Zeii romani

 
Numarul zeilor romani este unul deosebit de mare, fiind de ordinul miilor. La
inceputurile istoriei religiei romane zeii erau socotiti niste puteri mistice, erau adorate divinitati
tainice, al caror nume nu se rostea. Romanii puneau accent pe fenomenul numit pax deorum,
pacea zeilor, prin care isi asigurau prosperitatea si bunastarea. Fiecare loc, imprejurare sau obiect
avea propriul zeu ocrotitor si existau foarte multi zei cu atributii marunte, dar importante pentru
romani. Puterea extraordinara si magica a fiecarui zeu, numen dei, se implica in viata oamenilor
si in natura, ca o forta sobra, miloasa dar si razbunatoare. Astfel, zeii protejau fiecare act al vietii,
de la nastere pana la moarte.
 Dupa cucerirea Greciei de catre romani, a avut loc
un contact puternic cu mitologia si cultura acestora. Astfel,
zeii romani au inceput sa fie si ei adorati ca niste zei cu
forma umane. Devenind stapani ai Greciei, romanii
stabilesc corespondente intre zeii greci si zeii lor,
schimbandu-le numele si, uneori, functiile: Jupiter (Zeus),
Junona (Hera), Neptun (Poseidon), Venus (Afrodita),
Minerva (Atena), Mercur (Hermes), Vulcan (Hefaistos),
Ceres (Demetra), Bacchus (Dionysos), Apollo (Apollo),
Marte (Ares), Diana (Artemis), etc.
 
Triada importanta de la greci Zeus, Hera si Atena se
transforma in Jupiter, Marte si Quirinus, care troneaza de
pe Capitoliu. Ulterior, in perioada Republicii este venerata
trinitatea divina Jupiter, Iunona si Minerva de origine
etrusca.
Zeii romani jucau rolul unor oameni cu superputeri, asa ca, in timp a devenit normal ca
puternicii conducatori ai Romei sa fie tratati ca niste zei. Cezar a fost primul zeificat si tratat ca
zeu dupa moartea sa. Mai tarziu, unii dintre cei mai  buni imparati au fost declarati zei de catre
Senat, dar numai dupa moarte lor. In timpul vietii ei erau simplii muritori.Toti romanii trebuiau
sa venereze imparatii divini.
 
Romanii dedicau zeilor plante sacre (stejarul si laurul), pasari sfinte (vulturul si ciocanitoarea)
si animale sfinte(lupul, si, mai ales, lupoaica, vulpea si scroafa prolifica cu 30 de purcei). Spre
deosebire de religia greaca unde zeii domnesc, statuile romane ii prezinta pe zeii romani ca fiind
mult mai binevoitori fata de adoratia credinciosilor. Romanii le datorau acestor zeitati belsugul,
puterea, norocul, vitejia, tandretea, puritatea virginala, castitatea familiei, caldura caminului,
siguranta si linistea patriei, lumina zilei, odihna, intelepciunea si mai cu seama dreptatea.
    

1
 Principalii zei din mitologia romana

Jupiter in mitologia romana este stapanul zeilor

si al oamenilor, asimilat cu Zeus in panteonul grecesc. El
era numit Jupiter Optimus Maximus (Jupiter Cel mai Inalt,
Cel mai Mare), fiind zeitatea suprema a statului roman,
avand in grija legile si ordinea sociala. Jupiter este o
derivatie a lui Jove si pater (latina:tata). Era considerat
drept divinitate suprema, datatoare de viata si de lumina,
care carmuia cerul si pamantul, stapanea tunetul si
trasnetul, dezlantuia ploile si furtunile etc. Legate de
aceste atribute, Jupiter purta o serie de epitete,
ca:Fulgurator, Fulminator, Tonans etc. Templul sau se afla
la Roma, pe Capitoliu si, de aici, el a mai capatat un epitet
- Capitolinus. Dar denumirea cea mai cunoscuta care il
desemna era Optimus Maximus ("cel mai bun si cel mai
mare"). Ca ocrotitor al romanilor si al Romei in special,
Jupiter era cinstit cu precadere de consulii care intrau in
functie, de generalii care se intorceau victoriosi, de invingatorii in intrecerile sportive, de cei care
imparteau dreptatea etc. El era venerat si avea cate un templu in toate orasele Imperiului Roman.
Jupiter este reprezentat printr-un barbat cu barba, cu o corona de lauri pe cap si cu un “fulger” in
maini.
  
Pluton este zeul roman echivalent cu Hades la greci, fiind zeul
lumii de dincolo. La origine, el se numea Plutus si era considerat drept
zeul bogatiilor, al aurului si al altor minereuri. Deoarece acestea trebuiau
scoase de sub pamant, Pluton a fost recunoscut drept zeul lumii subterane
fizice, si dupa aceea si al lumii spirituale, el fiind asociat cu moartea. El
pazea portile infernului pentru a nu iesi sufletele celor morti.
 
Neptunus, la romani, zeul Marii,
identificat cu Poseidon din
mitologia greaca. Neptunus, zeul
marii, fiul lui Saturnus si al Rheei.
Ca si ceilalti frati ai sai, cand s-a nascut, Neptunus, a fost
inghitit de catre tatal sau si apoi dat afara. Cand s-a facut
impartirea Universului, lui Jupiter i-a revenit Cerul, lui
Orcus lumea subpamanteana, iar lui Neptunus Imparatia
apelor. El salasluia in fundul marii impreuna cu sotia sa,
Amphitrite, alaturi de care, uneori, urmat de un intreg
cortegiu marin si purtat de un car tras de cai inaripati,
spinteca valurile. Neptunus starnea furtunile sau facea ca
apele marii sa devina linistite, el scotea insule la iveala sau
le cufunda pe altele lovindu-le cu tridentul sau, facea sa
izvorasca rauri sau sa se inchegelacuri. O data el a incercat
impreuna cu Iuno si cu Minerva sa-l puna in lanturi pe
2
Jupiter, dar incercarea a dat gres. De atunci Neptunus a fost mereu alaturi de preaputernicul sau
frate care carmuia destinele lumii. Cu zeitele sau cu muritoarele de rand Neptunus a avut
numerosi fii si fiice, majoritatea infatisati ca niste fiinte monstruoase sau a caror forta era de
temut. Printre acestia se numarau: ciclopul Polyphemus, gigantul Chrysaor, aloizii, Lamus -
regele lestrigonilor, Triton etc.

Iuno (Iunona) este sotia lui Jupiter, echivalentul roman al

zeitei grecesti Hera. Parintii zeitei sunt Saturn (zeu) si Ops. Este numita
"Lucina", datorita faptului ca ajuta femeile la nasteri, fie "Juga", pentru
ca patrona casatoriile. Este de asemenea "patroana protectoare" a
orasului Roma fiind venerata pe Capitoliul din Roma. Sarbatorile de 1
martie erau inchinate ei purtau numele de Matronalia(lat. femeie) si
aminteau de rolul salvator pentru cetate al femeilor sabine rapite
odinioara, care s-au aruncat in incaierare intre parintii si noii lor soti,
impiedicandu-i sa se macelareasca reciproc. Cand cetatenii romani au
fost surprinsi de un atac dusman neasteptat, gastele au dat alarma,
instiintand pe Iunona care primeste porecla de Monetal (cea ce da
alarma), salvand astfel Roma. Pentru ca templul zeitei era in apropiere
de locul unde se bateau monezile, baterea de monezi si monezile (banii)
erau denumiti "moneta". Denumirea lunii iunie provine de la aceasta
zeita, ziua de 14 februarie ziua "Sfantului Valentin", "ziua
indragostitilor", sarbatorita in Europa Occidentala, este atribuita la fel, ca o reamintire a zeitei,
fiind cinstita cu un buchet de flori daruite persoanei iubite. Cunoscuta ca foarte geloasa, Iuno s-a
razbunat pe toate muritoarele sau zeitele cu care sotul sau a inselat-o.

  A pollo era in mitologia romana si cea greaca, zeul zilei, al

luminii si al artelor, protector al poeziei si al muzicii, conducatorul corului
muzelor, personificare a Soarelui. Era numit si Phoebus-Apollo. Era fiul
lui Jupiter si al Latoniei. Pentru ca Iuno, din gelozie, ii refuzase Latonei un
loc unde sa poata naste, Neptun a scos la iveala, din malurile marii, insula
Delos. Latonia a adus pe lume doi gemeni: pe Apollo si pe Selene.
Crescand miraculos de repede, la numai cateva zile dupa nastere Apollo, al
carui arc si ale carui sageti devenisera temute, a plecat la Delphi, unde a
ucis sarpele Python, odinioara pus de Iuno sa o urmareasca pe Latonia si
care ulterior devenise spaima intregului tinut. Dupa aceea Apollo a
infiintat acolo propriul sau oracol, instaurand totodata si Jocurile Pitice.
Un alt episod care i se atribuia era cel al uciderii ciclopilor: fiul lui
Apollo, Aesculapius, initiat de centaurul Chiron in tainele medicinei, nu s-
a mai multumit sa vindece, ci a inceput sa-i invie pe cei morti. Acest fapt a atras asupra sa mania
lui Jupiter, care l-a omorat cu trasnetul sau. Indurerat de pierderea lui si neputand sa se razbune
pe Jupiter, Apollo i-a pedepsit pentru moartea fiului sau pe ciclopi, ucigandu-i la randul sau, cu
sagetile lui. Singura vina a acestora era faptul ca faurisera trasnetul lui Jupiter. Drept pedeapsa
pentru actul sau necugetat, Apollo a fost osandit de Jupiter sa slujeasca timp de un an, ca sclav,
pe un muritor. El si-a ispasit pedeapsa pazind turmele lui Admetus. Apollo era considerat ca zeu
al luminii (de aici si epitetul de Phoebus) si era identificat adesea cu insusi Soarele. Apollo este
reprezentat printr-un barbat nud cu o harpa sau un arc.
 

3
 Marte (in latina Mars) a fost zeul roman al razboiului. A fost
fiul lui Jupiter si al Iunonei si una dintre cele trei divinitati protectoare ale
Romei (alaturi de Jupiter si Quirinus). Romanii il considerau drept
protectorul lor si tatal lui Romulus. Era, la origine, zeul renasterii naturii,
devenind mai tarziu zeul razboiului si al agriculturii. A fost identificat de
timpuriu cu Ares, din mitologia greaca. Este reprezentat printr-un barbat
inarmat de lupta (scut, coif, spada, sulita).
 
 
 
Vulcanus (Vulcan) a fost o veche divinitate romana,
identificata de timpuriu cu Hefaistos din mitologia greaca. Vulcan,
fiul lui Jupiter si al Iunonei, era considerat zeul focului. Vulcan era
schiop iar infirmitatea sa se datora fie faptului ca fusese aruncat de
Jupiter din inaltul cerului, fiindca in cursul unei dispute dintre
parintele zeilor si Iuno, el luase apararea mamei sale, fie faptului
ca se nascuse infirm si, rusinata, Iuno il aruncase in mare, de unde
a fost luat si crescut de Tethys. Timp de noua ani Vulcan a trait
intr-o grota din fundul marii. Resedinta sa de predilectie a ramas
insa vulcanul Etna din Sicilia. Acolo, in atelierele fierariei lui
divine, ucenicii sai - ciclopii - prelucrau fierul si celelalte metale.
Din mainile dibace ale zeului faurar au iesit tot felul de obiecte si
fenomene minunate: un tron de aur daruit Iunonei, armele lui
Ahile, lucrate la rugamintea lui Tethys, trasnetele lui Jupiter,
faimosul colier al Harmoniei etc. Vulcan a fost cel care a ajutat la
nasterea Minervei, inlesnind ca zeita sa iasa din capul divinului ei
tata. Zeul Vulcan a fost cel care a modelat, din tarana, trupul
Pandorei. Vulcan a fost cel care l-a tintuit si pe Prometeu pe muntele Caucasus. Desi inzestrat cu
un fizic urat, Vulcan a fost sotul lui Venus.

Venus este numele roman al zeitei grecesti

Afrodita, zeita dragostei, frumusetii si fertilitatii. Initial o
veche divinitate de origine latina, protectoare a vegetatiei si a
fertilitatii, ea a fost identificata apoi cu Afrodita. Era
consoarta lui Vulcan. Casatorita cu Vulcanus, a fost iubita de
Marte, zeul razboiului, de Bacchus, Mercurius si Neptunus,
dintre zei, iar dintre muritori de Anchises si Adonis. A avut
mai multi copii: cu zeul Mercurius pe Eros, cu Marte pe
Anteros si pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas
etc.

4
 Marte a fost zeul roman al razboiului. Marte provine dintr-
o fuziune a zeului agrar și razboinic Mavors, dintr-un vechi
cult umbric, cu zeul etrusc Maris și cu zeul grec al
razboaielor, Ares. Pana la cristalizarea
acestui sincretism caracteristic mitologiei romane,
Mavors era invocat ca protector al muncilor campului și
chiar mai tarziu, cand se consolideaza cultul lui Marte, noua
divinitate e venerata mai ales tot ca ocrotitoare a activitaților
agricole, personificand totodata renașterea periodica a
naturii. Problemele de delimitare a terenurilor agricole și de
aparare a gospodariilor și recoltelor contra incursiunilor de
pradaciune il investesc pe același zeu cu atributul nou al
patronarii razboiului, dar inițial aceste atribute se inrudeau
strans: preoții zeiței agrare Ceres, Arvales, il invocau pentru
ocrotirea ogoarelor și pe Marte, numindu-
l Marmar, Marmor, Berber. Iar Cato lansase odata indemnul
de a se aduce sacrificii speciale lui Marte ca sa aiba grija de
cirezile de boi. Cand Marte devine, in epoca imperiala, un
zeu mai complex și in primul rand simbolul forței militare
romane, incepe sa fie considerat fiul cupluluiJupiter-Iuno.
Numit Mars Ultor (Marte Pedepsitorul) și Marspiter (Mars Pater, Tatal), e inclus in triada
protectoare a Romei, impreuna cu Jupiter și Quirinus. Sunt tatal lui Romulus si Remus si sot cu
Rhea Silva.

Mercur era mesagerul zeilor, zeul comertului si

al calatorilor – si, pentru acest atribut, i se ridicau statui
la toate raspantiile – dar si al hotilor si al borfasilor. El
era protectorul pastorilor si calauza umbrelor celor morti
catre meleagurile Infernului. In general, era considerat
drept patronul muzicii, al oricarei inventii, al
mestesugurilor etc. In mitologia greceasca zeul mesager
purta numele de Hermes. La romani mama lui Mercur
era veche divinitate de origine obscura. Simboliza, se
pare, Primavara. Mercur, fiul lui Jupiter si al unei
pleiadei, s-a nascut intr-o pestera pe muntele Cyllene, din
Arcadia. Inca de timpuriu, Mercur si-a vadit aptitudinile
si talentele. Abia nascut, copilul a iesit din scutece si a
fugit pana in Thessalia, de unde a furat cirezile pe care le
pastea acolo fratele sau, Apollo. Dupa ce a ascuns
animalele, Mercur s-a intors inapoi in pestera in care s-a
nascut. Acolo, la intrare, a gasit o broasca testoasa si, cu ingeniozitatea-i caracteristica, a
intocmit din carapacea ei o lira. Intre timp Apollo a luat urma hotului si, ajuns la pestera cu
pricina, l-a silit pe Mercur sa-i inapoieze vitele. Auzind insa sunetul minunat al lirei, zeul s-a
invoit sa i le lase in schimbul noului instrument. Mai tarziu, tot de la Apollo a primit Mercur si
faimosul caduceu, care a devenit – alaturi de palaria cu boruri largi si de sandalele de aur
inaripate – unul dintre atributele zeului. Mandru de istetimea fiului sau, Jupiter l-a facut pe

5
Mercurius mesagerul zeilor. In aceasta calitate, in majoritatea legendelor Mercur joaca un rol
secundar.

Romanii erau foarte credinciosi in zei , și câteodată pedepseau alte

popoare pentru că aveau alți zei și semizei.

Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitologie_romană

Anca Balaci. Mic dictionar de mitologie greaca si romana, Editura Mondero, Bucuresti, 1992

https://www.google.ro/imghp?
hl=ro&tab=wi&ei=ryZQUvCwJ4vGswbWoIGgCA&ved=0CAQQqi4oAg

Nume: Alecu
Prenume: Florinda
Clasa: VIII D
6