Sunteți pe pagina 1din 13

SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A

SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A


(DYSFUNCTIONAL ATTITUDES SCALE, FORM A)
Copyright © Daniel David (pentru versiunea în limba română)

INTRODUCERE
Depresia clinică este o condiĠie diferită de stările de tristeĠe care survin uneori în viaĠa
fiecăruia dintre noi. Conform DSM IV-R (2000), persoanele afectate de depresie clinică se
simt triste úi fără speranĠă săptămâni de-a rândul. De cele mai multe ori, acestea îúi pierd
interesul în lucrurile care înainte le făceau plăcere úi au probleme cu somnul úi alimentaĠia.
Totodată, le vine greu să depună efortul de a găsi soluĠii la problemele pe care le au, iar
uneori nu se pot concentra suficient nici măcar pentru activităĠile cotidiene. De regulă,
persoanele deprimate petrec multe ore gândindu-se la sinucidere, moarte sau la faptul că le-
ar fi mai bine dacă nu ar mai exista. Aceste simptome sunt asemănătoare cu cele întâlnite la
persoanele care trec prin situaĠii de doliu, însă în cazul depresiei clinice fie lipsesc
evenimentele de pierdere, fie manifestările durează cu mult mai mult decât ar fi normal în
astfel de situaĠii. Manifestările menĠionate produc dificultăĠi majore de adaptare, tulburarea
depresivă majoră constituind úi una dintre cauzele importante de deces, în asociere cu ideaĠia
suicidară.
Printre cele mai eficiente metode de tratament în tulburarea depresivă majoră se
numără intervenĠiile cognitiv-comportamentale. Elementul central care diferenĠiază abordările
cognitiv-comportamentale de celelalte abordări psihoterapeutice este conceptualizarea
cognitivă a problemelor psihice. Conceptualizarea cognitivă oferă cadrul de interpretare úi
explicare a modului în care au apărut úi s-au menĠinut problemele pacientului. Terapiile
cognitiv-comportamentale pleacă de la asumpĠia că emoĠiile úi problemele emoĠionale ale
oamenilor provin din modul în care aceútia interpretează úi gândesc asupra situaĠiilor de viaĠă
(Ellis, 1994; Beck, 1995).
Perspectiva lui Aaron Beck asupra depresiei (Beck, 1967; Beck, Rush, Emery úi
Shaw, 1979) porneúte de la asumpĠia că depresivii au scheme de sine biasate negativ, care
filtrează informaĠia pozitivă în avantajul aspectelor negative. O schemă cognitivă este o
structură de cunoútinĠe care interacĠionează cu informaĠiile noi, orientând selectiv atenĠia,
expectanĠele, interpretările úi reactualizarea din memorie (Williams,Watts, MacLeod úi
Mathews, 1997). Aspectele relevante asociate cu sinele se structurează o dată cu experienĠa
personală; în timp, anumite elemente centrale sunt interrelaĠionate cu un număr mare de
informaĠii, devenind astfel mai accesibile. Astfel, ele ajung să ghideze modul în care sunt
interpretate situaĠiile ambigue, precum úi codarea úi reactualizarea din memorie a informaĠiei
încărcate emoĠional (Williams úi colab., 1997). În timp ce schemele se prezintă ca structuri
cognitive existente în mintea persoanei, credinĠele centrale (i.e., „core beliefs”) sunt
conĠinuturile specifice ale schemelor respective (Beck, 1964).

1
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
În cadrul teoriei cognitive asupra depresiei (Beck úi colab., 1979) schemele de tip
depresiv úi credinĠele centrale constituie structuri latente, care pot fi activate de evenimentele
de viaĠă stresante. O dată activate, aceste structuri cognitive susĠin generarea de gânduri
automate. Modelul cognitiv al lui A. Beck postulează faptul că depresivii gândesc mai negativ
despre sine, lume úi viitor decât persoanele neafectate de această tulburare. Această
perspectivă negativă asupra vieĠii – exprimată în sintagma „triadă cognitivă negativă” stă în
spatele simptomelor specifice tulburării depresive majore (Beck, 1967, 1976, 1987). O dată
activate, schemele disfuncĠionale produc erori sistematice în gândire. Câteva dintre
distorsiunile tipice în cazul persoanelor cu depresie sunt:
(1) Gândirea de tip „ totul sau nimic” – tendinĠa de a gândi în termeni extremi sau
absolutiúti.
(2) InferenĠa arbitrară - tendinĠa de a trage concluzii negative în absenĠa unor date care
să le susĠină.
(3) Abstractizarea selectivă - tendinĠa de a se focaliza pe detalii negative fără a acorda
importanĠă unor aspecte semnificative ale unei situaĠii/probleme.
(4) Maximizare / Minimizare – tendinĠa de a exagera importanĠa evenimentelor negative
úi de a minimiza semnificaĠia evenimentelor pozitive.
(5) Etichetarea úi generalizarea excesivă - tendinĠa de a trage concluzii negative globale
pe baza unui singur exemplu/fapt sau a unui incident/caz izolat, ignorând aspectele
care ar putea sugera o concluzie alternativă.

Atitudinile disfuncĠionale reflectă conĠinutul schemelor cognitive stabile (Beck, Brown,


Steer, úi Weissman, 1991). O serie de studii anterioare (Dent úi Teasdale, 1988; Marton,
Churchard úi Kutcher, 1993; Weich, Churchill úi Lewis, 2003) au demonstrat că atitudinile
disfuncĠionale se asociază cu prezenĠa simptomatologiei de tip depresiv.

CE MĂSOARĂ SCALA?
Scala de atitudini disfuncĠionale (DAS - Weissman, 1979; Weissman úi Beck, 1978)
este un instrument care permite evaluarea atitudinilor ce pot constitui o predispoziĠie pentru
instalarea depresiei.
Forma iniĠială a scalei avea 100 de itemi, transformată ulterior în două forme paralele
a 40 de itemi fiecare (DAS-A úi DAS-B). Utilizând un lot clinic cu tulburări de anxietate úi
afective de 2.023 de subiecĠi, Beck, Brown, Steer úi Weissman (1991) au arătat că structura
factorială a formei originale includea nouă factori principali: (1) vulnerabilitate, (2) aprobare,
(3) perfecĠionism, (4) nevoia de a-i mulĠumi pe ceilalĠi, (5) evitarea slăbiciunilor, (6) controlul
emoĠiilor, (7) dezaprobarea, (8) cerinĠele absolutiste úi (9) nevoia de a-i impresiona pe ceilalĠi.
Analizele factoriale efectuate pe cele două forme paralele relevă structuri diferite, în
funcĠie de populaĠia Ġintă. Astfel, Cane, Olinger, Gotlib úi Kuiper (1986) au analizat forma A a
DAS folosind un grup nonclinic de 664 de studenĠi úi au găsit doi factori pe care i-au numit
„evaluarea performanĠelor” (peformance evaluation) úi „aprobare din partea celorlalĠi”

2
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
(approval by others). Un an mai devreme, în 1985, Oliver úi Baumgart au administrat ambele
forme ale DAS unui grup de 275 de persoane format din personal medical úi soĠii/soĠiile
acestora úi au constatat o lipsă de echivalenĠă factorială între cele două forme ale scalei. În
1984, Parker, Bradshaw úi Blignault au aplicat ambele forme ale scalei pe două grupe (117 úi
126 subiecĠi) de pacienĠi ai unor medici de familie úi au identificat patru factori: „stimă de sine
externalizată” (externalized self-esteem), „stimă de sine anaclitică ” (anaclitic self-esteem),
„incertitudine” (tentativeness) úi „nevoia de aprobare” (need for approval). Rezultatele
obĠinute utilizând loturi de persoane în vârstă indică faptul că tendinĠele identificate la
persoanele tinere nu persistă la această grupă de vârstă. Mai mult, structurii factoriale
obĠinute pe loturile de vârstnici îi lipseúte consistenĠa, fiind relevaĠi în aceeaúi măsură unul,
doi sau chiar trei factori (Floyd, Scogin úi Chaplin, 2004).

DESCRIEREA ITEMILOR
Cei 40 de itemi ai scalei sunt formulaĠi ca afirmaĠii care stau, în general, la baza
gândirii idiosincratice tipic depresive. Răspunsul la fiecare item oferă informaĠii referitoare la
atitudinile disfuncĠionale ale persoanei, care funcĠionează ca scheme prin intermediul cărora
persoana îúi construieúte realitatea (Weissman úi Beck, 1978).
Spre exemplu, itemul 4 - „Dacă nu reuúesc să fac totul bine de fiecare dată, nu voi fi
respectat de ceilalĠi” reflectă o atitudine disfuncĠională úi este evaluat pe o scală Lickert de la
1-7, unde:
1 = sunt cu totul de acord
2 = sunt în mare măsură de acord
3 = sunt întrucâtva de acord
4 = sunt neutru
5 = sunt întrucâtva în dezacord
6 = sunt în mare măsură în dezacord
7 = sunt în dezacord total

Scala DAS-A, indică măsura în care atitudinile disfuncĠionale sunt considerate ca fiind
proprii gândirii subiectului: cu cât scorul total este mai mare, cu atât nivelul atitudinilor
disfuncĠionale este mai mare.

ADMINISTRARE ùI COTARE
Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual, cât úi în grup. În
cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15 persoane. Se
recomandă administrarea individuală ori de câte ori este posibil. Când grupul este mai mare
de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să crească, păstrându-se raportul de un
examinator la maximum 15 persoane evaluate.

3
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A

Materiale necesare
ƒ Scala cu instrucĠiunile de completare;
ƒ Foaia de răspuns;
ƒ Instrument de scris.

CondiĠii de administrare
ƒ Mediu securizant úi ferit de zgomote;
ƒ Persoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei úi odihnită;
ƒ Mobilier úi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat
completarea în condiĠii bune a foii de răspuns;
ƒ În cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi
confort persoanelor examinate.

InstrucĠiuni de aplicare
Scala se administrează fără limită de timp.
După ce materialele úi condiĠiile necesare pentru administrarea scalei sunt asigurate,
persoanei examinate i se spune:
Acest chestionar cuprinde o serie de atitudini úi convingeri pe care unele
persoane le au în diverse situaĠii. CitiĠi cu atenĠie fiecare afirmaĠie úi decideĠi în ce
măsură sunteĠi sau nu de acord cu ea. UtilizaĠi pentru fiecare afirmaĠie, din scala
prezentată mai jos, cifra care corespunde în cea mai mare măsură modului în care
gândiĠi. AlegeĠi un singur răspuns pentru fiecare afirmaĠie în parte. Deoarece oamenii
sunt diferiĠi, nu există răspunsuri corecte sau greúite. Pentru a vă asigura că o anumită
atitudine vă caracterizează, aveĠi în vedere modul în care gândiĠi în cea mai mare parte
a timpului (în general).

Cotarea răspunsurilor
Fiecare item al DAS-A este cotat pe o scală Lickert de la 1 la 7.
Variantele de răspuns sunt:
1 = sunt cu totul de acord
2 = sunt în mare măsură de acord
3 = sunt întrucâtva de acord
4 = sunt neutru
5 = sunt întrucâtva în dezacord
6 = sunt în mare măsură în dezacord
7 = sunt în dezacord total
În funcĠie de conĠinut, itemii sunt cotaĠi direct sau invers.
Următorii itemi sunt cotaĠi ca fiind adaptativi dacă răspunsul merge spre aprobare sau
acord total (itemi cotaĠi direct):

4
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
Forma A: itemii
2 29
6 30
12 35
17 37
24 40

CeilalĠi itemi ai scalei sunt cotaĠi în direcĠia inversă:


7 = sunt cu totul de acord
6 = sunt în mare măsură de acord
5 = sunt întrucâtva de acord
4 = sunt neutru
3 = sunt întrucâtva în dezacord
2 = sunt în mare măsură în dezacord
1 = sunt în dezacord total

Itemii care au fost omiúi se cotează cu zero. Dacă subiectul omite să dea răspunsuri
la un număr mare de itemi, atunci testul nu se ia în considerare. Scorul maxim posibil este
280 (7x40 itemi), iar scorul minim posibil este 40 (1x40 itemi). Cu cât scorul total este mai
mare, cu atât nivelul atitudinilor disfuncĠionale este mai mare.

FIDELITATE ùI VALIDITATE
Fidelitate

Fidelitatea unui test psihologic se referă la acordul sau stabilitatea aúteptată a


măsurilor analoge. Dacă un instrument este fidel, atunci rezultatele obĠinute în condiĠii
similare prezintă o anumită stabilitate în timp (Dempster úi Brainerd, 1995).
Fidelitatea unui instrument de măsurare este cel mai adesea exprimată pe baza
consistenĠei interne úi a stabilităĠii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1988).
ConsistenĠa internă a unei scale se referă la măsura în care toĠi itemii scalei măsoară
aceeaúi variabilă. Stabilitatea rezultatelor testării ne indică în ce măsură la aplicări diferite în
timp un subiect obĠine rezultate similare la un test sau scală.
Într-un studiu pe populaĠie de limbă engleză, Weissman úi Beck (1978) găsesc un
coeficient de fidelitate (Alfa Cronbach) de 0.89 pentru ambele forme úi o corelaĠie de 0.81
între DAS-A úi DAS-B.
Fidelitatea DAS-A a fost estimată prin calculul coeficientului de consistenĠă internă
Alfa Cronbach. Eúantionul utilizat a fost de 682 subiecĠi, valoarea Alfa obĠinută fiind de .86
(Tabelul 1). Această valoare indică o consistenĠă internă bună, ceea ce exprimă faptul că
itemii testului evaluează acelaúi construct descris de Beck (1976)– atitudinile disfuncĠionale
asociate cu depresia.

5
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
Tabelul 1. Statistici descriptive úi indicii Alfa Cronbach de consistenĠă internă pentru scorurile
la DAS-A

DAS-A Adults (vârsta cuprinsă între 15-73 ani, m=34.42 )


Femei BărbaĠi SubiecĠi lipsă Total
date sex
Scor total M 131.32 136.50 93.87 125.92
A.S. 24.11 24.16 27.09 28.87
N 398 163 121 682
D .81 .79 .84 .86

Validitate
Validitatea este o caracteristică a unui test (sau scală) care arată măsura în care
acesta măsoară ceea ce se spune că măsoară. Altfel spus, validitatea se referă la măsura în
care inferenĠele pe care le facem pornind de la rezultatele obĠinute la un test sunt corecte
(Messick, 1995).
Validitatea de conĠinut se referă la examinarea sistematică a itemilor testului/scalei
pentru a vedea dacă ei acoperă un eúantion reprezentativ al domeniului pe care dorim să îl
măsurăm. În elaborarea celor două forme ale DAS (A úi B) s-a pornit de la formularea a 100
de itemi pornind de la teoria lui A. Beck asupra depresiei úi a distorsiunilor cognitive
subiacente (Beck, 1967; Beck úi colab, 1979). Scala a fost astfel concepută încât itemii săi să
acopere diferitele categorii de atitudini disfuncĠionale. Spre exemplu, un item de tipul „Dacă o
persoană pe care o iubesc nu mă iubeúte, înseamnă că sunt un nimeni” se referă la
etichetare úi generalizare excesivă. Ulterior unor studii de analiză factorială, cei 100 de itemi
au stat la baza elaborării celor două forme paralele, A úi B.

Validitatea de construct se referă la măsura în care testul/scala reflectă constructul pe


care îl măsoară. În cazul testelor utilizate pentru măsurare, validarea relativă la criteriu este o
componentă a validării relative la constructul măsurat (Albu, 1998). Ea apreciază „gradul în
care rezultatele furnizate de test corelează cu rezultatele altui instrument de evaluare despre
care se presupune că măsoară acelaúi construct sau unul similar” (Haynes, apud Silva,
1993).
Într-un studiu efectuat pe populaĠie românească (Macavei, 2006 – lucrare
nepublicată) s-a încercat determinarea măsurii în care atitudinile disfuncĠionale (măsurate cu
DAS-A) se asociază cu anumite emoĠii úi cogniĠii specifice, conform modului teoretic propus
de Aaron Beck (Beck, 1967; Beck úi colab, 1979). AsumpĠia de bază a modelului amintit este
că la baza problemelor de tip emoĠional úi comportamental stau distorsiunile cognitive
(atitudinile úi schemele dezadaptative). Atunci când cineva deĠine credinĠe adaptative despre
sine, lume úi viitor va trăi emoĠii pozitive sau negative, însă nu va trăi emoĠii invalidante.
Astfel, dacă asumpĠiile modelului sunt corecte, ne aúteptăm să găsim:

6
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
1. o asociere pozitiv între atitudinile disfuncĠionale úi anxietate úi depresie ca sindrom
ă
(manifestări de ordin emoĠional, comportamental, fiziologic, cognitiv);
2. o asociere pozitivă între atitudinile disfuncĠionale úi emoĠiile negative;
3. o asociere pozitivă între atitudinile disfuncĠionale măsurate cu DAS-A úi alte credinĠe
dezadaptative;
4. o asociere negativă între atitudinile disfuncĠionale úi acceptarea necondiĠionată a
propriei persoane;

La studiu au participat în total 701 subiecĠi; o parte dintre aceútia au fost studenĠi
recompensaĠi pentru participare prin recunoaúterea unor activităĠi de profil prevăzute în
curricula úcolară. CeilalĠi subiecĠi au fost incluúi în studiu pe bază de voluntariat, în urma unor
anunĠuri publice. Pentru participarea persoanelor cu vârste sub 18 ani s-a cerut acordul unui
părinte sau tutore legal. Datele statistice oferite mai jos reflectă úi faptul că unii dintre
participanĠii la studiu au omis sau refuzat să ofere informaĠii complete vizând nivelul
educaĠional, vârsta, statutul marital etc.

Tabelul 2. Date statistice privind subiecĠii incluúi în studiu


Nivel educaĠional N = 701 100 %

ùcoală primară = 22 (3.1 %)


ùcoală profesională = 28 (4.0 %)
Liceu = 222 (31.7 %)
ùcoală postliceală = 60 (8.6 %)
Facultate = 346 (49.3 %)
Studii postuniveristare = 19 (2.7 %)
Altceva = 4 (0.6 %)
Vârsta N = 695 Sex N = 574
Date lipsă N=6 Date lipsă N=127
M= 34.42 Min.= 15 BărbaĠi = 169
Max.= 73 Femei = 405

Statut marital N = 567


Date lipsă N=134
Căsătorit = 326
Necăsătorit = 241

Instrumentele utilizate au fost:


Scala de atitudini disfuncĠionale – DAS-A (Dysfunctional Attitudes Scale – form A -
Weissman, 1979; Weissman úi Beck, 1978) este un instrument de 40 de itemi care permite
evaluarea prezenĠei atitudinilor/credinĠelor disfuncĠionale associate simptomatologiei de tip
depresiv.
Inventarul de depresie Beck – BDI (Beck Depression Inventory - Beck, Rush, Shaw,
úi Emery, 1979) conĠine 21 de itemi úi a fost utilizat pentru identificarea prezenĠei

7
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
simptomatologiei de tip depresiv, exprimată prin emoĠii, comportamente, credinĠe úi
manifestări fiziologice specifice.
Scala de atitudini úi convingeri 2 – ABS2 (Attitudes and Beliefs Scale 2 -DiGiuseppe,
Leaf, Exner, úi Robin, 1988) este formată din 72 de itemi úi este un instrument valid pentru
identificarea prezenĠei credinĠelor iraĠionale úi raĠionale centrale teoriei raĠional-emotive úi
comportamentale. Varianta în limba română a scalei prezintă proprietăĠi psihometrice bune
(Macavei, 2002).
Chestionarul de acceptare necondiĠionată a propriei persoane – USAQ
(Unconditional Self-Acceptance Questionnaire - Chamberlain úi Haaga, 2001) este format din
20 de itemi úi măsoară acceptarea necondiĠionată a propriei persoane, ca factor protectiv
care previne declanúarea anumitor forme de psihopatologie la contactul cu situaĠiile negative
de viaĠă.
Profilul distresului emoĠional – PDE (Profile of Emotional Distress- Opriú úi Macavei,
2005) este un instrument de 26 de itemi care măsoară prezenĠa emoĠiilor negative funcĠionale
úi disfuncĠionale (ca anxietatea, îngrijorarea, deprimarea, tristeĠea); utilizează principiul de
construcĠie al Profilului dispoziĠiilor afective, forma scurtă (DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery,
Valdimarsdottir, úi Jacobsen, 1999) úi se bazează pe teoria lui Albert Ellis asupra distresului
emoĠional (Ellis, 1994). Instrumentul are proprietăĠi psihometrice bune (Opriú úi Macavei, sub
tipar).
Profilul dispoziĠiilor afective – forma scurtă – POMS-SV (Profile of Mood States—
Short Version - Shacham 1983) este un instrument de 47 de itemi care măsoară emoĠiile
positive úi negative.
Chestionarul gândurilor automate –ATQ (Automatic Thoughts Questionnaire - Hollon
úi Kendall, 1980) conĠine 30 de itemi care reflectă gândirea e tip depresiv.
State and Trait Anxiety Inventory – STAI-X1 úi STAI-X2 (Inventarul de anxietate ca
stare úi trăsătură - Spielberger, 1983). ) este alcătuit din 2 scale de autoevaluare a câte 20 de
itemi fiecare pentru măsurarea a două aspecte distincte privind anxietatea. Starea de
anxietate (A-stare) úi anxietatea ca trăsătură (A-trăsătură).

Procedura de lucru a implicat în prima fază solicitarea consimĠământului de


participare la studiu, după care subiecĠii au fost completat individual câte un pachet conĠinând
instrumentele menĠionate anterior, fără limită de timp.
Rezultatele arată că prezenĠa atitudinilor disfuncĠionale se asociază pozitiv cu alte
distorsiuni cognitive (ex. gânduri automate negative, credinĠele iraĠionale), cu emoĠii negative,
cu anxietate úi depresie. De asemenea, există o asociere negativă între atitudinile
disfuncĠionale pe de o parte úi acceptarea necondiĠionată a propriei persoane úi emoĠiile
pozitive pe de altă parte.

8
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
Tabelul 3. CorelaĠii (r-Person) între scorurile la DAS-A úi scorurile la alte instrumente de
evaluare a cogniĠiilor úi emoĠiilor funcĠionale/disfuncĠionale.

DAS-A
1 PDE – scor total (N= 539) .26
2 PDE – tristeĠe (N= 555) .21
3 PDE – deprimare (N = 555) .27
4 PDE – anxietate (N= 554) .25
5 PDE – îngrijorare (N= 558) .19
6 PDE – emoĠii negative funcĠionale (N= 551) .22
7 PDE – emoĠii negative disfuncĠionale (N= 548) .28
8 BDI (N= 230) .50
9 USAQ (N= 234) -.69
10 ATQ (N= 231) .52
11 ABS2 – IB (N= 220) .77
12 POMS-VS – scor total (N= 215) .47
13 POMS-VS – emoĠii negative (N= 220) .45
14 POMS-VS – emoĠii pozitive (N= 230) -.36
15 STAI X1 .45
16 STAI X2 .55
* toate corelaĠiile sunt semnificative la p.05

Pentru a evalua capacitatea DAS-A de a discrimina între persoane cu un nivel ridicat


úi scăzut al emoĠiilor negative, au fost create grupe extreme prin adăugarea úi scăderea 1
A.S. la úi de la medie. În tabelul 4, grupul „mediu” include scorurile aflate între cele două
extreme.

Tabelul 4. Statistică descriptivă pentru scalele utilizate la crearea grupelor extreme


Instrument m A.S. N Grupul Grupul
cu cu
scoruri scoruri
scăzute ridicate
PDE- scor total 49.80 18.77 782  31 ! 69
PDE – scala de depresie 12.71 6.28 811 6 ! 19
POMS-VS scor total 50.05 29.61 224  20 ! 80

Pentru toate modalităĠile de evaluare a emoĠiilor negative, diferenĠele între grupele


extreme au fost semnificative (tabelul 5). Luând în considerare numărul relativ mic de
subiecĠi, rezultatele obĠinute reprezintă un argument în plus pentru validitatea versiunii în
limba română a DAS-A.

9
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
Tabelul 5. ComparaĠii între grupe extreme la DAS-A.

DAS-A
Grupul m A.S. N F
PDE- scor total Ridicat 144.03 24.01 60 F(2,536) =
PDE – scala de Mediu 132.23 23.93 422 11.27,
depresie
Scăzut 123.14 24.67 57 p.05
(toate
grupele)
PDE- scor total Ridicat 146.02 22.86 60 F(2, 552) =
PDE – scala de 10.37,
depresie Mediu 131.01 24.21 460 p.05
Scăzut 132.03 23.32 35 (toate
grupele)
PDE- scor total Ridicat 139.49 25.95 35 F(2, 212)=
17.36,
Mediu 109.97 31.34 151 p.05
Scăzut 98.17 31.02 29 (toate
grupele)

În concluzie, datele disponibile până în acest moment sugerează că varianta în limba


română a DAS-A are proprietăĠi psihometrice bune, asemănătoare variantei originale, în
limba engleză. Datorită limitelor studiilor existente până în acest moment, până la investigaĠii
viitoare, se impune prudenĠă în utilizarea DAS-A, varianta în limba română.

ETALONARE
Cotele sau clasele stabilite asupra grupului de referinĠă constituie etalonul sau tabelul
de norme. Cotele brute capătă semnificaĠie numai dacă sunt raportate la etalon. Pentru
construcĠia etaloanelor am utilizat 701 subiecĠi.
Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. Prima clasă include 6.7% din
subiecĠi, cei cu cel mai scăzut nivel de atitudini
acceptare necondiĠionat
disfuncţionale ă a propriei
(constructul persoane.
măsurat de scală). A doua

clasă, în sens ascendent al accept ării necondi


atitudinilor Ġionate, include următorii 24.2% dintre subiecĠi,
disfuncţionale
a treia clasă include următorii 38.2%, a patra clasă include următorii 24.2%, iar a cincea clasă
include ultimii 6.7% dintre subiecĠi, cei cu cel mai înalt nivel de atitudini
acceptare necondiĠionată a
disfuncţionale.
propriei persoane.
Întrucât nu există diferenĠe semnificative în funcĠie de sex (t = 2.30, p ! .05).,
etaloanele sunt valabile atât pentru femei, cât úi pentru bărbaĠi .

10
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A

DAS-A (N= 682)


Clase Descriere Scoruri
I Nivel foarte scăzut al atitudinilor disfuncĠionale d 79
II Nivel scăzut al atitudinilor disfuncĠionale 80-112
III Nivel mediu al atitudinilor disfuncĠionale 113-142
IV Nivel ridicat al atitudinilor disfuncĠionale 143-169
V Nivel foarte ridicat al atitudinilor disfuncĠionale t 170

11
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A

BIBLIOGRAFIE

Albu, M. (1998). Construirea úi utilizarea testelor psihologice. Cluj-Napoca: Editura Clusium.


Anastasi, A. (1988). Psychological Testing. 6th edition. New York: Macmillan.
APsyA (2000). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (fourth edition revised).
American Psychiatric Association: Washington.
Beck, A.T. (1964). Thinking and depression: Theory and therapy. Archives of General
Psychiatry, 10, 561-571.
Beck, A.T. (1967). Depression: Causes and treatment. Philadelphia: University of
Pennsylvania Press.
Beck, A.T. (1976). Cognitive therapy and the emotional disorders. New York, NY: Penguin
Books.
Beck, A.T. (1976). Cognitive therapy for emotional disorders. International New York:
University Press.
Beck, A.T. (1987). Cognitive models of depression. The Journal of Cognitive Psychotherapy:
An International Quarterly, 1, 5-37.
Beck, A.T., Brown, G., Steer, R.A., úi Weissman, A.N. (1991). Factor Analysis of the
Dysfunctional Attitude Scale in a Clinical Population. Psychological Assessment: A
Journal of Consulting and Clinical Psychology, 3, 478-483.
Beck, J.S. (1995). Cognitive therapy: Basics and beyond. New York: Guilford Press.
Beck, J.S. (1995). Cognitive therapy: Basics and beyond. New York: Guilford Press.
Beck, A.T., Rush, A.J., Shaw, B.F., úi Emery, G. (1979). Cognitive therapy of
depression. New York: Guilford Press.
Cane, D.B.,Olinger, L.J.,Gotlib , I.H., úi Kuiper, N. A. (1986). Factor structure of the
Dysfunctional Attitude Scale in a student population. Journal of Clinical Psychology,
42, 307-309.
Chamberlain, J.M., úi Haaga, D.A.F. (2001). Unconditional self-acceptance and psychological
health. Journal of Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy, 19, 163-176.
David, D. (2006). Metodologia cercetării clinice. Fundamente. Iaúi: Editura Polirom.
Dempster, F.N., úi Brainerd, C.J. (1995). Inference and inhibition in cognition. San Diego, CA:
Academic Press.
Dent, J., úi Teasdale, J.D. (1988). Negative cognition and the persistence of depression.
Journal of Abnormal Psychology, 97, 29-34.
DiGiuseppe, R., Leaf, R., Exner, T. úi Robin, M.W. (1988). The development of a measure of
rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior
Therapy, Edinburgh, Scotland.
DiLorenzo, T., Bovbjerg, D., Montgomery, G., Valdimarsdottir, H., úi Jacobsen, P. (1999) The
application of a shortened version of the profile of mood states in a sample of breast
cancer chemotherapy patients. British Journal of Health Psychology, 4, 315–325.
Ellis, A. (1994). Reason and emotion in psychotherapy. New York: Carol Publishing Group.

12
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
Floyd, M., Scogin, F., úi Chaplin, W.F. (2004). The Dysfunctional Attitudes Scale: factor
structure, reliability, and validity with older adults. Aging &Mental Health, 8, 153 –160.
Hollon, S.D., úi Kendall, P.C. (1980). Cognitive self-statements in depression: Development of
an automatic thoughts questionnaire. Cognitive Therapy and Research, 4, 383-395.
Lazarus, R.S. (1991). Emotion and adaptation. Oxford University Press: New York.
Macavei, B. (2002). A Romania adaptation of the Attitudes and Beliefs Scale 2. Romanian
Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 2, 105-122.
Marton, P., Churchard, M., úi Kutcher, S. (1993). Cognitive Distortion in Depressed
Adolescents. Journal of Psychiatric Neuroscience, 18, 103-107.
Messick, S. (1995). Validity of Psychological Assessment. American Psychologist, 50, 741-
749.
Oliver, J.M., úi Baumgart, E.P. (1985). The Dysfunctional Attitude Scale: Psychometric
properties and relation to depression in an unselected adult population. Cognitive
Therapy and Research, 9, 161-167.
Opriú, D., úi Macavei, B. (2005). The distinction between functional and dysfunctional
negative emotions; An empirical analysis. Journal of Cognitive and Behavioral
Psychotherapies, 5, 181-195.
Opriú, D., úi Macavei, B. (2007). The Profile of Emotional Distress; Norms for the Romanian
Population. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, in press.
Parker, G., Bradshaw, G., úi Blignault, I. (1984). Dysfunctional attitudes: Measurement,
significant constructs and links with depression. Acta Psychiatrica Scandinavica, 70,
90-96.
Shacham, N. (1983) A shortened version of the profile of mood states. Journal of Personality
Assessment, 47, 305–306.
Silva, F. (1993). Psychometric Foundations and Behavioral Assessment. Sage Publications.
Spielberger, C.D. (1983). Manual for the State-Trait Anxiety Inventory (STAI). PaloAlto, CA:
Consulting Psychologists Press.
Weich, S., Churchill, R., úi Lewis, G. (2003). Dysfunctional attitudes and the common mental
disorders in primary care. Journal of Affective Disorders, 75, 269-278.
Weissman, A.N. (1979). The Dysfunctional Attitude Scale: A validation study. Dissertation
Abstracts International, 40, 1389B-1390B. (University Microfilms No. 79-19, 533).
Weissman, A.N., úi Beck, A.T. (1978, November). Development and validation of the
Dysfunctional Attitude Scale : A preliminary investigation. Paper presented at the
meeting of the Association for the Advancement of Behavior Therapy, Chicago.
Williams, J.M.G., Watts, F.N., MacLeod, C., úi Mathews, A. (1997). Cognitive Psychology and
Emotional Disorders. Chichester, England: Wiley.

13