400
CAPITOLUL 15
OH
HO
BIOSINTEZA HORMONAL.A SI MECANISMUL
DE A(JIUNE ................................. 401
STRUCTURA SI FUNCTIA RECEPTORULUI ............ 405
IMUNODOZAREA HORMONILOR PEPTIDICI
SI STEROLICI ................................. 408
ESTROGENII SI PROGESTATIVELE
IN PRACTICA CLINIC.A. . . . ..... . ...... .... . . . . . . 409
NEUROENDOCRINOLOGIE REPRODUCTIV.A........... 412
AXA HIPOTALAMO-HIPOFIZAR.A .................. 413
HORMONII HIPOFIZEI ANTERIOARE................ 413
HORMONII HIPOTALAMICI STIMULATOR! ........... 414
HIPOFIZA POSTERIOAR.A........................ 416
OISFUNCTIILE AXEi HIPOTALAMO-HIPOFIZARE ....... 417
HIPERPROLACTINEMIA ......................... 417
ADENOAMELE HIPOFIZARE ...................... 418
CICLUL MENSTRUAL ........................... 423
OVARUL .................................... 424
ENDOMETRUL................................ 432
ENDOCRINOLOGIA SARCINII ..................... 434
REFERINJE BIBLIOGRAFICE ...................... 436
Endocrinologie
reproductiva
Endocrinologia reproductiva reprezinta studiul hormonilor
§i factorilor neuroendocrini care sunt produ§i de §i / sau care
afec­teaza resuturile reproductive. Aceste resucuri includ
hipotala­musul, hipofiza ancerioara, ovarul, endometrul §i
placenta. Un hormon este clasic de eris ca un produs celular
secretat in cir­cula1ia periferica §i care i§i exercita efectele la
nivelul unor resu­turi rinta aflate la distanra (fig. 15-1).
Aceasta secrerie poarta numele de secrefie endocrind. Exista §i
alte forme de comunicare intercelulara, care pot fi critice
pentru fiziologia reproductiva. Comunicarea paracrina,
frecventa la nivelul ovarului, se refera la semnalizarea c:himica
intre celule vecine. Comunicarea auto­crind are loc atunci
cand o celula elibereaza substanre prin care i§i influenreaza
propria funqie. Producerea unei substanre in interiorul unei
celule §i care afecteaza acea celula inainte de a fi secretata
reprezinta un efect intracrin.
Neurotransmitatorii, in caile neurale clasice, traverseaza un
mic spariu exrracelular numir jonqiune sinaptica �i se leaga de
dendrirele neuronului urmator (fig. 15-2). Alternativ, ace ti
facrori pot fi secreraµ fi in sistemul vascular §i sunt transporra�i
la alte resucuri unde •§i exercita efecrele intr-un proces numit
secrefie nmrocndocrinii sau semnalizare neuroendocrind. Un
exemplu de semnalizare neuroendocrina este secreria hormo­
nului de eliberare a gonadocropilor (GnRH) in si temul vascu­
lar port, cu efecte asupra gonadotropelor de la nivclul hipofizei
anterioare.
In rezumat, o funqie reproductiva normala necesita regla­
rea cantitativa §i temporala precisa a axei
hipotalamo-hipofizo­ovariene (fig. 15-3). La nivdul
hiporalamusuluj nucleii specifici elibereaza GuRH tn puJsuti.
Acest decapeptid se leaga de recep­rorii de pe suprafara
subpopulariei de gonadorrope din hipofiza anterioara. Ca
.raspuns, celulele gonadotrope secreta gonado­tropii
glicoproteici, adica hormonul luteinizant (LH) §i hormo­nul
foliculo-stimulant (FSH), 1n circularia periferica. La nivelul
ovarului, LH §i FSH se leaga de celulele tecale §i granuloase
pentru a stinrnla foliculogene-.ta, prccum §i produqia ovariana
de hormoni steroizi (esrrogenii, progesteronul §i androgenii),

Actiune endocrina
Actiune paracrina Actiune autocrina
0 O GI
0 o, 0 0 0
0
��
FIGURA 15-1 Schema prezinta diferite tipuri de comunicari
hormonale. Endorina: hormonii circula prin sange pentru a ajunge
la celulele lor tinta. Paracrin: hormonii difuzeaza prin spatiul
extracelular pentru a ajunge la celulele lor tinta care sunt celule
vecine. Autocrin: hormonii actioneaza asupra celulei de origine
fara a intra in circulatie. -
peptide gonadice (activina, inhibina �i folistatina) �i factori de
cre�tere. Pe langa alte funqii, ace�ti factori de provenienra ova­
riana trimit 1napoi semnale hipotalamusului �i hipofizei pen­
tru a inhiba, sau, in cazul ovulariei, pentru a stimula secreria
de GnRH �i gonadotropi. De asemenea, steroizii ovarieni sunt
critici pentru pregatirea endometrului in vederea implantarii
embrionului in cazul unei sarcini.
BIOSINTEZA HORMONALA
SI MECANISMUL DE ACJIUNE
Hormonii pot fi larg clasificari ca sterolici sau peptidici, fie­
care cu propria biosinteza �i mecanism de aqiune. Receptorii
acestor hormoni pot fi impaqiri in doua grupe: (1) cei prezenri
la suprafara celulei, care 1n general interaqioneaza cu hormoni
hidrosolubili, adica peptidele �i (2) cei care se gasesc 1n primul
rand intracelular �i care interaqioneaza cu hormonii liposolu­
bili, precum steroizii. In mod normal hormonii sunt prezenri
1n ser �i resuturi 1n concentrarii foarte mici. De aceea receptorii
trebuie sa aiba atat o mare afinitate cat �i o foarte buna speci­
ficitate pentru ligandul specific, pentru a produce un raspuns
biologic corect.
Endocrinologie reproductiva
Secre1ie de neurotransmitator (de ex. dopamina)
Celula tinta
Secretie de neurohormon (de ex. GnRH)
Potential de ac\iune Vas de sange
'(!
re"'
, '-..,/
Celula oareca,e
B (fara receptori) �
FIGURA 15-2 Schema ilustreaza diverse tipuri de secretie a
neurotransmitatorilor. A. Eliberare 5i legare clasica a neurotrans­
mi\atorului. Transmiterea unui potential de actiune de-a lungul
unui axon neuronal duce la eliberarea neurotransmitatorului care
traverseaza spa\iul sinaptic pentru a ajunge la celula tinta.
B. Secretie neurohormonala. Un potential de actiune duce la
eliberarea neurotransmitatorului. Tn acest caz neurotransmitatorul
intra 5i circula prin sange pentru a ajunge la organul tinta.
Hormonii peptidici $i reproducerea
Hormonul luteinizant, hormonul foliculo-stimulant
$i hormonal gonadotrop corionic uman
Structural, LH �i FSH sunt heterodimeri care conrin o uni­
tate a comuna legata de o subunitate LH� �i respectiv FSH�.
De asemenea, subunitatea a glicoproteica interaqioneaza �i cu
subunitatea � a hormonului de stimulare a tiroidei pentru a
forma hormonul tireostimulator (TSH) �i cu subunitatea � a
hormonului gonadotrop corionic uman, pentru a forma hor­
monal gonadotropina corionica umana (hCG). Similaritatea
acestor hormoni poate avea consecinre clinice. Spre exemplu,
sarcinile molare produc adesea cantitari foarce mari de hCG
care se pot lega de receptorii pentru TSH producand hiper­
tiroidism. Important de refinut pentru oricare dintre ace�ti
hormoni peptidici este faptul ca doar dimerii au activitate bio­
logica. De�i in circulafie se pot gasi subunitari in forma diso­
ciata, pentru aceste subunicari ,,libere" nu se cunoa�te nici o
semnificarie fiziologica.
Subunitarile � ale LH �i hCG sum codate de doua gene
separate aBate intr-un singur grup de gene denumit grupul LH/
CG. Secvenra de aminoacizi a subunitarilor � ale hormonilor
LH �i hCG arata o similaritate de aproape 80%; totu�i, subuni­
tatea � a hCG conrine o extensie de 24 de aminoacizi la capa­
tul carboxi-terminal. Prezenra acestor aminoacizi suplimentari
a permis dezvoltarea unor metode de dozare cu specificitate
inalta pentru LH �i hCG.

3 1/2-4 zile,
G
blastula precoce
F Morula
H 4-5 zile,
blastocist
5-6 zile,
implantare
------1-- Endometru
(stadiu progestational)
FIGURA 15-26 llustratia prezinta punctele principale ale conceptiei: ovulatia, fertilizarea, transportul zigotului prin trompa uterina 5i
implantarea.
Hormonul gonadotrop corionic uman
Gonadotropina corionicii umanii este produsii de sinciriotro­
foblastul placentar �i poate fi detectatii in ser la 7-9 zile de la
varful de secrerie de LH. In sarcina timpurie nivelele de hCG
cresc rapid, dublandu-se la aproximativ fiecare 2 zile. Nive­
lul maxim al acestui hormon peptidic este de aproximativ
100 000 mUI/mL tn timpul primului trimestru de sarcinii. Este
urmat de un declin relativ abrupt in al doilea trimestru �i men­
tinerea unor nivele recluse in restul sarcinii.
CG umanii se leagii de receptorii LH/CG de la nivelul celu­
lelor corpului luteal �i stimuleaza steroidogeneza din ovar.
Pentru a menrine integritatea endometrialii �i lini�tea uterinii
nivelele hCG sunt critice pentru produqia de steroizi din cor­
pul luteal 1n sarcina timpurie inainte ca placenta sii atingii o
steroidogenezii corespunziitoare. Transferul produqiei de estro­
geni �i progesteron din ovar 1n placenta este numit adesea ,,tran­
ziria lutealo-placentara".
Avand in vedere ca placenta este sursa primarii de hCG,
determinarea nivelelor plasmatice de hCG s-a dovedit un
instrument de screening eficient al sarcinii in care masa sau
funqia placentarii sunt in Ltfici nte. In cazul est riei multife­
tale sau al sindromului Down se observii nivele de hCG-.relaciv
�e. ln c� unci place.nriiri slabe precum tn arcina ccm­
picii sau avortul spontan s observii nivele hCG redu ·e. Pentm
monitorizarea ace tei ulmne afecpuni determinari serice seriate
de hCG este foarte utilii deoarece timpul de dublare este rela­
tiv constant.-
Endocrinologie reproductiva
E ~48 de ore,
stadiu 8 celule Prima
D
C Zigot
-art--- B 12-14 ore,
fertilizare
Crqcerilc anormale marcate ale hCG sunt eel mai adesea
observare in cazul bolii rrofoblastke�esra�ionaie, wala bida­
!!forma §i coriocarcinomul (cap. 37, p. 898). ,¾a cum am
specificat anterior hCG §i TSH au o subunitate a comunii �i
subunitari � apropiate. Datorita similarita!ii structurale hCG
se poate lega §i poate activa receptorul TSH din glanda tiroidii.
Acest fapt explicii asociarea sarcinii molare cu hi ertiroidis
CG umanii poate e asemenea un marker tumoral util
pentru neoplazii non-trofoblastice. Produqia ectopica (nonpla­
centarii) a hCG, dimerul intact sau doar subunitatea �' se aso­
ciazii frecvent cu tumorile germinale dar a fost raportatii §i in
tumori ce iau na�tere din epiteliul mucos al colului uterin, vezi­
cii urinare, pliimanului sau nazofaringelui (cap. 36, p. 880). S-a
postulat ca hCG inhibii apoptoza in aceste tumori ceea ce per­
mite o cre§tere rapidii (Iles, 2007).
'Steroizii placentari
Tranzitia luteo-placentara
Corpul luteal este sursa majorii de steroizi sexuali 1n prima parte
a sarcinii. Eliminarea chirurgicalii a corpului luteal inaintea
tranziriei la produqia placentarii de steroizi duce la avort. Ast­
fel, in aceste cazuri, este necesarii suplimentarea postoperatorie
cu progesteron pentru a menrine sarcina iar regimul de substi­
tutie este discutat in capitolul 9 (272).