valorile importante ale societatii. Aceasta a condus catre o
reevaluare interna a rolului companiei si a relatiei acesteia cu mediul in care aceasta opereaza.


c 
cc 
Un numar important de companii au raportat ca programele lor in
domeniul CSR au condus la reducerea costurilor. Majoritatea acestora au fost atribuite programelor de
mediu. De exemplu, DuPont a realizat beneficii financiare prin reducerea consumului energetice si
refolosirea a reziduurilor. Unele parteneriate intre companii si citiva clienti importanti au condus la
elaborarea unor bucle de reciclare a reziduurilor. S-au constat reduceri anuale ale costurilor de 15.000
USD. In general, toate companiile au manifestat dorinta de a exprima CSR si in termeni financiar.


c$O  
 c 

c c #

Companiile responsabile fac incercari de
imbunatatire a relatiilor cu stakeholderii prin intermediul activitatilor din domeniul CSR. Cand
stakeholderii se conving ca firmele sunt dispuse sa le asculte preocuparile si conlucreaza pentru a le
satisface, se creeaza acea incredere indispensabila pentru rezolvarea disputelor si divergentelor.
Companiile din sectorul extractiv si chimic au realizat eforturi pentru a reconstrui canalele de
comunicare cu municipalitatile si comunitatile si pentru a redobandi increderea, fapt care sa le permita
sa treaca de la rezolvarea disputelor prin intermediul justitiei catre o modalitate mai colaborativa de
rezolvare a acestui gen de situatii, fara a implica justitia. Adesea, aceasta abordare conduce la solutii
inovative care sa nu fi putut dezvoltate altfel.

 c
O  c
j  c
c  c

. mxaminand nucleul afacerii prin prisma CSR,
companiile au identificat oportunitati pentru inovarea si dezvoltarea unor noi posiblitati de afaceri. Sse
poate afirma ca angajatii care sunt multumiti de munca pe care o presteaza si percep faptul ca
angajatorul respecta si recunoaste contributia acestora la locul de munca tind sa devina mai creativi si
mai dedicati dezvoltarii unor solutii pentru problemele cu care se confrunta.

r c 

cO
cc c 
OccO  Companiile care demonstreaza ca se
angajeaza in practici care satisfac sau depasesc conformitatea cu cadrul legal pot dezvolta relatii mai
bune cu agentii regulatori, ceea ce poate semnifica o monitorizare mai putin aspra. Cateva sisteme
legislative nationale incep sa recunoasca si sa remunereze companiile care demonstreaza ca sunt
responsabile din punct de vedere social si al mediului, necesitand mai putine inspectii si birocratie si
acordand acestora tratament preferential de urgenta cand se solicita alte forme de avize
guvernamentale. Astfel, se poate percepe o legatura intre activitatile companiei din domeniul CSR si
relatiile mai bune cu regulatorii si guvernele.

22
  
"c

ëc mtica afacerilor. Suport de curs- Lect. Univ. drd. Laurentia Avramcc

ëc Revista de Marketing Online ʹ Vol.1 Nr.2 Responsabilitatea socială a companiilor româneşti ʹ un
pas pentru dezvoltarea durabilă Autori: Alin Stancu, Mihai Orzan
ëc http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/raport-de-cercetare-bilantul-responsabilitatii-
sociale-pe-2010.html
ëc http://blog.cristian-ducu.ro/2011/02/21/responsabilitatea-sociala-in-2010/
ëc http://www.ziare.com/articole/pata+petrol+golf+mexic
ëc http://www.zf.ro/infografice/evolutia-actiunilor-bp-de-la-accidentul-din-golful-mexic-in-
perioada-21-aprilie-10-iunie-2010-Õr9ÚÚ11
ëc http://www.societatedurabila.ro/index.php?id=10
ëc http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/consumatorii-inteleg-conceptul-de-
greenwashing.-de-ce-nu-o-fac-si-comunicatorii.html
ëc http://www.molromania.ro/ro/despre_mol/mol_romania/scurt_istoric/
ëc http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/management_si_marketing/etica_in_
afaceri/capÚ.pdf
ëc http://www.gabi.bizoi.home.ro/5CSR%20partear.pdf
ëc www.adevarul.ro
ëc http://www.ecomagazin.ro/info/petrolier/

2r