Sunteți pe pagina 1din 100

Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

CUPRINS

Cap. I. Conţinutul şi structura capitalului întreprinderii.......................3


I.1. Definirea capitalului întreprinderii..........................................................................3
I.2. Capitalul circulant şi activele circulante ale firmei...............................................5

Cap. II. Particularităţi ale activităţii desfăşurate de S.C.


"CRIPRO" S.A. SUCEAVA şi influenţe asupra volumului şi
structurii activelor circulante …………9
II.l. Prezentarea S.C. "Cripro" S.A. Suceava................................................................9
II.2. Evoluţia structurii activelor circulante la firma studiată..................13

Cap. III. Analiza folosirii activelor circulante la firma studiată. . .20


III.1. Indicatori de exprimare a eficienţei........................................................20
III.2. Analiza vitezei de rotaţie la firma studiată...............................................26
III.3. Analiza rentabilităţii utilizării activelor
circulante…………………………….52
III.4. Analiza intensităţii utilizării activelor
circulante……………………………....54
III.5. Posibilităţi de îmbunătăţire a utilizării eficiente a activelor
circulante la
S.C."Cripro" S.A. Suceava…………………………………………………………........55

Concluzii…………………………………………………………………………………..62

Propuneri………………………………………………………………………………...62

Bibliografie……………………………………………………………………………….6

2
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

3
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

CAP. I. Conţinutul şi structura capitalului


întreprinderii

I.1. Definirea capitalului întreprinderii


Desfăşurarea oricărei activităţi este condiţionată de existenţa şi
utilizarea anumitor mijloace economice specifice (sub formă materială şi
bănească), determinate de particularităţile obiectului de activitate. Sursa de
provenienţă a acestor mijloace, ce dau expresia activului bilanţier, o
constituie capitalul.
Noţiunea de capital a apărut pentru prima dată în secolul al XII - lea sub
diferite forme: masă de bani, fond, stoc de mărfuri, etc. Două secole mai
târziu termenul de capital circula cu înţelesul de bogăţie, averi băneşti.
Conţinutul modern al capitalului a fost introdus de economistul francez A. J.
Turgot, în secolul al XVIII - lea, desemnând mai mult decât bani sau bunuri, respectiv "o
valoare care participă la producerea unor noi valori şi a profitului".1 Valoarea
care dă expresie capitalului ca factor de producţie, nu are ca scop satisfacerea
directă a nevoilor personale, ci satisfacerea în mod indirect a acestora prin
intermediul noilor valori la a căror producere au participat împreună cu ceilalţi
factori de producţie.
Capitalul reprezintă, în sens financiar, "suma de monedă adusă
de asociaţi sau acţionari, plus cea generată de activitatea proprie şi
imobilizată în capitalul economic".2
Într-un sens economic larg, capitalul exprimă mijloacele băneşti şi expresia
bănească a acelor materiale ce sunt utilizate de întreprindere pentru producerea de bunuri
sau servicii, cu scopul final de obţinere a surplusului monetar.
Din punct de vedere al naturii sale, capitalul se împarte în capital real şi capital
fictiv sau financiar. La rândul său capitalul real poate fi reflectat în funcţie de
sursele de constituire şi modalităţile de utilizare, reflectări ce apar în pasivul,
respectiv activul bilanţului, exprimând consecinţele de natură patrimonială ce
decurg din aceste procese (de constituire şi de utilizare ale capitalului).
Din perspectiva constituirii sunt de menţionat obligaţiile pentru firmă în
4
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
privinţa restituirii sumelor procurate şi a achitării costului lor. Aceste
obligaţii sunt reflectate în pasivul bilanţului contabil astfel:

Bucătaru D. - " Gestiunea financiară a întreprinderii " - Editura Junimea; Iaşi, 2004, p.29
Adochiţei M. - " Finanţele întreprinderii" - Editura Sylvi, Bucureşti, 2000, p.24

5
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Capitaluri Capital social

Capitaluri proprii Rezerve, provizioane

Capital permanente Datorii pe termen


total mijlociu şi lung
Datorii pe termen scurt

Fig. nr. 1. Capital real - surse de constituire

Din perspectiva utilizării, capitalul real semnifică în esenţă două tipuri de


plasament (pe termen lung şi pe termen scurt) care se deosebesc între ele
după ritmul de recuperare, adică de revenire în forma iniţială de
disponibilitate aptă de a fi reinvestită. Această modalitate este
reflectată în activul bilanţului astfel:

Capital Active Corporale

fix imobilizate Necorporale


Capital Financiare
total Stocuri
Capital Active Creanţe
circulant circulante Disponibilităţi

Fig. nr. 2. Capital real - modalităţi de utilizare

Capitalul fictiv sau financiar este reprezentat de instrumentele prin care se


constituie capitalul real (acţiuni, obligaţiuni) sau care facilitează folosirea
lui (cambii, bilete la ordin, cecuri). Datorită diferenţelor dintre preţurile de
cumpărare şi cele de vânzare, capitalul fictiv poate contribui pozitiv sau negativ la
surplusul monetar al întreprinderii.
În concluzie, majoritatea abordărilor cu privire la capitalul întreprinderii îl
definesc pe acesta din urmă ca fiind mijloacele băneşti şi exprimarea
bănească a mijloacelor materiale folosite pentru producerea de bunuri şi / sau
servicii cu scopul final de obţinere a surplusului monetar.

6
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

I.2. Capitalul circulant şi activele circulante ale firmei


" Orice agent economic, pentru a-şi atinge obiectivul, trebuie să
dispună de mijloace industriale şi comerciale, adică de un anumit aparat
de producţie, format din maşini, utilaje, clădiri şi alte instrumente".3 Prin
urmare, pentru a exista şi funcţiona, întreprinderea este obligată:
să cumpere materii prime;
să asigure stocuri în fiecare din fazele ciclului de exploatare;
să vândă pentru a-şi recupera resursele cheltuite.
Patrimoniul agenţilor economici este format dintr-o diversitate de
bunuri clasificate în active fixe şi active circulante. Capitalul circulant al
întreprinderii prezintă următoarele trăsături:
este un capital necesar pentru asigurarea continuităţii producţiei;
mărimea lui este influenţată de parametrii proceselor de
aprovizionare, producţie,
desfacere;
nu dispare după efectuarea cheltuielilor ci se transformă şi rămâne în
circuit;
forma de utilizare o constituie avansarea şi recuperarea;
reprezintă o parte considerabilă a avuţiei naţionale plasată pe
termen scurt în
vederea folosirii ei cât mai eficiente.
Prin denumire, capitalul circulant lasă impresia a fi acelaşi lucru
ca şi activele circulante. Totuşi există o mare diferenţă şi anume:
capitalul circulant este acea parte din capital care aduce profit, este
expresia valorică a capitalului, în timp ce activele circulante sunt formele sub care
este investit capitalul circulant. Cu alte cuvinte, capitalul circulant este reprezentat de
suma de bani pe care un agent economic o investeşte cu scopul obţinerii
surplusului monetar. Activele circulante iau forma stocurilor de materii prime, materiale,
semifabricate, produse finite, etc. ce sunt necesare realizării procesului
de producţie şi îndeplinirii scopului propus: obţinerea surplusului monetar.
Criteriul de deosebire a activelor circulante de activele fixe este cel temporal (de
durată). Aceasta înseamnă că activele fixe şi activele circulante sunt
ordonate în cadrul activului bilanţier în funcţie de perioada de timp
necesară acestora pentru a se transforma în bani lichizi.
Activele circulante se află într-o continuă transformare. Iniţial se găsesc
7
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
în formă bănească, iar treptat, conform fazelor ciclului de exploatare, sub
forma stocurilor, producţiei neterminate, semifabricatelor, produselor
finite şi în final revin la forma bănească.

3. Bistriceanu Gh. D., Adochiţei M., Negrea E. - "Finanţele agenţilor economici" -


Editura Economică, Bucureşti, 2001, p. 157

8
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Conform duratei de viaţă, activele circulante sunt bunuri care se


consumă într-un timp relativ scurt, prin încorporarea lor în fabricaţie sau care se
vând ca atare.
Activele circulante sunt constituite din stocuri diverse, creanţe clienţi, capital
subscris dar nevărsat, aconturi vărsate terţilor în contul unor comenzi,
plasamente diverse pe termen scurt, disponibilităţi băneşti, etc.
Din punct de vedere al rolului economic, modului de intrare în patrimoniu, surselor de
finanţare, destinaţiei, etc., activele circulante deşi eterogene, pot fi structurate în
două mari categorii: stocuri şi producţie în curs de execuţie. Pentru o
reprezentare mai omogenă, acestea se pot împărţi în: materii prime,
materiale consumabile, obiecte de inventar, baracamente, amenajări
provizorii, producţia în curs de execuţie, semifabricate, produse finite, produse
reziduale, animale, mărfuri şi ambalaje. Acestea pot fi grupate în funcţie
de apartenenţa lor în stocuri ce aparţin titularului de patrimoniu şi stocuri
aparţinând terţilor.
O parte a activelor circulante, cum sunt obiectele de inventar de valoare mică
sau durată de viaţă scurtă, echipamentele, materialele de protecţie, se
aseamănă mai mult cu activele fixe întrucât participă la mai multe cicluri de
exploatare. Totuşi ele nu sunt incluse în categoria activelor fixe deoarece nu întrunesc
cumulativ cele două condiţii, valoare şi durată, pentru a fi considerate active
fixe.
Ponderea elementelor de active circulante în totalul lor, diferă de la o
întreprindere la alta în funcţie de specificul procesului de producţie, condiţiile
de aprovizionare şi desfacere. În majoritatea cazurilor cea mai mare parte a
activelor circulante este reprezentată de stocuri. Acestea însă nu trebuie
să aibă nici un nivel foarte mic dar nici unul exagerat de mare, deoarece pragul
minim poate produce întreruperi ale procesului de exploatare, iar pragul maxim va
solicita o suplimentare a capitalurilor necesare realizării obiectului de
activitate, capitaluri imobilizate inutil. Din aceste motive stocurile trebuie
să se menţină la un nivel optim astfel încât întreprinderea să realizeze în
condiţii cât mai bune cele două obiective ale sale:
producerea de bunuri şi / sau servicii în conformitate cu cerinţa
socială în mod
neîntrerupt, fapt ce implică existenţa unor stocuri cât mai mari;
realizarea unui surplus monetar cât mai consistent, obiectiv ce
9
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
implică stocuri cât
mai mici.
O importanţă deosebită pentru întreprindere prezintă şi creanţele.
Sumele în curs de recuperare de la clienţi sunt de fapt imobilizate şi opresc
întreprinderea din a face investiţii

10
Aprovizion?ri
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

prin autofinanţare. Astfel ea va trebui să apeleze la fonduri externe,


practic finanţându-şi proprii clienţi. Deci o accelerare a recuperării
creanţelor ce va degaja disponibilităţi care vor putea fi reinvestite,
reprezintă un obiectiv ce va trebui urmărit cu mare atenţie.
Corespunzător fazelor ciclului de exploatare în care se găsesc,
activele circulante se grupează astfel:4
active circulante din sfera aprovizionării, cum ar fi: materii
prime, materiale
semifabricate, combustibili, obiecte de inventar, piese de schimb, echipamente, etc.;
active circulante din sfera producţiei: producţia în curs de fabricaţie,
etc.;
active circulante din sfera comercializării, reprezentate de
produsele finite şi
semifabricatele destinate vânzării, produsele expediate dar
neîncasate, disponibilităţile
băneşti, etc.
Aceste categorii de active circulante depind de condiţiile
concrete în care se desfăşoară activitatea şi pot fi reprezentate grafic
astfel:

11
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Fig. nr. 3. Activele circulante aferente ciclului de exploatare
Produc?ie

Din punctul de vedere al formei în care se află, activele circulante


se grupează în două categorii:

Vanzari
4. Neagoe I. - "Finanţele întreprinderii" - Editura Ankarom, Iaşi, 1997, p. 199

12
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
- active circulante în formă materială;
- active circulante in formă bănească.
Din punctul de vedere al surselor financiare de finanţare, activele circulante
pot fi:
- active circulante procurate din fonduri proprii;
- active circulante procurate din fonduri împrumutate.
Extrem de importantă este stabilirea unui raport optim între fondurile proprii
şi cele împrumutate pentru a se asigura un cost cât mai redus al capitalului şi o
structură financiară adecvată. Această structură financiară optimă
trebuie să asigure un grad rezonabil de îndatorare, autonomie,
independenţă şi siguranţă în funcţionarea normală a întreprinderii.
Volumul activelor circulante depinde de mai mulţi factori şi anume:
a) nivelul aprovizionării, producţiei şi desfacerii - înregistrarea
unor ponderi mari
ale acestora atrage după sine şi o creştere a volumului activelor circulante;
volumul cheltuielilor de producţie - o creştere a acestui factor duce la o
sporire a
activelor circulante şi invers, o reducere a cheltuielilor de producţie determină
micşorarea
volumului activelor circulante dar şi creşterea rentabilităţii. Se poate
afirma că cei doi factori
prezentaţi se află în raport direct proporţional cu volumul activelor
circulante. In cazul
primului factor, specialiştii afirmă că mai eficient este ca ritmul de
creştere al activelor
circulante să fie inferior ritmului de creştere al producţiei;
viteza de rotaţie a activelor circulante şi a capitalului imobilizat
în acestea -
accelerarea vitezei de rotaţie influenţează în sensul reducerii volumului activelor
circulante,
având loc o eliberare de fonduri, care pot fi folosite rentabil în alte scopuri. In momentul în
care viteza de rotaţie se diminuează, volumul activelor circulante creşte,
se imobilizează inutil
capital şi implicit scade rentabilitatea utilizării capitalului.

13
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
CAP. II. Particularităţi ale activităţii desfăşurate de
S.C. " CRIPRO " S.A. Suceava
şi influenţe asupra volumului şi structurii
activelor circulante

II.1. Prezentarea S.C. " Cripro" S.A. Suceava


Date de identificare:
denumire: Societatea Comercială " Cripro " S.A. Suceava
forma juridică: societate pe acţiuni
- sediul: strada Narciselor, nr. 5, judeţul Suceava, cod 720172, România

Mod de constituire:
S.C. " Cripro " S.A. Suceava s-a constituit prin preluarea integrală în anul 1892 a
patrimoniului fostei unităţi de stat " întreprinderea Mecanică " Suceava,
aparţinând ramurei construcţiilor de maşini.
Din anul 1968, unitatea s-a reprofilat pe fabricarea de utilaje pentru construcţii şi
lucrări de drumuri menţinând însă din vechiul profil fabricaţia de boghiuri
şi echipamente de frână pentru vagoane.
Dezvoltarea noului obiect de activitate s-a realizat în trei etape şi
anume: modernizarea capacităţilor existente, dotarea cu utilaje specializate
(înnoirea parcului de maşini, unelte în proporţie de 90 %) şi construirea de
noi capacităţi de producţie în proporţie de circa 70 %.
Capitalul social, la data constituirii ca societate comercială, a fost de
1.646,7 milioane lei subscris într-un număr de 329.346 acţiuni în valoare de
5.000 lei fiecare. La data întocmirii prezentei lucrări valoarea acestuia este de
66.556,6 milioane lei.

Obiect de activitate:
Societatea comercială " Cripro " S.A. Suceava produce (prestează) şi
comercializează următoarele bunuri şi servicii:

din sortimentul MAŞINI ŞI UTILAJE TEHNOLOGICE SPECIFICE


CONSTRUCŢIILOR ŞI LUCRĂRILOR RUTIERE: maşini şi utilaje
terasiere, maşini şi instalaţii pentru construcţia şi reparaţia de
14
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
drumuri, pentru prepararea şi punerea în operă a betoanelor, piese de
schimb;

din sortimentul UTILAJE PENTRU TRANSPORT: boghiuri pentru vagoane,


echipamente pentru transport mecanic şi pneumatic, reparaţia
vagoanelor de cale ferată, construcţii şi modernizări de vagoane de
tramvai, piese de schimb;

din sortimentul PRODUSE METALURGICE: semifabricate turnate din


oţel,
fontă şi neferoase, semifabricate forjate liber sau matriţate,
tratamente termice şi termochimice;

PRODUCŢIE DIVERSĂ: scule, dispozitive şi verificatoare, construcţii


metalice,
echipamente electronice pentru cântărirea şi evaluarea maselor,
unelte pentru uz gospodăresc;

alte SERVICII: proiectarea constructivă şi tehnologică a produselor,


proiectarea
SDV-urilor speciale, service la produsele livrate, operaţii de
comerţ interior, engineering, colaborarea directă cu bănci de
comerţ exterior, efectuarea operaţiunilor de fond valutar,
operaţiuni de leasing, prestări de servicii cu utilaje din patrimoniul
societăţii, comercializarea şi / sau intermedierea prin
reprezentanţe şi magazine proprii pe piaţa internă şi externă a
produselor industriale şi a bunurilor de larg consum, prestări servicii
de transport şi prestări servicii informatice şi de proiectare produse
informatice.

Relaţiile întreprinderii cu piaţa:


Principalii furnizori de materii prime şi utilităţi specifice obiectului de

15
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
activitate sunt agenţi economici mari, cu poziţii bine conturate pe piaţa
internă şi internaţională, prezentaţi în tabelul următor:

16
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

NR. EXPLICATE % ÎN STRUCTURA


CRT. APROVIZIONĂRILOR

1 S.C. " SIDEX " S.A. GALAŢI 21,68


2 S.C. " ROMAN " S.A. BRAŞOV 6,25
3 S.C. " SIDERURGICA " S.A. HUNEROARA 3,39
4 R.A.” TERMOFICARE ” SUCEAVA 2,74
5 S.C. " ELECTRICA " S.A. SUCEAVA 2,63
6 S.C. " MES " S.A. SUCEAVA 2,11
7 S.C. "FORTUS" S.A. IAŞI 2,13
8 S.C. " COMAT " S.A. SUCEAVA 2,48
9 S.C. " PIETA " S.A. SUCEAVA 1,93
10 S.C. " KRUPP COMPA " ARCURI SIBIU 1,69
11 S.C. " HIDROMECANICA" S.A. BRAŞOV 1,58
12 S.C. " COMPANIA CONEX " S.A. NEAMŢ 1,48
13 ALŢII 34,86
14 TOTAL INTERN 86,33
15 S.C. " MARINI SPA ALFONSINI" ROMA 9,77
16 S.C. " 14 OKTOBAR " KRUSEVAC 2,67
17 S.C. " REMARK REICHERT MARKETING" 0,99
18 S.C. " POCLAIM HIDRAULYCS " PRAGA 0,24
19 TOTAL EXTERN 13,67

Tabel nr. 1. Principalii furnizori ai S.C. " Cripro " S.A. Suceava în anul 2005

Din acest tabel se poate remarca faptul că în proporţie de 86,33 % materiile prime provin de pe
piaţa internă, iar de pe piaţa externă doar 13,67 %. Se mai poate observa că întreprinderea
sprijină economia locală prin faptul că 13,39 % din necesarul de materii prime şi utilităţi provin
de la firme sucevene (procent ce este apropiat de cel al importurilor).

17
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

În activitatea sa, întreprinderea are relaţii contractuale cu clienţi atât de pe piaţa internă cât
şi de pe piaţa internaţională. Aceştia sunt prezentaţi în tabelul următor:

NR. % ÎN CIFRA
NUME CLIENT
CRT. DE AFACERI

1 DIRECŢIA JUD. DE DRUMURI ŞI PODURI 32,61


2 SOCIETĂŢI PARTICULARE ŞI PE ACŢIUNI 6,60
3 PETROM 14,00
4 SNCFR 16,00
5 MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE 7,00
6 TOTAL INTERN 76,21
7 TEKA MACHINENBAU - GERMANIA 5,03
8 GENERAL TECHNICS LTD - SRILANCA 4,04
9 ELEFSIS SHIP BUILDING - GRECIA 13,55
10 S.C. " 14 OKTOBAR " - IUGOSLAVIA 1,17
11 TOTAL EXTERN 23,79

Tabel nr. 2. Principalii clienţi ai S.C. " Cripro " S.A. Suceava în anul 2005

Ca şi în cazul furnizorilor, piaţa internă acaparează 76,21 % din producţia


societăţii, pieţei externe revenindu-i doar 23,79 %. Un semn bun pentru societate este
reprezentat de exporturi care au o valoare mult superioară faţă de importuri.
În economia de piaţă un principiu ce trebuie respectat este cel al concurenţei. Deşi are un obiect
de activitate diversificat, societatea comercială " Cripro " S.A. Suceava trebuie să suporte rigorile
concurenţilor importanţi de pe piaţa internă şi externă, concurenţi prezentaţi în tabelul
următor:

18
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

NR. GRUPA DE PRODUSE


CONCURENTUL
CRT. (SERVICII)
INTERN EXTERN
1 AUTOGREDERE - CATERPILLAR - SUA
VOLVO - SUEDIA
2 INSTALATE DE UMT MARINI-ITALIA
MIXTURI ASFALTICE TIMIŞOARA WIBAU - GERMANIA
3 CILINDRI WIRGHEN - GERMANIA
COMPACTORI CATERPILLAR - SUA
BITELLI-ITALIA
4 ÎNCĂRCĂTOARE MAT - CRAIOVA HITACHI-JAPONIA
FRONTALE UMT VOLVO - SUEDIA
BITELLI-ITALIA
5 FINISOARE DE - MARINI-ITALIA
MIXTURI ASFALTICE WIRGHEN - GERMANIA

6 SUFLANTE TEHNOFRIG -

CLUJ - NAPOCA
7 CENTRALE UBEMAR TEKA - GERMANIA
DE BETON PLOIEŞTI AMAN - GERMANIA

Tabel nr. 3. Principalii concurenţi ai S.C. " Cripro " S.A. Suceava în anul
2005 .După cum se observă din tabelul de mai sus, principalii
concurenţi ai societăţii se află pe piaţa specializată şi bine
dezvoltată din vest, în speţă din Italia şi Germania.

II.2. Evoluţia structurii activelor circulante la firma studiată


La orice întreprindere activele circulante se prezintă sub diferite forme, în
funcţie de stadiul ciclului de fabricaţie în care acestea se află. Iniţial pot fi
disponibilităţi băneşti, treptat luând forme specifice ciclului de exploatare -
stocuri, producţie neterminată, semifabricate, produse finite - pentru ca în final,
după valorificarea producţiei, să revină la forma bănească.
Activele circulante se află într-o continuă transformare. Prin urmare
şi structura activelor circulante va suferi modificări de la o perioadă la alta.
19
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Situaţia activelor circulante la S.C. " Cripro " S.A. Suceava, în perioada 2002 -
2005, se prezintă, valoric şi procentual, în tabelul următor:

20
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
NR. ANUL

CRT. 2002 2003 2004 2005


MIL. LEI % MIL. LEI % MIL LEI % MIL. LEI %
1 Materii prime 4.848,42 9,63 6.017,77 9,02 5.387,13 5,34 5.807,32 5,23
2 Materiale consumabile 346,31 0,69 1.731,58 2,59 2.308,77 2,29 2.787,83 2,51
3 Producţie neterminată 7.675,65 15,24 11.221,56 16,82 18.702,60 18,55 21.507,99 19,39
4 Semifabricate 498,25 0,99 7.323,98 10,98 22.010,46 21,83 19.809,41 17,86
5 Produse finite 6.615,72 13,14 9.169,38 13,74 13.231,44 13,12 15.216,15 13,72
6 Mărfuri şi ambalaje 4,15 0,01 45,67 0,07 41,52 0,04 52,67 0,05
7 Stocuri la terţi 6,75 0,01 124,56 0,19 10,38 0,01 21,01 0,02
8 Total stocuri (1+... +7) 19.995,25 39,71 35.634,50 53,41 61.692,30 61,18 65.202,38 58,78
9 Furnizori - debitori 3.371,25 6,69 3.146,50 4,72 4.495,00 4,46 5.169,25 4,66
10 Clienţi 24.542,11 48,75 22.860,79 34,26 29.283,60 29,04 33.676,14 30,36
11 Alte creanţe 1.289,18 2,56 3.351,86 5,02 5.156,72 5,11 5.930,22 5,34
12 Conturi la bănci în lei 322,29 0,64 484,75 0,73 29,45 0,03 324,47 0,29
13 Conturi la bănci în devize 80,57 0,16 124,88 0,19 8,64 0,01 143,61 0,13
14 Casa în lei 305,80 0,61 473,99 0,71 15,29 0,02 236,99 0,21
15 Alte valori 441,75 0,88 640,53 0,96 147,25 0,15 257,54 0,23
16 Total alte active circulante (9+.. .+15) 30.352,95 60,29 31.083,30 46,59 39.135,95 38,82 45.738,22 41,22
17 Total active circulante (8+16) 50.348,20 100,0 66.717,80 100,0 100.828,25 100,0 110.940,60 100,0

Tabel nr. 4. Structura activelor circulante la S.C. " Cripro " S.A. Suceava în perioada 2002 - 2005

21
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Din tabelul anterior se observă că cea mai mare pondere în cadrul activelor
circulante este deţinută de clienţi pe tot parcursul perioadei analizate, în condiţiile în
care stocurile sunt analizate pe elemente componente şi nu pe ansamblu.
În anul 2002 clienţii reprezintă 48,75 % din total active circulante,
procent ce semnifică un credit comercial semnificativ acordat
cumpărătorilor. Amânarea plăţii pentru bunurile livrate este un procedeu ce se
foloseşte din ce în ce mai mult în ultima perioadă, însă întreprinderea nu a acordat o
atenţie sporită în alegerea clienţilor ce beneficiază de astfel de facilităţi.
Această situaţie este reflectată şi prin volumul disponibilităţilor băneşti
existente, volum ce reprezintă 1,41 % din totalul activelor circulante.
Anii 2003 şi 2004 se caracterizează prin reducerea substanţială a
ponderii clienţilor. Aceasta demonstrează că întreprinderea şi-a revizuit
politica faţă de clienţi prin renunţarea la clienţii rău platnici şi selectarea
mai atentă a potenţialilor clienţi. Măsura a dus la creşterea disponibilităţilor
băneşti în anul 2003, acestea ajungând la ponderea de 1,63 % din activele circulante.
Creşterea disponibilităţilor se datorează şi majorării ponderii produselor
finite.
Anul 2005 aduce o nouă creştere a ponderii clienţilor faţă de anii
anteriori, fapt ce a dus din nou la reducerea disponibilităţilor.
Din perspectiva disponibilităţilor băneşti ce au atins procentul de 0,06 % în
total active circulante, se poate spune că anul 2004 a fost anul în care s-a înregistrat
cea mai redusă lichiditate ce ar fi putut duce la instalarea incapacităţii de plată.
Diminuarea disponibilităţilor poate fi pusă pe seama creşterii
continue a stocurilor de produse în curs de fabricaţie şi semifabricate,
creştere ce a determinat amânarea fazei comercializării.
Pentru a nu fi afectat ciclul de exploatare de lipsa disponibilităţilor,
întreprinderea va trebui să apeleze la împrumuturi finanţându-şi, în mod
indirect, proprii clienţi.
Evoluţia clienţilor şi disponibilităţilor băneşti pentru perioada 2002 –
2005 este prezentată în graficul următor:

22
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Clienti
Evoluţia clienţilor si disponibilităţilor
Disponibilitati
mil. lei
2005

2002 2003 2004

Grafic nr. 1. Evoluţia clienţilor şi disponibilităţilor S.C. "


Cripro " S.A. Suceava
în perioada 2002 - 2005

Din acest grafic se poate observa că vânzările cu plata amânată


cresc de la an la an, înregistrând doar o scădere nesemnificativă în anul
2003. Pe de o parte acest fenomen pare avantajos întrucât asigură o rotaţie mai
bună stocurilor şi capitalului, iar pe de altă parte, fapt ce rezultă şi din grafic,
plata amânată duce la un volum redus al disponibilităţilor băneşti
existente. Cu excepţia anului 2003, când valoarea creanţelor faţă de clienţi
a fost mai redusă şi deci a disponibilităţilor mai mare, în perioada
analizată întreprinderea s-a confruntat cu o lipsă a lichidităţilor şi a trebuit
să apeleze la împrumuturi.
Un post important din activul bilanţului contabil este reprezentat de
stocuri, întrucât acestea trebuie să aibă un nivel optim pentru a nu perturba buna
desfăşurare a ciclului de exploatare.
Stocurile de materii prime prezintă, pe parcursul perioadei analizate,
o evoluţie fluctuantă, în sensul că au înregistrat creşteri în anii 2003 şi
2005 iar în anul 2004 o scădere semnificativă faţă de 2003. Grafic această
evoluţie în corespondenţă cu totalul activelor circulante se prezintă astfel:

23
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Evoluţia materiilor prime comparativ cu


activele circulante

Grafic nr. 2. Evoluţia stocurilor de materii prime în total active circulante la


S.C. ”Cripro"S.A. Suceava în perioada 2002 – 2005

Ca şi pondere în totalul activelor circulante, în perioada analizată,


stocurile de materii prime ale întreprinderii au scăzut constant, mai
pregnant în anul 2004. Această scădere poate fi pusă pe seama a două
ipoteze şi anume: întreprinderea ori trece printr-o perioadă de
reorganizare a activităţii productive sau ineficientă a acesteia (folosirea
parţială sau ineficientă a capacităţilor de producţie), ori a încheiat
contracte cu furnizori locali, având posibilitatea aprovizionării constante pe
parcursul desfăşurării procesului productiv.
Diminuarea stocurilor de materii prime poate avea şi o interpretare
pozitivă şi anume angajarea acestora în fluxul tehnologic în scopul
recuperării investiţiilor şi obţinerii surplusului monetar.
Prima ipoteză pare a fi confirmată de evoluţia semifabricatelor,
producţiei neterminate şi a produselor finite. Semifabricatele şi producţia
neterminată au înregistrat o evoluţie ascendentă pe tot parcursul
perioadei analizate (cu excepţia anului 2005 când ponderea semifabricatelor
a scăzut), evoluţie negativă pentru întreprindere. Aceasta demonstrează
că fie nu s-au respectat etapele procesului tehnologic depăşindu-se
termenele de realizare a fiecărei etape, fie nu s-a folosit întreaga capacitate de
producţie, fie au avut loc dereglări în aprovizionarea cu materii prime (întrucât
ponderea acestora a scăzut de la an la an).
24
Semifabricate
Productie neterminata
Active circulante
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Grafic evoluţia semifabricatelor şi producţiei neterminate comparativ
cu cea a activelor circulante în perioada 2002 – 2005 se prezintă astfel:

Semifabricatele, producţia neterminata si activele


circulante

120000-
100000-
80000-
60000-
40000-
20000-
0-
2002 2003 2004 2005

Grafic nr. 3. Evoluţia semifabricatelor şi producţiei neterminate în totalul


activelor circulante la S.C. " Cripro " S.A. Suceava în perioada 2002 -
2005

Evoluţia ascendentă a producţiei neterminate şi a semifabricatelor


(cu excepţia anului 2005) determină firesc oscilaţia ponderii produselor finite
în totalul activelor circulante pe parcursul perioadei analizate. Aşa cum se va
observa şi din grafic, produsele finite au înregistrat o uşoară creştere în anul
2003, după care a urmat o perioadă de declin. Spre sfârşitul perioadei
analizate ponderea produselor finite în totalul activelor circulante a
crescut apropiindu-se de nivelul atins în anul 2003.

Produse finite

25
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

26
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Produse finite

2002 2003 2004 2005

Grafic nr. 4. Evoluţia produselor finite la S.C. " Cripro "


S.A. Suceava în perioada 2002 - 2005

27
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Comparând graficele 1, 3 şi 4 se poate trage un semnal de alarmă asupra


eficienţei cu care se utilizează capacităţile de producţie şi în general a
eficienţei activităţii de exploatare. Aceasta deoarece: disponibilităţile băneşti
au înregistrat fluctuaţii mari pe parcursul perioadei analizate însă în final
volumul lor a fost mai mic faţă de începutul perioadei, semifabricatele şi
producţia neterminată au sporit aproape în fiecare an iar produsele finite au
înregistrat fluctuaţii nesemnificative.
Referitor la activele circulante, se poate afirma că per total acestea au
înregistrat o evoluţie favorabilă: de la valoarea de 50.348,2 milioane lei în anul 2002 s-
a ajuns la 110.940,6 milioane lei în anul 2005. Această evoluţie poate fi benefică în
condiţiile utilizării eficiente a activelor circulante.

28
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

CAP. III. Analiza folosirii activelor


circulante la firma studiată

III.l. Indicatori de exprimare a eficienţei


Capitalurile ce reprezintă conţinutul activelor circulante se află într-o
continuă mişcare. Acestea se transformă din bani în stocuri de valori materiale
pentru producţie, în producţie în curs de fabricaţie, în produse finite şi prin
valorificarea lor din nou în formă de
disponibilităţi băneşti ce se avansează într-un nou circuit. In cadrul
procesului de rotaţie, activele circulante sunt folosite eficient atâta timp
cât transformarea este continuă şi se realizează într-un timp cât mai scurt.
Folosirea eficientă a activelor circulante reprezintă o cale de creştere a
profitului, de eliberare a unor fonduri care pot fi replasate în scopul obţinerii de noi
câştiguri.5
Eficienţa utilizării activelor circulante se poate aprecia cu ajutorul a
trei categorii de indicatori:6
indicatorii vitezei de rotaţie;
indicatorii rentabilităţii utilizării activelor circulante;
indicatorii intensităţii utilizării activelor circulante.
Viteza de rotaţie a activelor circulante reprezintă un indicator sintetic
calitativ al activităţii întreprinderilor întrucât reflectă influenţele realizării
planului de producţie, ale reducerii costurilor, ale duratei ciclului de fabricaţie,
îmbunătăţirea aprovizionării şi desfacerii produselor.
Indicatorii rotaţiei activelor circulante au rolul de a releva pe de o parte gradul de
lichiditate al activelor circulante ale întreprinderii şi de a face în acest fel o
legătură între modul de gestionare a acestora şi situaţia financiară, iar pe
de altă parte, de a da posibilitatea managerului financiar de a efectua calcule previzionale
pornind de la un obiectiv fixat, spre exemplu cifra de afaceri. Creşterea cifrei
de afaceri atrage o sporire a volumului activelor circulante, cu menţiunea că
acestea din urmă trebuie să aibă un nivel mai redus pentru a asigura un plus de
eficienţă.

29
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
5.Bistriceanu Gh. D., Adochiţei M., Negrea E. - "Finanţele agenţilor economici" -
Editura Economică,
Bucureşti, 2001, p. 203
6.Opriţescu M., Sichigea N., Drăcea M. - "Finanţele întreprinderii" - Reprografia
Universităţii din Craiova,
1997, p'. 185

30
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Viteza de rotaţie reflectă modul în care se utilizează activele


circulante şi se exprimă prin doi indicatori generali7:
coeficientul de rotaţie sau numărul de rotaţii;
durata unui circuit sau viteza exprimată în zile.
Numărul de rotaţii se stabileşte ca un raport între volumul de
activitate (cifra de afaceri) şi media activelor circulante prevăzute a se
utiliza:
CA
Nr. =
AC
unde: Nr. = numărul de rotaţii;
CA = cifra de afaceri;
AC = active circulante.
Acest coeficient exprimă câte circuite trebuie să efectueze un anumit volum de
active circulante pentru a realiza cifra de afaceri stabilită pentru o anumită perioadă.
Cu cât acest indicator are o valoare mai mare, cu atât necesarul de active circulante pentru
realizarea producţiei va fi mai mic.
Durata în zile a unei rotaţii este inversul coeficientului de rotaţie
influenţat cu numărul de zile pentru care se efectuează calculul:
AC T
Dz = xT=
CA Nr.
unde: Dz = durata în zile;
AC = active circulante;
CA = cifra de afaceri;
T = numărul de zile pentru care se efectuează calculul = 90 sau
360;
Nr. = numărul de rotaţii.

Creşterea coeficientului de rotaţie atrage scăderea duratei de rotaţie.


Fenomenul pozitiv al activităţii întreprinderii este reprezentat de accelerarea
vitezei de rotaţie ce presupune creşterea coeficientului de rotaţie şi reducerea
duratei în zile a unei rotaţii (aceasta din urmă ca efect al creşterii numărului
de rotaţii).
Viteza de rotaţie este un indicator mediu ce exprimă mişcarea
întregului stoc de mărfuri de care dispune întreprinderea. Ponderea mare a
stocurilor în totalul activelor circulante implică necesitatea folosirii raţionale a
31
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
acestora.

7. Adochiţei M. - "Finanţele întreprinderii" - Editura Sylvi, Bucureşti, 2000, p. 230

32
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Modul în care se desfăşoară rotaţia stocurilor are o mare


însemnătate pentru economia fiecărei întreprinderi. "Cu cât se realizează o
viteză de rotaţie mai accelerată cu atât întreprinderea îşi va putea rezolva
sarcinile economice propuse cu un volum mai redus de active circulante".8
Rata rotaţiei stocurilor se poate calcula cu ajutorul relaţiei:
CA
Rrs =
Sm
unde: Rrs = rata rotaţiei stocurilor;
CA = cifra de afaceri;
Sm = stoc mediu.
Întrucât viteza de rotaţie a activelor circulante reprezintă o medie a
vitezelor de rotaţie ale diferitelor categorii de stocuri, unii autori consideră
mai importantă calcularea indicatorilor pe elemente ale stocurilor. Ca indicator mediu,
viteza de rotaţie poate ascunde abateri în plus sau în minus ale elementelor
componente, abateri ce pot avea efecte pozitive sau negative asupra activităţii
diferitelor compartimente ale întreprinderii.
Pe categorii de stocuri, indicatorii vitezei de rotaţie se calculează pe
baza următoarelor relaţii:
coeficientul de rotaţie:
Suma materiilor prime cuprinse în vânzări
pentru materii prime =
Stoc mediu de materii prime
Vânzări la preţ de cost
pentru semifabricate şi producţia
neterminată =
Stoc mediu de semifabricate
Vânzări la preţul de cost al produselor
pentru produse finite =
Stoc mediu de produse finite

Stocul mediu pentru materii prime, semifabricate, producţia


neterminată şi produse finite se calculează astfel:
Stoc iniţial + Stoc final
Stoc mediu =
2
durata unui circuit cu viteza exprimata in zile9 :

8.Toma M., Alexandru F. - "Finanţe şi gestiunea financiară de întreprindere" - Editura


33
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Economică, Bucureşti,
1998, p. 258
9.Stancu I. - "Finanţe. Teoria pieţelor financiare. Finanţele întreprinderilor. Analiza şi
gestiunea financiară" -
Editura Economică, Bucureşti, 1997, p. 535

34
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Mp x 360
pentru materii prime =
CA x M%

unde: Mp = materii prime;

CA = cifra de afaceri;

M% = ponderea consumului de materii prime de la terţi în


cifra de afaceri.
Pe x 360
pentru producţia în curs =
CA x M% + F% / 2
unde: Pe = producţia în
curs; CA = cifra de
afaceri;
M% = ponderea consumului de materii prime de la terţi în cifra de
afaceri; F% = ponderea cheltuielilor de fabricaţie în cifra de
afaceri.
Pf x 360
pentru produse finite =
CA x C%
unde: Pf = produse finite;
CA = cifra de afaceri;
C% = ponderea costului de producţie în cifra de afaceri.
Calculul indicatorilor vitezei de rotaţie a activelor circulante pe categorii de
stocuri întâmpină unele greutăţi, în special, în legătură cu stabilirea costurilor
pe elementele stocurilor.
Prezintă importanţă şi calcularea indicatorilor vitezei de rotaţie
pentru creditele clienţilor şi ale furnizorilor.
Coeficientul de rotaţie se calculează astfel:
Vânzări
pentru creditul acordat clienţilor =
Clien
ţi
pentru creditul de furnizori =
Cumpără
ri Furnizori
Durata de rotaţie se poate calcula după următoarele relaţii:10
C x 360
pentru clienţi =
CA x I%
35
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
unde: C = clienţi;
CA = cifra de afaceri;

10. Bucătaru D. - "Capitalurile firmei - constituire, utilizare, eficientizare" - Editura Sedcom


Libris, Iaşi, 1999, p.158

36
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

I% = ponderea încasărilor în cifra de afaceri.


F x 360
pentru furnizori =
CA x M%

unde: F = furnizori;
CA = cifra de afaceri;
M% = ponderea livrărilor către terţi în cifra de afaceri.
Calcularea duratei de rotaţie în zile se poate realiza şi fără
aplicarea ponderii clienţilor/furnizorilor în cifra de afaceri (I%/M%) utilizând
relaţiile:11
Clienţi + Efecte de primit
■ rata rotaţiei clienţilor = x 360
Cifra de afaceri

Furnizori + Efecte de plată


■ rata rotaţiei furnizorilor = x 360
Cumpărări

Analiza tuturor indicatorilor vitezei de rotaţie a activelor circulante


trebuie să-i compare în timp pentru a putea trage concluziile adecvate şi a
putea acţiona asupra nivelului lor în funcţie de strategia întreprinderii.
Eficienţa utilizării activelor circulante de către o întreprindere poate fi
redată şi cu ajutorul indicatorilor rentabilităţii.
Indicatorii rentabilităţii utilizării activelor circulante exprimă
capacitatea acestora de a crea profit. Rentabilitatea utilizării activelor
circulante poate fi calculată în două moduri:
• fie raportându-se profitul brut (net) la totalul activelor circulante:
Pb(n)
RAC = x 100
AC
unde: RAC = rentabilitatea activelor circulante prevăzute a se utiliza sau
utilizate;
Pb(n) = profitul brut (net);
AC = active circulante.
• fie raportându-se profitul brut (net) la coeficientul vitezei de rotaţie
(numărul de
rotaţii al activelor circulante):
Pb(n) Pb(n) x AC
RNr = =
Nr. CA
37
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
unde: RNr = rentabilitatea pe un circuit a activelor circulante;
Pb(n) = profitul brut (net);

11. Manolescu Gh. - "Managementul financiar - Concepte, instrumente, studii de caz" -


Editura Economică, Bucureşti, 1995, p. 144

Nr. = numărul de rotaţii (coeficientul de rotaţie);


AC = active circulante;
CA = cifra de afaceri.
Utilizând primul raport va rezulta procentual rentabilitatea volumului mediu al activelor
circulante, în timp ce rezultatele finale pe un circuit derivă din cel de-al doilea raport.
Pe lângă indicatorii vitezei de rotaţie şi indicatorii rentabilităţii, eficienţa utilizării
activelor circulante mai poate fi analizată şi cu ajutorul indicatorilor intensităţii.
Indicatorii intensităţii utilizării capitalului incorporat in active circulante exprima efortul bănesc
al firmei,concretizat in activele circulante folosite,pentru obţinerea a 1.000 unităţii băneşti rezultat
reflectat fie prin cifra de afaceri fie prin producţia realizata in perioada considerata:
AC
AC/1000 CA(P) = x 1000
CA(P)
Acest indicator calculat in momente diferite poate conduce pentru un analist financiar, la o serie de
concluzii privind calitatea utilizării capitalului circulant in activitatea de exploatare de respectiva firmă. De
exemplu scăderea in timp a mărimii indicatorului înseamnă active circulante mai puţine, adică
cheltuieli mai mici pentru obţinerea a 1.000 lei cifra de afaceri(producţie), iar diferenţa se
concretizează intr-un profit mai mare.
Modificarea vitezei de rotaţie al capitalului incorporat in active circulante se manifestă într-o
accelerare dacă viteza de rotaţie din perioada curentă V1 este mai mare decât cea din perioada de
referinţă V0; V1>V0 sau intr-o încetinire dacă evoluţia este in sens invers; V1<V0.
În plan financiar, accelerarea conduce la o eliberare de capital circulant, iar încetinirea la o
imobilizare.
Eliberarea de capital poate fi absolută şi / sau relativă. Eliberarea absolută se produce atunci când se
înregistrează o diferenţa negativă intre mărimea capitalului concretizat in active circulante in
perioada curentă (AC1) si acelaşi indicator însă referitor la perioada precedentă (AC0).
Eliberarea absolută = AC1 – AC0, deci AC1 < AC0.
Eliberarea absolută arată că firma are , în prezent, o nevoie de capital circulant mai mică decât în
perioada precedentă şi aceasta în condiţiile în care trebuie să îndeplinească aceleaşi obligaţii(ca
mărime) comparativ cu perioada trecută. Dacă diferenţa de capital pentru nevoile curente de
exploatare, este constituită prin împrumut,atunci aceasta se poate restitui evitându-se în acest fel plata unor

38
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
costuri ale capitalului inutile. Dacă insă diferenţa creată este o parte din capitalul propriu, atunci ea
poate fi valorificată in diferite plasamente rentabile,contribuind astfel la majorarea profitului total al firmei.
Atunci când AC0 < AC1 se produce imobilizarea absolută de capital de exploatare care impune ca
pentru perioada curenta firma să dispună de un necesar suplimentar de capital circulant pentru realizarea
unui nivel neschimbat al producţiei, procurat fie prin împrumut, fie prin majorarea resurselor proprii.
Eliberarea(imobilizarea) relativă se evidenţiază ca o diferenţă între capitalul încorporat în active
circulante în perioada precedentă şi capitalul circulant care ar trebui utilizat in perioada curentă.
Eliberarea(imobilizarea) totală este suma eliberărilor absolute şi relative.
Accelerarea vitezei de rotaţie,ca fenomen pozitiv pentru rezultatele firmei se produce fie atunci când
scade mărimea capitalului încorporat în active circulante, fie prin sporirea producţiei fizice în condiţiile
reducerii costurilor de producţie12.

III.2. Analiza vitezei de rotaţie la firma studiată


Viteza de rotaţie, ce analizează modul de utilizare a activelor circulante, poate fi
exprimată cu ajutorul coeficientului de rotaţie şi a duratei unui circuit.
Analiza coeficientului de rotaţie
Coeficientul de rotaţie se stabileşte prin raportarea cifrei de afaceri la totalul activelor
circulante.
Evoluţia cifrei de afaceri, a activelor circulante şi a coeficientului de rotaţie la S.C.
"Cripro" S.A. Suceava, în perioada 2003 - 2005, se prezintă în tabelul următor:

Cifra
Coeficientul
Activede afaceri
Coeficientul de de
circulante rotaţie
previzionată
realizată
rotaţie
(mil. lei) realizat
(mil.(mil.
previzionat lei)
(rotaţii
lei)pe
(rotaţii pe 66.717,8
62.899,7
70.000
2003
0,94
1,05 Cifra
Coeficientul
Activede afaceri
Coeficientul
2004 de
circulante
de0,81 rotaţie
realizată
lei) realizat
138.351,36
110.940,6
(mil.
90.000
2005
1,25 (mil. lei)
(rotaţii pe
an) Elemente de calcul an) Tabel
nr. 5. Coeficientul de rotaţie previzionat şi realizat la S.C. "Cripro" S.A. Suceava în perioada
2003 - 2005

Anul
de
referin financiara a întreprinderii” – Editura Junimea, Iaşi, 2004.
12.Bucataru D. – „Gestiunea
ţă

Din tabelul anterior se constată că atât cifra de afaceri realizată cât şi volumul
activelor circulante au suferit modificări în sensul creşterii constante pe toată perioada
2003 - 2005.

39
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Dacă în anul 2003 diferenţa mică între activele circulante şi cifra de afaceri în
defavoarea acesteia din urmă duce la înregistrarea unui coeficient de rotaţie apropiat de
o rotaţie pe an (ceea ce înseamnă ca se înregistrează unele imobilizări de active circulante pe
parcursul fluxului de producţie), în anul 2004 situaţia se înrăutăţeşte. Astfel diferenţa relativ
mare între cifra de afaceri şi active circulante cumulată cu o creştere mai
accentuată a activelor determină scăderea coeficientului de rotaţie. Diminuarea valorii
coeficientului presupune realizarea cifrei de afaceri cu un volum mai mare de active circulante.

O situaţie favorabilă pentru întreprindere se înregistrează în anul 2005. Valoarea


activelor circulante se majorează cu aproximativ 10 % faţă de anul 2004, însă cifra de
afaceri înregistrează o creştere substanţială depăşind valoarea activelor circulante.
Coeficientul de rotaţie este supraunitar, în creştere faţă de anii trecuţi ceea ce înseamnă
că va fi nevoie de un volum mai mic de active circulante pentru realizarea cifrei de afaceri, realizându-
se o îmbunătăţire a utilizării activelor circulante.
Pe baza tabelului nr. 5, se poate face o comparaţie între indicatorii previzionaţi şi rezultatele
înregistrate la finele fiecărui an.
Comparând cifra de afaceri previzionată cu cea realizată efectiv între anii 2003 şi
2005 se observă o situaţie nefavorabilă la început datorată, după părerea mea, unor
deficienţe în organizarea fluxului tehnologic sau a unei supraevaluări a posibilităţilor
întreprinderii de producţie şi comercializare.
La 70.000 mil. lei cifră de afaceri previzionată pentru anul 2003, întreprinderea ar fi
trebuit să înregistreze un coeficient de rotaţie de 1,05 rotaţii pe an. Datorită înregistrării la
sfârşitul anului a unei cifre de afaceri sub previziuni, coeficientul de rotaţie a fost de 0,94 rotaţii
pe an, cu 0,11 mai mic decât prognoza. Valoarea mai mică a coeficientului de rotaţie se
datorează unei imobilizări de active circulante pe parcursul fluxului tehnologic.
Anul 2004 înregistrează o cifră de afaceri cu puţin peste cea planificată posibil prin
rezolvarea unor deficienţe ce au afectat procesul productiv. Această situaţie este
confirmată şi de valoarea coeficientului de rotaţie ce a depăşit previziunile cu 0,06 rotaţii
pe an. Diferenţa se datorează utilizării mai eficiente a activelor circulante ce a dus la majorarea
cifrei de afaceri.
O îmbunătăţire a situaţiei economice a întreprinderii se înregistrează în anul
2005. Cifra de afaceri realizată depăşeşte cu peste 50 % previziunile. Aceasta se poate datora
schimbării în prima jumătate a anului a formei de proprietate. Trecerea în administrare
privată şi un management bazat pe retehnologizare, orientat pe eficientizarea
activităţii, ar fi putut duce la realizarea unei cifre de afaceri cu mult peste previziuni.
Dacă la începutul anului 2005 s-a previzionat o viteză de rotaţie a activelor

40
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
circulante de 0,81 rotaţii pe an, la finele exerciţiului s-a calculat o viteză de rotaţie de
1,25 rotaţii pe an, cu aproximativ 54 % mai mare. Un coeficient de rotaţie mai mare înseamnă un
volum mai mic de active circulante pentru realizarea cifrei de afaceri.
Evoluţia coeficientului de rotaţie previzionat şi realizat în perioada 2003 - 2005 se
prezintă în graficul următor:

Coeficientul de rotaţie previzionat si realizat

2005

2003
2004

Grafic nr. 5. Evoluţia coeficientului de rotaţie previzionat şi realizat la S.C.


"Cripro"
S.A. Suceava în perioada 2003 – 2005
Coeficientul de rotaţie este influenţat de doi factori: cifra de afaceri şi
activele circulante.

Influenţa acestor factori în perioada 2003 - 2004 se prezintă astfel:

influenţa cifrei de afaceri (CA):


CA2004 CA2003 85.932,53 62.899,7
ΔCA 2004/2003 = - = - = 0,35 rotaţii /an
AC2003 AC2003 66.717,8 66.717,8

influenţa activelor circulante (AC):


CA2004 CA2004 85.932,53 85.932,53
ΔAC 2004/2003 = - = - = - 0,44 rotaţii / an
AC2004 AC2003 100.828,25 66.717,8

Modificarea cifrei de afaceri în sensul creşterii în anul 2004 faţă de 2003 are o
influenţă pozitivă asupra coeficientului de rotaţie determinând majorarea
acestuia cu 0,35 rotaţii pe an.
Contrar acestei evoluţii, majorarea valorii activelor circulante în anul 2004 faţă
de 2003 duce la scăderea coeficientului de rotaţie cu 0,44 rotaţii pe an.

41
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Anul de referinţă
Elemente de calcul 2003 2004 2005
Cifra de afaceri realizată (mil. lei) 62.899,7 85.932,53 138.351,36
Active circulante (mil. lei) 66.717,8 100.828,25 110.940,6
Influenta cifrei de afaceri asupra coeficientului de 0,35
rotaţie (rotaţii pe an)
0,52

Influenta activelor circulante asupra coeficientului - 0,44


de rotaţie (rotaţii pe an)
-
0,12

Tabel nr. 6. Influenta cifrei de afaceri si a activelor circulante asupra coeficientului de


rotaţie la S.C. "Cripro" S.A. Suceava în perioada 2003 - 2005

La o analiză mai complexă, pe baza datelor din tabelul nr. 4,


putem observa o influenţă semnificativă a stocurilor asupra activelor
circulante. Majorarea stocurilor (în special a celor de semifabricate şi produse
neterminate) a determinat încetinirea vitezei de rotaţie a activelor
circulante.
Per total, o influenţă mai puternică dar şi negativă prezintă activele
circulante determinând scăderea coeficientului de rotaţie de la 0,94 rotaţii
pe an în 2003 la 0,85 rotaţii pe an în 2004. Încetinirea vitezei de rotaţie cu
0,09 rotaţii pe an determină imobilizarea activelor circulante.
În 2004- 2005 influenţa factorilor asupra coeficientului de rotaţie se
cuantifică astfel:
influenţa cifrei de afaceri (CA):

CA2005 CA2004 138.351,36 85.932,53


ΔCA 2005/2004 = - = - = 0,52 rotaţii/an
AC2004 AC2004 100.828,25 100.828,25
Majorarea cifrei de afaceri cu 52.418,83 mil.lei în anul 2005 faţă de 2004 are un
efect pozitiv asupra coeficientului de rotaţie în sensul accelerării acestuia
cu 0,52 rotaţii pe an, accelerare ce contribuie la eliberarea unor active circulante
care pot fi utilizate în alte activităţi.
Accelerarea poate fi pusă pe seama creşterii semnificative a cifrei
de afaceri în comparaţie cu modificarea într-o proporţie redusă a valorii
activelor circulante.
influenţa activelor circulante (AC):

42
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
CA2005 CA2005 138.351,36 138.351,36
ΔAC 2005/2004 = - = - = - 0,12 rotaţii/an
AC2005 AC2004 110.940,6 100.828,25

Sporirea volumului activelor circulante în anul 2005 faţă de 2004 a avut o


influenţă negativă asupra vitezei de rotaţie. Scăderea vitezei de rotaţie
cu 0,12 rotaţii pe an este consecinţa sporirii stocurilor de produse
neterminate, deci a unor deficienţe în cadrul fluxului tehnologic ce au dus
la prelungirea acestuia.

În comparaţie cu cifra de afaceri, activele circulante au avut o


influenţă nesemnificativă. Astfel, per total, se înregistrează o situaţie
favorabilă în sensul creşterii vitezei de rotaţie de la 0,85 rotaţii pe an cât
era în 2004 la 1,25 rotaţii pe an în 2005.
Accelerarea vitezei de rotaţie presupune o recuperare mai rapidă a
fondurilor investite în întreprindere sub forma activelor circulante.
După analiza coeficientului de rotaţie se poate afirma că anul 2005
este anul în care s-au utilizat cel mai eficient activele circulante
realizându-se o cifră de afaceri satisfăcătoare în comparaţie cu anii trecuţi.
Din analiză se mai poate observa că pe toată perioada 2003 - 2005 cifra de afaceri a avut o
influenţă pozitivă asupra vitezei de rotaţie determinând creşterea acesteia cu 0,87
rotaţii pe an, în timp ce evoluţia activelor circulante a dus la scăderea coeficientului de
rotaţiecu 0,56 rotaţii pe an. Din aceste considerente, accelerarea vitezei de rotaţie a
activelor circulante trebuie pusă pe seama creşterii cifrei de afaceri.
Viteza de rotaţie a activelor circulante poate fi analizată şi prin intermediul duratei
unui circuit.

Analiza duratei unui circuit (vitezei exprimată în zile)


Durata unei rotaţii măsoară intervalul de timp dintre momentul investirii unei sume de bani în
active circulante şi cel al recuperării lor prin vânzarea produselor finite. Cu cât durata este
mai mică cu atât activitatea întreprinderii este mai eficientă.
Viteza de rotaţie în zile se calculează ca un raport între volumul activelor circulante şi cifra
de afaceri (sau inversul coeficientului de rotaţie) înmulţit cu numărul de zile dintr-un trimestru
sau an.
43
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

În perioada 2003 - 2005, la S.C. "Cripro" S.A. Suceava, viteza exprimată în zile se prezintă
astfel:

Anul de referinţă
Elemente de calcul
2003 2004 2005
Active circulante (mil. lei) 66.717,8 100.828,25 110.940,6
Cifra de afaceri previzionată (mil. lei) 70.000 80.000 90.000
Cifra de afaceri realizată (mil. lei) 62.899,7 85.932,53 138.351,36
Coeficientul de rotaţie previzionat 1,05 0,79 0,81
(rotaţii pe an)
Coeficientul de rotaţie realizat (rotaţii pe 0,94 0,85 1,25
an)
Durata previzionată (zile) 343,12 453,73 443,76
Durata unui circuit, realizată (zile) 381,85 422,4 288,68

Tabel nr. 7. Durata unui circuit previzionată şi realizată la S.C. "Cripro" S.A. Suceava
în perioada 2004 – 2005
Între coeficientul de rotaţie şi viteza exprimată în zile există o relaţie invers
proporţională. Creşterea coeficientului de rotaţie determină scăderea duratei în zile a unui
circuit, ceea ce simbolizează o situaţie favorabilă pentru întreprindere. Legătura între cei
doi indicatori poate fi observată în tabelul nr. 7.
În anul 2003 întreprinderea şi-a propus recuperarea investiţiilor în active circulante
(durata de rotaţie) în 343 zile. Datorită înregistrării unei cifre de afaceri sub cea
prognozată, durata unui circuit a fost de 382 zile, peste cea previzionată.
Depăşirea cu 39 zile a duratei previzionate se pune, într-o primă fază, pe seama
nerealizării cifrei de afaceri.
La rândul său, nerealizarea cifrei de afaceri propusă se datorează creşterii stocurilor
de produse neterminate şi produse finite în anul 2003 faţă de 2002 (tabelul nr. 4).
Stocul de produse neterminate are la bază unele deficienţe din cadrul fluxului tehnologic
cum ar fi depăşirea ciclului de fabricaţie, schimbarea tehnologiei de fabricaţie,
neasigurarea unor materiale în structurile şi cantităţile necesare, necorelarea planului de
aprovizionare cu producţia.
44
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Stocul mare de produse finite poate fi atribuit nerespectării condiţiilor contractuale de către
partenerii întreprinderii sau chiar realizării fluxului productiv fără asigurarea în prealabil a
pieţei de desfacere.

45
Durata unui circuit
zile
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Coeficientul de rotaţie, atât previzionat cât şi realizat, s-a diminuat în


anul 2004 faţă de 2003. Durata unui circuit, fiind în relaţie invers proporţională cu
viteza de rotaţie calculată ca şi coeficient, a înregistrat o creştere
îngrijorătoare.

Dacă pentru anul 2003, întreprinderea şi-a recuperat investiţiile în active


circulante în 382 zile (peste un an calendaristic), pentru anul 2004 s-a previzionat o
durată a vitezei de rotaţie de 454 zile. Deşi s-a înregistrat valoarea de 422
zile, este un interval de timp mare pentru recuperarea investiţiilor în active
circulante.
Situaţia nefavorabilă din 2004 se datorează creşterii ponderii stocurilor
de produse neterminate şi semifabricate în total active circulante. Creşterea
cifrei de afaceri poate fi pusă pe seama reducerii ponderii stocurilor de produse finite.
Înregistrarea unor durate relativ mari a circuitului activelor în anii 2003 şi 2004
a dus la o prognoză nefavorabilă şi pentru anul 2005.
Scăderea stocurilor de semifabricate corelată cu o creştere a ponderii
clienţilor şi disponibilităţilor în total active circulante a determinat diminuarea duratei
unui circuit la doar 289 zile în anul 2005. Această cifră prezintă o situaţie
favorabilă pentru întreprindere şi semnifică recuperarea investiţiilor în
active circulante în mai puţin de un an calendaristic.

Viteza de rotaţie exprimată în zile, realizată de S.C. "Cripro" S.A.


Suceava,în perioada 2003 - 2005, se prezintă grafic astfel:

Viteza de rotaţie exprimata in zile

2003 2004 2005

Grafic nr. 6. Durata unui circuit la S.C. " Cripro " S.A. Suceava în perioada 2003 – 2005.
46
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Durata unui circuit este influenţată de volumul activelor circulante şi de


cifra de afaceri.
În 2003 - 2004 influenţa acestor factori se prezintă astfel:

influenţa activelor circulante (AC):


AC2004 AC2003
ΔAC 2004/2003 = x 360 - x 360
CA2003 CA2003

100.828,25 66.717,8
ΔAC = x 360 - x 360 = 195,23 zile
62.899,7 62.899,7

influenţă cifrei de afaceri (CA):

AC2004 AC2004
ΔCA 2004/2003 = x 360 - x 360
CA2004 CA2003

100.828,25 100.828,25
ΔCA = x 360 - x 360 = - 154,68 zile
85.932,53 62.899,7
Majorarea duratei unui circuit în 2004 faţă de 2003 de la 382 la 422
zile se datorează influenţei negative a activelor circulante.
Creşterea volumului de active circulante cu peste 50 % în anul 2004 a
dus la majorarea duratei unui circuit cu 195 zile. Această situaţie se
datorează majorării ponderii stocurilor de produse neterminate şi semifabricate
şi diminuării ponderii clienţilor în total active circulante.
Cifra de afaceri a influenţat pozitiv durata unui circuit, diminuând-o
cu 155 zile. Creşterea cifrei de afaceri este pusă pe seama diminuării
stocurilor de produse finite, materii prime şi materiale consumabile ceea
ce conduce la ipoteza folosirii eficiente a activelor circulante, realizării
fluxului tehnologic şi asigurării pieţei de desfacere.

Activele circulante şi cifra de afaceri prezintă o influenţă


asemănătoare şi în perioada 2004-2005:

47
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
influenţa activelor circulante (AC):
AC2005 AC2004
ΔAC 2005/2004 = x 360 - x 360
CA2004 CA2004
110.940,6 100.828,25
ΔAC = x360 - x360 = 42,36 zile
85.932,53 85.932,53

Creşterea stocurilor de produse finite şi produse în curs de fabricaţie


a determinat majorarea duratei unui circuit cu 42 zile.
influenţa cifrei de afaceri (CA):

AC2005 AC2005
ΔCA 2005/2004 = x 360 - x 360
CA2005 CA2004

110.940,6 110.940,6
ΔCA= x 360 - x 360 = - 176,09 zile
138.351,36 85.932,53
O influenţă pozitivă asupra vitezei de rotaţie exprimată în zile a
avut-o cifra de afaceri. Majorarea cifrei de afaceri se reflectă prin
diminuarea ponderii stocurilor şi creşterea ponderii clienţilor în total
active circulante şi are ca efect creşterea disponibilităţilor băneşti şi
reducerea duratei de recuperare a investiţiilor în active circulante cu 176
zile.
Reducerea vitezei de rotaţie la 289 zile în 2005 faţă de 422 zile cât a
fost în 2004 este rezultatul influenţei pozitive a cifrei de afaceri.
Ca şi în acest ultim caz, pe toată perioada 2003 - 2005 cifra de afaceri
prezintă o influenţă pozitivă şi semnificativă în comparaţie cu activele
circulante, fapt evidenţiat anterior cu ajutorul coeficientului de rotaţie.
Ponderea mare a stocurilor în totalul activelor circulante implică necesitatea
calculării şi analizei ratei rotaţiei stocurilor.

Analiza ratei rotaţiei stocurilor


Rata rotaţiei stocurilor este un indicator al vitezei de rotaţie,
calculat ca raport între cifra de afaceri si stocul mediu.
La S.C. "Cripro" S.A. Suceava stocurile au o pondere de peste jumătate din
activele circulante. In perioada 2003 - 2005, rata rotaţiei stocurilor, atât
48
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
previzionată cât şi realizată, se prezintă în tabelul următor:
Elemente de calcul Anul de referinţă
2003 2004 2005
Cifra de afaceri previzionată (mil. lei) 70.000 80.000 90.000
Cifra de afaceri realizată (mil. lei) 62.899,7 85.932,53 138.351,36
Stocul mediu (mil. lei) 35.634,5 61.692,3 65.202,38
Rata previzionată a rotaţiei stocurilor 1,96 1,3 1,38
(rotaţii pe an)
Rata realizată a rotaţiei stocurilor (rotaţii pe 1,77 1,39 2,12
an)

Tabel nr. 8. Rata rotaţiei stocurilor la S.C. "Cripro" S.A. Suceava în perioada 2003 -
2005

Cu cât rata de rotaţie a stocurilor înregistrează o valoare mai mare,


cu atât investiţia în activele circulante de tipul stocurilor se va recupera într-un timp mai
scurt.
Din tabelul nr. 8 se poate observa că, pe baza previziunilor, anul 2003 ar fi
trebuit să fie anul cu cea mai eficientă activitate. Deşi s-a prognozat o rată a
rotaţiei stocurilor de 1,96 rotaţii pe an, la sfârşit s-a înregistrat 1,77 cu 0,19
rotaţii pe an mai puţin.
Diferenţa se datorează nerealizării cifrei de afaceri prognozate, ce a
avut la bază o creştere semnificativă a ponderii stocurilor de
semifabricate şi produse neterminate (neîndeplinirea tuturor fazelor ciclului de
fabricaţie) în anul 2003 faţă de 2002.
Prognozarea unei creşteri nesemnificative a cifrei de afaceri corelată cu
probabilitatea majorării rapide a stocurilor în următorii ani au făcut să se
prevadă o reducere substanţială a ratei rotaţiei stocurilor pentru anii 2004
şi 2005.
În anul 2004 ipoteza anterioară se confirmă. Cifra de afaceri a depăşit
nesemnificativ prognoza, în timp ce stocurile aproape s-au dublat. Această situaţie
a dus la diminuarea ratei de rotaţie a stocurilor la 1,39 rotaţii pe an, ceea ce
înseamnă o recuperare a investiţiilor în active circulante într-un timp relativ mare.
Situaţia se îmbunătăţeşte însă în anul 2005. Stocurile au crescut faţă
de anul 2004 dar ponderea acestora în active circulante este mai mică. Cifra de afaceri
a depăşit cu mult previziunile şi valoarea din 2004. Astfel s-a ajuns la o rată a
rotaţiei stocurilor de 2,12 rotaţii pe an (cu mult peste prognoză), fiind cea mai

49
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
ta de rotatie a stocurilor
mare valoare înregistrată de întreprindere în ultima perioadă, confirmând
utilizarea mai eficientă a stocurilor.

Grafic, evoluţia ratei de rotaţie a stocurilor la S.C. ”Cripro" S.A. Suceava, în


perioada 2003 - 2005, se prezintă astfel:

Rata de rotaţie a stocurilor

2003 2004 2005

Grafic nr. 7. Evoluţia ratei de rotaţie a stocurilor la S.C. "Cripro" S.A.


Suceava
în perioada 2003 – 2005

Din grafic se observă că în anul 2004 rata rotaţiei stocurilor a


înregistrat cea mai mică valoare. Aceasta se datorează, după părerea mea,
realizării producţiei fără asigurarea pieţei de desfacere, deci pe stoc, fapt
confirmat de creşterea ponderii stocurilor şi reducerea ponderii clienţilor şi
disponibilităţilor băneşti în totalul activelor circulante.
Rata rotaţiei stocurilor este influenţată de cifra de afaceri şi de
stocul mediu. In perioada 2003 - 2004, aceste influenţe se cuantifică astfel:

influenţa cifrei de afaceri (CA):

ΔCA 2004/2003 = CA2004 CA2003 85.932,53 62.899,7


= 0,65
Sm2003 Sm2003 35.634,5 35.634,5 rotaţii /an

Majorarea cifrei de afaceri în 2004 faţă de 2003 a avut ca rezultat accelerarea


rotaţiei stocurilor cu 0,65 rotaţii pe an. Această influenţă pozitivă se
datorează utilizării mai eficiente a materiilor prime (reducerii ponderii
acestora) şi valorificării unor produse finite de pe stoc.
influenţa stocului mediu (Sm):
50
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
ΔSm 2004/2003 = CA2004 CA2004 85.932,53 85.932,53
= - 1,02
Sm2004 Sm2003 61.692,3 35.634,5 rotaţii/an

După cum se poate observa din calculul de mai sus, stocul mediu a avut o
influenţă negativă asupra vitezei de rotaţie.
Creşterea ponderii stocurilor în anul 2004 faţă de 2003 a determinat
reducerea ratei de rotaţie cu peste o rotaţie pe an. Astfel stocul mediu a
influenţat decisiv rata de rotaţie, determinând scăderea acesteia de la
1,77 rotaţii pe an cât era în 2003 la 1,39 rotaţii pe an în 2004.
În perioada 2004 - 2005, factorii ce influenţează rata de rotaţie a
stocurilor se prezintă astfel:
cifra de afaceri (CA):

CA2005 CA2004 138.351,36 85.932,53


ΔCA 2005/2004 = - = - = 0,85 rotaţii /
an
Sm2004 Sm2004 61.692,3 61.692,3

51
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Ca şi în perioada anterioară creşterea cifrei de afaceri a avut o


influenţă pozitivă asupra ratei rotaţiei stocurilor. Aceasta s-a majorat cu
0,85 rotaţii pe an, majorare ce se datorează diminuării ponderii stocurilor
în total active circulante confirmată de o creştere a disponibilităţilor
băneşti.
stocul mediu (Sm):

CA2005 CA2005 138.351,36 138.351,36


ΔSm 2005/2004 = - = - =-0,12
rotaţii/an
Sm2005 Sm2004 65.202,38 61.692,3

Deşi în anul 2005 ponderea stocurilor în totalul activelor


circulante a scăzut (majorarea valorii stocurilor fiind nesemnificativă) faţă de
anul 2004, influenţa asupra ratei de rotaţie a fost negativă. Aceasta poate
fi consecinţa creşterii stocurilor de produse finite şi produse în curs de
fabricaţie ce ar fi putut determina încetinirea vitezei de rotaţie a
stocurilor.
În anul 2005 cifra de afaceri a influenţat decisiv viteza de rotaţie a
stocurilor. Astfel rata rotaţiei stocurilor a crescut de la 1,39 rotaţii pe an la
2,12 rotaţii pe an, ceea ce semnifică un circuit dublu parcurs de capitalul investit în
active circulante pe parcursul unui an.
Pe ansamblu, rata rotaţiei stocurilor a înregistrat o evoluţie
ascendentă (2,12 rotaţii pe an în 2005 faţă de 1,77 rotaţii pe an în 2003)
având la bază influenţa cifrei de afaceri.
Analiza globală a ratei rotaţiei stocurilor poate fi semnificativă la
întreprinderile care au în structură puţine categorii de stocuri.
S.C. "Cripro" S.A. Suceava este o întreprindere industrială ce are în
componenţă diferite categorii de stocuri, cum ar fi: materii prime,
materiale consumabile, semifabricate, producţie neterminată, produse
finite, etc. Toate acestea prezintă un comportament diferit în cadrul
procesului tehnologic. Din acest motiv este mai semnificativă calcularea
unei rate a rotaţiei stocurilor pe elementele componente ale acestora.

52
a stocurilor de materii prime siUtilizarea
materiale eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Analiza ratei de rotaţie a stocurilor de materii prime şi


materiale consumabile
Rata de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale consumabile se
calculează
raportându-se cifra de afaceri la stocul mediu de materii prime şi materiale.
Coeficientul realizat de S.C. "Cripro" S.A. Suceava în perioada 2003 - 2005 se
prezintă în tabelul următor:
Elemente de calcul Anul de referinţă
2003 2004 2005
Cifra de afaceri realizată (mil. lei) 62.899,7 85.932,53 138.351,36
Stoc de materii prime, materiale (mil. lei) 7.749,35 7.695,9 8.595,15
Rata de rotaţie a stocurilor (rotaţii pe an) 8,12 11,17 16,1

Tabel nr. 9. Rata de rotaţie a stocurilor de materii prime


realizată la
S.C. "Cripro" S.A. Suceava în perioada 2003 - 2005

Aşa cum se poate observa din tabelul de mai sus, rata de


rotaţie a stocurilor a înregistrat o evoluţie ascendentă, favorabilă.
Evoluţia coeficientului de rotaţie pentru perioada analizată se
prezintă în graficul următor:

Rata de rotaţie a stocurilor de materii


prime si materiale
2004 2005

2003

Grafic nr. 8. Evoluţia ratei de rotaţie a stocurilor de


materii prime şi materiale consumabile la S.C. "Cripro" S.A.
Suceava în perioada 2003 - 2005

Înregistrarea unei cifre de afaceri de 62.899,7 mil. lei în anul 2003 a dus la stabilirea
unei rate a rotaţiei stocurilor de materii prime şi materiale consumabile de
53
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
8,12 rotaţii pe an.
În anii următori s-a înregistrat o creştere continuă a ratei de rotaţie.
Acest fapt este o motivaţie în plus pentru analiza ratei de rotaţie pe
elemente ale stocurilor şi nu global. Astfel se pot evidenţia componentele
stocurilor care au influenţe pozitive asupra coeficientului de rotaţie, asupra
utilizării eficiente a activelor circulante.

54
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

În perioada 2003 - 2004, cifra de afaceri şi volumul stocurilor au


influenţat rata de rotaţie în modul următor:
cifra de afaceri (CA):
CA2004 CA2003
ΔCA 2004/2003 = -
Smm2003 Smm2003
85.932,53 62.899,7
ΔCA = - = 2,97 rotaţii
pe an
7.749,35 7.749,35

Rata rotaţiei stocurilor de materii prime şi materiale consumabile s-a


majorat cu 2,97 rotaţii pe an datorită influenţei pozitive a cifrei de afaceri.
stocul de materii prime şi materiale consumabile (Smm):
CA2004 CA2004
ΔSmm 2004/2003 = -
Smm2004 Smm2003
85.932,53 85.932,53
ΔSmm = - = 0,08 rotaţii pe an
7.695,9 7.749,35

Reducerea stocurilor atât ca valoare cât şi ca pondere în totalul


activelor circulante, a dus la majorarea ratei de rotaţie cu 0,08 rotaţii pe
an. O influenţă semnificativă au avut-o stocurile de materii prime, ceea ce
înseamnă fie o aprovizionare cu volumul necesar pentru producţie (fără
surplus), fie o utilizare mai eficientă a acestora (antrenarea în procesul
productiv a unei cantităţi mai mari faţă de perioadele anterioare).
Analizând global stocurile, am observat că acestea au o influenţă
negativă asupra ratei de rotaţie. Pe elementele componente s-a
determinat o influenţă nesemnificativă, dar pozitivă. Deci, se poate afirma
că stocurile de materii prime şi materiale nu au determinat încetinirea
vitezei de rotaţie a stocurilor.
Anul 2005 înregistrează o rată de rotaţie a stocurilor cu mult peste
valorile din anii trecuţi. Această creştere a ratei de rotaţie în anul 2005
faţă de 2004 este influenţată de:
cifra de afaceri (CA):
CA2005 CA2004
ΔCA 2005/2004 = -
Smm2004 Smm2004

138.351,36 85.932,53
55
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
ΔCA = - = 6,81 rotaţii pe an
7.695,9 7.695,9
Cifra de afaceri a avut o influenţă pozitivă asupra ratei de
rotaţie a stocurilor, determinând creşterea acesteia cu 6,81 rotaţii pe an.

56
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

stocul de materii prime şi materiale consumabile (Smm):

CA2005 CA2005
ΔSmm2005/2004 = -
Smm2005 Smm2004

138.351,36 138.351,36
ΔSmm = - = -1,88 rotaţii pe an
8.595,15 7.695,9

Ca şi în cazul ratei globale de rotaţie, modificarea valorii stocurilor în


sensul creşterii a dus la reducerea vitezei de rotaţie. Această reducere este
pusă pe seama majorării stocului de materiale consumabile, deci a unei
aprovizionări peste necesarul de consum sau a unor blocaje în procesul tehnologic.
În cadrul stocurilor, materiile prime şi materialele consumabile au influenţat
pozitiv rata de rotaţie având la bază modificările substanţiale ale cifrei de
afaceri.
Analiza ratei de rotaţie a stocurilor de produse neterminate
şi semifabricate
Rata de rotaţie a stocurilor de semifabricate şi produse neterminate, la
S.C. "Cripro"
S.A. Suceava, în perioada 2003 - 2005, s-a calculat ca un raport între cifra de afaceri
şi stocul mediu şi se prezintă în tabelul următor:
Anul de referinţă
Elemente de calcul
2003 2004 2005
Cifra de afaceri (mil. lei) 62.899,7 85.932,53 138.351,36
Stoc de semifabricate, produse neterm. (mil. lei) 18.545,54 40.713,06 41.317,4
Rata de rotaţie a stocurilor (rotaţii pe an) 3,39 2,11 3,35

Tabel nr. 10. Rata de rotaţie a stocurilor de semifabricate şi


produse în curs de fabricaţie la S.C. "Cripro" S.A. Suceava în
perioada 2003 – 2005
Evoluţia ratei de rotaţie a stocurilor de semifabricate şi produse în
curs de fabricaţie se poate prezenta grafic astfel:
Rata de rotaţie a stocurilor de semifabricate si produse
neterminate

57
Utilizarea
Rataeficientă a activelor
de rotatie circulantede
a stocurilor alesemifabricate
întreprinderii si produse

2003 2004 2005

58
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Grafic nr. 9. Evoluţia ratei de rotaţie a stocurilor de semifabricate


şi produse neterminate la S.C. "Cripro" S.A. Suceava în perioada 2003 – 2005

Din punct de vedere a numărului de rotaţii, anul 2003


este anul cu cea mai ridicată viteză de rotaţie, cele mai mici stocuri de
semifabricate şi produse neterminate, anul în care s-a realizat cel mai bine fluxul
tehnologic.
În anul 2004, deşi cifra de afaceri a crescut, viteza de rotaţie a stocurilor a
scăzut faţă de anul 2003 datorită majorării stocurilor de produse neterminate şi,
în special, a celor de semifabricate. Aceasta se poate datora unor deficienţe
apărute în cadrul fluxului tehnologic sau restructurării activităţii ceea ce a dus la
întreruperea producţiei anumitor bunuri.
Creşterea relativ mică a stocurilor în 2005 faţă de 2004
corelată cu o majorare semnificativă a cifrei de afaceri, a determinat accelerarea
vitezei de rotaţie de la 2,11 rotaţii pe an la 3,35 rotaţii pe an.
În perioada 2003 - 2004, cifra de afaceri şi stocul de
produse neterminate şi semifabricate au influenţat rata de rotaţie astfel:
cifra de afaceri (CA):
CA2004 CA2003
ΔCA 2004/2003 = -
Spns2003 Spns2003
85.932.53 62.899,7
ΔCA = - = 1,24 rotaţii pe an
18.545.54 18.545,54

Ca şi în cazul ratei de rotaţie globală, cifra de afaceri are o


influenţă pozitivă, determinând creşterea coeficientului cu 1,24 rotaţii pe
an.
stocul de produse neterminate şi semifabricate (Spns):
CA2004 CA2004
ΔSpns 2004/2003 = -
Spns2004 Spns2003

85.932,53 85.932,53
ΔSpns = - = - 2,52 rotaţii pe
an
40.713,06 18.545,54

Creşterea ponderii producţiei neterminate în total active circulante şi


dublarea stocului de semifabricate în anul 2004 faţă de 2003, au
59
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
determinat reducerea vitezei de rotaţie a stocurilor cu 2,52 rotaţii pe an.
Aceasta este cea mai mare influenţă negativă a stocurilor asupra vitezei
de rotaţie. Coeficientul confirmă astfel influenţa negativă a stocurilor
având în vedere rata de rotaţie globală (pe total stocuri).

Influenţa acestor factori în perioada 2004 - 2005 se prezintă


astfel:

influenţa cifra de afaceri (CA):

CA2005 CA2004
ΔCA 2005/2004 = -
Spns2004 Spns2004

138.351,36 85.932,53
ΔCA = - = 1,29 rotaţii pe an
40.713,06 40.713,06
Majorarea cifrei de afaceri în anul 2005 a influenţat în acelaşi mod şi
aproape în aceeaşi mărime rata de rotaţie ca şi în anul 2004, însă am
putea spune nesemnificativ dacă am compara-o cu influenţa cifrei de
afaceri asupra stocurilor de materii prime şi materiale consumabile din
aceeaşi perioadă.
influenţa stocului de produse neterminate şi semifabricate
(Spns):

CA2005 CA2005
ΔSpns 2005/2004 = -
Spns2005 Spns2004
138.351,36 138.351,36
ΔSpns = - = - 0,05 rotaţii pe an
41.317,4 40.713,06

O creştere neînsemnată a valorii stocurilor în anul 2005 a determinat încetinirea


vitezei de rotaţie cu 0,05 rotaţii pe an.
În anul 2005 accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor este rezultatul
majorării cifrei de afaceri.
Oscilaţiile care se produc în perioada 2003 - 2005 asupra ratei de rotaţie se
datorează modificărilor repetate şi în direcţii diferite a stocurilor.

Analiza ratei de rotaţie a stocurilor de produse finite

60
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Poate cea mai importantă componentă a stocurilor o reprezintă
produsele finite. Ele fac obiectul producţiei, comercializării, stau la baza
realizării surplusului monetar. Din acest motiv este necesară o analiză distinctă
a rotaţiei stocurilor de produse finite.
În perioada analizată 2003 - 2005, la S.C. "Cripro" S.A. Suceava, rata de
rotaţie a stocurilor de produse finite este redată în tabelul următor (rata
de rotaţie este raportul dintre cifra de afaceri şi stocul mediu):

61
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Anul de referinţă
Elemente de calcul
2003 2004 2005
Cifra de afaceri (mil. lei) 62.899,7 85.932,53 138.351,36
Stoc de produse finite (mil. lei) 9.169,38 13.231,44 15.216,15
Rata de rotaţie a stocurilor (rotaţii pe an) 6,86 6,49 9,09

Tabel nr. 11. Rata de rotaţie a stocurilor de produse finite la S.C.


"Cripro" S.A. Suceava în perioada 2003 - 2005

Dacă am compara rezultatele obţinute cu ratele de rotaţie calculate pe


categorii de stocuri, am observa că produsele finite au o viteză de rotaţie
inferioară materiilor prime şi materialelor consumabile ceea ce confirmă
realizarea producţiei pe stoc, fără asigurarea pieţei de desfacere.
Stocurile de produse finite au crescut uşor pe toată perioada
analizată, în anul 2004 având însă o pondere mai mică în activele
circulante.
Anul 2005 a înregistrat cea mai mare valoare a coeficientului de rotaţie, fapt ce
rezultă şi din graficul următor:
Rata de rotaţie a stocurilor de produse finite

2003 2004 2005

Grafic nr. 10. Evoluţia ratei de rotaţie a stocurilor de produse


finite
la S.C. "Cripro" S.A. Suceava în perioada 2003 - 2005
Cifra de afaceri şi stocurile de produse finite au influenţat viteza de
rotaţie în 2003- 2004 astfel:
cifra de afaceri (CA):
CA2004 CA2003
ΔCA 2004/2003 = -
62
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Spf2003 Spf2003
85.932,53 62.899,7
ΔCA = - = 2.51 rotaţii pe an
9.169,38 9.169,38

63
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Majorarea cifrei de afaceri cu 23.032,83 mil. lei în anul 2004 faţă de


2003 a determinat accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor de produse
finite cu 2,51 rotaţii pe an. Aceasta confirmă influenţa pozitivă a cifrei de
afaceri pe tot parcursul perioadei analizate.

stocul de produse finite (Spf):


CA2004 CA2004
ΔSpf 2004/2003 = -
Spf2004 Spf2003

85.932,53 85.932,53
ΔSpf = - = - 2,88 rotaţii pe an
13.231,44 9.169,38
Acest rezultat demonstrează importanţa stocurilor de produse finite.
Dacă la analiza anterioară am afirmat că stocurile de produse neterminate
şi semifabricate au cea mai mare influenţă negativă asupra stocurilor pe
ansamblu ( - 2,52 rotaţii pe an), acum observăm că o creştere
nesemnificativă a stocurilor de produse finite (cu o scădere a ponderii lor
în total active circulante) a determinat diminuarea vitezei de rotaţie cu
2,88 rotaţii pe an.
Deci diminuarea vitezei de rotaţie de la 6,86 rotaţii pe an la 6,49
rotaţii pe an se datorează influenţei negative a stocurilor.
În perioada 2004 - 2005, influenţa se cuantifică astfel:
influenţa cifrei de afaceri (CA):

CA2005 CA2004
ΔCA 2005/2004 = -
Spf2004 Spf2004

138.351,36 85.932,53
ΔCA = - = 3,96 rotaţii pe an
13.231,44 13.231,44
Majorarea cifrei de afaceri cu 52.418,83 mil. lei a determinat creşterea
vitezei de rotaţie a stocurilor de produse finite cu 3,96 rotaţii pe an.
influenţa stocului de produse finite (Spf):

CA2005 CA2005
ΔSpf 2005/2004 = -
Spf2005 Spf2004

138.351,36 138.351,36
ΔSpf = - = - 1,36 rotaţii pe an
15.216,15 13.231,44
64
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Creşterea stocurilor de produse finite atât ca valoare cât şi ca
pondere în activele circulante a determinat scăderea vitezei de rotaţie cu
1,36 rotaţii pe an. Această influenţă nu a fost decisivă asupra ratei de
rotaţie a stocurilor de produse finite. În 2005 coeficientul a

65
Rata de rota? ie a materiilor prime Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Rata de rota? ie a semifabricatelor
Rata de rota? ie a produselor finite
Rata de rota?ie a stocurilor(global?)
crescut la 9,09 rotaţii pe an faţă de 6,49 rotaţii pe an cât era în 2004, deci
influenţa pozitivă a cifrei de afaceri a fost decisivă.
Pentru a compara evoluţia ratelor de rotaţie a stocurilor pe elementele
componente cu rata globală a rotaţiei (pe ansamblu), am centralizat datele în
tabelul următor:

Influenţa Influenţa
Rata de rotaţie a
stocurilor cifrei de afaceri stocului mediu
Categorii de stocuri
2003- 2004- 2003- 2004-
2003 2004 2005
2004 2005 2004 2005
Materii prime 8,12 11,17 16,1 2,97 6,81 0,08 -1,88
Semifabricate 3,39 2,11 3,35 1,24 1,29 -2,52 -0,05
Produse finite 6,86 6,49 9,09 2,51 3,96 -2,88 -1,36
Total stocuri 1,77 1,39 2,12 0,65 0,85 -1,02 -0,12

Tabel nr. 12. Evoluţia ratelor de rotaţie globală şi pe elemente


ale stocurilor
la S.C. "Cripro" S.A. Suceava în perioada 2003 - 2005

Grafic evoluţia ratei de rotaţie a stocurilor în comparaţie cu


evoluţia ratelor pe elemente componente se prezintă astfel:

Ratele de rotaţie a stocurilor pe


elemente si pe
ansamblu

2005

2003 2004

Grafic nr. 11. Evoluţia ratelor de rotaţie a stocurilor pe


elemente şi pe ansamblu la S.C. "Cripro" S.A. Suceava în perioada
2003 - 2005

66
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Se poate observa o evoluţie a ratei de rotaţie a stocurilor de produse
neterminate, semifabricate şi produse finite asemănătoare cu a stocurilor
pe ansamblu. Anul 2004 este anul cu cea mai redusă viteză de rotaţie.

67
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Rata de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale


consumabile prezintă o evoluţie ascendentă pe toată perioada
analizată. Deci se poate afirma că aceste stocuri nu exercită o influenţă
puternică asupra ansamblului stocurilor.
Pe toată perioada analizată cifra de afaceri a avut o influenţă
pozitivă asupra ratei de rotaţie, atât globală cât şi pe elemente, ceea ce a
determinat accelerarea vitezei de rotaţie, eliberarea de active circulante din
circuit şi utilizarea mai eficientă a acestora. Cu o influenţă mai mică, dar
negativă, stocurile au determinat încetinirea vitezei de rotaţie ducând la
unele imobilizări de active circulante în cadrul procesului productiv.
În cadrul indicatorilor vitezei de rotaţie se situează şi viteza de
rotaţie pentru creditele clienţilor. Aceasta poate fi analizată ca şi coeficient de
rotaţie sau ca durată de rotaţie în zile (rata rotaţiei clienţilor).

Analiza coeficientului de rotaţie pentru creditul acordat clienţilor


Acest indicator se calculează ca un raport între cifra de afaceri şi
postul clienţi.
La S.C. "Cripro" S.A. Suceava, în perioada 2003 - 2005, coeficientul de rotaţie
se prezintă astfel:

Anul de referinţă
Elemente de calcul
2003 2004 2005
Cifra de afaceri previzionată (mil. lei) 70.000 80.000 90.000
Cifra de afaceri realizată (mil. lei) 62.899,7 85.932,53 138.351,36
Clienţi (mil. lei) 22.860,79 29.283,6 33.676,14
Coeficientul de rotaţie previzionat 3,06 2,73 2,67
(rotaţii pe an)
Coeficientul de rotaţie realizat (rotaţii pe 2,75 2,93 4,11
an)

Tabel nr. 13. Coeficientul de rotaţie previzionat


şi realizat la S.C. "Cripro" S.A. Suceava în
perioada 2003 - 2005

Analiza acestui indicator este importantă pentru stabilirea


rapidităţii cu care se transformă creanţele faţă de clienţi în
disponibilităţi. Cu cât are o valoare mai mare coeficientul de rotaţie cu atât
68
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
durata de recuperare a creanţelor este mai mică.
Concurenţa puternică în domeniul în care activează întreprinderea a
făcut ca aceasta să apeleze la vânzarea produselor pe credit pentru
atragerea clienţilor.
Pentru perioada analizată s-au previzionat întârzieri în recuperarea
creanţelor, deci coeficienţi de rotaţie cu valori mici si în scădere.

69
Coeficientul de rotatie realizat
Coeficientul de rotatie previzionat Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Datorită neîndeplinirii cifrei de afaceri prognozate în anul 2003,


coeficientul de rotaţie a înregistrat 2,75 rotaţii pe an faţă de 3,06 cât era propus.
Majorarea cifrei de afaceri în anii 2004 şi 2005, corelată cu o
uşoară creştere a creanţelor, a determinat accelerarea vitezei de încasare
a clienţilor fapt demonstrat şi de creşterea nivelului disponibilităţilor.
Coeficientul de rotaţie pentru creditul acordat clienţilor, previzionat
şi realizat, se prezintă grafic astfel:

Coeficientul de rotaţie, previzionat si


realizat, pentru creditul
acordat clienţilor
2004 2005

2003

Grafic nr. 12. Evoluţia coeficientului de rotaţie pentru


creditul acordat clienţilor, previzionat şi realizat, la S.C.
"Cripro" S.A. Suceava în perioada 2003 - 2005

Deşi anul 2003 a fost considerat anul propice pentru recuperarea


creanţelor, din grafic, se observă o accelerare semnificativă a vitezei de
rotaţie în anul 2005.
Viteza de rotaţie este influenţată de cifra de afaceri şi valoarea
creanţelor (postul clienţi). în perioada 2003 - 2004 această influenţă se
prezintă astfel:

influenţa cifrei de afaceri (CA):


CA2004 CA2003 85.932,53 62.899,7
ΔCA 2004/2003 = - = - =1,01
rotaţii/an
CI2003 CI2003 22.860,79 22.860,79

influenţa postului clienţi (CI):


CA2004 CA2004 85.932,53 85.932,53
ΔCI 2004/2003 = - = - = - 0,82 rotaţii /
an
CI2004 CI2003 29.283,6 22.860,79

Din analiza factorială de mai sus, se poate observa că majorarea


70
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
cifrei de afaceri a avut efecte benefice asupra vitezei de rotaţie,
determinând creşterea acesteia cu 1,01 rotaţii pe an.
Contrar acestei evoluţii, creşterea creditelor acordate clienţilor
influenţează negativ viteza de rotaţie. Astfel se prelungeşte perioada de
recuperare a creanţelor de la clienţi. însă pe ansamblu, o influenţă mai
mare o are cifra de afaceri, ceea ce duce la accelerarea vitezei de rotaţie de la 2,75
rotaţii pe an în 2003 la 2,93 rotaţii pe an în 2004.

71
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Analiza factorială a influenţei cifrei de afaceri şi postului clienţi


asupra vitezei de rotaţie în perioada 2004 - 2005, se cuantifică astfel:

influenţa cifrei de afaceri (CA):


CA2005 CA2004 138.351,36 85.932,53
ΔCA 2005/2004 = - = - = 1,79
rotaţii/an
CI2004 CI2004 29.283,6 29.283,6

influenţa postului clienţi (CI)


CA2005 CA2005 138.351,36 138.351,36
ΔCI 2005/2004 = - = - = - 0,62
rotaţii / an
CI2005 CI2004 33.676,14 29.283,6
Şi în acest caz situaţia este asemănătoare cu cea din perioada 2003 -
2004. Creşterea cifrei de afaceri determină accelerarea vitezei de rotaţie cu
1,79 rotaţii pe an în timp ce vânzarea în continuare pe credit încetineşte
viteza de rotaţie cu 0,62 rotaţii pe an. Aceste influenţe duc la majorarea
coeficientului de rotaţie de la 2,93 la 4,11 rotaţii pe an.
Viteza de rotaţie a creanţelor poate fi apreciată şi cu ajutorul
duratei de încasare a clienţilor (rata rotaţiei clienţilor). Se calculează ca un
raport între postul clienţi şi cifra de afaceri înmulţit cu numărul de zile
aferente perioadei analizate.
Calculul duratei de încasare a clienţilor la S.C. "Cripro" S.A.
Suceava în perioada 2003 - 2005 se prezintă în tabelul următor:

Anul de referinţă
Elemente de calcul
2003 2004 2005
Clienţi (mil. lei) 22.860,79 29.283,6 33.676,14
Cifra de afaceri previzionată (mil. lei) 70.000 80.000 90.000
Cifra de afaceri realizată (mil. lei) 62.899,7 85.932,53 138.351,36
Durata de încasare a clienţilor, 117,57 131,78 134,7
previzionată (zile)
Durata de încasare a clienţilor, realizată 130,84 122,68 87,63
(zile)

Tabel nr. 14. Durata de încasare a clienţilor previzionată


şi realizată la
S.C. "Cripro" S.A. Suceava în perioada 2003 - 2005
Aşa cum s-a previzionat şi la coeficientul de rotaţie a creanţelor
faţă de clienţi, se poate din tabelul nr. 14 premisa creşterii perioadei de
72
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
recuperare a creanţelor.
În realitate, datorită înregistrării unei cifre de afaceri crescătoare şi
peste prognoze şi a continuării vânzării produselor pe credit, dar într-o
proporţie mult inferioară, s-a ajuns la diminuarea duratei de recuperare
(încasare) a creanţelor de la 131 zile în 2003 la 88 zile în 2005. Acesta este
un fapt pozitiv pentru întreprindere în sensul încasării contravalorii

73
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

mărfurilor vândute într-o perioadă cât mai scurtă,


lucru evidenţiat prin creşterea disponibilităţilor băneşti.
Grafic, durata de încasare a creanţelor (rata rotaţiei
clienţilor) se prezintă astfel:
Rata rotaţiei clienţilor

2003 2004 2005


Grafic nr. 13. Evoluţia duratei de încasare a creanţelor
la S.C. " Cripro" S.A. Suceava în perioada 2003 - 2005

Se observă că, dacă în anul 2003 contravaloarea bunurilor livrate se


încasa după 131 zile, în anul 2005 creditul se acordă clienţilor pe o perioadă
de până la 3 luni. Pentru a evita o situaţie nefavorabilă cauzată de lipsa
lichidităţilor, întreprinderea ar trebui să diminueze perioada pentru care
se acordă creditul comercial clienţilor printr-o selecţie mai atentă a
acestora având la bază posibilităţile economice, gradul de îndatorare,
rentabilitatea.
Analiza factorială a influenţelor asupra ratei rotaţiei clienţilor în
perioada 2003 - 2005 se prezintă astfel:

influenţa clienţilor (CI):


CI2004 CI2003
ΔCI 2004/2003= x 360 - x 360
CA2003 CA2003

29.283.6 22.860,79
ΔCI = x 360 - x 360 = 36,76 zile
62.899.7 62.899,7

74
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Creşterea postului clienţi cu 6.422,81 mil. lei în anul 2004
faţă de 2003 a determinat majorarea perioadei de încasare a
creanţelor cu 37 zile (majorarea cu peste o lună a creditului
comercial acordat clienţilor). Aceasta a avut ca efect
diminuarea disponibilităţilor băneşti.

75
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

influenţa cifrei de afaceri (CA):


C12004 C12004
ΔCA 2004/2003 = x 360 - x 360
CA2004 CA2003
29.283,6 29.283,6
ΔCA = x 360 - x 360 = - 44,92 zile
85.932,53 62.899,7
Majorarea cifrei de afaceri a avut ca efect diminuarea ratei de rotaţie
a clienţilor cu 45 zile. Cifra de afaceri a influenţat decisiv rata rotaţiei
clienţilor. Astfel aceasta a scăzut de la 131 zile în 2003 la 123 zile în 2004, fapt ce va
aduce un plus de disponibilităţi ce va putea fi utilizat la finanţarea unui nou ciclu de
fabricaţie.
În 2004 - 2005, postul clienţi (creanţele faţă de clienţi) şi cifra de afaceri au
influenţat durata de încasare a creanţelor astfel:
postul clienţi (CI):
CI2005 CI2004
ΔCI 2005/2004 = x 360 - x 360
CA2004 CA2004
33.676,14 29.283,6
ΔCI = x360 - x360 =18,4 zile
85.932,53 85.932,53
cifra de afaceri (CA):
CI2005 C12005
ΔCA 2005/2004 = x 360 - x 360
CA2005 CA2004
33.676,14 33.676,14
ΔCA = x 360 - x 360 = - 53,45 zile
138.351,36 85.932,53

În anul 2005 creanţele faţă de clienţi au crescut într-o proporţie redusă


ceea ce a determinat majorarea ratei rotaţiei clienţilor cu 18 zile.
O influenţă pozitivă, ce a determinat diminuarea ratei de rotaţie cu 53 zile, a
avut cifra de afaceri. Aceasta se datorează sporirii vânzărilor cu plata pe loc, având
efect şi asupra lichidităţii. Durata de încasare a creanţelor s-a redus la 88
zile.
Pe ansamblu se poate afirma că majorarea cifrei de afaceri (prin
vânzările cash) a avut un efect benefic asupra duratei de încasare a
creanţelor de la clienţi.

76
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Pentru întreprindere este importantă şi calcularea unui alt indicator
al vitezei de rotaţie şi anume rata rotaţiei furnizorilor.

77
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Analiza ratei de rotaţie a furnizorilor


Rata de rotaţie a furnizorilor se calculează raportându-se debitele către
furnizori la activele circulante, rezultatul înmulţindu-se cu numărul de zile
aferente analizei.
La S.C. "Cripro" S.A. Suceava, în perioada 2003 - 2005, rata de rotaţie a
furnizorilor are următoarele valori:

Anul de referinţă
Elemente de calcul
2003 2004 2005
Furnizori (mil. lei) 3.146,5 4.495 5.169,25
Active circulante (mil. lei) 66.717,8 100.828,25 110.940,6
Rata rotaţiei furnizorilor (zile) 16,98 16,05 16,77

Tabel nr. 15. Rata rotaţiei furnizorilor la S.C. "Cripro" S.A. Suceava
în perioada 2003 - 2005

Grafic, durata de plată a datoriilor către furnizori se


prezintă astfel:
Rata rotaţiei furnizorilor

2003 2004 2005

Grafic nr. 14. Rata de rotaţie a furnizorilor la S.C. "Cripro" S.A. Suceava
în perioada 2003 - 2005

Din graficul şi tabelul prezentate anterior, se poate observa o


constanţă a perioadei în care întreprinderea a beneficiat de credit de la furnizori (17
78
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
zile în 2003 şi 2005 şi 16 zile în 2004).Comparând durata de încasare a
clienţilor cu rata rotaţiei furnizorilor se observă o diferenţă semnificativă:
în timp ce întreprinderea amână clienţilor plata mărfurilor cu
aproximativ 3 luni, ea beneficiază de credit de la furnizori pentru mărfurile
aprovizionate pe o

79
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

perioadă de numai 17 zile. Totuşi diferenţa poate fi explicată prin dorinţa


întreprinderii de a vinde mărfurile de pe stoc indiferent de data încasării
contravalorii, însă cu riscul neplăţii la timp a furnizorilor (datorită lipsei
disponibilităţilor) şi mai grav a posibilităţii instalării blocajului financiar.
Rata rotaţiei furnizorilor este influenţată de datoriile către furnizori şi
activele circulante.
Analiza factorială a influenţelor în perioada 2003 - 2004:
influenţa datoriilor către furnizori (Df):
Df2004 Df2003
ΔDf 2004/2003 = x360 - x360
AC2003 AC2003
4.495 3.146,5
ΔDf = x 360 - x 360 = 7,28 zile
66.717,8 66.717,8
influenţa activelor circulante (AC):
Df2004 Df2004
ΔAC 2004/2003 = x 360 - x 360
AC2004 AC2003
4.495 4.495
ΔAC = x 360 - x 360 = - 8,21 zile
100.828,25 66.717,8
Majorarea debitelor către furnizori în anul 2004 a determinat amânarea
plăţilor cu 7 zile. Rezultatul are un efect benefic asupra întreprinderii în
sensul că aceasta are la dispoziţie o perioadă mai mare aferentă achitării
obligaţiilor faţă de furnizori, perioadă în care îşi poate recupera creanţele
sau poate utiliza fondurile existente în activităţi profitabile.
Creşterea volumului activelor circulante are un efect negativ asupra
ratei de rotaţie a furnizorilor ducând la scăderea acesteia cu 8 zile. Astfel,
având în vedere ambele influenţe, durata de plată a furnizorilor scade cu o
zi în anul 2004 faţă de 2003.
În perioada 2004 - 2005 influenţele asupra ratei de rotaţie a furnizorilor
se prezintă astfel:
influenţa datoriilor către furnizori (Df):
Df2005 Df2004
ΔDf 2005/2004 = x360 - x360
AC2004 AC2004
5.169,25 4.495
ΔDf = x 360 - x 360 = 2,41 zile
100.828,25 100.828,25
80
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

influenţa activelor circulante (AC):


Df2005 Df2005
ΔAC 2005/2004 = x 360 - x 360
AC2005 AC2004

5.169,25 5.169,25
ΔAC = x360 - x360 =- 1,68 zile
110.940,6 100.828,25

În anul 2005 rata de rotaţie a furnizorilor a fost influenţată nesemnificativ.


Creşterea datoriilor faţă de furnizori cu 674,25 mil. lei a dus la majorarea
perioadei de plată cu 2 zile, în timp ce creşterea volumului activelor
circulante a diminuat durata cu aproximativ 2 zile.
Astfel rata rotaţiei furnizorilor a crescut de la 16 zile în 2004 la 17 zile în 2005,
creştere pusă pe seama încheierii de noi contracte cu furnizorii cu plata
amânată.

III.3. Analiza rentabilităţii capitalului concretizat în active circulante


Rentabilitatea utilizării capitalului circulant este evidenţiata cu ajutorul a doi
indicatori:

rata rentabilităţii capitalului incorporat in active circulante după


cum urmează:
2.735,42
Rac/2003 = x 100 = 4,1 lei
66.717,8
5343.89
Rac/2004 = x 100 = 5,3 lei
100.828,25
7876,78
Rac/2005 = x 100 = 7,1 lei
110.940,6

Rata rentabilităţii din punct de vedere al activelor circulante a crescut an


de an si reflectă o eficientizare a folosirii acestora. Profitul brut a crescut prin
folosirea unui număr mai mic de active circulante.

rentabilitatea pe un circuit:
2.735,42 x 66.717,98
Rnr/2003 = = 2.910
62.899,7

81
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
5.343,89 x 100.828,25
Rnr/2004 = = 6.270,21
85.932,53
7.876,78 x 110.940,6
Rnr/2005 = = 6.316,19
138.351,36

Rata rentabilităţii din punct de vedere al numărului de rotaţii arată un


raport eficient în anii 2003,2004 chiar daca valoarea numărului de rotaţii a
fost subunitară si un raport ineficient în anul 2005 când este mai mică decât
profitul brut cu toate ca numărul de rotaţii a capitalului circulant a fost supraunitar.

Numărul
Active
Cifra
Profit
Rata rentabilităţii
Rentabilitatea
de
brut de rotaţii
circulante(mil.
afaceri
(mil.
perealizata
lei)
un circuit
capitalului
lei)
a activelor
(mil.
a activelor
lei)
incorporat
circulantein(rotaţii
active 62.899,7
66.717,8
2.735,42
2.910
2003
0,94
4,1 2004 138.351,36
110.940,6
7.876,78
6.316,19
2005
1,25
7,1
circulante(mil.
circulante
pe an) Anullei)
(rotaţiiElemente
depe an) de calcul
referinţă
Tabel nr. 16. Rentabilitatea utilizării activelor circulante la S.C. "Cripro" S.A.
Suceava în perioada 2003 – 2005

8 7.1
7
5.3
6 Rata rentabilitatii
5 4.1 capitalului incorporat in
4 active circulante (rot/an)
3 Numarul de rotatii a
0.94 0.85 1.25 activelor circulante
2
(rot/an)
1
0
2003 2004 2005

Grafic nr. 15. Rentabilitatea utilizării activelor circulante la S.C. "Cripro" S.A.
Suceava în perioada 2003 – 2005

82
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
III.4. Analiza intensităţii utilizării activelor circulante

Indicatorii intensităţii utilizării capitalului încorporat în active circulante:

66.717,8
Ac1000/2003 = x 1000 = 1.060,7 lei
62.899,7

100.828,25
Ac1000/2004 = x 1000 = 1173,34 lei
85.932,53

110.940,6
Ac1000/2005 = x 1000 = 801,87 lei
138.351,36

În perioada 2003-2004, activele circulante la 1.000 cifră de afaceri


creste, ceea ce denotă o nevoie mai mare de capital a firmei ce se poate concretiza în noi
resurse băneşti, de exemplu împrumuturi bancare.

În perioada 2004-2005, activele circulante la 1.000 cifră de afaceri scad drastic


arătând că firma cheltuie mai mult capital, costurile de obţinere a 1.000 unităţi fiind de
numai 801,87 astfel că firma poate să dispună restituirea împrumuturilor pe
care le-a contractat în trecut.

Cifra de
Active afaceri previzionată
circulante(mil.
circulante (mil.
lei)unităţi(mil.
la 1000 lei) lei) 62.899,7
66.717,8
1.060,7
2003 801,87
2004 138.351,36
110.940,6
801,87
2005
Anul Elemente
de de calcul
referinţă

Tabel nr.17.Intensitatea utilizării capitalului incorporat in active circulante la S.C.


Cripro S.A. Suceava in perioada 2003-2005

83
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
140000
120000
100000 Active circulante
80000
Cifra de afaceri
60000
40000 Active circulante la 1000
20000 unitati
0
2003 2004 2005

Grafic nr.16. Intensitatea utilizării capitalului incorporat in active circulante la S.C.


Cripro S.A. Suceava in perioada 2003-2005

III.5. Posibilităţi de îmbunătăţire a utilizării eficiente a


activelor circulante la S.C. "Cripro" S.A. Suceava
Indicatorii vitezei de rotaţie reprezintă cea mai probabilă cale de
îmbunătăţire a utilizării eficiente a activelor circulante.
Viteza de rotaţie, ca expresie a nivelului cu care sunt utilizate activele
circulante, poate înregistra modificări, în sensul accelerării, prin sporirea
volumului producţiei de la o perioadă la alta în condiţiile reducerii costurilor
şi prin reducerea volumului activelor circulante utilizate.
Sporirea volumului producţiei şi reducerea costurilor de fabricaţie se pot
realiza prin creşterea eficienţei utilizării activelor imobilizate, organizarea
optimă a procesului productiv, creşterea productivităţii muncii,
economisirea resurselor şi nu în ultimul rând prin introducerea de noi
tehnologii care să realizeze randamente superioare.
Accelerarea vitezei de rotaţie prin reducerea volumului activelor
circulante utilizate prezintă particularităţi în funcţie de stadiul capitalului investit
(faza ciclului de exploatare): aprovizionare, producţie şi comercializare.
Faza de aprovizionare are un rol important în desfăşurarea normală a
procesului productiv. Pentru eliminarea perioadelor de inactivitate cauzate de insuficienta
aprovizionare este necesară luarea unor decizii privind optimizarea nivelului
stocurilor de valori materiale ce vor fi folosite în procesul de producţie.
Creşterea producţiei, a productivităţii muncii, reducerea costurilor şi
implicit accelerarea vitezei de rotaţie se pot realiza prin:
84
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

aprovizionarea ritmică, complexă şi completă cu valori materiale


necesare
producţiei de la furnizori apropiaţi, folosind mijloace de transport economice;
încheierea la timp a contractelor de aprovizionare;
reducerea pierderilor de materiale prin îmbunătăţirea condiţiilor de
depozitare şi
manipulare, asigurarea securităţii bunurilor materiale şi a unui stoc
permanent de materii
prime şi materiale;

înlăturarea circulaţiei greoaie a materiilor prime şi materialelor prin


ridicarea
calificării personalului de la magazii şi depozite;
reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale.
Supradimensionarea stocurilor, prin evaluarea eronată a cantităţilor de
aprovizionat,
aprecierea incorectă a termenului de aprovizionare, schimbarea tehnologiei
şi a sortimentelor de producţie, sistarea sau restructurarea programului de
fabricaţie al unor produse, poate constitui o cauză a încetinirii vitezei de
rotaţie a activelor circulante în faza de aprovizionare.
Principalele căi de accelerare a vitezei de rotaţie a activelor
circulante, în faza producţiei, vizează reducerea duratei ciclului de
fabricaţie şi diminuarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale.
Aceste obiective pot fi îndeplinite prin:
utilizarea tuturor capacităţilor de producţie şi a timpului integral de lucru;
stabilirea unor fluxuri raţionale de producţie;
organizarea raţională a transportului intern şi a aprovizionării locurilor de
muncă;
perfecţionarea calificării personalului angajat;
mecanizarea, automatizarea şi robotizarea proceselor de fabricaţie;
reproiectarea produselor şi asimilarea de produse noi ce au consumuri
reduse şi
performanţe superioare;

85
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
micşorarea întreruperilor în producţie;
dimensionarea corectă a stocurilor la producţia neterminată.
Ca şi în stadiul aprovizionării, în timpul ciclului de fabricaţie pot apărea
stocuri supranecesare ce determină încetinirea vitezei de rotaţie.
Cauzele care duc la apariţia acestor stocuri, ce trebuiesc prevenite şi
lichidate în timp util, sunt: depăşirea duratei ciclului de fabricaţie,
nerespectarea sarcinilor din programul de cooperare, introducerea în avans
în fabricaţie a unor produse şi restructurarea producţiei.
În stadiul comercializării, accelerarea vitezei de rotaţie a activelor
circulante are în vedere ritmul vânzărilor, ceea ce determină reducerea
stocurilor de produse finite şi creşterea ritmului de încasare a produselor vândute.

86
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Desfacerea şi încasarea rapidă a producţiei au ca efect reîntregirea


lichidităţilor, adică transformarea în numerar a activelor circulante
încorporate în mărfuri, reducându-se astfel durata de imobilizare a capitalului
circulant în întreprindere.
Creşterea ritmului vânzărilor presupune:
realizarea ritmică a programului de producţie;
respectarea clauzelor contractuale;
evitarea fabricării unor produse fără desfacere asigurată;
modernizarea produselor;
reducerea timpului de sortare, ambalare a produselor;
mecanizarea transportului produselor de la secţiile de producţie la
depozite;
expedierea de produse de calitate superioară;
evitarea expedierii în avans a produselor;
alegerea celor mai avantajoase forme de decontare;
ţinerea unei evidenţe clare şi la zi a documentelor de decontare,
introducerea unei
circulaţii raţionale a documentelor şi accelerarea întocmirii şi predării
lor în termen la bancă
În condiţiile extinderii utilizării calculatoarelor electronice;
organizarea în mod judicios a urmăririi încasării sumelor în curs de
decontare;
lichidarea refuzurilor din partea clienţilor, a amânărilor de la plată
sau a
acceptărilor întârziate;
simplificarea filierei şi a tehnicii de decontare;
aplicarea de sancţiuni economice şi financiare în cazul neîndeplinirii
condiţiilor
contractuale şi a disciplinei decontărilor de către partenerii de afaceri.
Şi în faza comercializării, ca şi în celelalte faze ale ciclului de
exploatare, pot apărea stocuri supranecesare din cauze precum:
fabricarea în avans a produselor şi calitatea necorespunzătoare a lor,
necorelarea producţiei cu desfacerea, anularea unor contracte, lipsa de
operativitate în ambalarea şi sortarea produselor.
Accelerarea vitezei de rotaţie prezintă importanţă economică şi
87
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
financiară în sensul că întreprinderile au posibilitatea de a obţine producţii
mai mari cu acelaşi volum de capital, iar surplusul de capital să-1 utilizeze
în plasamente mai rentabile şi lipsite de risc. O contribuţie pozitivă se
manifestă în reducerea costurilor şi sporirea profitului.
Aşa cum s-a specificat la început, viteza de rotaţie poate varia de
la un exerciţiu financiar la altul, funcţie de modificarea volumului de
activitate şi a volumului activelor circulante utilizate. Influenţa acestor
factori asupra vitezei de rotaţie se determină cu ajutorul relaţiilor
următoare:

88
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

influenţa modificării volumului de activitate asupra variaţiei vitezei de rotaţie:


ACO ACO
ΔDz (CA) = xT- xT
CAI CAO
influenţa modificării sumei activelor circulante asupra variaţiei vitezei de
rotaţie:
ACI ACO
ΔDz (AC) = xT- xT
CAI CAI
unde: AC0 = active circulante în exerciţiul anterior;
ACl = active circulante în anul de calcul;
CA0 = cifra de afaceri în exerciţiul anterior;
CAl = cifra de afaceri în anul de calcul;
T = timpul pentru care se calculează durata în zile = 90 sau 360.
Variaţia vitezei de rotaţie se determină astfel:
ΔDz = Dzl - DzO
unde: ΔDz = modificarea vitezei de rotaţie în anul de calcul faţă de anul de
bază;
Dzl = viteza de rotaţie în zile realizată în anul de calcul;
DzO = viteza de rotaţie realizată în anul de bază.
Dacă ΔDz < 0 rezultă o accelerare a vitezei de rotaţie în anul de calcul
faţă de anul de bază. ΔDz > 0 prezintă o situaţie negativă prin
înregistrarea unei încetiniri a vitezei de rotaţie a acitvelor circulante.
Indicatorul vitezei de rotaţie exprimată în zile împreună cu analiza
factorială a influenţelor activelor circulante şi cifrei de afaceri au fost
prezentate la începutul subcapitolului III.2.
În afara influenţei pozitive pe care o are asupra profitului şi ratei
rentabilităţii, accelerarea vitezei de rotaţie poate avea drept consecinţe
eliberări de active circulante. În cazul încetinirii vitezei de rotaţie, consecinţa
este o imobilizare suplimentară a capitalului.
Formele şi relaţiile de calcul ale eliberărilor şi imobilizărilor de resurse
financiare (de capital) se prezintă astfel:
eliberare sau imobilizare absolută:
E(I)a = ACl-AC0
unde: ACl = active circulante din perioada accelerării vitezei de rotaţie;
AC0 = active circulante din perioada anterioară accelerării.
89
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Dacă ACl – AC0 < 0 rezultă o imobilizare absolută de active circulante
care se concretizează în sporirea volumului creditelor nerambursate la
scadenţă.

Î retizează în creşterea disponibilităţilor băneşti în cont sau în


n rambursarea unei părţi din creditele bancare angajate în
cazul perioada anterioară.
în eliberare sau imobilizare relativă:
care E (I) r = CAI / 360 x Dz0 – AC0
difer unde: CAl = cifra de afaceri din perioada
enţa accelerării vitezei de rotaţie; Dz0 = viteza
ACl – de rotaţie în zile din perioada anterioară
AC0 accelerării; AC0 = active circulante din
este perioada anterioară accelerării.
pozit Eliberarea relativă ( E(I) r > 0 ) exprimă volumul
ivă suplimentar de producţie asigurat cu aceeaşi sumă de active
se circulante, în timp ce imobilizarea relativă ( E(I) r < 0 )
înre exprimă volumul nerealizat al producţiei deşi s-a utilizat suma
gistr programată a activelor circulante.
ează eliberare sau imobilizare totală (suma eliberărilor /
o imobilizărilor absolute şi
elibe relative):
rare E (I) t = CAI / 360 x (Dzl – Dz0)
abso unde: CAl = cifra de afaceri din perioada
lută accelerării vitezei de rotaţie; Dz0 = viteza
de de rotaţie în zile din perioada anterioară
activ accelerării; Dzl = viteza de rotaţie în zile
e din perioada accelerării.
circu În situaţia în care viteza de rotaţie în zile din perioada
lant de calcul este mai mică decât cea din perioada de bază (Dzl <
e ce Dz0), în loc de eliberări se obţine o blocare de capitaluri
se circulante numită imobilizare, cu efecte negative asupra
conc echilibrului financiar, mărimii disponibilităţilor şi a profitului.

90
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
P îmbunătăţire a folosirii capitalului circulant de către S.C.
entr "Cripro" S.A. Iaşi este necesar a se realiza previziunea
u a financiară pentru următorii ani a principalilor indicatori de
pute exprimare a eficienţei utilizării capitalului circulant.
a În previzionarea cifrei de afaceri şi a mărimii activelor
afla circulante voi utiliza două metode statistice şi anume:
căile trendul liniar şi trendul parabolic.
de Previziunea cifrei de afaceri utilizând metoda trendului liniar:

Anii CA ti ti* ti ti* CA


2003 62.899,7 -1 1 - 62.899,7
2004 85.932,53 0 0 0
2005 138.351,36 1 1 138.351,36
TOTAL 287.183,59 0 2 75.451,66

Tabel nr. 18. Cifra de afaceri la S.C. "Cripro " S.A. Suceava în perioada
2003 - 2005

91
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Parametrii ecuaţiei de trend se calculează astfel:


a = Total CA / 3 = 287.183,59 / 3 = 95.727,86
b = ti * CA / 2 = 75.451,66 / 2 = 37.725,83
Ca urmare, ecuaţia de trend va avea forma:
yt = a + b * t i = 95.727,86 + 37.725,83 * ti
Dând lui ti valorile 2, 3 şi 4 în ecuaţia de trend, vom obţine
cifra de afaceri previzionată pentru anii 2006 - 2008:

Previziune cifră de
Anul
afaceri (mil. lei)
2006 171.179,52
2007 208.905,35
2008 246.631,18

Tabel nr. 19. Previziunea cifrei de afaceri la S.C. "Cripro" S.A. Suceava
pentru perioada 2006 - 2008

Utilizând metoda trendului liniar se constată că în perioada


următoare cifra de afaceri obţinută de unitate va avea o evoluţie strict
crescătoare. Se aşteaptă ca în anul 2008 aceasta să aibă o valoare dublă
faţă de cea înregistrată în 2005.

Previziunea valorii activelor circulante pentru perioada 2006 - 2008:

Anii AC ti ti* ti ti* AC


2003 66.717,8 1 -66.717,8
2004 100.828,25 0 0 0
2005 110.940,6 1 1 110.940,6
TOTAL 278.486,65 0 2 44.222,8

Tabel nr. 20. Activele circulante la S.C. "Cripro " S.A. Suceava în perioada 2003 -
2005

Parametrii ecuaţiei de trend se calculează astfel:


a = Total AC / 3 = 278.486,65 / 3 = 92.828,88
b = ti * AC / 2 = 44.222,8 / 2 = 22.111,4
92
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Ca urmare, ecuaţia de trend va avea forma:
yt = a + b * t i = 92.828,88 + 22.111,4 * ti

93
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Dând lui ti valorile 2, 3 şi 4 în ecuaţia de trend, vom obţine


cifra de afaceri previzionată pentru anii 2006 - 2008:

Previziune active circulante


Anul
(mil. lei)
2006 137.051,68
2007 159.163,08
2008 181.274,48

Tabel nr. 21. Previziunea activelor circulante la S.C. "Cripro" S.A. Suceava
pentru perioada 2006 - 2008
Ca şi în cazul cifrei de afaceri, activele circulante prognozate pentru
următorii trei ani vor înregistra creşteri importante. Astfel de la 110.940,6 mil.
lei cât a fost valoarea din 2005 a activelor circulante, se va ajunge în anul 2008 după
această prognoză la valoarea de 181.274,48 mil. lei.
Pe baza datelor obţinute în urma previziunilor, indicatorul principal de
exprimare a eficienţei utilizării activelor circulante - viteza de rotaţie a activelor
circulante - va prezenta următoarele valori:

Indicatori previzionaţi Anul de referinţă


2006 2007 2008
Cifra de afaceri (mil. lei) 171.179,52 208.905,35 246.631,18
Active circulante (mil. lei) 137.051,68 159.163,08 181.274,48
Durata unui circuit (zile) 288,23 274,28 264,60

Tabel nr. 22. Previziunea vitezei de rotaţie


exprimată în zile la S.C. "Cripro" S.A. Suceava
pentru perioada 2006 – 2008

Comparând viteza de rotaţie realizată în anul 2005 (288,68 zile) cu


previziunile pentru următorii trei ani, se constată o uşoară accelerare, ceea
ce va determina scăderea duratei unui circuit cu aproximativ 24 zile. O
influenţă pozitivă asupra accelerării vitezei de rotaţie este generată de
posibilitatea sporirii cifrei de afaceri în viitor.

94
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Concluzii:

prin obiectul de activitate, prin forţa de muncă de care dispune,


prin formele de
vânzare pe care le practică, prin seriozitatea şi loialitatea faţă de
partenerii de afaceri, S.C."Cripro" S.A. ocupă un segment important din piaţa
judeţului Suceava;
privită pe ansamblu, societatea analizată prezintă o pondere mare
a creanţelor
neîncasate de la clienţi; pe de altă parte însă, nivelul creditelor comerciale
angajate este redus, fapt ce are drept consecinţă un nivel scăzut al disponibilului,
respectiv al investiţiilor de orice natură;
rata de rotaţie a postului clienţi pune în evidenţă un interval mediu de
timp mare
de recuperare a creanţelor şi cumulată cu nivelul nesemnificativ al ratei
de finanţare a activelor circulante pe seama creditului furnizori explică nivelul
scăzut al disponibilităţilor băneşti şi al investiţilor;
în ceea ce priveşte indicatorii de gestiune, coeficientul de rotaţie
al activelor
circulante a înregistrat valori scăzute (mărimi subunitare în 2003 şi 2004);
viteza de rotaţie a activelor circulante, exprimată în zile, arată un nivel
scăzut al eficienţei utilizării activelor circulante de către unitate în anul
2004. Din analiza efectuată în subcapitolul III.2 s-a constatat faptul că
atât scăderea coeficientului de rotaţie, cât şi creşterea duratei unui
circuit al activelor circulante se datorează în principal creşterii din ce în
ce mai accentuate a mărimii activelor circulante, şi într-o mică măsură
modificării cifrei de afaceri obţinută.

Propuneri:

Mediul în care îşi desfăşoară activitatea majoritatea agenţilor economici este un


mediu economic turbulent, iar evoluţia factorilor de mediu şi acţiunea acestora
sunt imprevizibile. Pe lângă aceste neajunsuri, documentaţia economică şi
95
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
legislativă nu furnizează elemente şi informaţii privind evoluţia mecanismelor
şi a pârghiilor financiare specifice economiei de piaţă.
Pentru creşterea nivelului profitului obţinut, a cifrei de afaceri, a calităţii
produselor oferite şi implicit a relaţiilor cu furnizorii, clienţii, băncile, statul,
precum şi pentru creşterea eficienţei utilizării factorilor de producţie, şi în
cadrul acestora a activelor circulante, propun următoarele:

96
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

luarea măsurilor de diminuare a activului, având în vedere creşterea


bruscă a
acestuia în perioada analizată, urmărindu-se în mod deosebit scăderea
nivelului stocurilor supranecesare existente în toate fazele ciclului de
producţie;
societatea trebuie să-şi recupereze creanţele şi să încheie contracte cu
furnizorii,
pentru a-şi achita facturile la un anumit interval de timp după primirea
bunurilor comandate. Disponibilităţile rămase pot fi folosite la modernizarea
utilajelor şi la creşterea eficienţei folosirii factorilor de producţie;
de asemenea este vitală pentru evoluţia viitoare a societăţii
achiziţionarea de
maşini şi utilaje performante, chiar în leasing sau pe baza unor
împrumuturi pe temem lung
sau mediu;
la fel de importantă este şi efectuarea de investiţii în cercetare,
urmărind creşterea
calităţii produselor oferite sau descoperirea de produse similare ce
necesită un cost de fabricaţie mai mic;
la polul opus, se pot efectua restructurări ale programului de
producţie şi chiar
sistarea fabricaţiei unor produse, care se adresează unui segment de piaţă
redus;
folosirea integrală a timpului de lucru, alimentarea locurilor de muncă,
creşterea
coeficientului de schimburi, perfecţionarea calificării, reprezintă căi de
reducere a duratei ciclului de fabricaţie şi chiar a unor costuri de producţie;
prevenirea şi lichidarea stocurilor supranecesare la producţia
neterminată au
menirea de a obţine un plus de eficienţă în circuitul capitalului;
efectuarea unor operaţii având ca finalitate accelerarea desfacerii,
evitarea
fabricării unor produse fără desfacere asigurată, reducerea timpului
de maturizare a
produselor;
97
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
este necesară luarea de măsuri tehnico-organizatorice de încadrare în
preţuri, de
creştere a gradului de utilizare a capacităţilor de producţie, de
renegociere a contractelor,
avându-se în vedere creşterea preţurilor la materiile prime, materiale
consumabile, utilităţi;
Pentru îmbunătăţirea activităţii economico - financiare a societăţii se
propun următoarele: analiza şi lichidarea soldurilor mai vechi, existente în
evidenţa conturilor de creanţe şi datorii; încasarea creanţelor la termenele
stabilite în contracte pentru a evita cheltuieli cu acţiunile de judecată şi a
asigura lichidităţile de lucru fără a apela la credite.
Ca şi neajuns amintim faptul că este necunoscută pentru perioadele
imediat următoare evoluţia şi tendinţele politicilor economice monetare şi
fiscale promovate de Guvern, prognozele demografice, economice, etc. toate acestea
creând o incertitudine privitoare la viitorul societăţii. în aceste condiţii societatea
analizată urmează o strategie "step by step"

98
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

pentru a putea fi în măsură să diminueze influenţa factorilor nefavorabili


şi pentru a reduce gradul de risc şi de incertitudine.
În concordanţă cu propriul său potenţial şi cu activitatea factorilor
conjuncturali, societatea îşi propune pentru anii ce urmează adoptarea
unei strategii ce cuprinde poziţia firmei faţă de dinamica pieţei,
structurile pieţei, schimbările pieţei, exigenţele acesteia şi nivelul
competiţiei, strategie ce are la bază o serie de determinări obiective şi de
evaluări realiste a dimensiunilor şi caracteristicilor tuturor factorilor ce
acţionează direct sau indirect asupra activităţii desfăşurate de
întreprindere.

99
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii

Bibliografie:

Adochiţei M. - Finanţele întreprinderii, Editura Sylvi, Bucureşti, 2000;


Bistriceanu Gh. D., Adochiţei M., Negrea E. - Finanţele agenţilor
economici, Editura
Economică, Bucureşti, 2001;
Bucătaru D. - Capitalurile firmei - constituire, utilizare, eficientizare, Editura Sedcom
Libris, Iaşi, 1999;
Bucătaru D. - Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Junimea, Iaşi,
2004
Cocriş V., Işan V. - Economia afacerilor – Editura Graphix, Iaşi, Vol.4, 1997
Giurgiu A. I. - Mecanismul financiar al întreprinderii, Editura Dacia, Cluj - Napoca,
1995
Giurgiu A.I. – Finanţele firmei, Presa Universitara clujeana, Cluj-Napoca, 2001
Halpern P., Weston J.F., Brigham E. F. - Finanţe manageriale, Editura
Economică,
Bucureşti, 1998;
Işfănescu A., Robu V., Anghel L, Tutu A. - Evaluarea întreprinderii, Editura Tribuna
economică, Bucureşti, 1998;
Jaba E. - Statistică, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 1999;
Manolescu Gh. - Managementul financiar - Concepte, instrumente, studii de caz, Editura
Economică, Bucureşti, 1995;
Neagoe I. - Finanţele întreprinderii, Editura Ankarom, Iaşi, 1997;
Opriţescu M., Sichigea N., Drăcea M. – Gestiunea financiara a întreprinderii, Craiova,
1996
Stancu I. - Finanţe. Teoria pieţelor financiare. Finanţele întreprinderilor.
Analiza şi
gestiunea financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2001
Stănescu C, Işfănescu A., Băicuşi A. - Analiza economico - financiară,
Editura
Economică, Bucureşti, 1996;
Toma M., Alexandru F. - Finanţe şi gestiunea financiară de întreprindere,
Editura
Economică, Bucureşti, 1998;
100
Utilizarea eficientă a activelor circulante ale întreprinderii
Turliuc V. - Dimensiunea financiară a întreprinderii, Editura Eco'Art, Sedcom Libris,
Iaşi, 1995
Voinea Gh., Bucătaru D. - Analiza folosirii mijloacelor circulante la Întreprinderea de
Confecţii Iaşi, Analele Ştiinţifice ale Universităţii AL. I. CUA Iaşi, 1981.

101