SPETE Drept Civil Culegere de Spete 1

DREPT CIVIL.
CULEGERE DE SPETE
GABRIELA RADUCAN GELU TITUS MARAVELA
Gabriela Raducan, Gelu Titus Maravela
Copyright© 1998, 1999 - Editura ALL BECK
ISBN 973-9435-05-X
Toate drepturile sunt rezervate Editurii ALL BECK
Nici o parte din aces! volum nu poate fr copiata fara permisiunea

scrisa a Editurli ALL BECK
Drepturile de distribu\ie in strainatate apafiin in exclusivitate editurii.
Copyright© 1998, 1999 by ALL BECK
All rights reserved,
The distribution of this book outside Romania, without the written permission
of ALL BECK is strictly prohibited DREPT CIVIL.
CULEGERE DE SPETE
'
Editura ALL BECK Bucure§ti, Bd, Timi:;;oara nr, 58,
sector 6, cod 76548
2' 402 26 00
Fax 402 26 10
Oepartamentul difuzare 2' 402 26 20

Fax: 402 26 30
!~ ~~ ~111m1 t1~11~11
\l
228125
a.c.u. ·IASI
Redactor: Andreea Straub

Dorel Padurariu
Coperta: Dominic Cernea
PRINTED IN ROMt'u'IIA
i\,
~ARTA I
I l\.J GRAF/CA
Calea $erban Vod3 133, Sector 4, BUCURESTI
'I
'l
rel/Fax: 336 29 10; 337 07 35
Colecfia Juridica • Editura ALL BECK:
CUVA.NT INAINTE
1. Puterea lucrului judecat in materie civila Lucrarea de fa{a este conceputa spre a servi ca instrument de lucru
Emesse Florian pentru cunoa§terea, fnsu§irea §i aprofundarea problemelor de drept
2. Rezolutiunea ~i rezilierea contractelor civile
civil de catre studen{ii in drept §i tinerii practicieni ai dreptului. Ea
Valeriu Stoica
reprezintd concretizarea efortului autori!or de a lega tot mai strdns teo-
3. Evictiunea in contractele civile
Camelia Toader
ria dreptului civil de aplicarea practica a institu{iilor sale, de a reliefa
4. Amnistia ~i gratierea aspectul pragmatic al :jtiinfei dreptului civil, de a invita cititorul sci se
Iancu Mandru apiece §i mai mutt asupra tratatelor §i cursuri!or uniuersitare de refe-
5. inscrisurile. Mijloace de proba in procesul civil rin[ci in materia dreptului civil, deoarece numai teoria ii poate oferi baza
Florea Miigureanu necesara dezlegarii diverse/or probleme practice.
6. Conflictul colectiv de munca ~i greva Din considerente de ordin didactic, autorii au structural lucrarea in cinci
Viorel Florescu par{i: teoria genera/a a dreptului civil, drepturile reale, teoria generald a
Constantin Tufan obliga{iilor, contracte civile specia!e, succesiunile. fn cadru! fiecarei pcir[i
7. Regimul juridic al concurentei 1n dreptul comunitar sunt infa{i§ate mai intdi unele sinteze teoretice, apoi sunt prezentate
Octavian lvfanolache problemele practice (spe{ele), iar in final sunt plasate solu[iile propuse de
8. Mobilul ~i conduita criminala autori cu privire la aceste probleme.
Valerian Cioclei Considera{iile teoretice din fiecare parte sunt reduse aproape la o
9. Contenciosul administrativ roman
grila, autorii nepropundndu-§i decdt sa ofere cititorului anumite repere,
Valentin Prisacaru
care sa fl orienteze in rezolvarea spe{elor.
10. Principiul egalitatii In dreptul romanesc
Spe[ele, care sunt incadrate in diviziunile §i subdiviziunile cursurilor de
Elena Simina Tiiniisescu
11. Contractul de asigurare de bunuri in Romania drept civil, corespunzcitor celor trei ani universitari in care se studiazd
Cosmin Iliescu aceasta disciplina, au fast elaborate astfel incdt fiecare din ele sa con{inci o
12. Raspunderea comercialii In dreptul comunitar situa{ie de fapt complexa, ce antameaza doua sau mai multe probleme de
Octavian F!orescu drept civil ivite in jurispruden{a ori ridicate in doctrina.
13. Minorul ~i legea penala Trimiterea la o sursd exterioara in vederea rezolvarii spe[elor nefiind
Ortansa Bre:::ecmu posibild, autorii au sim[it nevoia sa infd{i§eze propriile solu[ii pentru
14. Organizatii internationale neguvernamentale fiecare spe[Ci. Parcurgnd aceste solujii, cititorul trebuie sa {ind cont de
Raluca Miga-Be9teliu faptul ca autorii nu au urmdrit sa ofere rdspunsuri nesusceptibile a
primi o argumenta{ie contrard, ci doar posibile rezolvdri, pornind de ia
interpretarea §i aplicarea normelor juridice incidente situa[iei de ~1pt
respective.
Conf. univ. dr. Gabriel Boroi

s _( ~-
~
I
CU PRINS
Partea I
TEO RIA GENERAIA A DREPTULUI CML. ................................................................ l
Titlul I
CONSIDERATII TEORETICE ············································· ········································· .. 3
CapitoluI I
NORMELE DE DREPT CIVIL .............................................................................. 3
Sectiunea !
CLASIFICAREA NORMELOR DE DREPT CIVIL ........................................ 3
Capitolul II
RAPORTUL JURIDIC CIVIL ................................................................................ 6
Seqiunea I
ELEMENTELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL ........................................... 6
Seqiunea a II a
PRO BA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL CONCRET ................................... 9
§ 1. Proba .................................................................................................. 9
§2. Obiectul probei. Sarcina probei. ..................................................... 9
§3. Condiiiile de admisibilitate ale probei ........................................... 9
§4. Conventii asupra probeior. ............................................................ 10
§ 5. Mijloacele de proba ....................................................................... 10
Capitoiul III
ACTUL JURIDIC CIVIL ...................................................................................... 11
Seqiunea I
CLASIFICAREA ACTULUI JURIDIC CIVIL. .............................................. 11
Seqiunea a I I a
CONDITIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL .................................................... 12
§ 1. Consim\amantul ............................................................................. 13
Seqiunea a III a
OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL ...................................................... 15
Seqiunea a IV a
CAUZAACTULUI JURIDIC CIVIL.. ........................................................... 16
Seqiunea a Va
FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL. ........................................................... 16
Seqiunea a VI a
MODALITAJILE ACTULUI JURIDIC CIVIL .............................................. 18
Seqiunea a VII a
EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL... .................................................... 19
Sectiunea a VIII a
NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL .................................................... 21
§I. Defini\ie, clasificare, cauze ~i regim juridic ................................ 21
VIII DREPT CIVIL. CULEGERE DE SPETE IX
§2. Principiiie efectelor nulitatii .. . ........................................ 22 Capitolul II
Capitolul I V DREPTURILE REALE ~I DREPTURILE DE CREANTA. ................................. 225
PRESCRIPTIA EXTINCTIVA .............................................................................. 23 A. Drepturile reale ........................................................................................ 225
Sectiunea I Capitolul III
NOTIUNEA SI EFECTUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE .......................... 23 POSESIA ........................................................................................................... 227
Sectiunea a II a
DOMENIUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE ................................................ 23 Capitolul IV
Seqiunea a III a DREPTUL DE PROPRIETATE ......................................................................... 230
TERMENELE PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE .............................................. 25 Capitolul V
Seqiunea a IV a APARA.REA DREPTULUl DE PROPRlETATE ................................................ 234
INCEPUTUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE ............................................... 26 § 1. Aqiunea In revendicare ............................................................... 234
Seqiunea a Va
SUSPENDAREA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE ......................................... 27 Capitolul VI
Sectiunea a VI a DEZMEMBMMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE ............................ 238
INTRERUPEREA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE.. ...................................... 28 Capitolul VII
Seqiunea a VII a MODURILE DE DOBAND!RE A PROPRIETATII SI
REPUNEREA IN TERM EN ......................................................................... 28 A AL TOR DREPTURI REALE .......................................................................... 243
Capitolul V
Titlul II
PERSOANA FIZICA. ........................................................................................... 29
Seqiunea I
PROBLEME TEORETICE ...................................................................................... 247
CAPACITATEA DE FOLOSINTAA PERSOANEI FIZICE ......................... 29
Seqiunea a II a Titlul III
CAPACITATEA DE EXERCITIU A PERSOANEI FIZICE .......................... 30 SOLUTIILE PROBLEMELOR ............................................................................... 291
Seqiunea a Ill a
OCROTIREA PERSOANEI FIZICE PRI>i
MIJLOACE DE DREPT CIVIL .................................................................... 32 Partea a III-a
Seqiunea a IV a
IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE ...................................................... 35 TEO RIA GENERALA A OBLIGAJIILOR
Capitolul VII
Titlul I
PERSOANA JURIDICA ...................................................................................... 39
CONSIDERATII TEORETICE
Capitolul I
Titlul II PRIVIRE GENERALAASUPRA OBLIGATIILOR CIVILE ............................... 337
PROBLEME TEORETICE ........................................................................................ 42
Capitolul II
Titlu! Ill IZVOARELE OBL!GATIILOR .......................................................................... 338
SOLUTIILE PROBLEMELOR. .............................................................................. 129 Capitoiul III
ACTUL JURIDIC CA IZVOR DE OBLIGATII ................................................. 338
§ 1. ContractuI .............................................................................................. 338
Partea a II-a § 2. Efectele incheierii contractului .......................................................... 340
DREPTURILE REALE Capitoiul IV
ACTUL JURIDIC UNILATERAL CA IZVOR DE OBLIGATII ......................... 344
Titlul I
CONSIDERATll TEORETICE .................................................................................... 223 Capitolul V
Capitolul I FAPTUL JURIDIC CA IZVOR DE OBLIGATII ................................................ 344
PATRIMONIUL. ................................................................................................ 223 § !. Gestiunea intereselor altei persoane ................................................ 344
§ 2. Plata lucrului nedatorat ...................................................................... 345
§ 3. lmbogatirea fara just temei ................................................................ 346
x DREPT CIVIL. CULEGERE DE Cuprins XI
Capito!ul IV § 1. Notiune, caractere juridice ~i conditii de va.labilitate . .. ............ 469

RASPUNDEREA CIVI~ DELICTUA~ .......................................................... 346 § 2. Efectele contractului de vanzare-cumparare .................................. 4 71
§ 1. Raspunderea pentru fapta proprie .................................................... 347 § 3. Varietati de vanzare ............................................................................. 471
§ 2. Raspunderea pentru fapta aitei persoane ........................................ 349
§ 3. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale, Capitolul II
CONTRACTUL DE SCHIMB ............................................................................ 472
de edificii §i de lucruri in general ............................................................. 352
Capitolul V Capitoiul Ill
EFECTELE OBLIGATIILOR ............................................................................. 354 CONTRACTUL DE LOCATIUNE .................................................................... 473
§ i. Executarea dire eta a obligatiilor. ....................................................... 354 Capitolul IV
§ 2. Executarea indirecta a obligatiilor .................................................... 356 CONTRACTUL DE ARENDARE ...................................................................... 4 75
§ 3. Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului. ................... 358
Capitolul V
Capitolul VI CONTRACTUL DE INCHIRIERE A LOCUINTEI ............................................ 4 76
TRANSM!S!UNEA ~! TRANSFORMAREA OBL!GATIILOR ................................. 360
§ 1. Transmisiunea obligatiilor .................................................................. 360 Capitolul VI
§ 2. Transformarea obligatiilor. ................................................................. 361 CONTRACTUL DE ANTREPRIZA ................................................................... 478
Capitolul VII Capitolul VII

MODURILE DE ST!NGERE A OBLIGATIILOR .............................................. 362 CONTRACTUL DE MANDAT .......................................................................... 479
§ 1. Moduri de stingere a obligatiilor care due la § 1. Manda tu! cu reprezentare .................................................................. 4 79
realizarea creantei creditorului ................................................................ 362 § 2. Mandatul fara reprezentare ................................................................ 481
§ 2. Moduri de stingere a obligatiilor care nu due
Capitolul VIII
la realizarea creantei creditorului ............................................................ 363 CONTRACTUL DE IMPRUMUT DE FOLOSINTA (CO\!ODATUL) ............. 481
Capitolul Vlll
Capitolul IX
OBLIGATII COMPLEXE .................................................................................. 363
IMPRUMUTUL DE CONSUMATIE (PROPRIU-ZIS) ..................................... 482
§ 1. Obligatii afectate de modalitati ......................................................... 363
§ 2. Obligatii plurale .................................................................................... 365 Capitolul X
CONTRACTUL DE DEPOZIT .......................................................................... 483
Capitolul IX
§ 1. Depozitul obi§nuit (voluntar) ............................................................ 484
GARANTAREA OBLIGATIILOR ....................................................................... 366
§ 2. Depozitul necesar ................................................................................ 484
§ 3. Depozitul neregulat ............................................................................. 484
Titlul II
PROBLEME TEORETICE ..................................................................................... 369 Capitolul XI
CONTRACTUL DE SOCIETATE CIVI~ ....................................................... .485
Titlul III Capitolul XII
SOLUTIILE PROBLEMELOR. ............................................................................. 423 CONTRACTUL DE TRANZACTIE ................................................................... 486
Capitolul Xlll
CONTRACTUL DE DONATIE ......................................................................... 487
Capitolul XIV
Partea a IV-a CONTRACTUL DE AS!GURARE ..................................................................... 489
CONTRACTECIVILESPECIALE
Capitolul XV
Titlul I CONTRACTUL DE RENTA. VIAGERA .......................................................... 493
CONSIDERATII TEORETICE ............................................................................... 469 Capitolul XVI
Capitolul I CONTRACTUL DE INTRETINERE.. ................................................................ 493
CONTRACTUL DE VA.NZARE-CUMPARARE ............................................... .469
XII DREPT CIVIL. CULEGERE DE SPETE
Capitolul XVII
CONTRACTUL DE JOC SAU PRINSOARE .................................................... 494
Titlul II
PROBLEME TEORETICE ..................................................................................... 495
Titlul III
SOLUJHLE PROBLEMELOR. ............................................................................. 553
Partea a V-a
:WO~TENIRI
PARTEA I ....
T!TLUL I TEORIA GENERALA
CONSIDERA TH TEORETICE ....................................................................................... 605
CAPITOLUL I A
MO~TENIREA LEGALJ.. ....................................................................................... 605
§ I. Reguli generale privitoare la mo§tenire ............................................... 605
§ 2. Devolutiunea legala a mo§tenirii ........................................................... 606
DREPTULUI CIVIL
CAPITOLUL !I
MO~TENIREA TESTAMENTAM ........................................................................ 611
§ I. Testamentul ............................................................................................. 611
§ 2. Limitele dreptului de a dispune prin acte
juridice de bunurile mo§tenirii ..................................................................... 614
§ 3. Dreptul de optiune succesorala ............................................................ 616
§ 4. Transmisiunea succesorala ................................................................... 618
§ 5. Dobandirea posesiunii mo§tenirii ......................................................... 618
CAPITOLUL lII
IMPARTEALA MO~TENIRII ................................................................................ 619
§ I. lndiviziunea succesorala ........................................................................ 619
§ 2. imparteala mo§tenirii .............................................................................. 620
§ 3. imparteala de ascendent ....................................................................... 622
Titlul II
PROBLEME TEORETICE ..................................................................................... 623
Titlul III
SOLUJIILE PROBLEMELOR. ............................................................................. 643
Titlul I
CONSIDERATll TEORETICE .
Capito/ul I
NORMELE DE DREPT CIVIL
Secfiunea I
CLASIFICAREA NORMELOR DE DREPT CIVIL
A. Norme juridice civile: l. dispoziti\·e;

2. imperative.
I. Normele dispozitive
Suplinesc sau interpreteaza vointa subiectelor de drept civil (persoana fizica/
juridica), vointa partial sau deloc exprimata, facand posibila derogarea de la
dispozitiile pe care le includ.
In cadrul acestei categorii de norme distingem:
a) norme permisive - care nu ordona o anumita conduita, partile putand
dispune potrivit vointei !or.
Exemplificativ este cazul prevazut de art. 1296 alin. I §i 2 C. civ., conform
caruia contractul de vanzare-cumparare se poate 1ncheia fie pur §i simplu, fie
sub conditie §i, In acela§i timp, poate avea ca obiect doua sau mai multe Iucruri
alternative 1• Cu alte cuvinte le este perm is partilor sa 1ncheie contractul pur §i
simplu sau afectat de modalitati2.
1 Aceasta ipoteza se refera la situa\ia in care vanzatorul se obliga sa puna la dispozitia
cumparatorului doua sau mai multe bunuri, alegerea unuia dintre acestea (fie de ciitre vanzator,
fie de ciitre cumpiirator, dacii existii stipula\ie expresa in acest sens) ducand la stingerea obliga\iei.
2
Termen, condi\ie, sarcinii.
5
TEOR!A GENERAL'\ A DREPTULUI CIVIL Consideratii teoretice
In acest sens este §i art. l 035 alin.1 C.civ., care arata ca intr-un raport obliga- ocrotirea unui interes particular :ii este de ordine publica daca ocrote§te un
tional debitorul poate plati oricaruia dintre creditorii solidari atat timp cat unul interes general, ob§tesc. . e
dintre creditori nu a promovat o cerere de chemare In judecata lmpotriva Este norma de interes general, ob§tesc aceea prev[zuta de art.3 C.c1v., car_
debitorului. Acest text de lege permite debitorului sa faca plata (sa-§i achite arata ca judecatorul care va refuza sa judece motivand ca legea nu pr:vede; ca
datoria) fata de oricare dintre creditorii solidari, cu conditia ca nici unul dintre este 1ntunecata sau ne!ndestulatoare, va putea fi urmarit ca fiind vmovat de
creditorii solidari sa nu-I Ii aqionat In judecata pe parat. denegare de dreptate. . . . - a
b) norme supletive - care stabilesc o anumita conduita, obligatorie pentru In acela§i sens putem avea 1n vedere §I .ar'..5. C.c1v:, unde se st1pul~aza c
parti, dar aceasta obligativitate se mentine atata timp cat partile, prin vointa lor, partile nu pot deroga prin conventii sau acte iundice urnlaterale de la_leg1le ca~e
nu au statuat altfel. Astfel, art.BOS C.civ., lnvedereaza ca cheltuielile vanzarii intereseaza ordinea publica §i bunele morarnri (voint~ i~ri~ica a partilor tre~uie
incumba cumparatorului (sunt obligatorii pentru acesta), dar numai daca partile sa se subsumeze legilor care intereseaza ordinea pubhca §l bunele moravu~i~. .
nu au stipulat contrariul In actul de vanzare-cumparare. Normele juridice de ordine privata sunt mai numeroase in_ Codul c1v1l §1
De asemenea, art.1319 C.civ. statueaza ca predarea lucrului ce formeaza dintre ele exemplificam art.1304 C.civ., care stipuleaza ca ~eter~1~area ~retulu~
obiectul contractului de vanzare-cumparare trebuie (aspectul de obligativitate - in cadrul unui contract de vanzare-cumparare poate Ii facuta §l de catre u
n.a. ) sa se faca la locul unde se afla lucrul vandut, daca partile prin vointa lor
penitus extranei (tert fata de contract).
nu au dispus altfel (aspectul supletiv).
2. Normele imperative
C. Norme juridice civile: 1. generale
2. speciale
Impun subiectelor de drept civil o anumita aqiune sau abstentiune, neper-
mitand derogarea sau eludarea !or, sub sanctiunea legii civile. De la acest gen
proxim distingem urmatoarele diferen{e specifice: 1. Norrnele juridice generale . .
Sunt acelea care se aplica 1n toate cazurile §i 1n orice matene a dreptului
a) norme onerative, care prevad expressis verbis obligatia pentru subiectele
de drept civil de a se supune unei anumite conduite. civil daca, printr-o dispozitie legala, nu se prevede altfel.
Relevant este art.813 C.civ., care ne arata ca toate donatiile se fac prin act
autentic, ceea ce lnseamna ca partile, pentru a lncheia un contract de donatie 2. Normele juridice speciale . _
valabil, sunt obligate sa recurga la forma autentica, per a contrario intervenind Privitoare la materia dreptului civil, se aplica 1n toate cazunle expres preva:
sanqiunea legii civile. zute de lege §i se raporteaza la normele generale prin aplicarea celor doua
Un alt text care surprinde aspectul onerativ al normei imperative este §i reguli:
art.1597 C.civ., unde se stipuleaza ca partile, pentru a lncheia valabil un contract specialia generalibus derogant - norma speciala deroga de la norma
de depozit voluntar, trebuie sa-1 lncheie numai in forma scrisa; in acest sens a generala; - I
se vedea §i art.1772 C.civ., care arata ca partile pot constitui o ipoteca, dar au _ generalia specialibus non derogant - norma generala nu deroga de a
obligatia sa o faca numai prin act autentic §i orice incercare de eludare a norma speciala. . · 1
acestei dispozitii atrage sanctiunea legii civile; Un exemplu edificator comporta articol~l 1_295 C.c1v., rap~rt~t la art. 46 a~m.e
b) norme prohibitive, care interzic In mod expres partilor o anumita con- din Legea nr. 18/1991, 1n care ultimul const1twe norma speciala care deroga d
duita. Codul civil cuprinde asemenea norme §i dintre acestea desprindem, cu la norma generala instituita de primul articol. .
titlu de exemplu, art.1513, care arata ca este nul contractul prin care un asocial Astfel, art.l 295 C.civ. arata ca vinderea este ?~rfecta \~tre _parti ~i ~ropne
i§i rezerva totalitatea ca§tigurilor (clauza leonina ), deci partilor le este interzisa tatea de drept stramutata (ope legis) 1ndata ce part1le _s-au mvo1t: dee~ vanz~re~
o clauza in acest sens. este consensuala, pe cand art.46 alin. l din legea m_ai_ sus_ ment1.~nata arata ::~
Acela§i text, In alin.2 ne arata ca partile nu pot avea acces nici la clauza instrainarea terenurilor (de orice fel) prin acte jund1ce mtre vu este valabila
conform careia unul sau mai multi asociati sa fie scutiti de a participa la numai daca actul a fost lncheiat 1n forma autentica.
pierderi.
B. Norme juridice civile: I. de ordine publica;

2. de ordine privata.
Aceasta clasificare vizeaza natura interesului proteguit de legea civila, pe
cale de consecinta, o norma civila este de ordine privata daca urmare§te
f,
TEORIA GENERALA A DREPTULU! CIVIL
Consideratii teoretice 7
Capitolul II
.. indiviziunea: presupune ca mai multe persoane (coindivizari) deiin
RAPORTUL JURIDIC CIVIL in proprietate 0 universalitate de lucruri, fiecare avand determinata 0
cota parte ideala §i abstracta din dreptul de proprietate, dar neavand
un anumit Iucru sau anumite lucruri din universitatis bonorum.
Secfiunea I • devalma§ia: forma de proprietate comuna, specifica numai soiilor,
in care dreptul de proprietate nu este fractional ideal §i nici bunul nu
ELEMENTELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL este fraqionat in materialitatea lui.
B. Con!inutul
Reprezinta totalitatea drepturilor subiective §i a obligatiilor civile pe care le
au pariile In cadrul raportului juridic civil.
A. Partile (subiectele raportului juridic civil). Sunt persoanele fizice sau In ansamblul lor distingem, in funqie de anumite criterii, unnatoarele
P'~r;soanele juridice titulare ale drepturilor §i obligatiilor civile.
categorii de drepturi subiective civile:
fn cadrul raportului juridic civil deosebim doua categorii de subiecte ' astfel
ur1ul: • absolute ~i relative (In funqie de opozabilitatea !or); 1
- activ; • principale ~i accesorii (dupa corelatia dintre ele); . .
- pasiv. pure §i simple sau afectate de modalitati (dupa gradul de cert1tudme
1 pe care i-1 confera titularului);
· in cazul raportului juridic civil obligational ambele cateaorii de
<>ubiecte sunt determinate, astfel: 0 • patrimoniale §i nepatrirnoniale (dupa continutul lor) .
• sub~ectuI activ, denumit §i creditor, este acela care poate pretinde C. Obiectul
sub1ectului pasiv sa dea, sa faca ori sa nu faca ceva ( aut dare aut
facere, aut non facere); ' Reprezinta aqiunile sau inaqiunile la care sunt indreptaiite pariile ori de
•
subieC:UJ pasiv, denumit §i debitor, este acela care este obligat fata
care acestea sunt iinute sa le respecte.
O irnportanta deosebita pentru obiectul raportului juridic civil o constituie
de sub1ectul activ sa dea, sa faca ori sa nu faca ceva·,
ind l bunurile, clasificate Jn literatura de specialitate astfel:
. ca ru acestui tip de raport putem intalni o pluralitate de subiecte in
urrnatoarele forme: l. 1n functie de natura lor §i de calificarea data de lege avem:
- plural~tate activa (cand exista mai multi creditori ); • mobile prin: - natura lor;
- plural!tate pasiva (cand exista mai multi debitori); - determinarea legii;
- anticipatie;
2, . - pluralitate mixta (cand exista mai multi creditori §i mai multi debitori).
• imobile prin: - natura !or;
· .Jn cazul raportului juridic civil real (care are in con(inut fie dreptul de
propnetate, fie .dezmembramintele sale), subiectele se disting astfel: - destinaiie:
- obiectul la care se aplica;
• subiectul activ este intotdeauna determinat §i este titularul dreptului
real; 2. Du pa regimul circulaiiei !or din punct de vedere juridic distingem:
• aflate in circuitul civil;
subiectul pasiv este nedeterminat §i este constituit din pluralitatea
~e~orlaltesubiecte de drept civil care au obliga(ia generala §i nega-
• aflate in afara circuitului civil;
> • tiva, de a nu aduce nici o atingere dreptului subiectului activ.
3. Dupa modul de determinare deosebim:
I lurahtatea in cadrul acestui tip de raport !mbraca trei forme: • bunuri individual determinate (res certa);
• coproprietatea: presupune ca mai multe persoane (denumite co- • bunuri generic determinate (res genera); _ .. .
proprietari) detin in proprietate unul sau mai multe lucruri deter- 4. Jn funqie de posibilitatea de a fi 1nlocuite sau nu pe timpul executarn une1
obligaiii civile avem:
n:iinate, fiecare dintre ace§tia avand o cota parte ideala §i abstracta
dm dreptul de proprietate, neavand insa 0 parte determinata din • fungibile;
lucrul privit In materialitatea lui; 1 • nefungibile;
1 1 fn principiu orice drept subiectiv ci\il este opozabil s~biect~lor de _drept c~vil, de aceea v_o~
Vi•zi G.BOROl -Drept civil. Teoria genera/a, Ed. ALL, 1997, pag. 44. prefera sii impar\im drepturile subiective ci\'ile Jn absolute §I relative du pa cum t1tularnl poate sa §11
exercite cu sau fara concursul altei persoane; a se vedea pentru detalii G. BORO!, op. cit., pag 57.
8 9
TEORIA GENERALA A DREPTULU! CIVIL Consideratii teoretice
5. [:2,:a atunci cand sunt fo1os1te
. se consuma sau nu avem bunu-··
• consumptibile; '
1
I.
Secfiunea a II a
PROBA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL CONCRET
neconsumptibile;
6. cur:i produc sau nu fructe, distingem:
frug1fere;
nefruaifere·
7. r:_::a feiul ln car~ sunt percepute:
• corporale; §1. Proba
• incorporale·
8. [· __:,a cum pot sau fi A -
Este_i:n_illocJJLPJ<=.Y:i'\.2~lJl.ci.eJ.~g_~prin care se poate dovecil_ll_f1_':1._Ct.~~ un f~JJL
avem: nu impar!ite fara a-§i schimba destinatia initiala, juri9'ic:, c;:ivil.
0 alta acceptiune este aceea de fapt probator, adica un fapt material care
clivizibile;
odata dovedit printr-un mijloc de proba, este folosit, la randul sau, pentru a
• indivizibile· 1
9· /;-; : ..-:qie de cor~latia dintre ele: c dovedi un alt fapt material determinant In solutionarea pricinii.
0'.
• principale;
accesorii;
IO. §2. Obiectul probei. Sarcina probei
cum sunt sau nu supus - . .. .
sesizabile; e urmanru §I executarii silite, distingem:
insesizabile; JI formeaza elementul de dovedit pentru a demonstra existenta sau
inexistenta unui drept subiectiv civil §i a obligatiei corelative; sarcina probei
0 alta ::asificare retin t" d' ·
\ata ma; , urmat l u a m h'.~ratura de specialitate adauga (la cea enun- revine celui care face o propunere inaintea judecatii, conform art.1169 C.dv.,
I. Inf_:,;; oare ~ cat:g~rn de bunuri; onus probandi incumbit actor, a poi sar_c:_i_r1a pr()bei trece ]_a p~rat_s:a_r_e_t_i:_ep~~
• __ ,,e ~e ~omernul caru1a aparVn: dov~cl_~(lS5=i't_ §rel faptele pe care-§i spijina cererile sale, in excipiendo reus fit
- ~nun dm domeniul public·
actor;
. .~ ~nuri din domeniul privat.'
Particularitati ale obiectului probei:
- :· Jn .: .:1qie de dispozitiiJe legi/ 1
norma de drept civil invocata rfu)rebuie dovedita pentru ca jude-
casatone; '"0t fi: ' ' bunurile dobandite de soti 1n timpul •
catorUl~~t~-prezumat-a ~unoa§te legea - jura nouit curia; totu§i, 1n

• comune ale sotilor eel d b d' A
litigiile de drept interna\ional privat, in care lex causae este o lege
":xceptia ca ·1 ' - e o an ite de soti 1n timpul casatoriei cu
• ·.. zun or prevazute de art. 31 c. fam.; ' straina, magistratul poate solicita pariii sa dovedeasca existenia §i
. propm, cele prevazute de art.31 C f . continutul normei juridice straine inv9cate;
3 Dup· " 11 1 1 A •am.,
• • c. . .).' J or m cadrul procesului de productie. • faptele negative nedeterminate nu 'isunt obiect al probei, faptul
m11loace fixe; ·
negativ determinat constituie obiect al probei;
" mJjloace circulante· • faptele notorii se dovedesc prin probarea doar a notoriet2l\ii;
" produse; '
··• faptele necontestate nu necesita, in princip\u;-probarea !or;
" fonduri bane§ti. 1
• faptele cunoscute personal de judeciitor formeaza obiect al pro-
batiunii judiciare;
§3. Conditiile de adrnisibilitate ale probei
,. sa n0 fie oprita de lege;

• sa fie verosimila;
'G. BOROI. ,,p.cit., pag.S 4 . 1 Ibidem 5, pag. 243.

10 Consideratii teoretice 11
TEORJA GENERALA A DREPTULUJ CIVIL
sa fie utila; . inscrisuri autentice, acelea care s-au facut cu solemnitatile preva-
sa fie pertinenta; zute de Iege, de un functionar public, care are dreptul de a functiona
sa fie concludenta; 1 in Jocul unde actul s-a 1ncheiat (art. 1171 C. civ.);
• inscrisuri sub semnatura privata sunt 1nscrisurile semnate de par-
tile de la care emana;
§4. Conventii asupra probelor
B. Proba testimoniala (proba cu martori, marturia).
~ 0 '. ~'!<:a. c.a obiect: sarcina probei, obiectul probei, puterea doveditoare a C. Marturisirea (recunoa§terea).
proc.eJ, adrninistrarea probei. in doctrina se cunosc urmatoarele feluri de marturisire:
·.\cest»- r·onvent··
- 11 nu tre b rne
. sa- a d uca- atmgere
. normelor imperative. • extrajudiciara, realizata 1n afara cadrului procesual;
• judiciara1, facuta Jn cadrul judecatii §i este de trei tipuri: simpfa,
calificata §i complexa;
§ 5. Mijloacele de proba
D. Prezumtiile
A. fnscrisurile Concluziile pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la
Clasificare: un fapt necunoscut (art. 1199 C. civ.).
1. fn funqie de scopul urmarit la intocmirea !or·
E. Raportul de expertiza
• preconstituite, cele intocmite special ~entru a fi folosite ca mijloc Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, 1n scris sau
de proba;
oral, 1n care acesta expune constatarile §i concluziile sale cu privire la
n~~reconstituite, cele care nu s-au intocmit in scopul de a servi ca imprejurarile de fapt a caror Jamurire a fost solicitata.
rnIJloc de pr~ba, dar care, in mod accidental, sunt utilizate totu§i
pentru doved1rea raportului juridic litigios·
2. Dup;l efectul !or: '
originare, 1ntocmite pentru a dovedi 1ncheierea modificarea sau
stingerea unui raport juridic civil; '
re_c~gnitive, intocmite pentru recunoa§terea existentei unui inscris
Capitolul Ill
ongmar pierdut, pentru a-l inlocui ; ACTUL JURIDIC CIVIL
co~firmativ~, intocmite pentru a confirma un act juridic lovit de
nul!tate relat1va·
3· Du;:ia raportul dintre ele:'
originale, 1nscrisurile (autentice, sub semnatura privata etc.) intoc- Sectiunea I
rn1te ab initio de par\i, In conditiile legii; CLASIFICAREA ACTULUI JURIDIC CIVIL
cop~~· inscrisurile care reproduc intocmai 1nscrisul original; aceste
cop11 se pot realiza in conditiile art. 1188 C. civ., art. 55 Legea
nr.:36/ 1995 §i art. 13 Legea nr. 119/1996·
4. Dup;l criteriul semnaturii: '
• semnate; ln functie de o serie de criterii de clasificare, retinem urmatoarele categorii
. nesemnate; de acte juridice civile:
1. Oupa numarul pfu1ilor care au participat la 1ncheierea !or distingem:
5. lnscrisurile preconstituite se clasifica dupa modul de Jntocmire in:
• unilaterale/bilaterale/multilaterale;
2. Dupa scopul unnarit [a 1ncheierea lor deosebim:
1
A >e. ved<'<l 111 'ncest sens G· BELEIU 1 Poate fi spontana sau prorncata (aceasta din urma se realizeaza prin interogatoriu, mijloc
·' . . · - , Drept our · ·1 roman.
• 1ntroducere
r in dreptul civil. Subiectele
-reptu1w crctl. ll11cure~ti, 1993, Ed. "-5ansa" S.R.L, pag.103. procesual de administrare a ;:irobei marturisirii reg!ementat Jn art. 2 !8-225 C. proc. civ ).
12 TEO RIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL Consideratii teoretice 13
• cu titlu oneros (comutative ~i aleatorii)/cu titlu gratuit (Jiberalita\i ~i • Jn func(ie de aspectul la care se refera: de forma (extrinseci)/de
acte dezinteresate); fond (intrinseci);
3. Dupa efectul pe care il produc: .. In func(ie de criteriul obligativita\ii: esentiale/neesentiale;
• constitutive/translative/declarative; • dupa sanc\iunea nerespectarii !or: de validitate/de eficacitate;
4. fn functie de modul de formare: • dupa voca\ia !or: generale/speciale. 1
• consensuale/solemne/reale;
5. Dupa importanta lor:
• de conservare/de administrare/de dispozi\ie; § 1. Consimtamantul
6. Dupa continutul lor:
• patrimoniale/nepatrimoniale· I. Principiile vointei juridice in dreptul civil:
7. In func\ie de rnomentul produce~ii efectelor Ior: • principiul autonomiei de voin\a (Iiberta\ii actelor juridice civile), art.
• intre vii (inter vivos)/pentru cauza de moarte (mortis causa); 969 alin. l C. ci\·., art. 5 C. civ.:
8. Dupa rolul vointei par\ilor: • principiul voin\ei reale (al voin\ei interne); excep\ii: simula\iaf!n
• subiective/condi\ie; materie de probe, art. 1191 alin. 2 C.civ.
9. Dupa legatura lor cu modalitatile actului juridic civil:
_ pure ~i simple/afectate de modalita\i; II. Condi!ii de valabilitate
IO. ln funqie de raportul dintre ele: • sa provina de la 0 persoana cu discernamant;
• principale/accesorii; • sa fie facut cu inteniia de a produce efecte juridice; per a contrario
11. Dupa legatura cu cauza: manifestarea de voin\a sa nu fie facuta: jocandi causa/sub conditie
• cauzale/abstracte; pur potestativa sa nu fie prea vaga/cu o rezerva mintala (reseruatio
12. Dup<:l. modalitatea de !ncheiere: mentalis):
• acte strict personale/prin reprezentant; sa fie manifestat Jn exterior (sa nu rarnana in forul interior al
13. dupa reglementarea lor Iegala: persoanei. nuda cogitatio ):
nurnite/nenumite; • sa nu fie alterat de vreun \iciu de consim\amant.
14. dupa modul de executare:
• cu executare dintr-o data (uno ictu)/cu executare succesiva. 1 m. Viciile de consimtamant
A. Eroarea
Falsa reprezentare a unor Jmprejurari la incheierea unui act juridic civil.
I. Clasificare:
a) in func(ie de consecintele care intervin:
Secfiunea a I I a • eroarea obstacol: error in negotio/error in corpore (cand se constata,
CONDl!llLE ACTULUI JURIDIC CIVIL atrag nulitatea absoluta);
• eroarea - \·iciu de consim\amant: error in substantiam/error in perso-
nam (cand se constata, atrag nulitatea relativa);
I. Enumerare: • eroarea indiferenta (nu afecteaza valabilitatea actului).
• capacitatea de a contracta; b) Jn funqie de criteriul naturii fals reperezentata:
• consim\amantul valabil al par\ii ce se obliga; • eroare de fapt;
• un obiect determinat; • eroare de drept.
• o cauza Iicita .
2. Structura erorii-viciu de consimtamant: falsa reprezentare a realita\ii
2. Clasificare: (element de natura psihologica).
' Pentru detalii a se vedea G. BELEIU, op. cit., pag.119- l 25. ' !dern 9, pag. i 28.
14 TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL 15
Consideratii teoretice
3. Condi!ii: · certa• de valoare '1ntre contraprestat_ii la momentul lncheierii
Dispropor\1a
• elementu! asupra caruia cadc falsa reprezentare a realita!ii sa fie
conven\iei.
hotarator Ia 1ncheierea actuiui:
I. Structura:
" In cazul acteior sinalagmatice, cu titlu oneros, cocontractantul sa fi .. \n concep\ia subiectivii: - un element obiectiv, dispropor\ia de valoare
§tiut sau sa fi trebuit sa §tie ca aspectul asupra caruia cade falsa dintre contrapresta\ii;
reprezentare este determinant pentru 1ncheierea actului juridic civil. - un element subiectiv, profitarea de starea
de nevoie In care se gase§te cealalta parte.
B. DOLUL (videnia) • in concep\ia obiectiva: un singur element, paguba.
Inducerea In eroare a unei persoane prin mijloace dolosive sau viclene cu 2. Conditii:
scopul de a o determina sa consimta la 1ncheierea unui act juridic (eroare
provocata).
. si fie o consecin\a directa a actului respectiv ;
• sa existe la momentul lncheierii actului juridic;
I. Clasificare: • dispropor\ia de valoare sa fie vadita.
Dupa consecintele pe care le atrage: 3. Domeniu de aplicare:
• dolul principal, do/us dans causam contractui (atrage nulitatea relativa); • prive§te minorii 1ntre 14 §i 18 ani; . . . . . .
• dolul incident sau secundar, do/us incidens (nu atrage nevalabi- • sunt anulabile pentru leziune actele jund1ce c1v!le: ?e. adm1~1s:
litatea actului, ci doar o diminuare a contravalorii presta\iei, cand e trare/care au fost 1ncheiate de minorul lntre 14 §i 18 a.rn smgur, fara
cazul). lncuviin\area prealabila a ocrotitorului legal/sunt lez1onare pentru
minor/sunt comutative.
2. Structura:
• elementul obiectiv (utilizarea de mijloace viclene);
• elementul subiectiv (inten\ia de a induce Jn eroare).
3. Condi!ii:
Sectiunea a Ill a
• sa fie determinant ;
OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL
• sa vina de la cealalta parte.
C. VIOLENTA
Amenin\area unei persoane cu un rau care sa 1i produca o temere ce o Condi!ii de valabilitate:
determina sa consimta la lncheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu 1-ar fi a) conditii generate:
1ncheiat. • sa existe;
I. Clasificare: . sa fie 1n circuitul civil;
• dupa natura raului: fizica, uis/morala, metus; • sa fie determinat sau determinabil;
" dupa caracterul amenin\arii: legitima (justa)/nelegitima (injusta). • sa fie posibil;
• sa fie licit §i moral.
2. Structura: b) conditii speciale:
.. c~l ce se obliga sa fie titularul dreptului subiectiv;
• elementul obiectiv, amenin\area cu un rau;
• sa existe autoriza~ia administrativa prevazuta de lege;
elementul subiectiv, insuflarea unei temeri persoanei amenin\ate.
• obiectul sa constea 1ntr-un fapt personal al debitorului.
3. Condi!ii:
• sa fie hotaratoare pentru 1ncheierea actului juridic civil;
" sa fie nelegitima, ilicita.
D. LEZIUNEA
\
~-
16 TEOR!A GENERALA A DREPTULUI CIVIL Consideratii teoretice 17
Secfiunea a IV a b) Cerinte cc trebuic respcctate pentru asigurarea formei

CAUZA ACTULUI JURIDIC CIVIL ad validitatem:
• actul juridic in stransa legatura cu un act juridic solemn
trebuie sa fie incheiat tot in forma solemna;
• intregul act (inclusiv clauzele) trebuie sa imbrace forma
1. Elementele cauzei: ceruta pentru valabilitatea sa;
• scopul imediat (abstract §i invariabil), causa proxima; in contractele • actul juridic prin care un alt act juridic solemn devine
bilaterale este prefigurarea mintala a contraprestatiei/in actele cu ineficient trebuie Jncheiat in forma solemna;
titlu gratuit este animus donandi/in actele reale este prefigurarea
remiterii bunului/in contractele aleatorii este §ansa ca§tigului sau
riscul pierderii;
• scopul mediat (concret §i variabil), causa remota.
2. Condi!ii de valabilitate: 3. Forma ad probationem
.. sa existe; Aceasta forma este ceruta pentru a proba actul juridic civil valabil incheiat;
" sa fie reala; este obligatorie, nerespectarea ei atragand de regula inadmisibilitatea dovedirii
" sa fie licita §i morala. respectivului act cu un alt mijloc de proba.
Caracteristici:
3. Proba cauzei:
• este obligatorie;
• art. 967 C. civ., prezumtia de valabilitate a cauzei;
• art. 967 C. civ., prezumtia de existenta a cauzei.
• nerespectarea atrage sanqiunea inadmisibilitatii dovedirii cu alt mij-
loc de proba;
• excep\ie de la principiul consensualismului .
4. Forma ceruta pentru opozabilitatea fa!a de tef!i
Cuprinde toate fomalitatile necesare, conform legii, pentru ca actul juridic
Secfinea a Va Jncheiat sa devina opozabil §i ter\ilor care nu au participat la incheierea lui;
FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL nerespectarea ei atrage inopozabilitatea actului fa\a de ter\i.
Aplicatii: ~\
1. Clasificarea conditiilor de forma: publicitatea iirnobiliara;
• in functie de consecintele juridice ale nerespectarii !or: • publicitatea 9onstituirii gajului;
a) forma ad validitatem (ad solemnitatem) a actului juridic; • notificarea (!esiunii de crean\a;
b) forma ad probationem; • lnregistriff~a inven\iilor, desenelor §i modelelor industriale;
c) forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti; • inregistrarile §i publicitatea societa\ilor comerciale;
• in functie de izvorul care cere o anumita forma: • publica\iile necesare in materie de concesionare, !nchirierea §i locatia
a) forma legala; gestiunii.i
b) forma conventionala.
2. Forma ad validitatem
Consla in necesitatea indeplinirii formalitatilor legale sau conven\ionale Jn
absenta carora actul juridic civil nu ar mai fi valabil.
a) Caracterele juridice ale formei ad validitatem:
• element constitutiv esential al actului juridic civil;
., este exclusiva.
1
Pentru detalii, G. BELEIU, op. cit., pag. 127-15~.
18
TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL
Secfiunea a VI a
MODALITA[!LE ACTULU! JURIDIC 1. Clasificare:
• in functie de persoana beneficiarului, sarcina: in favoarea dispuna-
torului /gratificatului /unei terte persoane;
" se mai distinge sarcina: posibi!Micita.Jmorala, pe de o parte §i impo-
A.TERMENUL sibila/ilicitMrnorala, pe de alta parte.
. Eveniment vi~t?r §i sigur ca lndeplinire pana Ia care se arnana inceperea sau
1~c.etarea exerc1t1ului drepturilor subiective civile §i a executarii obligatiilor 2. Efecte:
c1v!le.
• nu afecteaza valabilitatea actului juridic civil;
I. C!asificare:
• afecteaza eficacitatea acestuia.
• dupa efectul sau: suspensiv/extinctiv;
" in functie de beneficiarul termenului: in favoarea creditorului/
debitorului/atat in favoarea debitorului, cat §i a creditorului·
• in functie de izvor: voluntar/legal/jurisdic(ional; ' Secfiunea a VII a
..
dupa cum este cunoscut sau nu:cert/incert; EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL
2. Efecte:
• terrnen_ul..sus~en~i~ arnana inceputul exercitarii dreptului subiectiv §i I. Reguli de determinare a efectelor actului juridic civil:
executarn obhgat1e1 corelative; • faza prealabila §i obligatorie - dovedirea actului;
• terrnenul extinctiv marcheaza stingerea dreptului subiectiv §i a obli- • faza interpretarii clauzelor actului.
gatiei corelative.
II. Reguli de interpretare a actului juridic civil:
B. CONDITIA " art. 977 C. civ., contractele se interpreteaza dupa intentia comuna a
E:eniment potential, dar nesigur ca realizare, de care depinde na§terea ori partilor contractante, §i nu dupa sensul literal al termenilor folositi la
desfimtarea actului juridic civil. intocmirea contractului;
I. Clasificare: • art. 978 C. civ., clauza primitoare de doua sensuri se interpreteaza in
• dupa efecte: rezolutorie/suspensiva; sensul care poate avea un efect §i nu contrariul, actus interpretandus
• dupa modul de formulare: pozitiva §i negativa; est potius ut valeat quam ut pereat;
• dupa Iegatura cu vointa piif!ilor: cazuala.Jmixta/potestativa (pura/ • art. 979 C. civ., termenii folositi pentru intocmirea contractului §i care
sirnpla); 1 sunt susceptibili de doua inielesuri, se interpreteaza 1n intelesul care
• pe baza prevederilor art. I 008-1009 C. civ., posibila/imposibila· licita.J se potrive§te mai mult cu natura contractului;
ilicita. ' • art. 980 C.civ., clauzele indoioase din contract se interpreteaza dupa
obiceiul locului;
2. Efecte: • art. 981 C. civ., clauzele obi§nuite dintr-un contract se sub!nieleg,
• afecteaza insa§i existenta actului juridic civil: chiar daca ele nu sunt trecute expres in el;
• i§i produce efecte retroactiv. . • art. 982 C. civ., toate clauzele unui contract se interpreteaza unele
prin allele, §i se da un !nieles pentru fiecare clauza astfel cum rezulta
C. SARCINA din actul intreg - interpretarea sistematica;
Obligat~a de a da, a face sau a nu face, impusa de dispunator gratificatului in " art. 983 C.civ., in dubio pro reo, in caz de fndoiala contractul se
actele cu t1tlu gratuit (liberalitati). interpreteaza in favoarea celui care se obliga;
" art 970 C. civ., conveniiile obliga partile contractante nu numai la
ceea ce este expres prevazut in ele, dar la tot ceea ce echitatea,
obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa;
1
Este gre§it sa se numeasca conditie cauzala; casus = intil.mplare; a se vedea In acest sens " art. 984 §i 985 C. civ., conform primului articol, conventia dintre parti
G.BOROI, op. cit., pag. 144. nu cuprinde decat lucrurile asupra carora se pare ca partile au
20 TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL Consideratii teoretice 21
Jnteles a contracta, oricat de generali ar fl termenii Jn care s-a Jn- Secflunea a VIII a
cheiat conventia; conform celui de al doilea articol, daca Jntr-o NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL
conventie s-a facut referire la un anumit caz pentru a se putea
explica obligatia, prin aceasta nu se poate sustine ca s-a dorit
restrangerea Jntinderii ce anganjamentul ar avea de drept Jn cazurile
neexprese. §I. Definitie, clasificare, cauze §i regim juridic
III. Principiile efectelor actului juridic civil

A. Definitie
Nulitatea este o sanqiune de drept civil care intervine atunci cand ia Jnche-
A. Principiul forJ;ei obligatorii (pacta sunt servanda)
ierea actului s-au lncalcat dispozitiile legale.
Conform acestui principiu actul juridic civil legal Jncheiat !ntre parti se
impune, 1ntre partile contractante, 1ntocmai ca legea. B. Clasificare:
Excep!ii: cazurile de restrangere/cazurile de extindere - atunci cand efectele .. 1n funqie de natura interesului ocrotit: absolutii/rel tiva;
actului !ncheiat !ntre parti nu se produc a§a cum au dorit ele. Jn funqie de Jntinderea efectelor sale: parJ;ialii/tota ·;
• dupa modul de consacrare legislativa: expresa (ex licita sau textu-
B. Principul irevocabilitii!ii ala)/virtuala (implicita sau tacita);
Conform caruia, actului juridic bilateral nu i se poate pune capat prin voin\a .. dupa felul conditiei de validitate nerespectata: de fond/de forma;
numai a uneia dintre parti, iar actelor unilaterale nu Ji se poate pune capat prin . du pa modul de valorificare: judiciarii/amiabila.
rr:anifestarea de vointa, 1n sens contrar, din partea autorilor actelor.
Excep!ii:
• de la categoria actelor bilaterale, aceste exceptii consacra ipoteza C. Cauzele nulita~ii absolute sunt:
Jn care o singura parte, prin vointa ei, poate pune capat actului • Jncalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor;
bilateral; • lipsa totala a consimtamantului;
• de la categoria actelor unilaterale, atunci cand acestea sunt revo- • cand lipse§te cauza ori ea este ilicita sau imorala;
cate prin vointa autorilor lor. 1 • nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
" nerespectarea formei ceruta ad ualiditatem·
C. Principiul relativitii!ii • lips a ori nevalabilitatea autoriza\iei administrative;
• Jncalcarea ordinii publice;
Efectele actului juridic civil se produc numai fata de autorii actului (sau fata • frauda legii.
de autorul actului), el neputand sa profite sau sa dauneze a!tor persoane, res
inter alias acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest. D. Cauzele nulita~ii relative sunt:
Excep!ii:
• viciile de consim\amant (eroarea, dolul, violenta, leziunea);
• aparente: avanzii-cauza/promisiunea faptei altuia/simula\ia/repre- • lipsa discernamantului;
zentarea/actiunile directe; • nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a persoanei;
• veritabile: stipulatia pentru altul. • nerespectarea dreptului de preemtiune.
E. Regimul juridic al nulita~ii absolute este exprimat de urma-

toarele reguli:
• poate fl invocata de catre oricine are interes·
• actiunea Jn nulitatea absoluta este imprescri~tibila;
• nu poate fi acoperita prin confirmare.
F. Nulitatea relativa are urmatorul regim juridic:

• poate fl invocata doar de partea al carei interes a fost Jncalcat la
•
Jncheierea actului juridic;
aqiunea Jn anulabilitate este prescriptibila;
poate fl acoperita prin confirmare, expres sau tacit.
)
Pentru deta!ii a se vedea G. BELEIU, op. cit., pag. 17 I.
'II
,~f
TEORIA GENERAlA A DREPTULUI CIVIL Consideratii teoretice 23
§2. Principiile efectelor nulitatii Capito/ul I V _
A. Principiul retroactivitii!ii efectelor nulita~ii actului juridic civil PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
Exceptii:
pastrarea efectelor produse de un contract cu executare succesiva;
• pastrarea fructelor culese anterior anularii. Secfiunea I
NO!IUNEA $1 EFECTUL PRESCRIP!IEI EXTINCTIVE
B. Principiul repunerii in situatia anterioara (restitutio in
integrum)
Exceptii:
A. Reprezinta stingerea dreptului material la actiune neexercitat in ter-
• cazul incapabilului care este dator sa restituie prestatiile primite, dar
menul de prescriptie.
mimai In masura lmbogatirii sale;
• nemo auditur propriam turpitudinem allegans (nimanui nu 1i este
B. Ca natura juridica prescriptia extinctiva reprezinta un mod de transfor-
pennis sa se prevaleze de propria-i imoralitate pentru a obtine mare a continutului raportului juridic civil, retrogradand dreptul subiectiv civil §i
protectia unui drept). obligatia civila corelativa din perfecte In imperfecte.
C. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii C. Stingerea dreptului material la aqiune este carmuita de doua
actului initial - resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis. principii:
Exceptii: • stingerea dreptului la aqiune privind un drept principal atrage dupa
• ipoteza prevazuta de art.1909 alin.1 C.civ., raportat la art.972 C.civ.; sine §i stingerea dreptului la aqiune privind drepturile accesorii;
• ipoteza prevazuta de aplicarea art. 20 alin.2 din Decretul nr.31/1954; • In cazul debitorului care este tinut la prestatii succesive, dreptul
• ipoteza subdobanditorului de buna credinta §i cu titlu oneros al unui creditorului la actiune cu privire la fiecare dintre aceste prestatii se
imobil; stinge printr-o prescriptie separata.
D. Consecinte:
D. Principiile care inlatura regula quod nullum est, nullum
• supravietuirea dreptului subiectiv civil §i a obligatiei civile corelative;
producit efectum: • imprescriptibilitatea dreptului la aqiune In sens procesual.
• principiul conversiunii actului juridic; conditii: 1) sa existe un ele-
ment de diferenta lntre actul nu! §i actul valabil; 2) unul din acte sa
fie anulat efectiv §i total; 3) actul socotit valabil sa lntruneasca toate
condiiiile de valabilitate, iar acestea sa se gaseasca In chiar cuprin- Secfiunea a II a
sul actului anulat; 4) din manifestarea de vointa a partilor sa nu re- DOMEN!UL PRESCRIP,TIEI EXTINCTIVE
zulte inadmisibilitatea conversiunii;
• principiul validitatii aparentei in drept - error communis facit jus; A. Drepturile patrimoniale
• principiul raspunderii civile delictuale. I. Drepturile de creanta - sunt prescriptibile extinctiv.
Exceptii:
• aqiunea in restituirea depunerilor la C.E.C;
• aqiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime Jn
asigurarile facultative de persoane.
2. AcVunile reale:
• prescriptibile:
a) aqiunea confesorie 1;
1
Este acea actiune reala prin care se urmare§te ocrotirea sau valorificarea celorlalte drepturi
reale principale ( in afara dreptului de prorpietate): uzufruct, uz, abitatie, superficie, servitute,
24 TEOR!A GENERALA A DREPTULUI CIVIL Consideratii teoretice 25
b) aqiunea In revendicare imobiliara In cazurile prevazute de .. aqiunea In repararea unei daune morale esle µrescriµLibil<l;
articoleie 498 C. civ. ~i 561 alin 1. C. proc. civ.; • actiunea Jn restituire ca urmare a anularii unui act juridic ci1iI este
c) actiunea In revendicare mobiliara, lntemeiata pe dreptul de prescriptibila;
proprietate privata 1; .. aqiunile privind cartea funciara sunt sau nu prescriptibile in functie
• imprescriptibile: de obiectul aqiunii;
d) actiunea In revendicare imobiliara; actiunea privind un drept secundar este imprescriptibila;
e) actiunea in revendicare imobiliara §i mobiliara bazata pe .." aqiunile In materie succesorala, art. 728 C.civ. care se refera Ia
dreptul de proprietate publica; ie§irea din indiviziune sunt imprescriptibile.
f) actiunea In partaj;
g) actiunea negatorie 2 •
B. Drepturile nepatrirnoniale Secfiunea a Ill a

ln principiu sunt imprescriptibile. TERMENELE PRESCRIPJIEI EXTINCTIVE
Excep\ii:
a) aqiunea in anulabilitatea unui act juridic;
b) aqiunea in nulitatea reiativa a casatoriei; A. Ac!iunile personale - 3 ani.
c) aqiunea In tagada patemitatii;
d) actiunea In stabilirea patemitatii. B. Actiunile reale - 30 de ani.
C. Situatii speciale privind domeniuI prescriptiei extinctive: C. Terrnene speciale:
• apararea dreptului subiectiv civil pe calea exceptiei: daca actiunea I. prevazute de Codul familiei:
este prescriptila atunci §i apararea dreptuiui subiectiv pe caiea ex-
• Jn ceea ce prive§te aqiuniie personale nepatrimoniale sunt de:
ceptiei este prescriptibila/daca aqiunea este imprescriptibila atunci
a) 6 !uni pentru anuiabiiitatea casatoriei, art. 21 alin.2 C.fam.:
§i apararea dreptului subiectiv civil pe caie de exceptie este impres-
b) 6 !uni pentru tagada paternitatii, art. 55alin.1 C.fam.:
criptibila, ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet;
c) I an pentru stabiiirea paternitaiii, art. 60 alin.1 C.fam.:
• actiunea In constatare este imprescriptibila;
• aqiuniie mixte, prescriptibilitatea se determina In functie de caiifi- 2. prevazute de Decretul nr. 167/1958:
carea data In concret actiunii; • In ceea ce prive§te drepturile de creanta sunt de:
• dualitatea de aqiuni, existenta a doua actiuni distincte dintre care a) 2 ani, termen prevazut de art. 3 alin.2 din DecretuI nr.
una este prescriptibila, iar ceaiaita nu; 167/1958, termen aplicabil unor raporturi de asigurare;
b) 6 luni/3 ani, termene apiicabile actiunii in raspundere pentru
atunci cand o alta persoam1 obstructioneaza exercitarea acestor dezmembraminte ale dreptului de vicii, dupa cum viciiie au fost ascunse fara viclenie sau au fost
proprietate. ascunse cu viclenie;
1
Avem re\ineri fata de o asemenea afirma\ie, Jntruc<it Jn ceea ce ne prive§te, ca de altfel §i
marea majoritate a autorilor de specialitate, precum §i jurispruden\a, o consideram eronata din c) 3 ani, termen prevazut de art.23 alin. I din Decretul nr.
urmatoarele considerente: I) dreptul de proprietate nu se pierde prin neuz, fara a se face referire 167/1958, termen aplicabil unor sume aflate In depozit;
la dreptul de proprietate care are ca obiect un bun mobil sau unul imobil; 2) caracterul perpetuu al d) 60 de zile pentru returnarea sumelor de bani platite pentru
dreptului de proprietate se manifesta atat cand acesta are de obiect un bun imobil, cat §i atunci biletele spectacoleior care nu au mai avut Ioc.
cand are de obiect un bun rnobil; 3) legea nu face nici o distinctie Jn ceea ce prive§te cele doua
categorii de bunuri care pot face obiectul dreptului de proprietate, or, ubi lex non distinguit nee nos
distinguere debernus; 4) instan\a suprema arata ca "nu se poate face nici o diferen\iere Jntre 3. prevazute de Codul civil:
drepturile re ale imobiliare §i cele mobiliare sub aspectul prescrip\iei extinctive, deoarece. nici o a) 6 !uni pentru dreptul de optiune succesoraia;
dispozi\ie legala nu face o asernenea diversificare (T.S., sec. civ., Dec. nr. 144/1982); 5) smgura
excep\ie consacrata este art. 561 C. proc. civ., or exceptione est strictissimae interpretationis; .6).a§a
b) 1 an, referitor Ia aqiunea vanzatorului pentru complinirea pre-
dupa cum plastic se exprima celebrul Bufnoir, consideram ca "ii n'y a pas des prescnpt10ns iului §i a cumparatoruiui pentru scaderea pretului sau stricarea
extinctives de la revendications". contractului;
2
Actiunea negatorie este acea aqiune reala prin care reclamantul contesta faptu! ca paratu! ar c) 6 !uni, art.1903 C civ. /1 an, art. 1904 C. civ.;
avea un drept de uzufruct, uz, abita\ie, servitute sau superficie.
d) I an in caz de avulsiune, art. 498 C.civ. 1;
sau trebuia (ori putea) sa cunoasca paguba §i pe eel care raspunde
e) .5 ani pentru revendicarea unui imobil adjudecal la licitatie
de ea, sau la expirarea termenului prevazut de lege;
publica, textul de lege care reglementeaza acest termen este
Codul de procedura civila 2 • • In cazul actiunii in anulabilitate: din momente diferite In funqie de
cauza de nulitate relativa;
4. prevazute de alte acte normative: • \n cazul viciilor ascunse ale unui lucru, ale unei lucrari sau ale unei
constructii: de la data descoperirii viciilor, lnsa eel mai tarziu de la
a) termenul de 30 de zile prevazut de art. 5 din Legea conten-
ciosului administrativ nr. 29/1990; implinirea termenului de garantie pentru aceste vicii;
b) termenul de I 0 ani prevazut de Leg ea nr. I 11/1996, in ceea ce
. In cazul actiunilor posesorii: de la data primului act de tulburare a
posesiei; 1
prive§te pagubele provocate de un accident nuclear;
c) 2 ani, pentru plata de daune, cheltuieli sau retributii datorate • in cazul stabilirii patemitatii copilului din afara casatoriei: incepe sa
curga de la una din datele prevazute de art. 60 C. fam.;~ .
pentru asistenta sau salvarea navei sau incarcaturii, art. I din
Decretul nr. 443/1972;
. In cazul tagadei patemitatii: prescriptia 1ncepe sa curga de la una dm
d) I an, 6 !uni §i 3 luni, prevazute de Decretul nr. 197/1955 in ceea datele precizate de art. 55 C.fam.
ce prive§te trimiterile po§tale interne §i telecomunicatiile;
e) Ian, art. 12 din legea nr. 11/1991. 3
Sectiunea a V a
SUSPENDAREA PRESCRIPT/El EXTINCTIVE
Sectiunea a IV a
TNCEPUTUL PRESCRIPJIEI EXTINCTIVE
l. Cauzele de suspendare:
• forta majora;
1. Regula: • participarea la fortele armate ale Romaniei, care sunt pe picior de
• incepe sa curga de la data na§terii dreptului la aqiune. razboi;
• reclamatia administrativa;
2. Ipoteze speciale: .. Jntre ocrotitor §i ocrotit, cat timp socotelile nu au fost date ~i
• dreptul pur §i simplu: de la data na§terii raportului juridic; a probate;
• dreptul afectat de un termen suspensiv ori de o conditie suspensiva:
.. cat timp eel lipsit de capacitate de exercitiu nu are reprezentant
de la data implinirii termenului ori realizarii conditiei; legal;
• in cazul aqiunii in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta • cat limp eel cu capacitate de exercitiu restransa nu are ocrotitor
ilicita §i In cazurile asimilate: de la data cand pagubitul a cunoscut legal care sa-i 1ncuviinteze actele;
• In raporturile dintre soti.
1
2. Efectele suspendarii - oprirea curgerii termenului de prescriptie pe t_oat~
Avulsiunea este opera\ia de smulgere, prin aqiunea apelor, a unei por\iuni de teren ce durata cauzei de suspendare, prin urmare durata cauzei de suspendare nu mtra
apar\ine unui proprietar, §i adaugarea ei Ia un alt teren ce apar\ine altui proprietar; aceasta noua
por\iune de teren devine proprietatea proprietarului terenului Ia cares-a adaugat, daca proprietaruJ Jn calculul termenului de prescriptie.
de la care s-a deta~at por\iunea de teren nu-I revendica 1ntr-un termen de 1 an de zile.
2
"Orice cerere de evic\iune total<\ sau par\iala, a bunului adjudecat, se va prescrie 1n termen de 3. Efectul special - prorogarea momentului lmplinirii termenului de pres~
5 ani, din momentul executarii ordonan\ei de adjudecare" - art. 561 alin. I C. proc. civ.; eviqiunea criptie extinctiva, astfel Jncat, 1ntre momentul Jncetarii cauzei de suspendare §1
(provine de la Iatinescul evictio/euictionis care 1nseamna deposedare) reprezinta, 1n cazul nostru,
posibilitatea recunoscuta de Iege ca imobilul adjudecat Ia Iicita\ie publica sa fie revendicat de o
1
ter\a persoana (numai daca nu a facut acest Iucru pe calea contesta\iei la urrnarire), dar numai Posesia este manifestarea exterioara a proprieta(ii, adica acea stare de fapt care. consta 1n
1ntr-un termen de 5 ani. stap<'rnirea materiala asupra unui bun, care da dreptul posesorulu'. sa. se compo:.te. ca §l cur:i ar fi
3
Legea privind combaterea concuren\ei neloiale. realul titular al dreptului de proprietate sau al altui drept real; actIUrnle posesorn tmd la apararea
posesiei ca stare de fapt, lmpotriva oricaror tulburari cxterioare.
momentul lmplinirii termenului de prescripiie sa se asigure o perioada de 6 !uni Capitolu! V

ori o luna, dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare sau mai
mic de 6 !uni. 1 PERSOANA FIZICA
Sectiunea a VI a Secfiunea I
TNTRERUPEREA PRESCRIPT/El EXTINCTIVE CAPACITATEA DE FOLOSINJA A PERSOANEI FIZ!CE
l. Cauze: 1. Caracterele juridice:

• recunoa§terea dreptului a carui actiune se prescrie; • legalitate;
" cererea de chemare In judecata. • generalitate;
" inalienabilitate;
2. Efecte: • intangibilitate;
• anterior: termenul scurs este considerat ca nu a curs; " egalitate;
• posterior: lnceperea altei prescriptii. • universalitate.
2. Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei fizice:

• regula: dobandirea de la data na§terii;
• excep!ia - de la data conceptiunii - infans conceptus pro nato
Sectiunea a VI/ a habetur quoties de commodis ejus agitur.
REPUNEREA TN TERMEN
3. Ingradiri ale capacitatii de folosinta a persoanei fizice:
• cu caracter de sanctiune;
• cu caracter de protectie.
I. Domeniul repunerii in termen:
e acele 1mprejurari (denumite cauze temeinic justificate), care, fara a 4. incetarea capacitatii de folosinta - odata cu moartea fizic constatata sau
avea gravitatea fortei majore, sunt exclusive de culpa. prin declararea judecatoreasca a mortii.
2. Termenul de repunere in termen: 5. Declararea judecatoreasca a mor!ii:

• cererea pentru repunerea In termen este de o luna de la lncetarea • feluri: precedata de declararea judecatoreasca a disparitiei/neprece-
cauzelor care au justificat depa§irea termenului de prescripiie. data (aceasta este situatia exceptie).
3. Efectul repunerii in termen: 6. Declararea judeciitoreasca a dispari!iei:

" socotirea prescriptiei ca nelmplinita. • condi!ia de fond: de la data ultimelor §tiri din care rezulta ca per-
soana era in viata sa fi trecut un an.
• procedura declararii disparitiei:
a) formularea cererii de declarare a dispari(iei;
b) faza prealabila judecatii;
c) faza judeca(ii;
d) faza ulterioara judecatii.
• efectul hotararii de declarare a disparitiei: conditie de fond necesara
pentru declararea judecatoreasca a mor(ii.
'Ase vedea G. BELEiU, op. cit., pag. 236.
30 TEO RIA GENERAL.A A DREPTULUI CIVIL Consideratii teoretice 31
7. Declararea mortii precedata de declararea disparitiei: • generalitate;

• conditii: • inalienabilitate;
a) sa existe 0 hotarare declarativa a dispariiiei, ramasa definitiva; • intangibilitate;
b) de Ia data ultimelor §tiri din care rezulta ca persoana era 1n • egalitate.
viata sa fi trecut eel putin 4 ani;
c) de la data afi§arilor extrasului de pe hotararea declarativa a 4. Lipsa capacitatii de exercitiu:
disparitiei sa fi trecut eel putin 6 !uni. " persoanele:
a) minorul care nu a Jmplinit varsta de 14 ani;
8. Declararea mortii neprecedata de declararea disparitiei: b) interzisul judecatoresc.
" conditii: • actele juridice civile permise celor lipsiti de capacitate de exercitiu:
a) persoana sa fi disparut 1n 1mprejurari exceptionale; a) acte de conservare;
b) de la data acelei 1mprejurari sa fi trecut eel putin un an. b) acte marunte.
• efectul hotararii declarative de moarte: 1ncetarea capacitatii de folo- • incetarea starii juridice a lipsei capacitatii de exercitiu:
sinta a persoanei fizice. a) pentru minor odata cu Jmplinirea varstei de 14 ani;
• anularea hotararii declarative de moarte: b) pentru interzisul judecatoresc fie prin ridicarea interdic\iei
fie prin moarte.
a) daca eel declarat mort este 1n viata, se poate cere, oricand,
anularea hotararii prin care i s-a declarat moartea, art. 20
din Decretul nr. 31/1954;
5. Capacitatea de exercitiu restransa:
b) cererea se judeca la instanta care a pronuniat hotararea de-
• inceput: Jmplinirea varstei de 14 ani;
clarativa de moarte;
• actele juridice civile pe care minorul Jntre 14-18 ani le poate \ncheia:
c) judecata se face de urgen\a;
c) personal §i singur: actele pe care le putea incheia pana la
d) efectul imediat: 1nlaturarea 1ncetarii capacitatii de folosinta
Jmplinirea varstei de 14 ani/depozitul special la C.E.C/daca
(aspectul nepatrimonial)/poate cere Jnapoierea bunurilor a Jmplinit varsta de 16 ani, poate dispune prin testament, de
sale· dobanditorul cu titlu oneros §i de buna credinta nu jumatate din ceea ce ar fi putut dispune daca ar fi fost
este' obligat sa le Jnapoieze (aspectul patrimonial). major;
d) numai cu Jncuviin\area prealabila a ocrotitorului legal: actele
de administrare (atat cele privite la nivelul Jntregului
patrimoniu cat §i cele privitoare Ia un singur bun);
e) cu dubla Jncuviin\are (a ocrotitorului legal §i a autorita\ii
Sectiunea a II a tutelare): actele de dispoziiie;
CAPACITATEA DE EXERCl!IU A PERSOANEI Fil/CE f) interzise minorului Jntre 14-18 ani: dona\iile §i garantarea
obliga\iilor altuia/cu tutorele §i cu sotul acestuia, o ruda Jn Iinie
dreapta sau cu fra\ii ori surorile tutorelui.
1. Premise: • incetare:
a) la 1mplinirea varstei de 18 ani;
• existenta capacitatii de folosinta;
b) daca femeia se casatore§te Jnainte de 18 ani;
• existenta discerniimantului.
c) daca minorul este pus sub interdic\ie;
d) prin moarte.
2. Feluri:
• lipsa capacitatii de exercitiu; 6. Capacitatea de exercitiu deplina:
• capacitatea de exercitiu restransa; • \nceput: de Ia data cand persoana devine majora;
• capacitatea de exerciiiu deplina. " incetare: prin moarte/prin punerea sub interdiqie judecatoreasca/
prin anularea (desfiiniarea) casatoriei \nainte ca femeia sa fi Jmplinit
3. Caractere juridice: 18 ani;
• Iegalitate;
32 TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL
.. se mentine 1n cazuI casatoriei putative, daca femeia a fost de buna
credinta Ia 1ncheierea casaLoriei iar hotararea de anulare ramane g) copilul este Iipsit de ingrijirea ambilor parin(i;
definitiva 1nainte ca ea sa fi 1mplinit 18 ani. h) la desfacerea adop\iei, daca fostul infiat este minor, parin\ii
fire§ti vor redobandi drepturile parinte§ti dar numai daca
instan\a judecatoreasca, ln interesuI minorului, nu va hotar1
instituirea unei tutele.
Secfiunea a Ill a • cei obligati sii in§tiin\eze despre i\'irea unui caz de deschidere a
OCROT/REA PERSOANEI FIZICE PRIN MIJLOACE tuteiei minorului sunt:
DE DREPT CIVIL a) persoanele apropiate minorului:
b) serviciul de stare civila;
c) instanteie judecatore§ti, procuratura, politia;
d) organele administra(iei de stat, organiza(iile ob§te§ti, institu\iile
A. OCROTIREA MINORULUI
de ocrotire, precum §i orice alta persoana.
l. Principiile ocrotirii parinte§ti sunt:
• competenta numirii tutorelui apartine autoritatii tutelare.
" drepturile parinte§ti exercitate in interesuI copilului; • continutul ocrotirii minorului prin tutela are doua laturi: personala §i
• parin(ii au acelea§i drepturi §i obligatii fa\a de copiii Ior minori'
patrimoniala.
• ~ar!ntii au acelea§i drepturi §i obliga(ii fata de copiii lor ~inori, a) latura patrimoniala cuprinde:
md1ferent daca sunt din casatorie, din afara casatoriei ori din 1nfiere;
administrarea bunurilor minorului de pana Ia 14 ani;
• parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului §i nici copilul reprezentarea, in acte!e civile, a minorului sub 14 ani;
~sup~a bunurilor parinteiui, 1n afara de dreptul Ia mo§tenire §i la
incuviintarea prealabila a actelor civile ale minorului de
mtretmere;
.. exercitarea ocrotirii parinte§ti se realizeaza sub controlul societatii
peste 14 ani.
1ndeosebi al statului. ' • incetarea tutelei minorului.
a) cauze care privesc persoana tutorelui:
2. Modalitiiti de exercitare: moartea tutorelui;
• regula - este cea a exercitarii ocrotirii parinte§ti de catre ambii parinti. indepartarea de Ia tutela:
• excep(ia - o constituie exercitarea ocrotirii parinte§ti de catre u~ul in locul tutorelui minorului este numit tutorele interzisului;
din parin\i. b) cauze care privesc persoana minorului:
dobandirea deplinei capacita\i de exerci\iu;
3. Tutela minorului stabilirea filia\iei fa\a de eel putin unul dintre parin\i;
• principii: ridicarea decaderii din drepturile parinte§ti;
a) tutela se exercita exclusiv in interesul minorului· ridicarea interdiqiei judecatore§ti pentru eel pu\in unul
b) autonomia patrimoniala; ' dintre parinti;
c) tutela se exercita sub un permanent control. reaparitia a eel pu[in unuia dintre parintii declara\i dis-
" caractere juridice: paruti ori morti;
a) Iegalitate; moartea minorului.
b) obligativitate;
c) gratuitate; 4. Curatela minorului
d) personalitate. • notiune: mijlocul juridic, temporar si subsidiar, de ocrotire a minorului.
• cazurile de deschidere: • natura juridica a curatelei minorului: tutela ad-hoc; Ii sunt aplicabile
a) cand ambii parinti sunt decedati; regulile tutelei minorului.
b) ambii parin(i sunt necunoscu\i; • procedura instituirii curatelei minorului, curatela minorului se
c) ambii parin\i sunt decazuti din drepturile parinte§ti; instituie de autoritatea tutelara de la domiciliul minorului, fie din
d) pu§i sub interdic\ie; oficiu, fie Ia cererea oricarei persoane dintre cele meniionate de
e) disparu\i; art.115 C.fam.
f) declarati mor\i; • continutul ocrotirii minorului prin curatela prive§te atilt persoana,
cat §i bunurile minorului.
35
Consideratii teoretice _
TEORU1. GENERALA A DREPTULUI CIVIL
daca persoana, fiind obligata sa lipseasca vrer:1e !ndelungata
• cazuri de instituire a curatelei minorului: de la domiciliu, nu a lasat un mandatar gene:~!, .
cazul contrarietatii de interese Jntre minor §i rcprezentantul ori daca o persoana a disparut fara a se avea §tm despre ea §I nu
ocrotitorul legal; a Iii.sat un mandatar general.
cazul lnlocuirii unui tutore al minorului cu alt tutore; alte cazuri:
cazul punerii sub interdic\ie a minorului; · " _ curatela succesorala notariala;
cazul lmpiedicarii vremelnice a parintelui ori tutorelui minoru- curatela mo§tenirii acceptata sub beneficiu de inventar, de
lui de a-I ocroti. succesorul unic;
curatela surdomutului.
B. Ocrotirea bolnavului psihic prin interdictia judecatoreasca .. lncetarea curatelei
func~ia curatorului poate lnceta:
- prin consimiamantul persoanei repre~~ntate;
" condi!iile de fond cerute pentru punerea sub interdiqie:
prin lnlocuirea, la cer:re, a. cur~t?rulu1,
persoana sa fie lipsita de discernamant; masura curatelei !nceteaza, pnn nd1carea ei, la !ncetarea
cauza lipsei de discemamant sa tie aliena\ia ori debilitatea
cauzelor care au generat-o.
mintala;
lipsa de discemamant sa nu-i permita persoanei sa se Jngri-
jeasca de interesele sale.
• procedura punerii sub interdictie.
punerea sub interdictie judecatoreasca poate fi ceruta de
oricine are interes.
Sectiunea a IV a
/DENT/FICAREA PERSOANEI FIZICE
competen!a punerii sub interdiqie apartine tribunalului
jude\ean, respectiv Tribunalului Municipiului Bucure§ti.
" efectele punerii sub interdiqie judecatoreasca:
lipsirea de capacitatea de exerci\iu; ,.
mijloacele de identificare:
instituirea tutelei interzisului. numele;
punerea sub interdiqie l§i produce efecte de la data cand domici!iul;
hotararea a ramas definitiva. starea civila. l
'dentificare sunt drepturi personae
natura juridica: atribute le de J
• ridicarea interdictiei judecatore§ti este prevazuta de art. 151 " nepatrirnoniale
C.fam., conform caruia, la lncetarea cauzelor care au provocat
punerea sub interdic\ie, instan\a judecatoresca, dupa ascultarea A. Numele
• structura: numele de familie/prenurnele.
conduziilor procurorului, va pronun\a ridicarea ei.
• continutul dreptului la nume:
l dreptul de a purta numele; . I . ·n
C. Ocrotirea persoanei fizice prin curatela 2:
dreptul de a cere lndreptarea gre§elilor de scnere a nume u1 I
orice acte; __ · ume de
• cazuri de instituire a curatelei: 3. dreptul de a se opune la folosirea, fara drept, a ace 1UI n
din cauza batrane\ii, a bolii sau a unei infirmitati fizice, o per- catre altcineva.
soana, de§i capabila, nu poate, personal, sa-§i administreze • caractere juridice:
bunurile sau sa-§i apere interesele §i din motive temeinice, l. opozabilitate er_ga omnes;
nu-§i poate numi un reprezentant; 2. inalienabilitate;
din cauza bolii sau din alte motive, o persoana, de§i capabila, 3. imprescriptibilitate;
nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, sa ia masurile 4. personalitate;
necesare ln cazuri a caror rezolvare nu sufera amanare; 5. universalitate;
din cauza bolii sau din alte motive, parintele sau tutorele este 6. legalitate;
1mpiedicat sa lndeplineasca un anumit act in numele persoa- 7. unitate.
nei ce reprezinta sau ale carei acte le Jncuviin~eaza;
"dobandire: o) unicitate;
1. stabilirea numelui de familie al copilului din casatorie: p) obligativitate.
a) copilul ia numele de familie comun al parintilor; " feluri:
b) copilului i se stabile§te, fie de catre parinti fie de catre I) in functie de modul de stabilire:
autoritatea tutelara, drept nume de familie: fie numele a) de drept comun;
de familie al unui parinte fie numele de familie al b) legal;
ambilor parinti reunit. c) conventional.
2. stabilirea numelui de familie al copilului din afara casatoriei: 2) In func!ie de teritoriul statului pe care se afla:
a) daca copilul a fost recunoscut In acela§i timp de ambii a) domiciliu In iara;
parinti (la na§tere), copilului i se stabi!e§te numele de b) domiciliul In strainatate.
familie astfel: ia numele de la unul dintre parinti sau 3) din punct de vedere al sotilor:
numele rezultat din unirea numelor de familie ale celor a) conjugal comun;
doi parinti;
b) separate.
b) daca copilul §i-a stabilit filiatia numai fata de unul dintre
parinti (de obicei fata de mama) va Jua numele de
familie al acestui parinte. D. Starea dvila
3. stabilirea numelui de familie al copilului gasit, cu parinti necunoscuti: " Continut
•
. .• .
dreptul subiecti\· de individualizare prin starea c1vrla cupnnde
pe cale administrativa, de catre primaria locului unde a fost gasit copilul.
• modificare: urmatoarele prerogative: .
a) determinata de schimbari In filiatia persoanei fizice; a) posibilitatea persoanei fizice de se individualiza pnn
b) determinata de schimbari generate de adoptie; starea sa civila;
c) determinata de institutia casatoriei. b) posibilitatea de a pretinde sa fie individualizat, de catre
.. schimbarea numelui de familie pe cale administrativa. aliii, prin starea sa civila; .
• retranscrierea numelui de familie. c) posibilitatea de a apela, la nevoie, la concursul forte1
coerciti\·e a statului.
B. Prenurnele ca suma a unor caJita\i personale, starea civila cuprinde urm~
" caractere juridice: toarele elemente: din casatorie, din afara casatoriei, nascut dm
d) opozabilitate ergo omnes; parinti necunoscu\i, adoptat, casatorit, neca:atorit, .divort~t,
e) inalienabilitate; vaduv recasatorit, ruda sau afin cu cineva, barbat on feme1e
f) imprescriptibilitate; (sexul,), de 0 anumita varsta, nascut intr-o anumita localitate.
g) personalitate;
h) universalitate. • Caracterele juridice:
d) opozabilitate ergo omnes;
" stabilirea prenumelui;
e) inalienabilitate:
• schimbarea prenumelui pe cale administrativa; imprescriptibilitate;
f)
" retranscriere;
g) personalitate:
" pseudonimul;
h) universalitate:
.. poreda.
i) indivizibilitate.
C. Domidliul
" caractere juridice:
.. Ac!iunile de stare chila
i) opozabilitate erga omnes;
.. dasificare:
1. dupa obiectul ori finalitatea !or, aqiunile de stare civila se
j) inalienabilitate;
k) imprescriptibilitate; 1mpart1n:
l) personalitate; a) actiuni in reclamatie de stat;
m) universalitate; b) actiuni in contestatie de stat;
n) stabilitate; c) ac\iuni in modificare de stat.
2. dupa sfera persoanelor lndrepta\ite sa le exercite, ac(iunile • anularea, rectificarea ori completarea actelor de stare civila.
de stare civila se lmpart In: anularea actelor de stare civila, trebuie inteleasa ca fiind sanc-
a) ac(iuni ce pot fi pornite numai de catre titularul starii \iunea nerespectarii dispozi\iilor legale care reglementeaza con-
civile; ditiile de valabilitate a actelor de stare civila.
b) aqiuni ce pot fi intentate de titular,reprezentantul legal §i rectificarea §i completarea actelor de stare civila sunt caile juridice
procuror; de inlaturare ori Jndreptare a erorilor strecurate In ele ori de punere
c) aqiuni ce pot fi intentate de orice persoana interesata. de acord a datelor cuprinse Jn ele cu elementele reale de stare
3. dupa corelatia !or cu prescriptia extinctiva, aqiunile de stare civila.
civila se Impart in:
a) aqiuni imprescriptibile - regula;
b) aqiuni prescriptibile - excep\ia.
• inregistriirile de stare civila. Capitolul VI _

feluri:
a) lnregistrari sub forma intocmirii actelor de stare civila ;
PERSOANA JURIDICA
aceasta forma este utilizata In trei situa\ii: na§tere,
casatorie, deces respectiv actul de na§tere, actul de A. Clasificare:
casatorie, actul de deces; • dupa forma dreptului de proprietate:
b) lnregistrari sub forma lnscrierii de men\iuni marginale, c) persoane juridice de stat;
pe registrele de stare civila, forma utilizata In urmatoa- d) persoane juridice particulare;
rele situa\ii: stabilirea filiatiei fa\a de mama(prin recu- e) persoane juridice cooperatiste sau ob§te§ti.
noa§tere ori ac\iune In justitie); stabilirea filiatiei fa\a de f) persoane juridice mixte.
tata (prin recunoa§tere ori aqiune In justi\ie); infiere; • dupa na\ionalitatea !or:
divor(; schimbarea numelui pe cale administrativa. g) persoane juridice romane (au sediul Jn Romania);
• organizarea inregistrarilor de stare civila: au competenta sa h) persoane juridice straine.
efectueze lnregistrari de stare civila urmatoarele organe: • dupa locul situarii sediului social:
c) organele locale ale puterii executive; i) cu sediul In Romania;
d) primariile locului de debarcare; j) cu sediul In strainatate.
e) comandantul navei; • dupa corela\ia dintre ele:
f) comandantul aeronavei; k) principale;
g) reprezentan\ii diplomatici ori consulari ai Romaniei. I) accesorii.
• actele de stare civila.
• dupa regimul juridic aplicabil:
natura juridica: pentru dreptul civil, actele de stare civila
m) persoane juridice de drept public;
reprezinta o specie de acte autentice, cu toate consecin\ele
n) persoane juridice de drept privat.
juridice care decurg din aceasta calificare, mai ales sub
aspectul valabilita\ii §i al puterii !or doveditoare. • dupa natura scopului urmarit:
• reconstituirea §i intocmirea ulterioarii a actelor de stare civila. o) persoane juridice cu scop nepatrimonial;
reconstituirea actelor de na§tere, casatorie §i deces se va putea p) persoane juridice cu scop patrimonial
cere daca:
a) registrele de stare civila au fost distruse sau pierdute; B B. Elementele constitutive ale persoanei juridice sunt:
b) actul a fast 1ntocmit In strainatate §i nu poate fi procurat. a) organizaiie de sine statatoare, adica proprie;
intocmirea actelor de na§tere, casatorie §i deces se va putea cere b) un patrimoniu propriu, adica distinct;
daca: c) un scop propriu, determinat.
a) n-au existat registre de stare civila;
b) 1ntocmirea actului a fost omisa din vina delegatului de C. capacitatea civila a persoanei juridice - este alcatuita din capacitatea
stare civila, de§i a fost facuta declaratia. de folosin\a §i capacitatea de exerciiiu.
40 Consideratii teoretice 41
TEO RIA GENERAL.A A DREPTULUI CIVIL
I. capacitatea de folosin!a a persoanei jmidice; inceputul capacita!ii de ..efecte:
folosin!a a persoanei juridice,din acest punct de vedere, persoanele juridice se c) creator;
impart in: d) extinctiv;
a) persoane juridice supuse 1nregistrarii, a caror capacitate de foJosin!a e) translativ;
incepe la data inregistrarii; f) privind lntinderea raspunderii;
b) celelalte persoane juridice (cele nesupuse lnregistrarii) a caror g) prhind transmiterea contractelor; . _ ..
h) pri\ind data producerii efectelor reorgamzarn.
capacitate de folosinta incepe, in funqie de de modul de infiin!are
care Ji se aplica, de la: " incetarea persoanei juridice.
data actului de dispozi\ie care le Jnfiin\eaza; moduri:
data recunoa§terii actu!ui de infiintare; a) min comasare;
data autorizarii infiintarii; b) ~rin divizare totala (nu §i cea partiala);
c) prin dizolvare.
data Jndeplinirii altei cerin!e pe care legea o prevede, dupa caz.
• principiul specialitatii capacita!ii de folosinta a persoanei juridice - • dizolvarea persoanei juridice: . .
cauze: pre\·azute de Decretul nr. 31/1954/prevazute de leg1 spec1ale
regula de drept civil, potrivit careia, prin acte juridice, persoana
(21/1924, 361991,18/1991).
juridica nu poate avea dee.it acele drepturi §i obligatii civile care
sunt In concordanta cu scopul ei. clasificarea cauzelor:
a) dupa modul cum opereaza:
• 'incetarea capacitatii de folosin!a deplina a persoanei juridice -
_ care produc dizolvarea de drept;
odata cu Jncetarea persoanei juridice se sfar§e§te §i capacitatea de
care produc dizolvarea numa1· daca exista un act al
folosin!a, prin urmare, data incetarii capacita!ii de folosin!a a
persoanei juridice este data incetarii fiin!ei acesteia. organului competent;
• sanctiunea nerespectarii regulilor privind capacitatea de folosin!a a b) Jn func(ie de natura lor: .. _
_ de dizolvare for!ata sau s1hta;
persoanei juridice, aceasta sanqiune este nulitatea actului juridic
civil. de dizolvare voluntara.
c) in func(ie de vocatia !or:
2. Capacitatea de exercitiu. generale
• inceput: odata cu infiintarea sa. speciale sau specifice.
• continut: • efecte: d r h"dare·
c) limitele continutului: d) intrarea persoanei juridice Jn procedura e_ ic l ,
capacitatea de exerc1t1u nu poate fi mai Jntinsa decat e) lichidarea persoanei juridice, efectul esent1al.
capacitatea de folosinta; continutul lichidiirii:
pluralitatea organelor de conducere. f) realizarea activului;
d) principiile realizarii continutului; g) plata pasivului. . .
principiul pluralita!ii organelor de conducerii; • caracterul transmisiunii: cu t1tlu particular. . .
principiul raspunderii. • data dizolviirii: are Joe pe data ultimului act de hch1dare.
• incetare: este marcata de momentul lncetarii capacitatii de folosin\a.
• consecintele juridice ale nerespectarii regulilor privind capacitatea E. transformarea persoanei juridice.
de exerci\iu: .. cazuri: 8/1991
e) nulitate virtuala §i relativa; - reglementate de Legea 15/1990, 31/1990, 5 .
f) inopozabilitatea, atunci cand nu se respecta conditia de opoza- efecte:
"
bilitate fa\a de terti. incetarea persoanei juridice ~I . . .
1
infiintarea Jn Iocul ei, a altei persoane iund1ce.
D. Reorganizarea persoanei juridice.
• forme:
a) comasare: absorb\ie/fuziune;
b) divizare: totala /pa11lala. 1 Pentru detalii a se vedea G.BELEIU, op. cit., pag. 347 -433 .
Probleme teoretice 43
parte, i s-a desfacut contractul de munca, dar s-ar mai putea face ceva daca
A.N. ar fi mai cooperant cu organele statului; aceasta cooperare ar putea fi
pentru lnceput donarea imobilului §i apoi incidentul ar putea fi ,,ingropat", iar,
ulterior, A.N. §i-ar reprimi locul de munca; fata de aceste stari de fapt
reclamantul le-a aratat ca nu are alta alternativa §i va dona casa.
ln fata instantei reclamantul a aratat ca aceste incidente le-a suportat §i
Titlu/ II fostul proprietar pe motivul nedeclarat ca imobilul avea o pozitie strategica.
PROBLEME TEORETICE La 2 7 august 1964, du pa emit ere a deciziei de acceptare a ofertei de donatie,
Ii S-a adUS la CUDO§tinta partHor Ca pot lOCUi in CODtinuare 'in casa pentru Ca
obiectivul !or a fost indeplinit (au dorit doar sa determine pe proprietari sa
transfere dreptul de proprietate statului) §i ca din ace! moment nimeni nu ii va
mai deranja.
Speta nr. l
• Probleme de rezolvat
Reclamantul AN., Jn august 1994, a chemat Jn judecata statul roman a) Ce conditie (element) a (al) actului juridic este viciat In
solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa dispuna anularea actului acest caz?
de dona\ie, pentru a carui 1ncheiere valabila s-a emis decizia de acceptare a b) Care este acest viciu?
ofertei de donatie a sotiei sale AF., decedata la momentul introducerii aqiunii. c) Odata constatat acest viciu, care este sanctiunea
Ofert~ de don~ti~ avea ca obiect apartamentul proprietatea lui A.N. §i a aplicabila?
defuncte1 sale so\u; m prezent acesta este ocupat de catre AN., in calitate de d) Care este elementul obiectiv al acestui viciu in cazul
chiria§.
nostru, dar eel subiectiv?
AN. a invederat instantei ca sotia sa a dobandit apartamentul printr-un act e) Ce conditii indepline§te viciul din speta de mai sus,
de vanzare-cumparare autentificat de la adevaratul proprietar S.G., §i, datorita astfel incat el a fost considerat ca atare de instanta de
unor presiuni morale §i amenintari, facute de autoritatile de la acea vreme
fond?
( 1963), A.F. a facut o cerere prin care oferea spre donatie acest apartament
cerere facuta Ia scurt timp dupa ce par\ile au cumparat apartamentul. ' f) Care este regimul sanctiunii de drept civil incidenta?
La data de 30.03.1993, sotia reclamantului a decedat §i conform certifica- g) Mai este reclamantul in termenul prevazut de lege,
tului de mostenitor A.N. a fost instituit drept unic mo§tenitor. pentru a invoca sanctiunea prevazuta de Iegea civila?
La dosar reclamantul a depus urmatoarele acte: actul de vanzare- cumpa- h) Clasificati vanzarea-cumpararea §i donatia (actele juri-
rare autentificat prin care sotia defuncta a reclamantului a cumparat personal dice civile din speta) din punct de vedere al criteriilor
imobilul, certificatul de mo§tenitor eliberat de Notariatul de Stat, oferta de cunoscute.
do~atie facuta de so\ia defuncta catre autoritatile de atunci. i) Poate invoca reclamantul institutia repunerii in termen?
In oferta de dona\ie AF. arata ca datorita veniturilor mici pe care le are nu j) Clasificati viciu! in functie de citeriile cunoscute.
poate achita cotele de intretinere ce Ji revin, solicitand in acela§i timp §i
anularea sumelor de bani ce trebuie platite cu titlu de cote de repara\ii.
Totodata, AF. men\ioneaza ca apartamentul este ln foarte buna stare are
toate impozitele platite §i nu este grevat de sarcini. '
Martorii, propu§i de reclamant, au declarat sub prestare de juramant ca au Speta nr. 2
asistat personal cand ace§tia au fost vizitati de doua ori de catre Jucratori ai
fostei securitati care i-au amenintat ca daca nu vor dona apartamentul vor fi da\i Reclamanta S.V. a chemat in judecata pe para.ta N.M., cerand instantei, ca
afara din serviciu §i chiar din ora§.
prin sentin~a ce se va pronun(a, sa se constate nulitatea actului de vanzare-
De asemenea, ei arata ca reclamantul le-a marturisit ca a fost chemat de cumparare autentic intervenit inter partes. ..
doua ori la sediul organelor de securitate unde, pe de o parte, i s-a adus la Reclamanta sutine in cerere, ca dupa ani de prietenie cu para.ta §i cu fam1ha
cuno§tin\a faptul ca este anchetat pentru Jegaturi cu occidentul §i, pe de alta acesteia a convenit sa locuiasca §i sa gospodareasca impreuna cu ace§tia, in
45
44 TEORJA GENERALA A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice
imobilul proprietatea Jui N.M. De asemenea, S.V. sustine ca, dupa 1ndelungi d) Clasificati, dupa criteriile relinute in literatura de spe-
chibzuinte, a hotarat sa mearga la notarial §i sa incheie un act civil (prin care sa- cialitate, bunul asupra caruia poarta contractul de
§i arate recuno§tinta pentru grija cu care a fast 1nconjurata de parata §i familia vanzare-cumparare.
acesteia) cu privire la imobiluJ proprietatea sa. Reclamanta arata ca acest act e) Cui Ii revine sarcina probei?
pe care dorea sa-1 faca in favoarea paratei era de fapt un testament facut in f) Martorii propu§i de reclamanta 'indeplinesc sau nu
timpul vietii §i pentru acest lucru primea o suma de bani egala cu valoarea reala conditiile de admisibilitate ale probei? Motivati.
a garsonierei; 1n ceea ce prive§te lucrarile pregatitoare, acestea au fast facute
g) Ce mijloace de proba identificati in speta?
de catre N.M., S.V. fiind dusa cu un autoturism la notarial din care nu a coborat
pentru a semna testamentul ci, a§a dupa cum decJara reclamanta, a semnat un h) Considerati ca consimtamantul iui S.V. a fast viciat?
act adus de un salariat al notariatuiui, act care dupa §tiinta ei nu prea aducea a Daca da, care este viciui?
testament, dar a fast de acord pentru ca a primit Jnainte o suma considerabila i) Care dintre cele doua solutii ale instantelor este cea pe
de bani. Ulterior S.V. a solicitat Jui N.M. o copie dupa testament, dar aceasta a care o considerati corecta?
tergiversat 1nmanarea unui astfel de act §i, atunci cand reclamanta a fast sa-§i j) Ce fel de lnscris este actul de vanzare-cumparare
viziteze garsoniera, aceasta a fast informata de catre vecini ca nu mai este incheiat lntre S.V. §i N.M.?
proprietara, aceasta calitate avand-o N.M., care a afirmat in public ca dore§te sa
1nchirieze imobiluJ. Fata de aceasta situatie S.V. s-a deplasat la notariat, unde a
aflat ca de fapt a semnat un act de vanzare-cumparare, fapt confirmat ulterior §i
de parata.
La dosar S.V. a depus urmatoarele acte: actul de vanzare-cumparare auten-
tificat semnat de Jnsa§i S.V., testamentuJ facut la notariat 1naintea actuJui de Spe~a nr. 3
vanzare, prin care S.V. lasa Jui N.M. toate bunurile mobile, precum §i dreptul de
La data de 12 decembrie 1996, prin actiunea promovata 1n instan\a, S.C.K.,
concesiune asupra locuJui de 1nmormantare.
companie de transport aerian, a chemat 1n judecata pe S.C.G., comp~nie
In 1ntampinare, N.M. arata ca, datorita starii de sanatate precare, s.v. avea
multinationala, pentru ca instan\a sa dispuna obligarea Jui S.C.G., la plata catre
nevoie de un regim alimentar §i medicamentos permanent, care a fast asigurat
de catre N.M., §i drept recuno§tinta, S.V. a 1ncheiat actul de vanzare-cumparare, reclam;nta a sumei de 3500 USO, reprezentand contravaloarea serviciilor
primind §i 0 suma de bani. prestate de catre S.C.K., ~i anume transport aerian pe rutele Frankfurt -
De asemenea, N.M. arata ca la notariat S.V. a semnat personal actuJ Jn fata Bucure§ti. Paris-Bucure§ti, precum ~i penalitati In suma de 500 USO plus 100.000
notarului care s-a deplasat la locul unde se afla reclamanta. lei cheltuieli de judecata.
lnstanta, Jn conformitate cu rolul ei activ, a 1ntrebat-o pe S.V. daca §tie sa Reclamanta arata ca 1n data de 10 noiembrie 1991 a 1ncheiat cu parata un
scrie, sa citeasca §i daca atunci cand a semnat actul a avut posibilitatea sa contract de prestari servicii autentificat, prin care prima se obliga sa efe~tueze
citeasca 1n 1ntregime actul pe care I-a semnat, iar aceasta a raspuns afirmativ. la cererea lui S.C.G., o serie de transporturi aeriene pe rutele sus-men\10nate
lnstanta de fond a respins actiunea, 1ntrucat a retinut din depozitiiJe marto- pentru perioada l decembrie 1991 - l septembrie 1992, urrnand ca benefici~rul
rilor, propU§i de parata, ca Jui S.V. 1i pare rau ca a vandut garsoniera pe Un pret sa achite lunar plata serviciilor prestate, pe baza facturilor prezentate de catre
mic, dar dore§te sa anuJeze actuJ §i sa 0 revanda altei persoane cu suma mai transportator, termenul de plata fiind data de 10 a fiecarei !uni pentru sumele
mare. aferente transporturilor efectuate In luna anterioara. .
lnstanta de ape! a admis aqiunea, considerand depozitiile martoriJor irelevante. in motivarea actiunii, S.C.K. sus\ine ca, In baza conven\iei, a efectu~t ma1
multe transporturi aeriene pe care le-a facturat, dar, 1ncepand cu luna ma1 .1992,
• Probleme de solutionat S.C.G. nu a mai achitat facturile emise. La dosar S.C.K. a depus o sene de
a) Ce fel de raport juridic civil constatati in speta de mai 1nscrisuri, respectiv: fotocopii dupa facturile emise In perioada 1.12.1991-
sus? 1.09.1992. fotocopii ale dispozi\iilor de plata, ale facturilor achitate, avizele de
lnso\ire ale marfuriJor transportate §i, 1n original, conven~ia lncheiata la data de
b) Identificati elementele raportului juridic civil concret.
c) Clasificati, In funqie de criteriile cunoscute, dreptul 10.11.1991.
Parata solicita respingerea ac\iunii, motivand ca urmeaza sa stinga liti.giul cu
subiectiv al lui N.M., dobandit prin incheierea contrac- reclamanta pe cale arniabila, cu atat mai mult cu cat recJamanta nu ma1 poate
tului de vanzare-cumparare; aceea§i operatie §i pentru
obligat,ia Jui S.V., de a preda garsoniera.
46 TEOR!A GENERAL\ A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 47
beneficia de concursul for\ei coercitive a statului pentru protejarea dreptului Interogat de instan\a, A.Q. arata ca nu poate fi evacuat, lntrucat nu bene-
sau. ficiaza de o alta locuin\a. Cu privire la contractul de 1nchiriere, A.Q. sus\ine ca
S.C.K., In replica, su\ine ca drepturile obtinute In baza unui contract auten- nu-i poate fi opozabil, intrucat el nu a participat personal la 1ncheierea Jui, iar
tificat se pot bucura oricand de proteqie activa din partea statului. lmputernicirea data Iui V.H. se referea Ia lncheierea unui contract de 'inchiriere
Instan\a de fond a admis ac\iunea, re\inand ca lntemeiate argumentele cu privire la imobilul in Iitigiu iar nu cu privire la un alt imobil.
reclamantei, conform principiului pacta sunt servanda, reglementat de art. 969 Instan\a a respins aqiunea, motivand ca respectivul contract de lnchiriere
C.civ. nu reprezinta adevarata voin\a a Iui A.Q.
ln ape! sentin\a instan\ei de fond a fost desfiin\ata §i ac\iunea reclamantei
respinsa .. • Probleme de solutionat
• Probleme de solu!ionat a) Ce mijloace de proba identificati in speta?
a) Care sunt elementele raportului juridic in speta? b) Cererea de chemare in judecata, ca act juridic, este va-
b) Identificati natura raportului juridic civil concret din labila daca este facuta prin reprezentant? Dar contractul
speta. de inchiriere? Dati cateva exemple de acte juridice
c) In funqie de criteriile cunoscute clasificati conventia civile care nu pot fi incheiate dee.it personal.
intervenita intre S.C.K §i S.C.G. c) Clasifica\i inscrisurile intalnite in speta, in funqie de
d) Care sunt caracteristicile dreptului dedus judecatii de criteriile cunoscute.
catre reclamanta? d) Calificati marturisirea facuta de A.Q. in fata instantei.
e) Incadrati reglementarea art. 969 C.civ., conform e) Este corecta solutia instantei? Argumentati.
clasificarii normelor de drept civil.
f) Este intemeiata motivarea reclamantei? Dar a paratei?
Argumentati.
g) Care instanta a pronuntat solutia corecta?
Spe~a nr. 5
Prin cererea formulata Jn fa\a instan\ei, S.F., de meserie §Ofer, a chemat In

judecata pe para\ii S.T. §i T.E., so\ §i so\ie, solicitand sa se pronun\e o hotarare
Speta nr.4 prin care ace§tia sa fie obliga\i sa Ii lase In deplina proprietate §i posesie
autoturismul B.M.W.
S.R., prin reprezentantul sau legal, R.T., a chemat In judecata pe A.Q, cerand ln fapt, reclamantul a aratat ca in cursul lunii septembrie 1993 paratii i-au
instan\ei pronun\area unei sentin\e prin care sa se dispuna evacuarea paratului oferit spre vanzare autoturismul B.M.W (dobandit de ace§tia 1n timpul
din imobilul situat In Bucure§ti, pe care acesta II ocupa fara titlu. ln motivarea casatoriei) pe care I-a cumparat cu suma de 7500 LSD. Suma de bani a fost
ac\iunii S.R, arata ca, prin hotarare judecatoreasca definitiva, a redobandit achitata imediat para\ilor, iar ace§tia i-au inmanat cheile ma§inii §i actele pentru
proprietatea asupra imobilului In Iitigiu §i, la refuzul Iui A.Q. de a-I evacua, S.R., a se folosi de autoturism pana 1n momentul 1n care par\ile urmau sa 1ncheie
i-a propus un contract de lnchiriere cu privire Ia un alt apartament, propunere actul In forma autentica.
pe care A.Q. a respins-o. Ulterior, para\ii au refuzat sa lncheie actul In forma autentica, solicitand o
Ulterior. A.Q. a dat o lmputernicire speciala Iui V.H., In baza careia acesta a suma de bani Jn plus §i, Ia refuzul reclamantului, para\ii au sustras automobilul
semnat contractul de 1nchiriere propus, respectandu-se toate condi\iile de fond folosind o dublura a cheilor predate acestuia.
§i de forma. Reclamantul a aratat ca a reluat posesia automobilului, dar acesta a fost din
fn §edin\a publica, reprezentantul reclamantului a depus Ia dosar contractul nou sustras de catre para\i, la care se afla in prezent, unde exista posibilitatea
de Jnchiriere lncheiat lntre S.R. §i A.Q., titlul In baza caruia a dobandit dreptul de ca ace§tia sa-1 lnstraineze unei ter\e persoane.
proprietate asupra imobilului, fotocopie dupa lmputernicirea autentica data Jui Reclamantul a motivat ca este proprietarul autoturismului In baza contrac-
Jui V.H. tului de vanzare-cumparare incheiat cu para\ii. Din depozi\iile martorilor, care
48 TEORIA GENERAU.. A OREPTULUI CIVIL Prob!eme teoretice 49
au fost de fata la momentul perfectarii conventiei, instanta a re!inut ca Parata a susqnut ca, la randul ei, a sub1nchiriat, ceea ce nu era interzis In
reclamantul a platit suma de bani ceruta, iar pdratii i-au lnmanat cheile §i actele ' . celelalte doua- IUI· o. R., fi1xan
- d pentru
contractul principal, o camera lui S.E., 1ar
ma§inii. In drept reclamantul a invocat art. 969 §i urmatoarele C.civ.
primul o chirie de 25 USO, iar pentru eel de al doil~a 50 USO. . . . .
Paratii au recunoscut ca au primit suma de bani ceruta, ca au predat actele Parata s-a aparat aratand ca nici ea nu a mcasat chma de la ce1 do1
§i cheile, dar au sus!inut ca au lnteles ca atunci cand se vor prezenta In fata
subchiria§i §i pentru acest motiv nu §i-a achitat datoria fata de AS. _ ,
notarului vor primi o suma de bani Jn plus, In completarea pretului.
Parata a depus la dosar actele prin care a sub!nchiriat, acte sub. ser:inatu~a
Ei mai sustin ca instanta nu poate sa-i oblige sa-i predea autoturismul privata, dar reclamanta a sustinut ca aceste acte nu su~t val~b1le, mtrucat
reclamantului pentru ca intre parti nu a intervenit un contract de vanzare- trebuiau Jncheiate 1n forma autentica, a§a cum a fost mche1at contractul
cumparare valabil, acesta trebuia facut In forma scrisa §i nu printr-o simp!a
principal.
inmanare de chei §i acte; prin urmare dreptul de proprietate nus-a transmis; In
drept paratii au invocat art.1191 C.civ.
• Probleme de solutionat
• Probleme de solutionat a) Cate categorii de fructe sunt reglementate de lege lata?
b) Cum deosebiti fructele de producte?
a) Clasificati autoturismul BMW (privit ca bun), din punct
c) Care este importanta acestei distinqii?
de vedere al criteriilor pe care le cunoa§teti.
d) Cum se dobandesc fructele?
b) Se poate considera ca intre S.F., pe de o parte, §i S.T.,
e) Ce principiu al efectelor actelor juridice civile poate
T.E., s-a incheiat un act juridic valabil? Argumentati.
invoca reclamanta?
c) Cate parti identificati in raportul juridic nascut lntre S.F.,
§i S.T., T.E.? O Trebuia actul de sublnchiriere 1ncheiat In forma autentica?
d) Care este natura raportului juridic civil concret din g) Ce va decide instanta?
speta?
e) Care sunt caracteristicile dreptului Jui S.F., nascut din
conventia lncheiata?
f) Ce tip de pluralitate activa, privind dreptul de proprie- Speta nr.7
tate asupra automobilului, identificati?
g) Identificati conditiile actului juridic perfectat In speta. Prin cererea Jnregistrata la instan\a de fond, reclamanta E.R. a _chemat Jn
h) Care este caracterul enumerarii facuta de legiuitor in judecata pe para.tu! R.T., solicitand evacu~r~a ace:t~~a 1m~reuna . cu toat:
art 948 C. civ.? bunurile sale mobile din imobilul ce a const1twt dom1cI11u coniugal, §I toto~ata
daune cominatorii 1 de 1000 de lei pentru fiecare zi de 1ntarziere, cu cheltu1e1I de
judecata. . - d' 1
·
Reclamanta a aratat ca este proprietara apartamentulu1 aflat m 1scu,1e'.
Jnainte de a se casatori cu R.T., In care paratul a Iocuit 1ncepand cu a doua zi
Spe~a nr.6 dupa 1ncheierea casatoriei §i pana In prezent. . A
Paratul s-a aparat invocand ca, de cand locUie§te m ace!. a~artam~n_t .~

Petenta A.S. a introdus ac(iune Jn justitie in contradictoriu cu parata S.O., contribuit Jn mod nemijlocit la cheltuielile de lntretinere, repara\1e, 1mbunatatm
solicitand instantei sa o oblige pe parata sa plateasca catre reclamanta suma de §i i se cuvine Jn mod just o cota parte din apartament. . _
456.978 lei reprezentand chiria neachitata In perioada mai - decembrie 1995 §i In dovedirea ac\iunii, reclamanta a depus la dosar urmatoarel: ~cte: :1tlul m
la 45.978 lei reprezentand penalita!i de Jntarziere. baza caruia de\ine apartamentul datat anterior incheierii casatone1, cert1ficatul
Motivandu-§i aqiunea, petenta AS. sustine ca a Jnchiriat paratei, prin con- de casatorie In original.
tractul incheiat de cele doua parti, un spatiu cu destinatie de locuinta, contract
in care s-a stipulat o chirie 1n cuantum de 65 USO pe luna §i 0,05% penalitati de 1
Daunele comina!orii cons!au intr-o suma de ~ani pe care d~bitorul_es~e o_bli?a! saao pla~~';;5~!
neplata a chiriei pentru fiecare zi de 1ntarziere. pentru fiecare zi de Jntarziere, sa.u pen!ru o a:ta ~rntat.e de time (sa~tarr;_a~AR~i:;N lT~ilat de
executarea obligatici; pcntru detalli a se vedea in acest. s~ns C~STATES<...U, .\ 1981 ag 320
c!rept civil. Teoria genera/a a obliga{ii!or, Editura Academ1e1 Romane, Bucure§t' · •P · ·
51
TEORIA GENERAL\ A DREPTULU! CIVIL Probleme teoretice
- ·1 d t nsport
In §edinta publica inginerul recunoa§te ca a c.onfir:nat b?n~n e e ra
Paratul a depus la dosar o serie de chitante, recipise §i alte lnscrisuri sub
§i considera di nu §i-a depa§it atributiile de serv1ciu, mtrucat rn mod curent se
semnatura privata, din care reie§ea faptul ca facuse o serie de cheltuieli 1n ceea
ce prive§te lmbuniitatirile di11 apartament. ocupa de asemenea confirmari. . _A
Martorii propu§i de reclamanta au invederat 1nstan~e1 c~ m r:iod fr~vent af~
lnstanta de fond a admis cererea reclamantei.
descarcat marfa pentru para.ta §i de fieca:e. d~ta actele msot1toare e mar
erau vizate de organele de conducere ale parate1. . ,
• Probleme de solu\ionat In drept reclamanta invoca dispozitiile art. 969 C.c1v, art. 372, art. 379 C.proc.
a)Apartamentul din speta are ca titulari ai dreptului de
civ.
proprietate:
• pe ambii soti In calitate de codevalma§i; Probleme de solu!ionat
" pe ambii soti In calitate de coproprietari;
• a) Ce fel de rnarturisire a facut inginerul?
'" pe ambii soti In calitate de coindivizari; b) Carnionul din speta este un bun:
b) Cum 'lnceteaza starea de pluralitate activa In cazul ra- rni§cator;
porturilor juridice reale? scos din circuitul civil;
c) Clasificati apartamentul, ca §i bun, in funqie de criteriile determinat generic;
retinute In literatura de specialitate. .. fungibil;
d) Va admite instanta aqiunea reclamantei? .. consumptibil;
.. produce numai fructe industriale; .
.. divizibil, 'in piesele §i subansarnblele dm care este
format;
• accesoriu;
.. incorporal;
S.C. a chemat Jn judecata, prin reprezentantii sai Iegali, pe para.ta S.D., pentru .. insesizabil;
ca aceasta din urma sa fie obligata la plata sumelor de 5.123.978 lei, suma pe c) Ce mijloace de proba identifica~i In spe~a? .
nedrept retinuta §i care constituie o 1mbogatire fara just temei 1• respectiv d) Este admisibila proba cu rnartori tinand cont de d1spo-
516. 789 lei cheltuieli de judecata. zi~iile art.1191 C.civ.?
Reclamanta arata ca In baza raporturilor contractuale a efectuat un numar
de 6 transporturi de materiale cu mijloace auto proprii, Jn concret camioane, in
beneficiul paratei, §i de fiecare data au fost prezentate beneficiarului bonurile
de transport care au fost confirmate.
Dar la momentul In care au fost Jnaintate facturile spre plata transporturilor,
parata a refuzat plata motivand ca acele documente nu exista in evidentele Speta nr. 9
sale. .• d 24 gust J994 in contra-
Reclamanta D.R. a solicitat instante1 m data e . au . . . . oi trat la
Fata de acest aspect reclamanta depune la dosar o fotocopie a notei de · · · At l GT anularea contractului de rnchmere, mre" 5 .
punctaj semnata §i parafata de reprezentantii atat ai reclamantei cat §i ai dictonu cu para u · ., . - area lui G T din irnobil,
administratia financiara §i, pe cale de consecmta, evacu · ·
paratei, §i In ciuda prezentarii acestui lnscris In fata instantei, para.ta refuza 1n
continuare plata, motivand ca acest act a fost semnat de un inginer care §i-a cu cheltuieli de judecata. .. b . 1990 s-a prezentat paratul
Reclamanta sustine ca la lnceputul lunu fe rua:ie A . . t iar aceasta i-a
depasit atributiile de serviciu, de§i era §eful compartimentului unde se la domiciliul ei §i a 1ntrebat-o daca nu are un spat1u de mchma '
contabilizau transporturile.
raspuns ca nu are un astfel spatiu. . • varsta de 77
Ulterior G.T., profitand de faptul ca reclamanta :ra
o ferr_ie1e s1;rie de viclenii
de ani bolnava §i cu o stare fizica ~i psihica precara, a folos1t ot f- - ca aceasta
1
§i inti~idari, reu§ind sa o determine pe D.R. sa semneze un ac ara
Este ace! fapt juridic prin care patrimoniul unei persoane se mare§te in detrimentul
patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta miqorare/marire sa existe un temei juridic.
-
52 TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 53
sa-1 cunoasca con\inutul, act care era de fapt un contract de lnchiriere pe ca In mod gre§it s-a admis proba cu marturi, pentru ca au fost lncalcate
termen de un an, dispozi\iile art. 1191 C. civ.
La trei zile de la lncheierea primului act, adica pe data de 14 august 1990, lnstan\a de fond, re\inand sus\inerile paratului, a respins aqiunea reclamantei.
G.T. i-a prezentat un alt act denumit ,,conven\ie ,,, dar de aceasta data pe o
perioada de doi ani §i dupa 12 zile un aitui, de aceasta data pe o perioada de 5 • Probleme de solutionat
ani, contract care a fost lnregistrat la administra\ia financiara.
a) Clasificati, in functie de criteriile cunoscute, contractul
Dupa aceste fapte G.T. §i-a introdus o serie de bunuri personale In imobil,
de 1nchiriere lncheiat intre parti. ·
for\and U§a de le intrare, apoi schimband lncuietorile §i defri§and curtea §i
gradina. Martorii propu§i de reclamanta au lnvederat instan\ei ca paratul i-a b) ldentifica!i obiectul probei in speta de mai sus.
cumparat o serie de bunuri captandu-i buna credin\a §i bunavoin\a. Martorii au c) Expertiza dispusa de instanta indepline~te conditiile de
declarat de asemenea ca la scurt timp dupa ce paratul a ca§tigat lncrederea admisibilitate ale unui mijloc de proba?
reclamantei i-a prezentat acesteia trei acte consecutive, spunandu-i ca sunt d) Extrageti din speta mijloacele de proba.
contracte de asigurari. Astfel, reclamanta le-a spus martorilor ca este tare e) Este admisibila proba testimoniala in speta?
mul\umita de faptul ca paratul i-a lncheiat trei acte de asigurare dintre care unul f) Clasificati consimtamantul lui D.R., ca §i element al con-
pentru casa, unul pentru bunurile paratei §i unul pentru via\a; atunci cand tractului de inchiriere, in functie de criteriile cunoscute
ace§tia au lntrebat-o daca §tie ce a semnat, aceasta le-a raspuns ca a citit §i facand abstractie de vicierea lui.
antetul actelor §i acolo scria act de asigurare.
g) Ce conditii de valabilitate lipsesc din consimtamantul
lnstan\a de fond a dispus efectuarea unei expertize medico-legale din care a
reie§it ca D.R. prezinta demen\a mixta dublata de debilitate cu efecte de euforie lui D.R.?
§i responsabilitate diminuata, afeqiune ce In mod cert exista §i la momentul h) ldentificati viciile de consimtamant din speta.
lncheierii primului act. Fa\a de acest raport s-a dispus o contraexpertiza i) Este valabil contractul de inchiriere 1ncheiat pe cinci ani
medico-Iegala, care de asmenea a stabilit ca la momentul semnarii contractului fara ca el sa fie facut in forma autentica')
reclamanta avea un discernamant alterat prin momente de euforie §i lipsa j) Ce sanctiuni de drept civil intervin in cazul \ iciilor de
concretizarii efectelor actelor §i faptelor sale. consimtamant constatate?
La dosar s-a depus §i certificatul medical eliberat de o clinica de specialitate k) Clasificati sanctiunea de drept civil cea mai energica, In
din care rezulta ca D.R. este suferinda de demen\a senila, care Ji afecteaza functie de criteriile cunoscute.
discernamantul,fotocopiile contractelor de lnchiriere care nu aveau un I) Care este principiul efectelor sanqiunii aplicabile in speta?
asemenea antet, dar din coborarea celorlalte acte depuse la dosar a rezultat ca
m) Este incidenta prescriptia extinctiva in speta?
paratul a folosit metoda ,,colii false", prin care a suprapus peste adevaratul act o
coala de hartie cu un alt con\inut (Jn spe\a act de asigurare) Iii.sand doar spatiul n) Cum putem califica prima actiune de chemare in
pentru semnatura liber. judecata introdusa de D.R.?
lnstan\a de fond, constatand ca lipsa discernamantului Ii afecteaza o) A procedat corect instanta cerand instituirea unui curator?
capacitatea de exerci\iu, recte calitatea procesuala activa, a respins ac\iunea p) Care este motivul care justifica instituirea curatelei?
reclamantei, indicand ca reclamantei sa-i fie protejate interesele §i drepturile q) Considerati solutia instantei corecta?
prin punerea ei sub interdiqie §i numirea unui curator care sa o reprezinte §i sa
introduca aqiune in justi\ie in numele ei.
Dupa numirea unui curator, conform dispozi\iilor legale, in persoana numi-
tului V.M., acesta promoveaza o noua actiune Jn justi\ie, Jn data de 17 aprilie
1995 lntre acelea§i par\i §i cu acelasi obiect. Spe!a nr.10
Paratul s-a aparat motivand ca nu se poate pune problema admiterii actiunii
a§a cum a fost formulata, pentru ca dreptul reclamantei nascut din contractul Reclamaniii T.H., T.Y. au chemat 1n judecata §i personal la interogatoriu pe
de 1nchiriere lncheiat pe cinci ani, s-a prescris, lntre momentul Jncheierii numi\ii OF., F.V., toii mo§tenitori legali, solicitand instaniei ca prin sentin\a ce o
contractului §i momentul introducerii celei de a doua aqiuni In justi\ie au trecut va pronun\a sa se constate ca masa succesorala ramasa Jn urma defunctului
mai mult de trei ani; de asemenea paratul a 1nvederat completului de judecata tata T.l., se compune din bunurile realizate de defunct 1n timpul casatoriei cu
54 TEO RIA GENERAL:\ A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 55
numita T.L. §i din cota de 3/8 din bunurile realizate de defunct din a doua ; Speta nr. 11
casatorie cu numita S.D.
De asemenea reclamantii au cerut sa se dispuna ie§irea din indiviziune In data de 14 septembrie 1995, reclamanta F.T. a chemat in judecata pe
asupra bunurilor componente ale masei succesorale. numita N.J., cu domiciliul necunoscut, pentru ca instanta sa pronunte o
Reclamantii au aratat ca in urma decesului tatalui !or au ramas o serie de hotarare care sa tina Joe de act autentic de vanzare-cumparare a imobilului
bunuri pe care partile nu inteleg sa le imparta in mod amiabil, astfel !neat au situat In Bucure§ti, compus din teren in suprafata de 550 metri patrati §i o
solicitat interventia justitiei. cladire compusa din patru camere plus dependinte.
Reclamantii arata ca masa succesorala se compune din urmatoarele: In motivarea aqiunii reclamanta a invederat instantei ca parintii ei au
bunurile dobandite de defunct din prima casatorie, respectiv un imobil compus cumparat imobilul in litigiu printr-un act sub semnatura privata de la un tert,
din trei camere, un teren in suprafata de 5 hectare §i un autoturism marca pentru a ridica o casa, pretul vanzarii fiind de 24 mii lei, cu care N.J. urma sa
Wolkswagen, o cota de 3/8 din bunurile dobandite prin cea de a doua casatorie achite o datorie mai veche. Pretul a fost primit In intregime de N.J., de la parintii
§i anume doua apartamente situate in provincie, doua autoturisme hycomat, un reclamantei, pe data semnarii chitantei §i predarii imobilului.Reclamanta
domitor Carmen, o biblioteca masiva din lemn de nuc, trei butelii de aragaz, sustine in continuare ca la scurt timp dupa dobandirea terenului, parintii
doua televizoare color, o combina muzicala, un videorecorder, patru radiocase- acesteia au decedat, ea fiind unica mo§tenitoare, iar din 1960 poseda terenul
tofoane, trei orgi electronice, un calculator personal, o pianina, trei frigidere, singura fara a fi tulburata.
doua covoare persane, precum §i o lista de tablouri anexata la dosarul de fata, De§i partile s-au inteles sa se prezinte la notariat pentru perfectarea actului
doua tone de grau, cinci tone de cartofi, 20 de porci §i o suta de oi. autentic de vanzare-cumparare, atunci cand notariatul de stat va elibera
asemenea acte, acest lucru nu s-a realizat, iar in prezent vanzatorul nu mai
• Probleme de rezolvat locuie§te la adresa indicata in chitanta.
Reclamanta arata ca dupa moartea autorilor ei, locuie§te in imobil, 11
a) Ce tip de raport juridic identificati In speta?
ingrije§te, plate§te taxele §i impozitele.
b) Regasiti In speta vreo categorie de proprietate comuna? De asemenea, reclamanta invedereaza instantei ca in\elege sa invoce in
c) In cadrul proprietatii comune, care este termenul juridic drept dispozi\iile articolelor nr. 1073 si 1077 C.civ.
ce le atesta o asemenea calitate, atat paratilor, cat §i lnstan\a a respins cererea pe motivul ca dreptul reclamantei este prescris.
reclamantilor?
d) Calificati cota de 3/8 din speta? • Probleme de solutionat
e) Clasificati, ca bunuri, In functie de criteriile cunoscute, a) Ce forma trebuie sa lmbrace actul de vanzare-cumpa-
urmatoarele: terenul de 5 hectare, cartofii din cantitatea rare, conform legislatiei actuale? Ce fel de obligatie este
de 5 tone. aceea de predare a imobilului din speta?
f) Ce este un avand-cauza? b) Ce fel de prescriptie poate fi invocata, pentru ca F.T sa
g) Identificati vreun avand-cauza in speta? dobandeasca un drept real principal?
h) Ce sunt din punct de vedere juridic T.H., T.Y., D.F. §i c) Care sunt diferentele intre aceasta prescriptie §i pres-
F.V.? criptia extinctiva?
i) Ce diferenta este intre reclarnanti §i un succesor d) Ce fel de lnscris este hotararea judecatoreasca?
universal? Dar intre para ti §i un succesor universal? e) Este posibil ca o hotarare judecatoreasca sa suplineas-
j) Creditorii chirografari sunt sau nu avanzi-cauza? ca, la momentul pronuntarii ei, consimtamantul Jui N.J?
k) Ce este un creditor chirografar? Argumentati.
I) Ce categorii de fructe poate produce terenul de 5 hec- f) Ce fel de norma juridica civila este art. 1073 C.civ.?
tare din speta? g) Este dreptul reclamantei prescris?
m) Care este diferenta lntre fructe §i producte? h) Ce fel de succesor este reclamanta?
i) Ce conditii trebuie sa lndeplineasca actul sub semna-
tura privata din speta noastra?
56 TEORIA GENERAL.:\ A DREPTULUI CIVIL
j)Care este causa proxima in speta noastra?
de fotografii indecente ce surprindeau momentele de afectivitate dintre cei doi,
k)Dar causa remota?
in noaptea petrecuta impreuna.
I) Cum se caracterizeaza aceste cauze? Reclamantul a ramas stupefiat dupa ce a vazut un film complet cu o serie de
m) Clasificati conditia formei ceruta pentru lncheierea vala- scene obscene §i i-a cerut timp de gandire 6 ore, dupa care se vor lntalni §i va
bila a contractului de vanzare-cumparare, din speta, In proceda in consecinta.
functie de criteriile pe care le cunoa§teti. Fata de aceasta situatie, reclamantul fiind presat §i amenintat ca:i va distr~~e
n) Care sunt caracterele juridice ale formei cerute ad familia §i cariera politica, s-a prezentat cu parata la notariat unde a 1mputermc1t-
validitatem? o sa scoata din contul sau suma de 34.300 D.M, ceea ce parata a §i facut.
o) Solutia instantei este corecta? Imediat dupa ce a incasat suma de bani, parata i-a inmanat reclamantului
filmul §i toate copiile facute, asigurandu-1 ca a distrus orice alta dovada, intrucat
afacerea s-a incheiat iar ea urmeaza sa paraseasca tara.
Reclamantul i-a c'erut discretie totala paratei, aceasta asigurandu-l de toata
increderea.
Speta nr.12 Dominat de remu§cari, reclamantul i-a marturisit sotiei acest incident pe
data de 18 august 1993 §i, dupa indelungi discutii §i compromisuri, sotia I-a
Reclamantul S.V. a chemat in judecata, in data de 17 octombrie 1993, pe indemnat sa introduca o actiune in justitie pentru recuperarea banilor.
parata A.O., solicitand instantei sa o oblige pe aceasta din urma sa restituie Parata a negat in fata instantei toate aceste aspecte, declarand ca suma de
reclamantului suma de 34.300 D.M, Fara cheltuieli de judecata. bani pe care a ridicat-o de la banca pe baza procurii data de reclamant
Reclamantul a solicitat ca instanta sa constate nevalabilitatea imputerniciriii reprezinta o datorie mai veche pe care reclamantul o avea fata de. ac:asta. .
De asemenea, parata a sustinut ca dreptul acestuia s-a prescns §I ea nu ma1
pe care S.V a semnat-o pentru ca parata sa ridice din contul sau suma de bani a
carei restituire se cere. poate fi obligata sa restituie suma de bani.
Motivandu-§i actiunea, contestatorul invedereaza ca in data de 5 mai 1990 a In replica, reclamantul a sustinut ca se considera repus in termen,:11. de
prescriptie pentru ca a avut motive temeinice care au justificat dep~§lfea
plecat din la§i cu cursa interna Tarom catre Bucure§ti §i, dupa ie§irea din
termenului de prescriptie extinctiva.
aerogara, a fost acostat de o tanara care i-a marturisit ca se simte rau §i ar dori
sa fie condusa pana la un spital din apropriere. Aceste motive au fost determinate de faptul ca o eventuala introducere a
Ulterior, dupa ce reclamantul a invitat-o intr-un taxi spre a merge la un unei asemenea cereri ar fi dus la allarea incidentului de catre sotia sa §i de
centru de prim ajutor, parata a simulat un le§in §i, dupa ce §i-a revenit, i-a catre opinia publica, ceea ce i-ar fi afectat imaginea, dar acest lucru nu s-a mai
marturisit reclamantului ca se simte mai bine, nemaifiind cazul sa fie dusa la justificat din momentul In care sotia Jui a aflat.
spital. lnstanta de judecata, constatand ca reclamantul lndepline§te conditiile
Pe drum, parata a lnceput sa planga spunandu-i reclamantului ca §i-a uitat cerute de repunerea in termen a admis aqiunea reclamantului.
geanta cu acte §i o mare suma de bani la aerogara.
Reclamantul a lncercat sa o consoleze lncurajand-o prin faptul ca o sa dea • Probleme de solutionat
cateva telefoane la aerogara pentru a recupera eel putin actele, dar pana atunci, a) Poate face reclamantul dovada contrara impotriva a
pentru a se lini§ti, acesta a invitat-o in camera de hotel unde avea rezervare, ceea ce este cuprins in procura, avand in vedere carac-
moment In care parata s-a lini§tit. terul autentic?
In continuare, lucrurile au curs de la sine, 1n sensul ca reclamantul s-a b) Ce tip de marturisire identificati in cadrul declaratiilor
angajat intr-o relatie intima cu parata, dar acest lucru s-a lntamplat la avansurile
paratei?
pemanente §i exprese ale paratei.
c) Ce conditie a actului juridic civil a fost viciata?
Reclamantul sustine ca la un moment dat a adormit adanc §i s-a trezit a
doua zi, dupa ora 12 §i a avut surpriza sa constate ca parata §i schimbat
d) Clasificati aceasta conditie In functie de criteriile cunoscute.
atitudinea. e) Putem considera ca fiind vointa reala a reclamantului,
Astfel, aceasta i-a spus ca §tie totul despre el, ca este un prosper om de aceea exprimata in procura?
afaceri cu 0 buna reputatie in societate, casatorit, cu trei copii §i ca ar fi spre f) Ce conditie a consimtamantului nu a fost respectata in
binele Jui sa-i semneze un cec de 35.000 D.M pentru ca altfel ar divulga o serie speta?
58 TEORIA GENERAU.. A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 59
g) Identifica!i viciul de consim\amant incident in speta. c) In ceea ce ii prive§te pe reclamanti, ce tip de proprietate
h) Clasificati acest viciu enumerand §i criteriile. comuna identifica\i in spe\a?
i) Determinati structura acestui viciu in speta. d) Cum se numesc R.T. §i V.F., ca §i proprietari asupra
U) Ce sanqiune de drept civil intervine in cazul nostru? imobilului?
(k) Care este momentul de la care incepe sa curga e) Care este corela\ia dintre imobilul reclamantilor §i patri-
termenul de prescriptie extinctiva? moniul acestora?
(1) Se poate retine dolul ca §i viciu de consimtamant in f) Cand a intrat in vigoare codul civil roman?
speta? g) Ce sanqiune de drept civil intervine in cauza?
(m) Care sunt condi\iile dolului? h) Clasificati aceasta sanqiune.
(n) Este prescris dreptul Jui S.V in ceea ce prive§te i) Care sunt principiile efectelor acestei sanqiuni aplica-
anulabilitatea procurii? bile in spe\a?
(o) Poate fi incidenta in speta institutia repunerii in termen?
(p) A procedat corect instanta?
(q) Cum poate fi probat dolul?
Speta nr.14
Prin cererea 1nregistrata la instanta de fond, reclamantii A.R. §i T.R. au

chemat in judecata, pe para.tu! D.C., solicitand acesteia sa-1 oblige pe D.C. sa le
·• Speta nr. 13 restituie imprumutul de 1570 USO cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, reclamantii sustin ca, la data de 22.1O.I992 !ntre parti a
Reclaman\ii RT. §i V.F. au chemat in judecata pe para.ta C.L.M.B., solicitand intervenit un contract de Jmprumut lncheiat verbal, prin care parata s-a obligat
instan(ei ca prin hotararea ce o va pronun\a sa constate nulitatea deciziei prin sa restituie suma de bani Jn data de 22.10.1993.
care s-a dispus, In temeiul art. 2 §i 4 din Decretul m. 223/1974, trecerea In Reclaman\ii au depus Jn acest sens Ia dosar declaratiile martorilor care au
proprietatea statului a apartamentului proprietatea reclamantilor. asistat la momentul In care reclamantii i·au lnmanat paratului suma de bani,
Totodata, reclamantii au solicitat obligarea paratei sa lase libera folosin\a §i declaratii din care rezulta ca Jn realitate suma lmprumutata este de 1570 USO.
posesia imobilului. De asemenea reclamantii au cerut instan\ei Jncuviintarea probei cu martori,
Reclamantii arata ca in data de 13.1 O 1972 au cumparat imobilul §i au locuit pentru a intari afirmatiile facute in declara\iile scrise.
in acesta pana la data plecarii definitive din tara, data Ia care s-a emis §i decizia In §edinta publica, paratul nu s-a opus admiterii probei cu martori solicitata
de trecere a imobilului Jn proprietatea statului. de reclamanti, intrucat el are de contestat in legatura cu pretentia reclamantilor
Reclaman\ii au sustinut Jn continuare ca decizia de preluare Jn proprietatea doar faptul ca suma este de 1000 USO.
statului este un act administrativ §i nu poate sa duca la trecerea imobilului 1n Instanta, deliberand, a admis proba cu martori §i pe cale de consecinta §i
patrimoniul statului, !ntrucat nu este considerat de catre codul civil un mod de cererea reclamantilor, obligandu-1 pe parat sale pli'tteasca suma de 1.570 USO.
lransmitere a proprieta\ii, ba chiar mai mult actul administrativ nu poate adauga
la lege, recte Codul civil. • Probleme de rezolvat
De asemenea, sus(in R.T. §i V.F., decizia de trecere in proprietatea statului a) Ce fel de raport juridic civil concret s-a stabilit intre
le-a fost comunicata in data de 3.05.1996, deci dupa abrogarea acestor acte reclamanti §i parat7
rnormative care !ncalcau in mod flagrant eel mai important drept real, dreptul
b) Ce tip de pluralitate identificati, in cadrul raportului juri-
de proprietate.
dic civil stabilit inter partes?
c) Poate fi incheiat valabil un astfel de contract de imprumut?
• Probleme de rezolvat
d) In speta este admisibila proba cu martori?
a) Ce reprezinta Codul civil pentru dreptul civil?
e) Solutia instantei este corecta?
b) Care sunt izvoarele de drept civil pe care le identifica\i f) Ce fel de norma de drept civil este art. 1191 alin. l C.civ.?
printre actele normative in vigoare?
-
TEORIA GENERAU A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 61
Spe~a nr. 15 f) Care sunt caracterele juridice ale re§edintei?
g) In ce consta corelatia dintre notiunea de ,,domiciliu" §i
Reclamanta T.R. a chemat in judecata pe paratii LO. §i O.G., solicitand cea de ,,stare civila"?
instantei pronuntarea unei sentinte, prin care sa se constate ca reclamanta este h) Ce sistem, de lege lata, este consacrat de C. civ. roman
proprietara imobilului compus din teren §i constructie, imobil identificat ca
in ceea ce prive§te raportul dintre vointa reala §i cea
atare in actiune.
Motivandu-§i cererea reclamanta invedereaza ca la data de 28.04.1986 a
declarata?
cumparat de Ia numituI F.G., In baza unei chitante semnata de acesta din urma, i) Ce exceptie de la principiul vointei inteme identificati in
imobiluI mai sus rnentionat. speta?
Reclamanta a aratat ca deoarece nu avea domiciiiul §i nici re§edinta In j) Care este cea de a doua exceptie?
Bucure§ti, perfectarea acteior de vanzare -cumparare in forma autentica nu a k) Principiul Jmbrati§at de C. civ. roman este consacrat
fost posibila. expressis cerbis? Argumentati.
Jn anuI 1989, ca urmare a ,,constrangerii" exercitate asupra persoanelor care I) Ce fel de mijloc de proba este chitanta semnata de
detineau In proprietate doua imobile, in sensuI obligarii acestora la instrainarea F.G.?
unuia dintre ele in termen de eel mult un an de la dobandire, F.G., In lntelegere m) Ce fel de norma de drept civil este art. 1179 alin. l C. civ.?
cu reclamanta, a incheiat un act autentificat de vanzare-cumparare, cu fiica §i
ginerele reclamantei, respectiv, l.O §i O.G., pentru ca reclamanta sa nu fie
cunoscuta ca proprietara a doua imobile.
Totodata, reclamanta s-a lnteles cu para\ji ca, chitanta in baza care1a
cumparase T.R., sa nu se modifice, lntrucat avea depline efecte inter partes, Speta nr. 16
pentru ca reprezenta vointa intema a reclamantei §i a Jui F.G., actul public
incheiat ulterior neavand nici un efect, el flind facut pentru ca adevaratul La 16 decembrie 199-t reclamanta H.U., companie de transport naval, prin
prorietar sa nu fie cunoscut. reprezentantii sai legali, a chemat in judecata pe para.ta T.R., pentru ca prin
intrucat dupa revolutie reclamanta §i-a stabilit domiciliul in Bucure§ti, a sentinta ce se va pronunta sa fie obligata aceasta din urma sa plateasca
solicitat In contradictoriu cu paratii anularea actului public, mincinos, care nu reclamantei suma de 7.890.765 lei, reprezentand penalitati datorate lncarcarii
reprezenta vointa interna a acesteia, §i lncheierea unui nou act de vanzare- cu Jntarziere a navei.
cumparare Jn care reclamanta sa aiba calitatea de cumparatoare, iar paratii In motivarea aqiunii, reclamanta arata ca este o companie care are ca
calitatea de vanzatori, ceea ce ultimii au refuzat pretinzand o suma mare de obiect de activitate exploatarea comerciala a navelor §i aeronavelor civile, iar
bani. nava atlata In administrarea tehnico-comerciala a reclamantei a fost Jnchiriata
In dovedirea aqiunii, reclamanta a depus Ia dosar actul secret al acesteia cu paratei la data de 11.01 1991 pentru transportul unei cantitati de otel, in relatia
paratii, prin care se reliefeaza vointa interna a partilor, o serie de chitante prin Gala\i-Pireu-Anvers.
care reclamanta platise impozitul pe irnobil §i taxele aferente, precum §i actul lncarcarea completa a navei s-a facut la 18.01.1991, inregistrandu-se
public de vanzare-cumparare care a fost tot timpul In posesia reclamantei. intarzieri de 12 zile, 2 ore ~i treizeci de minute, care au dus la calcularea sumei
pretinse in petitul aqiunii.
• Probleme de solutionat ln dovedirea actiunii, reclamanta a depus la dosar contractul incheiat inter
a) Ce sunt domiciliul §i re§edinta Jui T.R., ca notiuni de partes, preocesul verbal de predare a navei, actul de !nchiriere !ncheiat In forrna
solemna.
drept civil?
La prima zi de Jnfa\isare para.ta a depus intampinare prin care a solicitat
b) Care este diferenta de substanta intre domiciliu §i respingerea ca neintemeiata a aqiunii, Jntrucat, In confonnitate cu ,,Statement
re§edinta? of Facts", intarzierea, privind timpul de incarcare, incepe sa conteze cu trecerea
c) Analizati sintagma ,,domiciliu stabil"? a 24 de ore de la momentul care a fost stabilit de par\ile contractante ca fiind
d) Care sunt caracterele juridice ale domiciliului? momentul incarcarii efective.
e) Care sunt acele caractere juridice care deosebesc domi- Parata a invederat instan\ei ca reclamanta are capital particular, integral
ciliul de re§edinta? strain §i, de§i are sediul in Romania, nu poate sa se prevaleze de Iegisla\ia
procesuala romana, chemand-o Jn judecata in fata instan\elor rornane.
TEO RIA GENERAL.!\ A DREPTULUI CIVIL Prob!eme teoretice 63
62
trecerea imobilului in proprietatea statului este nevaJabila 1ntrucat nu s-a
• Probleme de solutionat res~e:t~.t lntr~aga procedura legala in ceea ce prive§te ~ronuntarea unei
a) Ce reprezinta H.U., ca notiune de drept civil? hot!'lran ]udecatore§ti temeinice §i legate.
b) Clasificati pe H.U., In functie de criteriile cunoscute. I~ drep!, reclamantul a invocat dispozitiile art. 85 C. proc. civ., care arata:
c) Care sunt elementele constitutive ale lui H.U., ca _ ~·1.udecato:ul. nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau
persoana juridica? mfati§area partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel" §i, in acest caz,
d) Dar caracterele juridice ale acestor elemente? legea nu a dispus altfel.
e) Care este importanta obiectului propriu de activitate al In replica paratii s-au aparat sustinand ca textul de lege este cazut in
d~:uet~dine, intrucat ~· proc. civ. nu mai corespunde noilor realitati procesual
lui H.U.? c1v1le §I de aceea trebu1e aplicat cu discernamant.
f) Ce lntelegeti prin persoana juridica romana? Paratii au 1nvederat instantei ca dispozitiile art. 95 alin. 1 C. proc. civ., care
g) Care este structura capacitatii civile a reclamantei? ara:a ca: "atunci cand reclamantul sustine ca, de§i a fa.cut tot ce i-a stat in
h) Este lntemeiata sustinerea paratei privind incapacitatea P~tmta, n~ a izbutit ~a afle domiciliul paratului, pre§edintele instantei va
Jui H.U., de a o actiona In fata instantelor romane? d1~p~ne c1ta_:ea acestu1a prin mica publicitate", sunt speciale §i se aplica cu
i) Clasificati ,,nava" ca bun In functie de criteriile pnontate fata de cele pre\'azute de art. 85 C. proc. civ. ·
cunoscute. Reclamantul a sus~inut faptul ca hotararea judecatoreasca nu este valabila
j) Ce ar fi putut invoca In apararea sa parata? ba, c.hiar mai mult, hotararea judecatoreasca nu l§i produce efecte fata de el.
L1psa. de. efecte a hotararii rezulta §i din decizia Tribunalului Municipiului
Bucure~t1 pnn :ares-a res pins apelul, declarat de reclamant impotriva sentintei,
cu mot1varea ca nu a fost parte in proces.
Speta nr. 17
a) Ce fel de obligatie s-a nascut In sarcina Jui S.D., fata de
D.F., in momentul In care S.D. a dobandit dreptul de
Reclamantul S.D. a chemat in judecata pe T.U. §i 0.P., aratand ca este proprietate asupra garsonierei?
proprietarul garsonierei, situata in Bucure§ti, pe care a dobandit-o de la un tert b) Considera\i ca se poate prevala S.D. de dispozitiile
printr-un act de vanzare - cumparare autentificat, ulterior transcris. art.973 C.civ., in raport cu D.F.?
S.D. sustine ca, la momentul cumpararii, garsoniera era inchiriata lui D.F., c) Poate fi considerat S.D. ca fiind un penitus extranei fa\a
prin act sub semnatura privata inregistrat la organele fiscale, astfel ca de contractul incheiat de para\i cu D.F.?
reclamantul a trebuit sa incheie §i el un contract de 1nchiriere cu D.F., vizat de d) Are sau nu data certa actul de inchiriere al Jui D.F.?
organele fiscale; ulterior contractul a fost prelungit prin efectul legii. e) Ce este data certa?
La inceputul anului 1956, organele fiscale au refuzat sa-i incaseze impozitul
f) Care este solu\ia Iegala §i temeinica care se desprinde
pe cladire cu motivarea ca imobilul a fost trecut in proprietatea statului, fara a i
din speta7 Argumentati.
se preciza 1n baza carui act normativ.
S.D. a aflat ca garsoniera a fost trecuta in proprietatea statului conform
Decretului nr. 111/1951, prin sentinta civila a fostului Tribunal al Poporului, cu
toate ca la proces reclamantul a facut proba ca nu a fost legal citat.
Atat citarea cat §i comunicarea au fost facute in conformitate cu art. 95
C. proc. civ, pe numele unei persoane care nu a fost niciodata proprietara
imobilului §i care nu putea fi identificata.
~~r:1iiii ~.T. §i T.L' .. in contradictoriu cu R.E., au cerut instantei anularea
Aqiunea a fost formulata de seqia financiara la care reclamantul figura ca
dec121e1 de 1mputare prin care s-a retinut ca reclamantii, atunci cand au
platitor de impozit §i, de aici se poate deduce ca in intentia sectiei financiare
aprobat, au supervizat ~i recep(ionat reparatiile la centrele de casierie ale
(care actiona ca organ al statului) a fost de a nu-I cita pe reclamant, fiind
paratei, nu au depus toate diligentele ce le incumbau In conformitate cu postul
indicata ca proprietar o persoana fictiva cu domiciliul necunoscut. Din aceste
pe care il ocupau, astfel incat R.E a suferit un prejudiciu de 567.890.432. lei.
considerente, invedereaza reclamantul, sentinta civila prin care s-a dispus
64 TEO RIA GENERALl. A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 65
Reclaman\ii sustJn ca au fost directori executivi §i au receptionat aceste Speta nr.19
Iucrari In calitate de conducatori ai departamentului modernizari, marketing §i
desfacere al paratei. Reclamantul R.T. a chemat in judecata pe paratii R.A.T.B. §i B.N., pentru a fi
Reclaman\ii au aratat ca lnsa§i parata a dispus un control dirijat de organele obligati In solidar ia plata sumei de 657.098, ce reprezinta prejudiciul cauzat din
sale interne care a stabilit, pe baza unui raport, ca lucrarile efectuate au fost venitul nerealizat de reclamant.
realizate conform studiului de fezabilitate §i ca nu exista nici un prejudiciu. R.T. sus\ine ca efectueaza transport de persoane In regim de taxi §i In
La dosar au fost ata§ate toate contractele realizate intre parti, care au fost perioada 12-28 mai 1992, cat a trebuit sa stea in reparatie cu autoturismul In
incheiate cu respectarea normelor In vigoare, contracte din care rezulta ca service, a suferit acest prejudiciu tocmai prin faptul ca nu §i-a putut exercita
preiudiciul nu poate fi retinut, lntrucat au fost necesare pentru crearea unor profesia.
~o~di\ii civilizate de servire a abonatilor §i de Iucru pentru personalul propriu. Reclamantul arata ca a fost accidentat de numitul B.N., angajat al R.A.T.B.,
Printr-o expertiza tehnica dispusa de instanta s-a concluzionat ca lucrarile accident in care culpa a fost retinuta in mod exclusiv in sarcina Jui B.N.,
efectuate au fost reale §i corespunzatoare cu cheltuielile avansate. conform procesului de constatare a accidentului de catre organul de politie.
De asemenea, s-a efectuat o contra-expertiza din care a rezultat clar ca nu De asemenea, reclamantul arata ca ma§ina era in perfecta stare de
este nici un prejudiciu §i ca decizia nu poate avea ca obiect acest Iucru. func\ionare, intrucat cu catva timp in urma a fost reparata §i in acest sens
R.E a depus la dosar un act semnat de contestatori. prin care ace§tia reclamantul a depus la dosar comanda de constatare pentru schimbarea unor
recunosc ca au creat un prejudiciu, act care a fost semnat de cei doi in piese de la autoturism, revizia tehnica a ma§inii facuta la un centru special
cabinetul managerului general §i in prezenta acestuia. pentru aceste revizii.
Contestatorii recunosc ca au semnat un act In cabinetul managerului, dar Para.tu! B.\. a depus Ia dosar un act semnat de R.T. §i B.N., din care rezulta
afirma ca acest act, a§a cum le-a fost prezentat atunci, era actul prin care ei ca Ia momentul producerii accidentului a platit reclamantului suma de 345.000
s-au descarcat de gestiunea lucrarilor §i nicidecum un act prin care sa lei, pentru ca intre par\i sa se stinga litigiul cu privire Ia pagubele produse in
recunoasca existenta unui prejudiciu §i faptul ca ar fi responsabili de el. urma accidentului.
In continuare, contestatorii au adus Ia cuno§tin\a instan\ei ca asemenea Reclamantul nu a negat acest act, dar atunci cand a semnat acest act a avut
practici de inducere in eroare sunt folosite in mod frecvent de catre managerul Jntelegerea cu B.N., ca Jn masura Jn care reparatiile vor depa§i aceasta suma
general, care da dovada de un comportament duplicitar Fata de subalternii sai. paratul sa acopere aceste cheltuieli §i, nici nu s-a prevazut prejudiciul care va
Acesta decizie de imputare vine in urma unui control financiar al organelor rezulta pentru ca reclamantul va fi lipsit de autoturism atata timp, Jntrucat la
competente prin care s-a descoperit ca managerul general nu poate justifica momentul producerii accidentului B.N. s-a obligat verbal fata de reclamant ca
tocmai suma pe care le-o imputa contestatorilor §i care control a fost se va ocupa personal de procurarea pieselor, de repararea ma§inii avariate,
concomitent cu data emiterii deciziei. asfel !neat, in doua zile ma§ina sa fie reparata,lucru ce a fost confirmat §i de
catre un tert care se afla ca pasager Jn ma§ina taxi a reclamantului.
• Probleme de rezolvat Tertul, citat ca martor, a declarat ca paratul a fost de acord in ace! moment
a) Ce fel de subiect de drept civil este R.E.? sa plateasca toate cheltuielile care ar rezulta de pe urma avariilor suferite de
b) Ce au fost reclamantii, atat cat au fost directori executivi, reclamant la autoturismul sau.
pentru R.E.?
c) Cui apartin actele de receptie realizate de reclamanti? • Probleme de rezolvat
d) Ce s-ar fi !ntamplat daca actele de receptie realizate de a) Identificati natura raportului juridic civil din speta.
reclamanti, In timpul exercitarii atributiilor de serviciu, ar b) Ce tip de pluralitate identificati?
fi fast ilicite? c) Care este regula In caz de pluralitate? Dar exceptia?
e) Gasiti solutia care vi se pare legala §i temeinica. d) ldentificati deosebirile dintre solidaritatea pasiva §i indi-
vizibilitate.
e) Fara sa tineti seama de prezenta cadrului procesual,
cum puteti realiza o schimbare a subiectelor raportului
juridic din speta?
f) Ce fel de recunoa§tere a facut reclamantul'?
TEORIA GENERAU A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 67
66
Credep ca reclamantul l§i exercita abuziv dreptul sau_ ~e a noului sediu, lncercand sa plateasca taxele §i impozitele la zi, dar a fost
refuzata cu motivarea ca nu are documentele legale necesare pentru a se
a fi despagubit, avand In vedere ca solidta despagubm
inscrie la administra\ia financiara.
pentru timpul In care nu §i-a putut folosi autoturismul?
Parata 1-a asigurat, atunci, pe reclamant ca se va face modificarea Ia
Argurnentati. momentul ramanerii definitive a sentintei, moment In care se vor calcula toate
Simpla prezenta a unui taxi, in statia de taximetre, taxele §i impozitele aferente, §i dobanzile, la zi, pe care reclamanta s-a angajat
reprezinta o manifestare exterioara a consimtamantu- ca le va plati.
lui? Argumentati. A doua zi dupa ramanerea definitiva a sentintei, reclamanta s-a prezentat
pentru a plati impozitele datorate, dar a fost refuzata pentru ca fata de socie-
tatea sa, s-a dispus un control in urma caruia s-a intocmit un proces verbal de
constatare a neregulilor financiare, urmand ca mai intai sa plateasca aceasta
amenda §i apoi taxele §i impozitele datorate.
Spe~ nr.20 Fata de aceste considerente instanta de fond a admis actiunea.
?rin c0r.:"::statia depusa la instanta de fond, reclamanta F.G., In calitate de • Probleme de rezolvat
:::;.:..cager al ,,SOP" S.R.L., a solicitat, in contradictoriu cu N.F., anularea a) Ce reprezinta, din punct de vedere al dreptului civil,
:crccesuJui -.0;:7;al de contraventie prin care, a§a dupa cum sustine F.G., in .r:nod
sediul social pentru F.G.?
J:o:=rar scc:-:::atea a fost sanctionata \n conformitate cu dispozitiile Legn nr.
b) Clasifica1i sediul social al reclamantei In functie de
~ :- : 096. pr:-.~::,are la combaterea evaziunii fiscale.
?arata ara:cl ca, in conformitate cu dispozitiile art l din Legea nr. 87/1994 ,,s~ criteriile cunoscute.
s~--:c~oneaz2. sustragerea prin orice mijloace de la plata impozitelor, taxelo; §I c) Care este con1inutul dreptului la sediu?
i::c-r sume r::ctorate bugetului de stat", §i prin urmare In urma nereguhlor d) Este interzisa de lege schimbarea sediului social al unei
c·J;-.:;::atate a c.11endat-o . persoane juridice?
.5ccietat":c :eclamanta sustine ca nu se poate re\ine in sarcina sa acest fapt, e) Ce se poate retine In sarcina paratei?
:e:::c-u ca a cCus la cuno§tinta organelor fiscale schimbarea sediului social, da~
f) Poate fi considerat procesul verbal de constatare a
ice.:.sUi. mor:::::care nu a fast posibila pentru ca sentinta prin care se constata
contraventiei act autentic?
.:.,,::es: lucru r. _ ramasese definitiva.
\'.F sus\ir.<: ca reclamanta §i-a schimbat sediul social fara sa faca acea~ta g) Ce solutie adoptati?
-:-.e:::;:ur1e la dministratia financiara din raza teritoriala a noului sediu social,
:cc.::~ai pentn~ a se sustrage de Ia plata impozitului. _ ..
?arata a C<:pus la dosar concluzii scrise in care arata ca la data efectuarn
:~::::oiului a·~ fast constatate o serie de nereguli financiar-contabile privind
.. pe salarii §i ca societatea l§i desfa§oara activitatea la un sediu social Spe~a nr.21
:-:o :::.: este inr<:~istrat la administratia financiara.
:...=. cosar au fast depuse urmatoarele acte: copia procesului :erbal de Reclamanta R.E. a chemat in judecata pe parata V.U,, solicitand instantei, ca
: ::-.:.:-::sen\ie, copia cererii de inmatriculare de la registrul comertulur, actul de prin sentin\a ce ova pronunta sa solu\ioneze litigiul existent lntre RE. §i V.U,, fie
:: :::-'e'.ate a.s:~pra sediului, autentificat. prin restituirea catre reclamanta a sumei de 7.450.000 lei, reprezentand pretul
~ ::e:ior reclamanta a depus la dosar un act emis de catre administratia platit pentru un teren In suprafata de 450 metri patrati, asupra caruia s-a
':-c:_-.c:ara din care rezulta ca aceasta a inregistrat schimbarea sediului imediat \ncheiat un act in doua exemplare, semnat de catre parti, fie prin pronuntarea
::: .:.;:es: lucru a fost posibil §i anume chiar In ziua In care sentinta de n:odi~~~:e unei sentin\e care sa constate ca intre parti a intervenit un contract de vanzare-
.:. se:.::.:lui social a ramas definitiva. lntervalul cuprins intre data sch1mbarn m cumparare.
::.::-: 2 sediului social si data ramanerii definitive a sentintei, este tocmai in- Dupa incheierea actului, in forma amintita mai sus, reclamantul §i paratul
::~.:::.>__:1 in care recla~anta a fost acuzata de nereguli financiare, in speta s-au inteles sa se prezinte la notarial §i sa incheie actul in forma autentica .
..:.:a taxelor 1i impozitelor. .. Ulterior, V. U. a refuzat sa se prezinte la notariat, pentru perfectarea actului de
::: e asemenea, reclamanta a dovedit ca, din momentul In care §i-a mod1f1cat vanzare-cumparare, motivandu-i reclamantei ca poate sa stea lini§tita lntrucat
. ::ediul social; s-a prezentat la administratia financiara din raza teritoriala
68 TEORIA GENERAL:\ A DREPTULUI CIVIL Prob!eme teoretice
69
din punctul ei de vedere, vanzarea s-a efectuat, dreptul de proprietate s-a
Jn timpul procesului, reclamantul a facut proba ca !.C.R.A.L. a incheiat cu
transmis §i ca nu mai are nici o pretentie asupra terenului.
para\ii un contract de inchiriere, de§i exista unul asupra aceluia§i imobil
Fata de aceasta situatie de fapt, reclamanta a ramas in pasivitate o perioada,
~ncheiat cu reclamantul, §i profitand de plecarea acestuia In strainatate, Jn
dupa care a Iuat decizia de a vinde la o terta persoana, dar, in momentul in care
mteres de serviciu, pe o perioada mai indelungata, a 1ncheiat cu ace§tia un
s-a prezentat Ia notariat cu actul sau semnat de reclamanta §i V.U., notarul i-a contract de vanzare-cumparare, de§i intaietate avea reclamantul.
pus in vedere sa-§i perfecteze titlul, intrucat nu putea transmite in mod valabil
La interogatoriu I.C.R.A.L. a recunoscut ca exista un contract de 1nchiriere cu
proprietatea asupra imobilului. __
para\ii, care era paralel cu eel al reclamantului §i situa\ia astfel creata nu este
Astfel, reclamanta a chemat in judecata pe V.U., pentru ca aceasta refuza m legala, dar a afirmat ca a considerat ca reclamantul nu se mai Jntoarce din
mod constant sa mearga la notarial §i sa incheie actul in mod valabil, urmand strainatate, 1uand In considerare §i suma restanta ia lntretinere.
sa i se restituie suma de bani platita ca pret, iar reclamanta sa restituie terenul.
Reclamantul a facut dovada cu martori, ca a lasat o suma de bani apre-
V.U. refuza sa primeasca terenul, intrucat reclamanta a construit o baraca in ciabila unei persoane, tocmai pentru a plati cotele Ia intretinere, dar aceasta a
care i§i tine cateva lucruri fara valoare, de§i aceasta s-a obligat sa ridice aceasta
fost de rea credinta, cheltuind banii In alte scopuri; de asemenea, reclamantul a
constructie pe cheltuiala sa. dovedit prin veniturile sale ca are capacitatea financiara de a plati sumele
restante Ia intretinere, ceea ce a §i facut, ata§and la dosar chitanta doveditoare.
a) Ce fel de mijloc de proba este actul lncheiat !ntre R.E. §i • Probleme de rezolvat
V.U.? a) Procura autentica din speta este un act juridic:
b) Ce forma trebuie sa lmbrace actul de vanzare-cumpa- • multilateral;
rare pentru a fi valabil? • cu titlu gratuit;
c) Ce principiu reiese din interpretarea art.969 alin. l C.civ.? • aleatoriu;
d) Este acest principiu incident In speta? • declarativ;
e) Ce solutie vi se pare mai potrivita: admiterea aqiunii §i • de dispozitie;
desfiintarea actului?/pronuntarea unei hotarari judecato- • nepatrimonial;
re§ti care sa !mbrace conventia partilor In forma auten- • real;
tica? Argumentati. • lntre vii;
• subiectiv;
• pur §i simplu;
• accesoriu;
Speta nr.22 • cauzal;
• lncheiat personal;
Prin actiunea inregistrata Ia instanta de fond, reclamantul T.l., prin repre- • numit;
zentanta sa G.H., cu procura autentificata §i remunerata, i-a chemat in judecata • cu executare sucesiva;
;:ie paratii G.J. §i G.P., pentru ca prin sentinta ce se va pronun\a, sa se dispuna
b) Considerati ca interogatoriul este un mjloc de proba?
cesfiin\area contractului de vanzare-cumparare asupra imobilului.
T.l. arata ca a ocupat apartamentul in calitate de chiria§, pana in anul 1992
:anuarie cand a fost evacuat, prin manopere dolosive de catre para\i.
Reclamantul sus\ine ca paratii au obtinut avizul de cumparare a aparta-
:-:-ientului, prin complicitatea unor persoane din interiorul fostului l.C.R.A.L. Spe!a nr. 23
La dosar s-au depus urmatoarele acte: procura autentificata, contractul de
CHITANTA
:xhiriere al reclamantului, actul de vanzare-cumparare al para\ilor, procesul
-.erbal de predare a Iocuintei, admi\andu-se in acela§i timp §i interogatoriu
;:entru ambele partL Lei 2.500 ( doua mii cinci sute), am primit eu, W.E., domiciliata Jn Bra§ov, de
la dornnul F.J., domiciliat in Bucure§ti, drept jumatate din pretul convenit de
70 TEO RIA GENERAL\ A DREPTULUI CfVIL Probfeme teoretice
catre par(i, urmand ca cealalta jumatate sa fie platita In data de 15 aprilie 1967, I) Clasificati aceasta modalitate.
dar acest juma.tate de pret ramas de platit nu strica lnvoiala par\ilor care
m) F.J. poate cere de la W.E., sa-i predea terenul inainte de
considera ca actul este valabil 'incheiat.
Eu, W.E., dau lui F.J. terenul meu viran In proprietatea dumisale care a avut
implinirea acestei modalitati?
pe vremuri suprafata de 250 metri patrati. EI este ,,vazut §i placut", ca suprafata n) Care este principiul dominant al efectelor acestei moda-
§i Jn toate privin\ele de catre domnul F.J, care va intra Jn proprietatea Iui pe data litati?
de 15 februarie 1966. o) Ce se intampla daca W.E. ii da terenul inainte de im-
Orice impozite §i taxe aferente acestui teren sunt In exclusiva sarcina a plinirea modalitatii actului juridic?
cumparatorului, care este singur raspunzator de ele. p) Poate W.E. sa ia o serie de masuri de conservare asupra
Subsemnata W.E., am pus Jn vedere clar si hotarat, §i eu F.J. am Iuat Ia terenului, de§i acesta a fost instrainat?
cunostinta pe deplin ca Jn prezent, nu se autorizeaza facerea actului pentru q) lnserati in act o conditie suspensiva.
susmen\ionatul teren, pe care Jl doresc a-1 cumpara pe riscul meu, fiind Jn
sarcina mea exclusiva, cand va fi posibil, lndeplinirea tuturor formalita\ilor, cat
~i orice fel de cheltuieli, peste pre\ul de mai sus, pentru autentificarea unui act
de vanzare.
Avand In vedere ca pre\ul pentru care s-a consim\it vanzarea acestui teren Speta nr. 24
este foarte redus, nereprezentand nici o cincime din valoarea Iui reala,
subsemnatul F.J. sunt de acord ca Jn cazul in care vanzarea nu s-ar putea face, Reclamantul R.T. a chemat in fa\a instan\ei pe para.ta l.O., pentru ca In baza
sa nu pretind restituirea sumei platite prin aceasta chitan\a (plus cea care se va probelor ce se vor administra, sa se dispuna evacuarea paratei din imobil
plati ulterior), sau vreo alta dezdaunare. pentru lipsa de titlu.
Facuta In dublu exemplar, In Bra§ov, azi 4 ianuarie I 966. Reclamantul su\ine ca a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului
printr-o sentin\a civila a instan\ei de fond, care a ramas definitiva §i a fost
Semnat indescifrabil vanzator Semnat indescifrabil cumparator investita cu formula executorie.
Para.ta s-a aparat sus\inand ca are de asemenea titlu de proprietate, lntrucat
• Probleme de rezolvat a dobandit in patrimoniul ei imobilul in Iitigiu, in baza deciziei emise de
a) Identificati natura raportului juridic din speta. primarie atunci cand S.C. T.R. - S.A. s-a reorganizat ca urmare a aplicarii
b) Este valabil incheiat actul, de lege lata? dispozi\iilor Legii nr.15/I 990. Astfel, fosta ,,Progresul Muncitoresc" §i-a incetat
existen\a in locul ei luand na§tere S.C T.R. - S.A §i, prin aceasta reorganizare,
c) Ce fel de mijloc de proba este ,,chitanta"?
dreptul de administrare directa a bunurilor s-a transformat In drept de
d) Clasificati acest mijloc de proba in functie de criteriile proprietate.
cunoscute. Pe de alta parte, dreptul de proprietate al reclamantului, dobandit in urma
e) Determinati elementele ,,chitantei'', act juridic. sentin\ei civile invocate, a fost discutat In contradictoriu cu primaria §i nu cu
f) Determinati elementele raportului juridic. parata I.O., astfel incat pentru parata nu are nici o relevan\a sentin\a civila de
g) Considerati ca actul rru este un contract de vanzare- care se prevaleaza reclamantul.
cumparare pentru ca nu este denumit ca atare?
h) Identificati in ,,chitanta" conditiile necesare pentru a fi • Probleme de solutionat
un inscris sub semnatura privata. a) DefiniF reorganizarea persoanei juridice.
i) Ce obligatii Iegale se nasc in sarcina lui W.E, prin b) Identificati formele reorganizarii persoanei juridice, de
incheierea actului? lege lata.
j) Care este sanctiunea de drept civil ce intervine, in ceea c)Care sunt efectele de drept civil, ale reorganizarii per-
ce prive§te nerespectarea formei ,,chitantei" de instrai- soanei juridice?
nare a terenului? d) In speta, ce forma a reoganizarii intalniti?
k) Ce modalitate a actului juridic identificati in speta? e) Definiti notiunea: ,,transformarea persoanei juridice".
72 TEOR!A GENERALA A DREPTULUI CIVIL
f) Care sunt trasaturile definitorii ale institutiei transfor- Speta nr. 26

marii persoanei juridice?
Reclamantul O.T., Jn calitate de mandatar al lui 1.0. §i platit de aceasta,
g) Care este asemanarea dintre reorganizare §i transformare? domiciliata Jn SUA, statul Texas, a chemat 1n judecata pe paratii G.A. §i G.O.,
h) Dar deosebirile? solicitand instantei evacuarea !or din apartamentul situat Jn Galati, cu cheltuieli
i) Ce principiu de drept civil invoca in apararea sa parata? de judecata.
S-a sustinut, In motivarea aqiunii, ca paratii ocupa fara titlu apartamentul Jn
litigiu, proprietatea lui 1.0. §i refuza sa-1 elibereze, de§i au fost rugati sa 0 faca.
instanta de fond, constatand ca paratii ocupa apartamentul fara un titlu
locativ, a admis ac\iunea §i a dispus evacuarea !or §i a membrilor familiei.
Speta nr. 25 Tribunalul a admis recursul, a modificat sentinta civila a primei instan\e,
retinandu-se ca mandatarul O.T. a introdus aqiunea In evacuare prin depa§irea
Numita N.M. a chemat In judecata pe numitul K.O., pentru ca prin sentinta limitelor procurii generale de administrare, procura autentificata, care emana
ce se va pronunta sa se constate ca prin chitante succesive s-a transmis In de la proprietara imobilului stabilita In SUA
proprietatea sa imobilul situat Jn Bucure§ti, urmand ca sentinta sa tina Joe de Ambele hotarari au fost atacate prin recursul extraordinar declarat de procu-
contract de vanzare-cumparare Jn forma autentica. rorul general, sustinandu-se ca hotararile sunt vadit netemeinice §i esent~al
Reclamanta arata ca, prin actul autentificat de vanzare-cumparare din nelegale, Jntrucat instantele au interpretat gre§it §i Jn contradiqie cu prevedenle
24. l 0.1937, numitele K.M. §i R.A. au dobandit terenul situat Jn Bucure§ti §i, printr- art. 67 §i 68 C. proc.civ., atat continutul cat §i caracterul procurii fiind presupus
un act ulterior, R.A. transmite cota sa indiviza lui K.M., astfel Jncat K.M. devine deoarece, persoana de la care emana nu are domiciliul Jn tara.
proprietar pur §i simplu. Din procura depusa la dosar, reiese faptul ca l.0. 1-a 1mputernicit pe 0.T. sa
Mai tarziu K.M. transmite printr-un antecontract de vanzare-cumparare, faca toate actele necesare pentru a vinde apartamentul de unde se cere
dreptul sau de proprietate asupra terenului catre sotii S.I. §i S.T., iar, prin evacuarea paratilor, iar aceasta vanzare sa se faca numai daca paratii nu aveau
chitanta de vanzare-cumparare ata§ata la dosar, sotii S.l. §i S.T. transmit terenul copii, altfel vanzarea urma sa fie amanata pana la data Jn care se va Jntoarce Jn
Jn discutie cat §i constructia de pe el catre numita l.M. tara I.O.
In urma decesului Jui l.M., s-a constatat ca unica mo§tenitoare este Jnsa§i Din probele administrate la dosar a reie§it ca paratii nu aveau copii, dar
reclamanta N.M., care J§i Jntemeiaza aqiunea pe dispozitiile art. I 11 C.proc. civ., para.ta este insarcinata In luna a §aptea.
art. 1294 §i 1295 C.civ. Fata de aceasta situatie instanta de fond a considerat ca, nefiind nascut,
copilul nu poate fi considerat a priori ca existand ca §i subiect de drept.
a) Cate transmisiuni prin acte intre vii identificati? • Probleme de solutionat
b) Cate transmisiuni mortis causa identificati? a) Clasificati procura Jui O.T., in functie de criteriile
c) Ce tip de proprietate comuna au K.M. §i RA., asupra cunoscute in literatura de specialitate.
terenului? b) Ce fel de act juridic este chemarea in judecata care
d) Ce tip de proprietate comuna identificati in cadrul so- vizeaza evacuarea paratilor, in funqie de importanta lui?
tilor S.I. §i S.T.? c) Dar actul de vanzare a apartamentului?
e) Care este deosebirea intre cele doua tipuri de proprie- d) Avand in vedere institutiile dreptului substantial, con-
tate comuna intalnite in speta? siderati ca O.T. §i-a depa§it imputernicirile din procura?
f) Ce are Joe, din punct de vedere juridic, in momentul in Argumentati.
care R.A. transmite cota sa indiviza lui K.M., cu referire e) Ce modalitate a actului juridic civil recunoa§teti in pro-
la subiectele raportului juridic? cura? Definiti aceasta modalitate.
g) Ce fel de succesor este N.M.? f) Clasificati aceasta modalitate plecand de la criteriile pe
care le cunoa§teti.
g) Care sunt efectele acestei modalitati?
74 TEO RIA GENERAL\ A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 75
h) Cum interpretati, paratii au sau nu copii? Argurnentati. d) Plecand de la afirrnatia reala ca un contract se con-
i) Poate O.T. sa vanda apartarnentul? sidera incheiat in momentul in care oferta se intalne§te
cu acceptarea, considerati ca:
I) a tat oferta cat §i acceptarea trebuie facute in
forrna autentica;
2) nurnai oferta;
Speta nr. 27
3) nurnai acceptarea;
ACCEPT DE DONATIE
4) oricare dintre ele, nu intereseaza, intrucat forma
Subscrisa Asociatia ,, Trei iezi" cu sediul Jn Vaslui, Strada Vulturului, nr. 33,
autentica a uneia va radia §i asupra celeilalte;
prin reprezentantul sau T.T, domiciliat in Vaslui, strada Apusului nr. 54, conform Argurnentati.
delega\iei nr. 32/1.11.1996, prin prezenta declaram ca acceptam donatia ce ni (e) Care este puterea doveditoare a unui inscris autentic?
se face de numitul F.Y, cetatean englez cu domiciliul in Marea Britanie, str.
Baltimore 10, Londra, privind autoturismul marca BMW 328 i, seria §asiu
WBAAA711809005657, lnscris Jn ciculatie sub nr. GF - 435 D, conform ofertei de
donatie autentificata sub numarul 435/2.03. 1996 de biroul notarial din Oslo.
Evaluam prezenta donatie Jn vederea taxarii Ia suma de 1.000.000 (un Spe!a nr. 28
milion) lei.
Redactat §i dactilografiat de catre Biroul de Notar Public din Sibiu, str.Armoniei Prin sentinta civila, instan\a de fond a admis ac\iunea reclamantului M.L. §i a
nr. 45., Jn trei exemplare din care am primit doua, azi data autentificarii. intervenien\ilor M.V §i M.M, dispunand anularea contractului de !nchiriere
asupra imobilului §i evacuarea necondi\ionata a paratilor B.M §i B.C.
Semnatura lnstanta de fond a re\inut ca reclamantul este proprietarul apartamentului in
discutie, pe care la data de 13.11.1991 1-a inchiriat paratilor pe o perioada de
7 ani.
Incheiere de autentificare nr. xxx La 13 martie 1992 paratii au intocmit un act aditional, privind modificarea
din 16 mai 1995 contractului de societate al S.C ,,Semn" S.R.L, din care rezulta ca reclamantul
s-a retras din societate, cu acordul paratilor, retragandu-§i totodata §i aportul
In fata mea .... ., notar public, s-a prezentat la sediul biroului notarial: T.T, social constand Jn dreptul de folosin\a asupra imobilului.
adresa §i B.l, care dupa citirea actului a consim\it la autentificarea prezentului Acest drept de folosin\a a fost adus ca aport la capitalul social prin
inscris §i a semnat toate exemplarele Jui. consimtamantul partilor atunci cand au semnat contractul de societate in fata
In temeiul art.8 lit.b din Legea nr. 36/1995 se declara autentic prezentul notarului.
;nscris. S-a mai re\inut ca intre parti a mai existat un proces de evacuare, respectiv
s-a cerut de catre acela§i reclamant evacuarea para\ilor din imobil pentru Iipsa
Notar Public de titlu, aqiune ce a fost respinsa.
Prima instanta a mai facut mentiunea ca, intrucat la primul termen de
• Probleme de solutionat judecata In eel de al doilea proces, paratii au recunoscut pretentiile reclaman-
tului §i nus-a facut dovada ca ei au fost pu§i anterior In intarziere, nu se acorda
a) Ce reprezinta Asociatia ,,Trei lezi" pentru dreptul civil?
cheltuieli de judecata, precizand totodata ca primul proces de evacuare al
b) Clasificati-o, in funqie de criteriile din literatura de
paratilor nu poate constitui o punere in Jntarziere a !or, pentru ca temeiul juridic
specialitate.
invocat atunci a fost altul.
c) Ce forrna trebuie respectata pentru ca un act de donatie Impotriva sus-mentionatei sentinte civile au declarat recurs reclamantul §i
sa fie valabil incheiat? intervenientii, care au aratat ca trebuiau acordate cheltuieli de judecata,
intrucat paratii fusesera pu§i in intarziere prin cererea de evacuare introdusa
impotriva !or.
TEORIA GENERAL\ A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 77
Problerne de rezolvat discutat cu para.tu!, ajungand Ia concluzia ca. !itigiul urmeaza a fi rezolvat pe
a) Definiti persoana juridica. cale amiabila.
b) Care este fundamentul persoanei juridice? La data de 10 august 1993, reclamantii au considerat ca para.tu! este de rea
credinta §i au promovat actiune In justi(ie, aqiunea de fa(a, prin care au solicitat
c) Contractul de societate, din speta, este un act juridic: instan(ei obligarea paratului la plata sumei indicate in citativ.
• multilateral; Paratul se apara aratand ca au trecut mai mult de trei ani, care reprezinta
• cu titlu oneros; termenul de prescriptie al drepturilor de creanta §i ca, pe cale de consecinta,
• comutativ; actiunea In justitie a reclamantilor este prescrisa, trebuind sa fie respinsa de
• constitutiv/translativ; piano ca inadmisibil<1.
• de dispozitie/de conservare; Reclamantii se apara sustinand ca au stat In pasivitate atat de muit, lntrucat
au avut o conventie verbala cu paratul, pe care nu au putut sa o dovedeasca
• nepatrimonial; 1nsa, prin care acesta le-a promis ca le va plati banii, §i apoi au plecat ambii In
• consensual; armata, In vederea satisfacerii serviciului militar.
• pentru cauza de moarte; In plus, reclamantii au considerat ca, atata timp cat se afla In seviciul fortelor
• act conditie; armate ale Romaniei, tocmai datorita caracterului obiectiv al satisfacerii acestui
• pur §i simplu/afectat de modalitati; serviciu, curgerea termenului de prescrip(ie este suspendata §i, prin urmare,
" accesoriu; reclamantii se afla In interiorul termenului de prescriptie.
• abstract; Para.tu! arata, de asemenea, ca lntre el §i reclamanti nu a existat nici o
conventie verbala cu privire Ia plata sumei de bani.
• strict personal;
Instanta de fond a res pins aqiunea reclamantilor.
• nenumit;
• cu executare succesiva; Probleme de solutionat
a) In funqie de criteriile cunoscute din literatura de spe-
cialitate, clasificali, ca §i act juridic, contractul de
transport.
Speta nr.29 b) Ce fel de pluralitate identificali in spe1a?
c) Considerati ca drepturile de creanta sunt prescriptibile?
Numitii T.L. §i R.T. au chemat In judecata pe para.tu! B.V., solicitand instan(ei d) Daca sunt, care este termenul de presciptie extinctiva?
de fond obligarea acestuia Ia plata sumei de 100 milioane, despagubiri ca
e) Care este natura juridica a pescriptiei extinctive?
urmare a neexecutarii prestatiilor la care s-a obligat prin contractul de prestari
servicii, plus cheltuieli de judecata.
f) In ceea ce prive§te dreptul de creanta al reclamantilor,
Prin contractul de prestari servicii, paratul l§i asumase obligatia sa efectueze considerati ca este prescris?
o serie de transporturi de marfa pe socoteala sa, dar in beneficiul reclamantilor, g) Care este inceputul curgerii termenului de prescriplie
ceea ce paratul nu a efectuat, astfel ca reclamantii au fost nevoiti sa se angajeze din speta?
In alt contract de prestari servicii cu un tert, pentru care au platit suma de 100 h) Cum se calculeaza termenul de prescriptie stabilit pe
milioane lei. ani?
Primul contract de prestari servicii, eel cu B.V., a fost lncheiat inter partes la i) Ce institutie de drept civil au invocat In apararea lor
data de 5 mai 1990, iar paratul trebuia sa-§i indeplineasca obliga(iile asumate reclamantii?
prin contract plna la data de 10 iunie 1990, ceea ce para.tu! nu a fa cut.
j) Considerati lntemeiata aceasta aparare? Argumentati.
AI doilea contract de transport a fost incheiat pe data de 16 iunie, tocmai
pentru faptul ca B.V. nu §i-a lndeplinit obliga(iile contractuale. k) Sunteti de acord cu solutia instantei? Argumentali.
fn data de 12 iulie 1990, printr-o expertiza contabila, reclamantii au Iuat Ia 1) Care sunt excepliile de la prescriptibilitatea drepturilor
cuno§tin(a ca, datorita neexecutarii obligatiilor contractuale de catre B.V., au de creanta?
suferit un prejudiciu de I 00 milioane lei §i, fata de aceasta 1mprejurare, au
78 TEORIA GENERALI\. A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 79
Speta nr. 30
Reclamanta R.A. a chemat In judecata In data de 12 iulie 1995, pe numitul a) Identificati natura juridica a raportului juridic civil concret
G.E., pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se constate ca paratul trebuie din speta.
sa piateasca reclamantei suma de 3.450 USO. b) Care sunt regulile instituite de art. 1191 C. civ.?
Aceasta reprezinta suma cu care paratul a fost lmprumutat de catre c) Ce reprezinta cazurile instituite de art. 1198 C. civ.?
reclamanta, pentru care aceasta a declarat ca nu are un lnscris care sa-i ateste d) Cum caracterizati primele trei puncte din art. 1198 C. civ.?
dreptul de creanta. e) Dar pe eel de-al patrulea?
Reclamanta lnvedereaza ca l-a lmprumutat pe parat la data de 1 mai 1991, f) Ce institutii de drept civil a invocat in apararea sa
atunci cand aceasta §i paratul s-au adunat la nunta de argint a parintilor sai,
paratul?
urmand ca aceasta suma sa fie restituita exact peste un an de zile.
g) Clasificati recunoa§terea facuta de parat.
Para.tu] fiind frate cu reclarnanta §i aflandu-se In nevoie financiara, a apelat
la sora sa, care i-a lrnprumutat surna de bani, fara sa lncheie un act care sa h) Care este efectul prescriptiei extinctive?
ateste acest Iucru, ba chiar Ia insistenteie rnamei, care a considerat ca nu este i) Care sunt consecintele acestui efect?
necesar ca un frate sa nu aiba 1ncredere In ceialalt, nu au lncheiat un astfel de j) Considerati actiunea reclamantei prescrisa? Argumentati.
act. k) Considerati ca imposibilitatea morala de a preconstitui
In data de 5 iulie 1991, reciamanta a plecat In strainatate, unde a muncit inscrisul poate fi retinuta de dispozi!iile art 1198 C. civ.?
timp de un an de zile, iar In data de 3 iulie 1992 a fost condamnata In strainatate I) Se incadreaza reclamanta in cadrul enumerarii din art.
la o pedeapsa de trei ani de zile cu executare In regim de deten\ie, intrucat a 1198 C. civ.?
accidentat mortal un pieton.
m) Din punct de vedere logic, ce operatiune juridica o con-
Dupa executarea pedepsei, reciamanta s-a lntors In tara pe data de 6 iulie
siderati ca fiind anterioara celeilalte, interpretarea actu-
1995 §i i-a cerut banii fratelui sau, iar acesta a spus ca Ii va da In decurs de o
saptamana, ceea ce nu s-a lntamplat, astfeI !neat reclamanta a introdus actiune lui juridic sau proba Jui?
In restituirea sumei de bani data cu titlu de lmprumut.
Jn fa\a instan\ei reclamanta a aratat ca nu are un lnscris, cu care sa-§i
dovedeasca creanta, dar ca la momentul predarii sumei de bani paratului, au
fost de fata o serie de martori, parintii sai §i prieteni de familie care au acceptat
sa depuna rnarturie In eiucidarea acestui aspect. Speta nr. 31
Paratul se apara aratand ca art. 1191 C.civ. nu Ii permite acest Iucru, pentru
ca suma pe care o pretinde de Ia parat este mai mare de 250 de lei §i In plus, Reclamantii D.R. §i S.T. au chemat !n judecata pe paratul S.D., pentru ca
reclamanta nu se mai afla In termenuI de prescrip\ie, astfeI ca reclamantei ar acesta din urma sa le restituie cate 50 milioane lei, intrucat a vandut celor doi
trebui sa i se respinga aqiunea ca fiind prescrisa. un imobil (teren) prin acte autentice consecutive in modul urmator:
Mai mult, ea nici nu trebuia sa fie primita de instan\a, ci respinsa ca reclamantul D.R. a cumparat acest imobil in data de 6 august 1996 prin act
inadmisibila, caci reclamantei i s-a stins lnsu§i dreptul material Ia actiune. autentic pe care 1-a transcris !n aceea§i zi, iar reclamantul S.T. a cumparat acest
Reclamanta considera ca a fost in imposibilitate sa faca ceva, In sensul de a imobil In data de 16 aprilie 1996 prin act autentic, dar nu l-a transcris, pentru ca
actiona in justitie pe parat, 1ntrucat a fost arestata imediat dupa producerea nu a considerat acest lucru necesar.
accidentului §i nu a reu§it sa cornunice cu ai sai decat dupa ispa§irea pedepsei, Jn sedinta publica a intervenit o alta parte, numita R.T., care a facut cerere
ata§and la dosar In acest sens sentinta penala prin care a fost condamnata la de interventie In interes propriu 1, prin care solicita sa se considere ca inopozabil
trei ani lnchisoare In strainatate. dreptul de proprietate dobandit de catre cei doi reclaman\i.
In §edinta publica, paratul recunoa§te ca a primit o asemenea suma de bani, R.T. sustine ca la 12 noiembrie 1995 a dobandit acest irnobil printr-un act
dar sustine ca aceasta suma de bani a crezut ca a primit-o ca un fel de ajutor autentic, pe care I-a transcris In registrul de transcrip\iuni §i inscripiiuni in data
fra\esc din partea reclamantei, intrucat atunci facea un tratament foarte
costisitor, de care depindea lnsii§i viata Jui.
1
Sau cerere principala, este cererea prin care ter\ul urmare§te realizarea sau conservarea unui
dre~t al sau. tinzand sa ca§tige pentru sine obiectul procesului; pentru detalii G.BOROI.
D.RADESCU - Codul de procedur6 ciui/6 comentat §i adnotat, Editura ALL, Bucure§ti, 1996, p. I 08.
TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL
80
Schimbarea acestei destina\ii nu se poate face fara acordul prealabil scris al
de 20 noiembrie 1995 §i, pe cale de consecinta, para.tu! instrainase dreptul de
proprietarei.
proprietate §i nu avea ce sa mai vanda.
inchirierea se face pe o perioada de cinci ani, respectiv 1.05.1991-1.05.1996,
Pe de alta parte, a sustinut R.T., titlurile dobandite de cei doi reclaman\i nu
cu posibilitatea de prelungire a duratei daca paftile cad de acord la momentul
sunt valabile, conform articolului 1295 alin 2 C. civ.
incetarii contractului.
Instanta, analizand actele depuse la dosar, le-a re\inut peaces tea ca fiind ne-
in situatia in care se impune inceperea imediata a Iucrarilor de consolidare a
valabile §i a admis cererea de interventie, respingand astfel cererea principala.
imobilului, locatarul va fi de acord sa permita proprietarului o serie de repara\ii
capitale care pot dura chiar o perioada mai mare de 40 de zile, timp in care
• Probleme de solutionat locatarul poate fi lipsit de folosin\a apartamentului.
a) Despre ce forma a actului juridic civii se face referire in Chiria este de 60 USD/zi, cu plata in lei la cursul oficial al zilei, de la BNR, la
speta? momentul In care se emite factura.
b) Definiti-o. Decontarea se face In maximum 10 zile de la data primirii facturii, in caz
c) Ce aplicatie a acestei fome identificati In speta? contrar proprietarul este !ndreptatit sa calculeze §i sa pretinda dobanzi cores-
d) Sunt valabile actele de vanzare-cumparare, acte inche- punzatoare practicate de piata financiara §i dezdaunari fara drept de opozi\ie
iate dupa ce R.T. a dobandit dreptul de proprietate din partea chiria§ului.
Neachitarea chiriei pe o perioada mai mare de o luna de zile de la termenul
asupra imobilului din speta? Argumentati.
stabilit ca data a platii va atrage in mod automat revocarea contractului
e) Daca nu le considerati valabile, care ar fi sanctiunea de
unilateral de catre locator. Locatarul va constitui depozit in lei, echirnlent cu
drept civil incidenta? contravaloarea chiriei pe o luna in contul proprietarei.
f) Considerati solutia instantei corecta? Chiria§ul se obliga sa intretina in buna stare suprafa\a inchiriata §i va fi
raspunzator de pagubele produse bunului supus inchirierii din culpa sa, a
membrilor familiei sale, a persoanelor tolerate de el, precum §i de daunele ce
ar putea fi provocate de animalele ce le de\ine; in caz de incendiu locatarul va
raspunde doar daca nu va face dovada ca focul a fost pus de 0 terta persoana
Spe!a nr. 32 sau a provenit prin propagare de la un imobil invecinat.
CONTRACT El nu va raspunde daca daunele vor fi provocate de un cutremur, o inundatie
sau o alunecare de teren.
S.C. ,,TERTAN" S.R.L., cu sediul in Craiova, strada Jean Valjean nr. 23, Proprietarul nu are nici o responsabilitate pentru eventualele pagube pro-
inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J24/1785/1992, cod fiscal R7901560, duse bunurilor locatarului din cauza fortei majore sau din culpa altar persoane
cont virament nr. 3212355 715, deschis la Banca Comerciala, cu capital pentru care proprietarul nu este \inut a raspunde.
particular, reprezentata prin E.O., manager §i T.R., director executiv, in calitate Pe toata durata contractului proprietara are obligatia de executa pe
de locator1, §i S.C ,,ERATA" S.R.L, cu sediul social in Craiova, strada Banul socoteala sa toate lucrarile de intretinere la elementele ce fac parte din
Craiovei, nr. 21, bloc 15A, scara 3, etaj 4, ap. 48, inregistrata la Registrul instalatia de apa calda §i rece, electrica §i de aer conditionat, dar numai daca
Comertului sub nr. J24/11567/1994, cod fiscal R5434649, cont virament nr. au devenit necesare ca urmare a uzurii normale a acestora (uzura normala fiind
3546734276843 deschis la Banca Romana de Dezvoltare, cu capital particular, stabilita pe baza unei expertize tehnice).
reprezentata p~in inginer D.S., director economic, In calitate de locatar2, au Per a contrario cheltuielile pentru lucrarile de reparatii devenite necesare
convenit la incheierea prezentului contract. datorita folosirii necorespunzatoare a instalatiilor mai sus men\ionate sunt in
Proprietara apartamentului situat in Craiova, strada Realitatii, nr.17, bloc F5, sarcina chiria§ului.
scara 2 ap. 1O, iJ inchiriaza locatarului, cu destinatia de a fi folosit de catre Reparaiiile generale interioare la partea de construciie §i instala\ii se vor
locatar ca sediu social pentru firma. efectua de catre locator, pe socoteala sa, odata la trei ani, chiar daca nu se
constata o uzura normala a apartamentului.
Reparatiile fa.cute de catre chiria§ In interiorul apartamentului care \or pro-
'Este persoana din contractul de loca\iune care se obliga sa asigure unei alte persoane, numita
locatar folosin\a temporara, totala sau partiala, a unui bun; pentru detalii FR.DEAK, fita §i proprietarului (lucrarile de lmbunatatire, nu §i cele voluptuarii) vor fi
ST.O.CARPENARU - Contracte ciui/e §i comerciale, Editura Lumina Lex l 993, pag.87. suportate in cote egale de catre locatar §i locator.
2 Persoana din contractul de loca\iune care Jn schimbul folosin\ei temporare, totale sau
par\iale, a bunului trebuie sa dea o suma de bani sau o alta presta\ie, cu titlu de chirie.
TEO RIA GENERAu\ A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice
Chiria§ul nu are dreptul sa faca vreo modificare bunului 1nchiriat (construqii,
6. nepatrimonial;
instalatii electrice, sanitare, modificari de geometrie interioara prin zidirea altor
pere\i sau daramarea altora) fara acordul prealabil §i expres al locatorului. 7. real;
In eventualitatea ca aceste modificari vor fi aprobate de catre proprietar spre 8. intre vii;
a fi efectuate de catre chiria§, acesta din urma le va suporta in totalitate. 9. act conditie;
Toate aceste modificari efectuate de locatar la cererea sa §i aprobate de I 0. pur §i simplu;
catre proprietar raman Ca§tigate bunului inchiriat dupa lncetarea contractului 11. principal;
de inchiriere, in afara daca modificarile efectuate lntrec jumatate din valoarea 12. abstract;
apartamentului caci, astfel, modificarile nu vor fi considerate ca fiind ale 13. personal;
locatorului. 14. nenumit;
Cu acordul locatarului, proprietarul va putea prin reprezentantii sai sa 15. cu executare dintr-o data;
verifice starea in care este mentinut bunul lnchiriat.
a) Credeti ca urmatoarea clauza din contract: ,,neachitarea
Daca se va constata ca sunt necesare repara\ii §i acestea sunt in sarcina fie a
locatarului, fie a locatorului, acesta vor fi efectuate In limp util, adica In maxim chiriei pe o perioada mai mare de o luna .... va atrage In
trei zile. mod automat revocarea contractului unilateral de catre
Locatarul se obliga de asemenea sa respecte normele P.S.I. locator", este o incalcare a principiului consacrat de art.
Chiria stabilita prin prezentul contract se va renegocia ori de cate ori ea va 969 alin. 2 C. civ.?
deveni neconcordanta cu voin\a par\ilor. b) Ce fel de fruct, din punct de vedere al dreptului civil, este
In cazul intervenirii unor litigii, acestea vor fi rezolvate pe cale amiabila de chiria?
catre par\i, altfel, ne'intelegerile vor fi rezolvate de catre instantele competente c) Cum se dobande§te acest fruct?
din punct de vedere material §i teritorial.
d) Identificati in speta un exemplu de utilizare a argumen-
Prezentul act a fost incheiat la sediul proprietarului In doua exemplare, cate
unul pentru fiecare parte contractanta §i a fost semnat de ambele par\i, prin
tului de interpretare logica, per a contrario.
reprezentan\ii anume desemna\i pentru acest scop. e) Care este modalitatea actului juridic pe care o identifi-
cati in contract? Clasificati-o.
• Probleme de rezolvat f) Contractul este un inscris autentic sau unul sub semna-
a) Ce sunt pentru dreptul civil, S.C ,,TERTAN" S.R.L §i S.C tura privata?
,,ERATA" S.R.L? g) Este valabil actul incheiat din punct de vedere al formei?
b) Clasificati aceste societati conform criteriilor cunoscute.
c) Ce rer _ezinta, din punct de vedere al dreptului civil,
pentru cele doua societati, urmatoarele: sediul, codul
fiscal etc.? Speta nr. 33
d) Care este natura juridica a acestora? CHITANTA DE MANA
e) Contractul de fata este unul numit sau unul nenumit?
f) Cate parti contractante identificati? Aceasta chitanta de mana a fost incheiata lntre noi pafiile, D.D.A, cu domiciliul
g) Identificati erorile din urmatoarea afirmatie: prezentul in Tulcea, strada Margaritarului nr. 57 A, identificat prin buletinul de identitate seria
contract este un act juridic: GK nr 127089 §i M.A.M, cu domiciliul 'in Bucure§ti, strada Virtutii, nr.67, identificat
I. multilateral; prin buletinul de identitate seria D.E nr. 14768, §i prin acest act primul ii da celui de
2. oneros; al doilea de buna voie §i nesilit de nimeni, 1n deplinatatea facultatilor mintale,
autoturismul marca FORD ESCORT, fabricat Jn 1984, serie §asiu WRR 4567321480,
3. aleatoriu;
fara ca primul sa primeasca ceva bani ca pre\.
4. constitutiv; Subsemnatul 0.0.A declar ca autoturismul este proprietatea mea, a§a cum
5. de conservare; reiese din actele de proprietar §i este liber, pentru ca nu 1-am pus ca garaniie
pentru vTeun imprumut banesc.
TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 85
De asemenea, odata cu actele ma§inii dau numitului MAM §i autoturismul nL ! 4 7685, eliberat la data de 3.04.1993, care, dupa citirea actului, au consimiit
spre buna stapanire de catre acesta, pentru ca sa fiu pomenit de urma§i ca un la autentificarea prezentului inscris §i au semnat toate exemplarele lui.
om generos. In temeiul art. 8 lit. b din Legea nr. 36/1995, se declara autentic prezentul
Subsemnatul MAM iau de la D.D.A acest autoturism fara ca sa impun lui inscris.
o.D.A vreun fapt imputabil in legatura cu bunul pe care ii primesc.
De asemenea, subsemnatul MAM declar ca nu am depus nici o viclenie pe Notar public,
Janga D.D.A spre a-mi da mie acest bun, ci mi I-a dat dintr-un sentiment Semnat indescifrabil
omenesc de bunatate.
Drept pentru care s-a incheiat prezentul act, in trei exemplare, din care unul • Probleme de rezolvat
a fost dat spre pastrare martorului ales de catre noi, T.R, §i celelalte doua au fost
luate de catre noi.
a) Ce forma imbraca acum actul?
b) Care este justificarea formei mai sus relevata?
D.D.A MAM c) Enumerati, de lege lata, cateva aplicatii ale formei de
Semnat indescifrabil Semnat indescifrabil mai SUS.
d) Care sunt caracterele juridice ale acestei forme?
• Probleme de rezolvat e) Care este sanctiunea nerespectarii acestei forme, atunci
a) Clasificati aceasta ,,chitanta de mana", ca §i act juridic cand aceasta este impusa pentru insa§i valabilitatea
civil, In functie de citeriile cunoscute. actului?
b) Intitularea actului, ,,chitanta de mana" atrage nevalabili-
tatea actului juridic, avand In vedere ca acest act este
denumit ca atare In literatura de specialitate?
c) Determinati causa proxima/causa remota, din acest act.
d) Identificati elementele raportului juridic civil concret din Speta nr. 35
speta.
e) Este incheiat valabil actul? Analizati ipoteza urmatoare, plecand de la spetele nr. 33 §i 34.
f) In ipoteza In care nu este valabil lncheiat, ce sanctiune E.P. se prezinta la notarul public §i declara ca a fost imputernicit de catre
D.DA sa dea autoturismul mai sus mentionat §i aceasta avand 1n vedere ca
de drept civil intervine?
D.DA nu se poate prezenta la notarial, fiind plecat din tara pentru o perioada
g) Plecand de la actul mai sus mentionat, credeti ca In de timp mai indelungata.
speta este posibila o aplicatie a principiului conversiunii in sustinerea celor afirmate, E.P. depune la dosarul notarului un inscris sub
actelor juridice, considerand actul unul de vanzare- semnatura privata semnat de catre D.DA §i de catre E.P., precum §i de doi
cumparare? martori care de altfel erau prezenti §i in fata notarului.
Din actul prezentat de E.P., reie§ea fara echivoc dorinta Jui D.D.A. de a da
autoturismul Jui Y!AM., dar acest Jucru sa fie facut de E.P., in numele lui D.DA
§i pe seama sa.
Martorii prezenti au relatat notarului ca au fost de fata la momentul
Speta nr. 34 !n~elegerii dintre E.P. §i D.D.A. §i ceea ce sustine E.P. este tocmai voinia interna
a Jui D.DA, astfel ca actul prezentat de E.P. nu este decat procura data de
Dar daca actului de la speta nr. 33 i se adauga urmatoarea specificatie: D.D.A., lui E.P., pentru a aduce la indeplinire dorin\a lui D.D.A.
Notarul, constatand aceste stari de fapt prin propriile sale simturi, a autenti-
lncheiere de autentificare nr. xxxx ficat actul de donatie, dand in acest sens o incheiere de autentificare.
Anul 1996 luna septembrie ziua 27
ln fa ta mea, ................. , notar public s-au prezentat: a) Ce Ii lipse§te Jui E.P., astfel !neat sa aduca la indeplinire
D.D.A., cetatean roman, identificat prin 8.1. seria GK nr. 127089, eliberat la
vointa lui D.D.A.?
data de l 0.12.1995, MAM., ceta~ean roman, identificat prin 1:3.1. seria DE
TEOR!A GENERAL\ A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 87
b) In speta, este admisibila proba cu martori pentru a proba cu sine §i o serie de obligatii pentru minor pe care acesta nu le poate indeplini,
vointa lui 0.0.A.? pentru ca a decedat.
c) Cum considerati ca trebuia sa procedeze notarul? ~arata arata ca la momentul decesului Jui D.S., minoruJ nu era nascut §i,
dec1, nu avea capacitate de folosinta pentru a putea accepta Jiberalitatea prin
reprezentantul sau legal.
'.at~ de aceste considerente expuse mai sus parata a soJicitat respingerea
actmn11.
Speta nr. 36
Probleme de so!utionat
Instanta de fond a fost sesizata, in data de 15 noiembrie 1971, de numita a) Ce intelegeti prin liberalitate?
T.O., cu o cerere de chemare in judecata pe care reclamanta o promovat-o in b) Clasificati testamentul, act juridic civil, conform crite-
contradictoriu cu pariita A.S. riilor cunoscute.
In cerere se solicita instantei sa se constate ca minorul T.E., in prezent
decedat, a fost titularul unei liberalitati la momentul deschiderii succesiunii Jui c) Enumerati caracterele juridice ale capacitatii de folo-
D.S., decedat in data de 25 iulie 1970. sinta a persoanei fizice.
Reclamanta sustine ca minorul este rodul concubinajului cu fratele defunc- d) ldentificati regula care guvemeaza inceputul capacitatii
tului §i in momentul in care a ramas insarcinata, defunctul pe motivul ca nu de folosinta a persoanei juridice.
avea copii, de§i i§i dorea foarte mult, i-a promis ca in testamentul sau ii va lasa e) Dar exceptia? Enumerati conditiile necesare pentru apli-
micu\ului o surpriza. carea exceptiei.
La scurt timp, aproximativ trei saptamani, numitul D.S. a decedat, Iasand un f) Determinati In speta inceputul capacitatii de folosinta a
testament in care minorul T.E. era beneficiarul unei liberalita\i care avea ca Jui T.E.
obiect garsoniera pe care acesta a stapanit-o in timpul vietii ca proprietar ,,pur §i g) La momentul decesului Jui D.S., considerati ca minorul
simplu".
De asemenea, reclamanta arata ca la momentul in care numitul D.S. a
T.E. avea capacitate de folosinta?
h) Ce intelegeti, in speta, prin proprietar ,,pur §i simplu"?
decedat, ea era insarcinata cu minorul T.E., care s-a nascut in martie 1971,
depunand astfel Ia dosarul cauzei un certificat medical care atesta prezenta i) Cate acte de stare civila is-au intocmit Jui T.E.?
sarcinii cu 20 de zile inainte de data decesului Jui D.S., respectiv datat 5 iulie j) Considerati ca actiunea introdusa de AS., impotriva Jui
1970. T.E., poate fi primita de instanta? Argumentati.
Parata invedereaza instantei, in intampinare 1 ca minorul T.E. nu este copilul k) Care este termenul de prescriptie extinctiva pentru o
fratelui defunctului, caci pe rolul instantei de fond se afla alt un dosar in care astfel de actiune ca cea promovata de AS.?
parata contesta paternitatea Jui T.E., actiune introdusa in data de 1 noiembrie I) T.E. putea veni la succesiunea lui D.S.? Argumentati.
1971. m)
Numita A.S. sustine de asemenea ca minorul a murit la scurt timp dupa
Daca raspunsul este afirmativ, aratati modul in care va
na§tere, la circa §ase ore, tocmai datorita faptului ca s-a nascut cu o malfor-
accepta garsoniera.
matie care ii altera toate functiile vitale, astfel copilul a fost considerat ca nu a n) Care considerati ca va fi Solutia instantei'.'
supravietuit, intruciit nu era viabil.
0 data cu ata§area Ia dosar a certificatului de na§tere a minorului parata a
depus §i certificatul de deces, din care rezulta ca minorul nu a trait decat §ase
ore.
Intr-o al ta ordine de idei, para.ta sus~ine ca atunci cand defunctul a spus ca Speta nr. 37
va face o supriza minorului T.E., acesta §i-a manifestat consimtamantul din pura
curtoazie fata de reclamanta §i fratele sau §i, oricum, aceasta liberalitate aduce Prin cererea 1nregistrata Ia instanta de fond Jn data de 1.03.1997, reclamanta
D.R'.a chemat in judecata Ambasada Republicii Togo, cerand instantei, ca prin
1 Este actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chernare in judecata, sentmta ce o va pronunta parata sa fie obligata sa transmita proprietatea §i
urrnarind prin aceasta sa se apere fata de pretentiile reclarnantuiui deduse judeca(ii.
TEOR!A GENERAL,\ A DREPTULU! CIVIL Probleme teoretice 89
88
posesia imobilului situat in Bucure§ti, aflat in posesia sa, cu cheltuieli de Paratul a aratat ca zidul nu a fost ridicat de el, ci de proprietarul de la care a
judecata. cumparat, numitul O.P., care 1-a construit singur, fara aportul reclamantului, dar
Motivandu-§i cererea, reclamanta arata ca este proprietara terenului in la momentul edificarii Jui numitii R.S. §i O.P. s-au inteles ca ultimul sa ridice
suprafata de 600 metri patrati din Bucure§ti, conform actului de vanzare- acest zid despar\itor pe cheltuiala sa, care sa profite §i Jui R.S., dar cu obligatia
cumparare nr.4068/384 din 22 mai 1956, teren care a fost folosit timp de pentru R.S., de a face orice repara\ie necesara, indiferent de cauza care
aproape 40 de ani de catre Oficiul pentru Deservirea Corpului Diplomatic, in determina repara\iile este datorata din culpa lui O.P., R.S., ori ca este voba de
mod abuziv. caz de forta majora sau caz fortuit.
De asemenea, reclamanta sustine ca acest teren 11 detine in comun cu In actul 1ncheiat intre R.S. §i O.P., se stipula expres ca cei doi stapanesc 1n
numitul C.M.C. (fiecare cate jumatate), in baza unui act care a fost transcris in cote egale dreptul de proprietate asupra ziduiui despa\itor.
registrul de transcriptiuni §i inscriptiuni. 0.P. a vandut lui D.H., prin act autentic, terenul in toata 1ntinderea aratata in
act, cu tot ceea ce se afla ediflcat asupra Jui: casa, garajul, 1/2 din zidul
Datorita conditiilor politice, terenul in litigiu a fost atribuit Ambasadei
despar\itor, atelierul, serele.
Republicii Togo, fara ca D.R. §i C.M.C. sa poata face opozitie.
Tinand cont de clauzele acestui contract, arata D.H., Jui nu 1i revine nici o
Parata, prin avocat, arata ca reclamanta a depus o cerere in restituirea tere-
obligatie de a repara zidul, pentru ca acest lucru revine in totalitate Jui R.S.
nului dupa treizeci de ani §i pe cale de consecinta dreptul sau de proprietate s-a
Petentul R.S. sus\ine ca acest lucru este adevarat, dar ca paratul este un tert
prescris.
fa\a de acel act lncheiat lntre partile initiale, §i prin urmare acea stare de fapt nu
In continuare, parata sus\ine ca reclamanta nu s-a interesat in aceasta poate fi perpetuata printr-o conventie care a luat sfar§it odata cu vinderea
perioada de situa\ia acestui teren, ceea ca na§te prezumtia ca s-a comportat ca proprieta\ii de catre una dintre parti.
un proprietar neglijent. In dovedirea sus\inerilor sale, reclamantul a probat cu martori care au
confirmat lntelegerea dintre proprietarii ini(iali, urmand ca acesta in\elegere sa
• Probleme de rezolvat cada in momentul In care unul dintre proprietari va 1nstraina proprietatea sa.
a) Stabili!i natura raportului juiidic civil dintre D.R. §i Paratul a cerut instantei sa respinga depozitiile martorilor, lntrucat valoarea
C.M.C. zidului despar\itor este mai mare de 250 lei, §i nu se poate accepta dovada cu
martori in legatura cu un bun imobil ce depa§e§te aceasta valoare.
b) Transformati proprietatea comuna dintre reclamanta §i
Reclamantul sustine ca, de altfel, la momentul la care a cumparat proprie-
C.M.C., In: tatea de la numitul 0.P., a avut o in\elegere verbala cu paratul, prin care cele
1. devalma§ie; doua parti sa contribuie in mod egal la intre\inerea §i repararea zidu!ui despar-
2. coproprietate; \itor, in(elegere care a fost confirmata §i de catre martori adu§i de reclamant.
3. indiviziune; Fata de aceasta situa\ie, paratul a sustinut ca a avut o 'intelegere verbala cu
a) Ce reprezinta transcrierea In registrul de transcriptiuni §i reclamantul, dar ca ea se referea la faptul ca paratul va contribui la aceste
cheltuieli dupa trecerea a 5 ani de Ia data dobandirii imobilului.
inscriptiuni?
b) In funqie de gravitatea lui, cum caracterizati, ca act
juridic civil, actiunea :in revendicare introdusa de D.R.?
a) Caracterizati obligatia pentru care este actionat paratul
in justitie.
b) Clasificati norma de drept civil instituita de art. 590 C. civ.
c) Asupra caror bunuri a dobandit dreptul de proprietate,
Spe!a nr. 38 prin actul de vanzare-cumparare, paratul?
d) Efectele actului juridic civil, lncheiat intre O.P. §i R.S.,
Petentul R.S. a introdus o cerere in justi\ie in contradictoriu cu numitul D.H., ultraactiveaza §i in situatia din speta? Argumentati.
pentru ca instanta sa-1 oblige pe parat sa refaca zidul despartitor ce delimiteaza e) Este D.H. un tert fata de actul mentionat la punctul (d)?
proprieta\ile celor doua parti litigante. f) Considerati admisibila proba cu martori in speta?
R.S. a sus\inut ca in data de 24 februarie 1994 paratul a deteriorat zidul ce g) Ce fel de recunoa§tere a facut paratul?
desparte cele doua proprietati; astfel, printr-o manevra gre§ita a autoturismului, h) Care este solutia pe care o lmparta§iti?
a lovit zidu! §i J-a avariat in propor\ie de 60%.
TEO RIA GENERAG\ A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice
90
Speta nr. 39 d) Care este ,,cauza" neindeplinirii condi!iei?
e) Clasifica!i aceasta ,,cauza" intalnita in speta.
La data de 12 iunie 1997, instanta a fost sesizata de catre numitul T.R., cu o 0 Identifica!i sanqiunea de drept civil relativa la speta.
cerere prin care se solicita instantei, in contradictoriu cu para.tu! T.U., sa g) Comentati apararea paratului cu privire la invocarea
constate ca acesta din urma a dat dovada de rea credinta, atunci cand prescriptiei extinctive.
reclamantul a achizitionat imobilul (constructie) compus din doua nivele, §ase h) Care sunt conditiile cerute ca aceasta ,,cauza" sa fie ca-
camere, dependinte, garaj. racterizata viciu de consimtamant?
Reclamantul sustine ca in momentul in care au negociat perfectarea actului
i) Ce solutie adoptati?
de vanzare-cumparare, para.tu! i-a declarat ca \ntreaga constructie este din placi
de beton §i, In acest sens i-a aratat reclamantului o portiune dintr-un perete,
care intr-adevar era din placi de beton.
in considerarea aceastei situatii, reclamantul nu a mai recurs la opinia unui
expert, lntrucat a fost de buna credinta, considerand ca para.tu! i-a vandut In
realitate o constructie din placi de beton. Speta nr. 40
Ulterior reclamantul a constatat in mod accidental ca un perete interior, care
facea part~ din structura de rezistenta a cladirii era din caramida de o calitate D.F., In varsta de 70 de ani, a dat procura lui V.R., pentru a-i reprezenta
inferioara ceea ce I-a determinat pe reclamant sa solicite opinia unui expert. interesele in fata instantei, chemand in judecata pe paratul S.W., cetatean
In ur~a expertizei s-a constatat ca In proportie de 2/3 casa era din caramida, englez §i unic asociat al SC. ,,BABY" S.R.L.
iar restul era din placi de beton. D.F. a solicitat desfiintarea actului de vanzare-cumparare autentificat prin
Astfel reclamantul I-a notificat pe parat, aducandu-i la cuno§tinta ca ceea ce care aceasta a vandut societatii, persoana juridica romana, un teren in
a vrut el ~a cumpere, a§a cum s-au inteles ei la Jncheierea contractului, a fost o suprafata de 2 ha situat In extravilan.
casa in intregime de beton §i nu ceea ce i-a vandut para.tu!, pe cale de Reclamanta §i-a motivat cererea prin faptul ca, la data vanzarii terenului, nu
consecinta solicitand o reducere din pretul initial. _ . _ _ era sigura de faptul ca, In conformitate cu art.41 pct.2 alin.2 din Constitutia
Paratul nu a fost de acord, considerand ca a§a cum parple s-au mteles m Romaniei, ,,cetatenii straini §i apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate
actul autentic de vanzare-cumparare, pretul este §i ramane de 100.000.000 lei. asupra terenurilor".
Fata de refuzul paratului, reclamantul a intentat prezenta actiune, cerand Astfel, reclamanta considera ca societatea nu poate fi titulara dreptului de
constatarea relei credinte a paratului, In actul autentic lncheiat la data de 10 proprietate asupra terenului In litigiu, lntrucat asociat unic este cetateanul
strain, S.W.
mai 1991.
Reclamantul sustine ca a constatat faptul ca imobilul nu era In totalitate din Para.tu! se apara, aratand ca cea care este titulara dreptului de proprietate
placi de beton la data de 27 iulie 1992, lucru constatat prir;_ expe.rti~.a efectuata. . este societatea, persoana juridica romana.
Paratul, In instanta, a recunoscut ca la momentul mcheiern contractu~u1 In continuare, paratul considera ca mobilul actiunii reclamantei sunt banii,
reclamantul a dorit sa cumpere o casa in lntregime din beton, dar acesta 1-a intrucat, inainte de a intenta aqiunea in justitie, aceasta a venit la parat §i i-a
spus ca are In compunere §i caramida, ceea ce nu 1-a lmpiedicat pe rec.la_ma~t cerut o suma de bani in plus, zicand ca pretul pe care I-a primit la momentul
sa cumpere; In continuare, paratul a mai aratat ca actiun~a es~e p.rescnsa ata'. lncheierii contractului este prea mic fata de valoarea actuala a terenului. De
din punctul de vedere al dreptului la actiune In sens matenal, cat §I al dreptulrn asemenea, paratul sustine ca la momentul la care terenul a fost vandut pretul
reprezenta valoarea reala, astfel dupa cum reiese din expertiza depusa la dosar.
subiectiv insu§i.
De asemenea, paratul a invederat instantei ca, la randul sau, cand a cum- Martorii, incuviintati de catre instanta, au declarat ca au cuno§tinta de faptul
parat constructia a avut certitudinea ca aceasta este in integralitate din beton, ca reclamanta, ulterior, i-a solicitat 0 suma de bani Jn plus paratului, spunandu-i
ceea ce 1-a determinat sa o vanda astfel. ca daca nu Ii va da aceasta suma II va actiona in judecata.
• Probleme de solutionat • Probleme de solutionat

a) Care sunt condi!iile de validitate ale consimtamantului? a) Care ar fi viciul de consimtamant invocat de reclamant
b) Ce in!elege!i prin: ,,consimtamantul trebuie sa fie expri- In speta?
mat cu inten!ia de a produce efecte juridice"? b) Faceti un comentariu In legatura cu controversa, exis-
c) Care condi!ie de valabilitate a consimtamantului lipse§te tenta In literatura de specialitate, privitoare la eroarea de
din spe!a? drept §i cea de fapt.
92 TEORIA GENERAL\ A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 93
c) Ce intelegeti prin persoana juridica romana? • Probleme de solutionat
d) Considerati ca D.F. este in eroare de drept? a) Clasificati ,,drumul judetean", privit ca bun, in functie
e) De lege lata, S.C. ,,BABY" S.R.L. poate dobandi dreptul
de criteriile retinute in literatura de specialitate.
de proprietate asupra unui teren situat in extravilan? b) Care este viciul de consimtamant din speta?
0 Calificati ca valabil actul incheiat !ntre D.F. §i S.C. c) Puteti repne complicitatea fratelui lui L.T. la ,,crearea"
,,BABY" S.R.L.? acestui viciu?
g) Ce se intampla in cazul in care, dupa lichidarea Jui S.C. d) Descoperiti toate ,,anomaliile juridice" din speta,
,,BABY" S.R.L., dreptul de proprietate asupra terenului precum §i sanqiunea aplicabila.
trece in patrimoniul Jui S.W.? e) Ce solutie lrnparta§iti?
h) Admiteti sau nu cererea reclamantei? Argumentati.
Spe!a nr. 42
Spe!a nr. 41
A.N. a solicitat instantei punerea sub interdictie a Jui C.B. §i numirea sa in
La data de 15 noiembrie 1992 numitul L.T. a incheiat un contract de vanzare- functia de curator.
cumparare cu A.Y., prin care primul a vandut Jui A.Y., cetatean marocan, printr- A.N. §i-a motivat cererea invocand handicapul fizic §i mental al Jui C.B., care
un act sub semnatura privata §i Jn prezenta a doi martori, un teren situat in nu mai este capabila sa-§i realizeze interesele proprii.
extravilan in suprafata de 2,3 hectare. In cursul procesului au fost audiati martori, in ceea ce prive§te starea de fapt,
Numitul L.T. era proprietarul terenului, conform titlului de proprietate elibe- fiind de asemenea ascultati atat A.N., cat §i C.B., ultima la domiciliu, pentru ca
rat In urma reconstituirii dreptului de proprietate, conform dispozitiilor Legii nr. nu era transportabila.
18/1991. Dupa ce a fost ascultat medicul curant al lui C.B. §i au fost prezentate acte
Acest teren era situat de-o parte §i de cealalta a unui drum judetean §i, odata medicale de catre A.N., instan~a a ascultat concluziile reprezentantului
cu instrainarea terenului prin act sub semnatura privata, L.T. i-a instrainat Jui Ministerului Public, constatand ca C.B. este Jipsita de discemamantul necesar
A.Y. o portiune din acest drum judetean, spunandu-i ca dupa ce va dobandi realizarii intereselor proprii, din cauza handicapului de care sufera, fapt pentru
terenul, acesta va putea sa imbunatateasca portiunea de drum judetean §i, in care la data de 14 martie 1994, a hotarat punerea sub interdictie, hotarare care a
baza unor aprobari ulterioare, va putea sa delimiteze aceasta suprafata, ramas definitiva prin neapelare.
solicitlnd astfel o anumita taxa de la automobili§tii care vor folosi acea portiune De asemenea, in hotarare s-a retinut ca din punct de vedere mental C.B. este
de drum. clinic sanatoasa, dar handicapul fizic este determinant in ceea ce prive§te
La momentul contractarii, cetateanul marocan i-a motivat vanzatorului ca punerea sub interdictie.
motivul care 1-a determinat sa cumpere acest teren este posibilitatea pe care o La 10 octombrie 1994, C.M. (nepoata a lui C.B.) solicita aceleia§i instante
are, in urma dobandirii dreptului de folosinta asupra drumului judetean, de a ridicarea interdiqiei judercatore§ti, aratand ca, mai mult decat cele prevazute
percepe taxe de la automobili§ti. In art.151 C.fam., masura trebuie lnlaturata deoarece s-a savar§it o confuzie,
L.T. i-a spus ca dupa ce va obtine toate autorizatiile necesare va putea face C.B. nefiind o persoana lipsita de discemamant, ci una capabila, chiar daca are
acest lucru, intarindu-i aceasta convingere §i prin prezentarea fratelui Jui, care un grav handicap fizic §i o varsta Jnaintata, necesitand eel mult un curator In
avea functia de primar in acea localitate, care insa nu avea cuno§tinta de conditiile art. l 52 C.fam.
negocierile dintre cele doua parti contractante. In continuare, C.M. arata ca A.N. a fost de rea credinta §i, uzand de mijloace
Ulterior, A.Y. a constat ca a fost subiectul unei ln§elaciuni §i, pe Janga o neortodoxe, a cerut punerea sub interdictie a lui C.B. §i numirea sa drept
plangere penala pe care a depus-o la organele de urmarire penala, a intentat o curator, pentru a putea vinde nestanjenit casa §i terenul aferent acesteia,
aciiune civila. proprietate a interzisei C.B., insu§indu-§i pretul §i asigurand batranei un minim
de trai.
C.M. sustine ca la data !uarii interogatoriului lui C.B., de catre judecatorul
delegat, batrana a fost sedata excesiv de catre A.N.
TEO RIA GENERAL.&. A DREPTULUI CIVIL
94
T.N. era mecanic de 1ntretinere §i exploatare In cadrul Combinatului ,,SIDEX"
Pentru aceste considerente, C.M. a solicitat instan\ei §i desfintarea actului de S.A., Galati §i in data in care se alla la locul de munca, !mpreuna cu mai multi
vanzare-cumparare !ncheiat de A.N. colegi, 1n vestiar, consumase bauturi alcoolice, iar Ia un moment dat a parasit
vestiarul pentru ca i se facuse rau.
Probleme de solutionat Din ace! moment nu s-a mai §tiut nimic concret despre el, 1ntrucat nu s-a
a) Definiti interdictia judecatoreasca ca institutie de drept mai lntors In vestiar, iar colegii nu s-au nelini§tit, crezand ca s-a dus In alt loc sa
civil. se culce.
b) Realizati o delimitare a acesteia fata de: . . Din cercetarile ulterioare a reie§it totu§i, din depozitiile unor martori, ca
1. ingradirea capacitatii de folosinta a persoane1 fiz1ce; prezumtivul disparut ar fi putut sa cada In cazanul cu metal topit, intrucat
2. tratamentul medical obligatoriu; _ pasarela de acces la vestiare trece pe deasupra acestui cazan.
Comisia de ancheta a stabilit ca, de§i In momentul In care cazanul este scos
a) Sunt intrunite In speta conditiile legale, pentru ca C.B. sa
din laca§ul protector circulatia pe pasarela este interzisa cu desavar§ire, totu§i
fie ocrotita prin institutia interdiqiei judecatore§ti? .. au mai fost cazuri de nerespectare a acestor norme de securitate a muncii,
b) A invocat corect C.M., art. 152 C. fam., In cererea pnvmd ceea ce a dus la decesul catorva muncitori prin caderea lor In oala cu metal
ridicarea interdiqiei judecatore§ti? topit. Aceasta ipoteza se poate re\ine §i in acest caz, lntrucat in acea seara s-au
- "?
c) Are C.M. dreptul de a cere instantei ridicarea masurn. facut o serie de abateri grave de la normele de tehnica a securitatii muncii,
Argumentati. inclusiv nesupravegherea pasarelei pe timpul ie§irii cazanului din laca§ul
d) Considerati ca trebuia numit un curator sau un tu tore? protector, cu atat mai mult cu cat nu s-au gasit nici actele disparutului, nici
e) Care sunt efectele punerii sub interdictie? hainele.
f) Considerati ca s-a prescris dreptul Jui C.M., de a cere Reclamanta sustine ca din data de 11 octombrie nu a mai avut nici o veste
daca este sau nu In via\a §i a considerat ca, In conformitate cu art.16 alin.3 din
instantei de judecata, ridicarea masurii? Decretul nr.31/1954 este lndrepta\ita sa ceara pronun\area unei hotarari
g) Este Iegala participarea procurorului la punerea sub judecatore§ti declarative de moarte.
interdictie a Jui C.B.? Dar la momentul cererii de ridicare Astfel, art.16 alin.3 din Decretul 31/1954 lnvedereaza ca: ,,eel disparut In
a acestei interdictii? cursul unor fapte de razboi, intr-un accident de cale ferata, intr-un naufraugiu
h) Cand l§i va produce efecte hotararea de ridicare a sau o alta lmprejurare asemanatoare care Jndrepta\este a se presupune
interdictiei? . decesul, poate fi declarat mort, fara a se mai declara in prealabil disparitia sa,
i) Privitor la bunurile Jui C.B., ce obligatii avea AN., ca §I daca a trecut eel putin un an de la data Jmprejurarii In care a avut lac
curator? dispari\ia".
j) Considerati actul de vanzare-cumparare lncheiat de Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii in vederea respingerii
cererii de pronuntare a unei hotarari judecatore§ti declarative de moarte,
AN., valabil Argumentati.
lntrucat reclamanta nu a lndeplinit o conditie legala, fara de care nu poate fi
k) Daca nu, care este sanqiunea? declarata judecatore§te moartea §i anume, hotararea de declarare a disparitiei.
I) Identificati solutia legala §i temeinica. Fata de aceasta situa\ie, reclamanta a sustinut ca acest act nu este necesar,
lntrucat se lncadreaza Jn dispozitiile art.16 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954.
lnstan\a a respins cererea.
Speta nr. 43 a) Care sunt ipotezele §i regulile privind stabilirea datei
In data de 1o ianuarie 1997 instanta competenta a fost sesizata de catre
mortii unei persoane fizice?
b) Identificati modurile prin care poate fi declarata judeca-
numita o - d -t
A ' ' r tore§te moartea unei persoane fizice.
D.T., cu 0 cerere In care se solicita pronuntarea une1 hotaran JU eca ore§ 1
declarative de moarte. c) Care dintre ele este situatia regula §i care este exceptia?
In sustinerea cererii sale, reclamanta a aratat ca in z.i~a de 11 octom.b~ie d) Poate fi asimilata situatia prezentata in speta cu ceea ce
1991 D.T. a constatat ca sotul sau, numitul T.N., nus-a ma1 mtors de la serv1C1u, art. 16 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954, denume§te
de§i trebuia sa se lntoarca Inca de pe data de 10 octombrie 1991.
96 TEO RIA GENERAl..A A DREPTULUI CIVIL
,, ... sau o alta imprejurare asemanatoare care indrepta-
te§te a se presupune decesul ... "? Argumentati. Spe!a nr. 45
e) In ce ipoteza rie aflam, in speta, in ceea ce prive§te
L.M. a solicitat instantei evacuarea pentru lipsa de titlu a paratului R.C.
modurile de declarare judecatoreasca a mortii?
Evacuarea s-a solicitat din apartamentul al carui proprietar devenise
f) Este legala participarea procurorului la declararea jude- reclamantul prin actul de vanzare-cumparare autentificat la 10 decembrie 1996
catoreasca a mortii? §i transcris doua zile mai tarziu.
g) Considerati ca intemeiate concluziile procurorului? Apartamentul, a§a cum reiese din actul autentificat, facuse obiectul a patru
Argumentati. vanzari succesive, ultimele trei din 20 august 1996 §i pana la I 0 decembrie 1996,
h) Este corecta solutia instantei? Argumentati. iar prima vanzare avusese Joe intre l.C.R.A.L. §i paratul R.C., cu zece ani In urma,
i) Presupunand ca cererea reclamantei nu indepline§te acesta din urma ln calitate de cumparator. De§i R.C. a lnstrainat apartamentul,
cerintele legale, impuse de art. 16 alin. 3 din Decretul el a ramas totu§i ln el in calitate de Iocatar, pana Ia momentul in care L.M.,
ultimul dobanditor, a intentat aqiune in justitie pentru evacuare.
nr. 31/1954, credeti ca poate declan§a declararea jude-
Din probele administrate, instanta a constatat ca cea de a doua vanzare
catoreasca a mortii precedata de declararea disparitiei? efectuata lntre R.C. §i T.B. la data de 20 august 1996 nu este valabila, retinand
din sustinerile lui R.C. §i ale martorilor sai ca i-a fost viciat consimtamantul.
in fapt nu a fost vandut niciodata apartamentul, pentru ca actul de vanzare-
cumparare incheiat sub semnatura privata cuprinde numai semnatura sa,
lipsind cea a so\iei, iar ln ceea ce ll prive§te nu i§i aminteste sa fi semnat,
aratand ca era probabil in stare de ebrietate.
Pentru aceste motive, paratul a solicitat respingerea aqiunii §i desfiintarea
in 6 martie 1997 V.L. a cumparat de Ia G.N. un autoturism Mazda, care tuturor actelor de vanzare-cumparare, ulterioare, privitoare la acest imobil.
apartinea sotului Jui G.N., numitul G.F., in prezent disparut.
G.N. a vandut acest autoturism pe baza unei procuri speciale eliberata de • Probleme de solu\ionat
notarial, prin care a fost imputemicita In aeest seop.
a) Plecand de la premisa ca eel de al doilea act, dintre R.C.
Aeeasta procura speciala a fost eliberata de notar, pe baza unor aete care
§i T.B., a fost declarat nu! de catre instanta, care este
atesta ca eereetarile efectuate de organele de politie §i de catre un deteetiv
particular, due la o singura eoncluzie §i anume, G.F. este disparut, putandu-se principiul efectelor nulitatii incident in cauza pentru a nu
presupune ehiar moartea lui. lua in considerare celelalte acte ulterioare?
Fata de aceasta situatie, reclamanta a eonsiderat ca eel disparut nu mai ar~ b) Cum se concretizeaza in practica acest principiu?
capaeitatea de folosinta §i prin urmare nici de exercitiu, astfel ca, spre o ma1 c) Exista o consacrare legala, expressis verbis, a acestui
buna administrare a patrimoniului disparutului, G.N. a considerat necesar sa principiu?
vanda autoturismul. d) ldentificati exceptiile de la acest principiu.
Curatorul disparutului, numit ulterior in persoana lui O.U., a introdus o e) lpoteza din speta se incadreaza printre exceptii?
actiune ln justitie, chemandu-i in judecata pe numi\ii V.L. §i G.N., solicitand f) Ce va decide instanta?
desfiintarea actului de vanzare-cumparare, incheiat intre cei doi parati, intrucat
parata G.N. nu avea dreptul sa vanda ace! autoturism. De asemenea, 0.U. a
dovedit ca V.L. cuno§tea situatia de fapt, dar a acceptat sa cumpere.
• Probleme de solutionat Spe~a nr. 46

a) ,,Disparutul" di~ speta mai are capacitate de folosinta,
sau nu? La data de 17 martie 1997 reclamanta D.I. a obtinut o hotarare judecato-
reasca declarativa de moarte, hotarare prin care eel declarat mort era sotul
b) Restabiliti legalitatea operatiunilor juridice din speta, acesteia, D.R.
respectand cronologia !or.
Dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatore§ti declarative de moarte,
D.I. a vandut lui \l.G. ceasul, trei costume, doua inele de aur incrustate cu pietre
TEORIA GENERAL.:\ A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice
99
pretioase care apartineau lui D.R., printr-un act sub semnatura privata, iar lui Speta nr. 47
M.M. i-a donat toata coleqia de carti de specialitate a lui D.R., precum §i unset
de douasprezece cama§i cu monograma. . P.S. a solicitat instantei angajarea raspunderii paratului M.N., fost tutore al
M.M. a §liut ca bunurile pe care le-a dobandit au fost ale lui D.R., despre care mmor~lui 8.8., in varsta de 12 ani, aratand ca acesta a administrat defectuos
§tia ca este declarat mart printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, iar in fapt bununle.
nu mai §lia nimic despre el pentru ca nu 1-a cunoscut niciodata. P.S. ~ s~st~?ut ca p~r~tul a adus casa parinteasca intr-o stare de degradare
De cealalta parte, M.G., care fusese plecat de la data disparitiei in strainatate substantiala §1 m acela§l t1mp a golit-o de bunurile mobile de valoare.
cu D.R., i-a declarat Jui D.I. ca atunci cand au ajuns In strainatate s-au despartit, ?e _~:'emenea, para.tu! se face vinovat de administrarea defectuoasa a
dar nu crede ca D.R. este mort, intrucat de la o serie de prieteni comuni a auzit soc1et~tu care, la momentul instaurarii tutelei, era prospera §i care, din culpa
{Q:__ __
ca ar fi in viata, afirmatii care nu au fost luate in considerare de D.I., din lipsa de fos~ulrn tutore, actualmente este falimentara.
probe. l 1;, ~; .. In continua~e, reclamantul arata ca starea de fapt se datoreaza §i conven-
La doi ani de la ramanerea definitiva a hotararii, D.R. se intoarce §i fiul sau tnlor pe ca.re mmorul, pentru a-§i satisface capriciile varstei (dulciuri, jucarii etc.,
i -~,,
major D.S. intenteaza o actiune ln justitie pentru anularea hotararii prin care s-a '·· P: car~ ~ncu~ tutorele era obligat sa i le ofere), le-a lncheiat cu lnsu§i tutorele,
declarat moartea §i pe cale de consecinta !napoierea lucrurilor lui D.R., de la
numitii M.M. §i M.G.
1-1 C_~ da~du-1 m sch1mb acestuia diverse bunuri mobile din casa, de o valoare cert
ma1 mare.
M.G. §i M.M. s-au aparat invocand ca este prea tarziu sa intenteze o aqiune
dupa doi ani de la data ramanerii definitive a hotararii judecatore§ti declarative I_..~" Reclama°!ul arata ~a, de§i autoritatea tutelara i-a dat in mod nedrept §i
necorespunzator descarcare de gestiune paratului M.N., in calitate de nou
de moarte, iar pe de alta parte actiunea trebuie respinsa de piano, intrucat ea tutore a~ min?rului 8.8., nu poate acoperi lipsurile cauzate de M.N. §i nici nu
fost promovata de copilul sau major, D.S., §i nu de D.R. este o.bhgat sa le suporte, fapt pentru care solicita raspunderea fostului tutore
in plus M.M. §i M.G. sustin ca au !nstrainat toate bunurile primite prin acte cu M.N. §l promovarea unei aqiuni Jn resciziune in favoarea minorului 8.8.
titlu oneros, unor terti.
• Probleme de solu!ionat
• Probleme de solutionat a) Definiti tutela minorului.
a) Care este efectul principal al unei hotarari declarative b) Enumerati caracterele juridice ale tutelei.
de moarte? c) Care sunt principiile care guvemeaza institutia tutelei
b) Hotararea declarativa de moarte produce efecte numai minorului?
pentru viitor? d) Cui apartine competenta de a numi un tutore?
c) Enumerati cateva efecte importante, pentru dreptul e) Care sunt categoriile de persoane care nu au capaci-
civil, legate de data mortii. tatea de a fi numiti tutori?
d) Considerati ca In speta este prea tarziu sa se intenteze o f) Identificati incalcarile dispozitiilor legale §i, restabilind
actiune pentru anularea hotararii prin care s-a declarat legalitatea, pronuntati o hotarare corecta.
moartea?
e) Este lntemeiata apararea lui M.G. §i M.M., referitoare Ia
faptul ca actiunea de anulare a hotararii a fost
promovata de D.S.?
f) La care instanta se va introduce cererea de anulare a Speta nr. 48
hotararii?
Autoritatea tutelara a solicitat instantei la data de 5 septembrie 1996, sa
g) Este necesara prezenta procurorului?
constate nulitatea actului de vanzare-cumparare lncheiat de tutorele S.N., fn
h) Decideti in Iegatura cu bunurile dobandite de M.G. §i data de 11 septembrie 1991, prin care a vandut un televizor alb-negru unui tert.
M.M., ulterior revendicate de D.R. Argumentati. Tutorele S.N. a fost numit la 10 august 1991, pentru ocrotirea intereselor
i) Ce sunt comorientii? minorului V.N., care avea varsta de 6 ani si 2 !uni la acea data. Autoritatea
j) Cum se face dovada momentului mortii In cazul tutelara motiveaza ca tutorele §i-a depa§it puterile, intrucat actul Jncheiat de el
comorientilor? este un act de dispozitie §i nu a respectat art.129 alin.2 C.fam.
100 TEO RIA GENERAL.A A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 101
Totodata, Autoritatea Tutelara a cerut §i anularea unui act de vanzare-
cumparare prin care S.N. a vandut Ia data de 15 octombrie 1991 un caine al
minorului. S.N. a motivat ca a fost nevoit sa vanda cainele, intrucat mijloacele
a) Ce intelegeti prin proba testimoniala?
financiare pentru procurarea hranei, medicamentatiei, pentru buna ingrijire si b) Care este regula generala privind administrarea probei
cre§tere a cainelui devenisera prea oneroase pentru patrimoniul minorului. cu martori?
S.N. sustine ca suma obtinuta din vanzarea cainelui, 25.000 lei, a fost c) Solutia instantei de fond a fost corecta? Argumentati.
cheltuita in mod integral pentru Iuarea unui numar important de ore la un d) Ce urmeaza sa decida instanta de ape!?
meditator de limba engleza, lucru ce nu a fost contestat de Autoritatea Tutelara; e) Care este puterea doveditoare a probei testimoniale?
de asemenea, tutorele arata ca prin vanzarea cainelui s-au economisit sume de
bani importante, folosite pentru cre§terea §i educarea minorului §i S.N.
considera ca actul sau este un act de administrare.
• Probleme de solutionat Speta nr. 50

a) Care sunt laturile continutului ocrotirii minorului prin
tutela? N.O. a incheiat un contract de vanzare-cumparare autentificat, in data de 24
b) Cand suntem in prezenta reprezentarii §i cand in cea a martie 1992, prin care vinde lui Z.D., imobilul situat in Bucure§ti, strada
Catunului, nr.12, bloc 58, scara 4, ap.12.
incuviintarii actelor civile ale minorului?
Z.D. a cumparat acest imobil sub condi\ia ca daca va parasi locul de munca
c) In cadrul reprezentarii, ce acte civile este lndreptatit sa prin demisie actul se va desfiinta.
incheie tutorele? Z.D. era subaltemul Jui N.O., impreuna cu care desfa§ura o activitate de
d) Ce fel de acte sunt vanzarea televizorului alb-negru §i a cercetare §tiintifica intr-un laborator al unui institut de cercetari in domeniul
cainelui, din punct de vedere al importantei !or? medical.
e) Se incadreaza aceste acte in dispozitiile art.129 alin. Cumparatorul a fost de acord cu aceasta imprejurare retinuta in actul de
final C.fam.? vanzare -cumparare.
f) Care este solutia pe care o considerati corecta? Ulterior, Z.D. a vandut imobilul unui ter\ §i la trei saptamani dupa ce Z.D. a
vandut imobilul, a parasit locul de munca prin demisie, intrucat a semnat un
contract de cercetare mult mai avantajos in strainatate.
Fa\a de aceasta situatie, N.O. a cerut instan\ei sa se constate ca actul de
vanzare cumparare a fost desfiin\at, intrucat clauza din contract s-a indeplinit §i
par\ile trebuie repuse Jn situa\ia anterioara.
Speta nr. 49
Tertul s-a prezentat in instan\a §i s-a aparat, considerand ca fata de el actul
D.E. a chemat in judecata pe para.tu] F.G., solicitand instantei ca prin incheiat de N.O. §i Z.D. este ores inter a!ios acta.
hotararea ce o va pronunta sa dispuna restituirea catre reclamant a sumei de 10 De asemenea, reclamantul a solicitat de Ia ter\ul parat §i fructele civile,
milioane lei. intrucat el este proprietarul imobilului §i Iui i se cuvin aceste fructe civile,
In fapt, la data de 8 mai 1992 D.E. §i F.G. au semnat o chitanta din care reiese rezultate ca urmare a contractului de inchiriere pe care I-a Jncheiat tertul cu o
alta persoana.
ca D.E. i-a imprumutat lui F.G. 10 milioane lei pentru a procura o anumita
cantitate de marfa §i au stipulat in act, in prezenta a doi martori, ca termenul
scadent sa fie la data de 8 august 1992. • Problerne de solutionat
in cursul procesului, F.G. a negat ca ar fi primit imprumutul, fapt sustinut §i (a) Ce modalitate a actului juridic identificati in spe1a?
de cei doi martori, ale caror depozitii au fost relevante in cauza supusa (b) Clasificati-o in funqie de criteriile cunoscute.
judecatii, actiunea reclamantului fiind respinsa. (c) Care sunt efectele acestei modalitati pendente conditione?
In motivarea apelului, D.E. arata ca prima instan\a a procedat gre§it, (d) Dar eueniente conditione?
admitand proba testimoniala in contra unui inscris, contrar art. 1191 alin. 2
(e) Ce solutie adoptati? Argumentati.
C.civ.
TEO RIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL 103
102 Probleme teoretice
Spe!a nr. 51 e) Care este principiu!, din cele de la pct. (b), incident la
situatia de fapt din speta?
R.T. a vandut autoturismul Volkswagen Polo §i un televizor color marca f) Care este opinia voastra despre apararea Jui M.N.?
Loewe lui E.G., printr-un act autentic, in data de 16 noiembrie 1992.
Dupa opt !uni R.T. i-a solicitat lui E.G. o suma suplimentara de bani, Argumentati.
considerand ca acum pretul pentru care au fost vandute bunurile nu mai
g) Cum interpretati art. 1172 C. civ., referitor la cerinta
reprezinta o valoare reala a acestor bunuri. semnaturii:
Trei !uni mai tarziu, R.T. I-a notificat pe E.G., aducandu-i la cuno§tinta ca l-a I) este necesara numai semnatura pfutilor contractante;
chemat In judecata pentru desfintarea actului de v:anzare-cumparare. 2) este necesara pe langa semnatura partilor §i cea a
In instanta reclamantul a sustinut ca actul autentic incheiat lntre par\i nu notarului public On calitate de funqionar);
este valabil, lntrucat cea care a dat o lncheiere de autentificare era secretara 3) este suficienta numai §tampila notarului care
notarului. atesta faptul ca acesta a Juat cuno§tinta de vointa
Din depozitiile martorilor reiese ca notarul in ace! moment lipsea, iar din
marturisirea secretarei a reie§it faptul ca, lntr-adevar, ea a fost cea care a
partilor; . .
4) este suficienta doar semnatura notarulrn, §tamp1Ja
incheiat actul intre parti, motivand ca a fost 'imputernicita pentru a se ocupa de
administrarea biroului atat timp cat lipse§te notarul.
fiind o formalitate care nu are nici un efect asupra
Fata de aceste considerente, reclamantul a solicitat repunerea paftilor In valabilitatii consimtamantului partilor;
situatia anterioara, Jntrucat actul nu este valabil. a) Este necesara In speta formula ,,bun §1. apro b a t"?.
In cursul procesului, paratul a instrainat bunurile unui tert, M.N., care, b) Ce 1ntelegeti prin sintagma ,,catime de lucruri", relativa
aparandu-se, a spus ca in cauza sunt incidente dispozitiile art.1172 C.civ., care la dreptul civil?
spune: ,,actul care nu poate ti autentic din cauza necompeten\ei sau necapa- c) Considerati ca bunurile din speta se lncadreaza In
cita\ii funqionarului sau din lipsa de forme, este valabil ca scriptura sub
aceasta sintagma?
semnatura privata, daca s-a iscalit de catre par(ile contractante".
d) Ce 1ntelegeti prin ,,data certa"?
R.T. a sus\inut ca, de§i actul autentic a fost semnat de partile contractante, el
nu a fost semnat de catre secretara notarului, care Jn dreptul rubricii ,,notar" a e) Actul din speta are sau nu data certa?
pus doar §tampila. f) Care este puterea doveditoare a unui !nscris sub sem-
A mai sus\inut ca nici prevederile art.1180 C.civ. nu sunt respectate, 1ntrucat natura privata, ce are data certa?
din textul actului nu reiese formula ,,bun §i aprobat", pentru ca se vinde o g) Pronuntati o solutie corecta.
catime de lucruri.
In final, R.T. sustine ca, chiar daca acest act ar fi considerat ca un act sub
semnatura privata, din coroborarea art. I 17 4 §i 1182 C.civ. reiese ca actul de
vanzare-cumparare pentru a fi opozabil trebuie sa aiba data certa.
Aceasta data certa nu poate ti retinuta Jn act, Jntrucat nevalabilitatea actului Speta nr. 52
este totala.
V.D. i-a vandut Jui M.V., prin act autentic, un ceas §i un !ant cu medalion,
• Probleme de solutionat ambele bijuterii de familie, pe care V.D. le avea de la bu~ica ei. .
a) Ce intelegeti prin regula de drept civil: quod nullum est Actul de vanzare-cumparare Jntre parti a fost 1ncheiat la data de 6 mart1e
nullum producit effectum? 1992. - -
b) Enumerati principiile de drept care lnlatura aplicabili- La data de 26 iunie 1997 V.D. a sesizat instanta de fond cu o ce:ere m ~are, m
tatea regulii enuntata la !ntrebarea (a). contradictoriu cu paratul l\l.V., se solicita desfiinta~ea a~tul~1 ~e va~zare
cumparare, motivand ca la momentul 1ncheierii actulu1 cons1mtamantul e1 nu a
c) Dati trei exemple de aplicare a principiului conversiunii
actelor juridice. fost liber exprimat. .. .
Reclamanta a sustinut ca Jn acea perioada intretinea relatn extrac~niugal_:
d) Ce sanctiune de drept civil intervine atunci cand, la ln- cu paratul §i ca, pu\in Jnainte de 1ncheierea ac~ul~i, relat~il: l~r s: deten~rasera,
cheierea unui act autentic, nu sunt respectate conditiile motiv pentru care paratul i-a solicitat Jn mod insistent sa-1 vanda bununle care
prevazute de art. 1171 C. civ.? Argumentati. fac obieclul prezentului Iitigiu.
105
Probleme teoretice
104 TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL
So\ul sau, numitul V.N., a aflat despre aventura celor doi 1n septembrie 1992
§i, dupa indelungi discuiii, conflictul s-a aplanat, dar soiii au luat decizia de a
recupera bunurile de la M.V., pe cale amiabila.
M. V. le-a surprins buna-credinia §i a tergiversat rezolvarea litigiului pana
cand reclamanta a introdus prezenta cerere.
Situatia de fapt a fost urmatoarea: paratul i-a adus la cuno§tinta reclamantei
ca, daca nu Ii va vinde aceste bunuri, va da In vileag relatia !or.
In aceasta situatie, V.D. a consimtit sa vanda Jui M.V., pentru motivul
determinant ca sotul ei era viceprimar §i redactor §ef la ziarul local, evitand
astfel orice scandal public.
Paratul se apara aratand ca nu se poate primi o asemenea cerere bazata pe Probleme de solu\ionat
propria imoralitate a reclamantei, ba mai mult, partile au incheiat un act a) Descoperip ,,anoma1..111e 1·uridice" din speta §i refaceti
autentic care nu poate fi combatut decat prin procedura lnscrierii In fals. procedura lega!a.
Reclamanta a solicitat proba cu martori pentru a demonstra relatia lor extra-
conjugala §i faptul ca a fost amenintata cu aflarea adevarului de catre so\ul ei.
Paratul sustine ca amenin\area de care este lnvinova\it este una legitima,
pentru ca vroia sa puna capat acestei legaturi imorale.
De asemenea, paratul s-a opus probei cu martori, pentru ca 1n conformitate
cu art.l 191 C.civ., dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depa-
Spe\a nr. 54
§e§te suma de 250 lei, chiar pentru un depozit voluntar, nu se poate face decat - ' . d •toreasca ramasa definitiva, a
prin act autentic sau prin act sub semnatura privata. R.U., considerat mort printr-o hotal rarte JU ~c~ cerere de anulare a hotararii
introdus la 10 ani dupa ce a fost dee ara mor ,
lnstania a respins aqiunea reclamantei.
declarative de moarte. . _ . t nta de la domiciliul sotiei, care este o
Aceasta cerere,a fost mtrodusa 1a ms a t h t·rarea declarativa de moarte.
• Probleme de solutionat alta instanta decat cea care a pronuntad ~I: de la data introducerii cererii,
a) Definiti consimtamantul. Termenul de judecata a f?st fixat la. u~- a~ :nzcerere §i a fost citata autoritatea
b) Ce intelegeti prin sintagma: ,,consimtamantul trebuie sa pentru a se constata daca R.U. ma1 5 aruie 1
provina de la o persoana cu discernamant"? tutelara. . 1 d ·nstan\a a respins
acl~t ~:~e;ted:·~~r!r!,0~~~~t~~~~~~;~~~: a~u~o~~ ~~st~:i~~te~ra~tul de lnstrainare
1
c) Dar prin ,,consimtamant liber exprimat"?
d) Care este viciul de consimtamant incident in speta'?
e) Determinati structura viciului de consimtamant din speta. avand natura juridi~a a unei don~\11. d r 1n hotarare a dispus ca lncetarea
Instan\a a adm1s cererea Im ~·U:, ~ . la ramanerea definitiva a
f) Clasificati acest viciu de consimtamant. capacita\ii de folosin\a se va mentme mca §as~ lun~:~unicare a acesteia decat
g) Considerati legitima ,,amenintarea" paratului? hotararii, §i pe de alta parte nu este necesara o
h) 1n speta este admisibila proba cu martori? Argumentati. petentului.
i) Care a fast argumentul pentru care instanta a respins
aqiunea? Probleme de solutionat , _ ~
a) Descoperiti erorile de procedura m aceasta speta.
Speta nr. 53
Speta nr. 55
S.D. a introdus o cerere de declarare judecatoreasca a disparitiei fratelui sau. . .. MINERVAT" SR L au sesizat instan\a, la
Presupusul disparut a avut domiciliul pana la momentul dispari\iei in In speta, doi dintre asoc1atn S.C " - . . , .. r "t'nd ca aceasta sa se
Hunedoara, dar fratele sau a introdus cererea in Bucure§ti, pentru ca acolo data cand societatea nu-§i 1ncepuse Inca activ1tatea, so 1c1 a
disparutul avea o re§edinta pentru timpul pe care-l petrecea In Bucure§ti.
106 TEORIA GENERA~ A DREPTULUI CIVIL
pronunte asupra dizoivarii in conformitate cu art.169 lit. b din Legea nr. 31/1990
(imposibilitatea realizarii obiertului de activitate al societa\ii). c) Care este procedeul juridic prin care aceste intreprinderi
lnstan\a, luand act de faptul ca ceilal\i asociati nu sunt impotriva cererii de mici §i asociatiile cu scop lucrativ, persoane juridice,
dizolvare, a dispus lichidarea §i repartizarea patrimoniului social intre asocia\i. devin societati comerciale conform Legii nr.31/1990?
d) Ce calitate au societatile comerciale care iau na§tere din
• Probleme de solutionat fostele intreprinderi mici §i asociatiile cu scop lucrativ,
a) Care este momentul incetarii capacitatii de exercitiu a persoane juridice?
persoanei juridice?
b) Defini!i dizolvarea persoanei juridice.
c) Care sunt deosebirile dintre dizolvarea §i reorganizarea
persoanei juridice?
d) Enumerati cauzele de dizolvare. Spe!a nr. 57
e) Clasificati cauzele de dizolvare.
A.R., asociat in cadrul S.C. "UNEX" S.R.L., a contestat in instan\a comasarea
f) Care sunt efectele dizolvarii?
acestei societa\i cu S.C. ,,DAl\CO" S.R.L., Jn urma careia a luat na§tere o noua
g) Ce intelegeti prin lichidarea persoanei juridice? societate, iar drepturile §i obliga!iile persoanelor juridice comasate au trecut
h) Care este continutul Iichidarii persoanei juridice? asupra noii persoane juridice comasate.
i) Care este soarta bunurilor ramase dupa lichidare? ln motivarea contesta\iei, reclamantul arata ca, in ceea ce prive§te S.C.
j) Care este caracterul transmisiunii In caz de dizolvare? ,,UNEX" S.R.L., hotararea Adunarii Generale a acestei societa\i este nula In
k) Identificati capacitatea civila a persoanei juridice pe condi\iile legii, prin neparticiparea tuturor asocia\ilor.
durata lichidarii. ln subsidiar, A.R. face dovada §i asupra faptului ca formalita\ile de publicitate
prevazute de lege nu au fost respectate in totalitate §i nici nu a fost !nscris actul
de comasare Jn Registrul Comer\ului.
Speta nr. 56 a) Incercati o defini!ie a comasarii persoanei juridice.
b) Care sunt formele comasarii?
La 2 martie 1991 instanta a admis cererea formulata de O.P. §i M.N.,
autorizand constituirea S.C. ,,ELA" S.R.L. c) Ce reprezinta comasarea pentru o persoana juridica?
lmpotriva acestei hotarari a declarat recurs, ca persoana cu interese d) Care sunt elementele de diferenta 1ntre fuziune §i absorbtie?
contrarii, V.P., care a invocat faptul ca societatea comerciala sus-mentionata s-a
trans format in conformitate cu prevederile art.222 din Legea nr.31/1990, dintr-o
asocia\ie cu scop lucrativ, ce a funqionat in temeiul Decretului-Lege nr.54/1990
din care facea parte ca asociata §i V.P., care a fost exclusa in mod abuziv cu
aceasta ocazie. Speta nr. 58
Din actele depuse la dosar rezulta ca societatea comerciala a carei autori-
zare a fost Jncuviintata a luat na§tere prin transformarea amintita. !) Elementele raportului juridic sunt :
• consim\amantul;
• Probleme de solutionat • subiectele;
a) Ce intelegeti prin transformarea persoanei juridice? • cauza;
b) Care este termenul in care intreprinderile mici §i asocia- • obiectul;
2) ln raporturile obliga~ionale pluralitatea poate fi :
!iile cu scop lucrativ, persoane juridice, infiintate in baza .. activa;
Decretului-Lege nr.54/1990, trebuie sa se reorganizeze
• pasiva;
intr-una din formele cuprinse in Legea nr.31/1990? .. mixta;
TEORIA GENERAL!\ A DREPTULU! CIVIL Probleme teoretice 109
108
• devalma§a; O.C. a cunoscut decesul tatalui sau, dar nu s-a prezentat nici la lnmorman-
.. solidara; tarea acestuia §i nici la deschiderea succesiunii. Ba, mai mult, O.C. nu a dorit
• divizibila; nici un bun din masa succesorala astfel cum a fast ea stabilita, pentru ca avea o
3) Dreptul subiectiv civil este obligatia recunoscuta de legea civila situatie materiala foarte buna. Judecatoria a respins aqiunea.
subiectului pasiv, numai persoana fizica, in virtutea careia acesta poate, In O.C. a declarat ape!, aratand ca, la data de 12 februarie 1991, a vandut un
limitele dreptului §i ale moralei, sa pretinda o conduita corespunzatoare, aut bun din masa succesorala, in spe\a videorecorderul defunctului.
dare, aut facere, aut non facere, de la subiectul activ §i sa ceara Ia nevoie Reclamantul a sus\inut ca de acest bun nu §tia O.E. §i, tocmai de aceea, nu a
concursul fortei coercitive a statului; sus\inut acest lucru in fata instantei de fond.
4) Drepturile subiective civile se clasifica astfel: Bunul a fost vandut unui tert, cu care reclamantul a intocmit un inscris
• In funcye de opozabilitatea !or: opozabile par\ilor/opozabile teftilor; autentic pe care l-a depus in original Ia dosarul instantei de ape!, motivand
totodata ca instanta de fond nu a avut in vedere, la pronuntarea hotararii, acest
• In functie de importanta Ior: de dispozitie/de administrare/de
lnscris.
conservare;
La dosar au fost consemnate §i depozi\iile martorilor, care au declarat ca au
• In funqie de vointa partilor: principale/accesorii;
cuno§tinta de faptul ca reclamantul a luat ace! bun pentru a-I vinde.
• In functie de gradul de certitudine conferit titularilor: patrimo-
niale/nepatrimoniale;
5) Bunurile se clasifica, conform criteriilor enumerate mai jos, astfel: • Probleme de solutionat
• in funqie de de natura Ior: frugifere/nefrugifere; a) Definiti indiviziunea.
• In funqie de regimul circulatiei Ior juridice: mi§catoare/nemi§- b) Ce fel de succesori sunt O.C. §i O.E.?
catoare; c) In fata primei instante, O.C. se afla In termenul de
" in funqie de modul de determinare: principale/accesorii; acceptare a mo§tenirii? Argumentati.
• in functie daca pot sau nu sa fie inlocuite: divizibile/indivi- d) Considerati solutia primei instante corecta?
zibile; e) Este valabil actul de vanzare incheiat de O.C.?
• in functie de modul in care folosirea Ior implica sau nu con-
f) Admiteti apelul?
sumarea substantei: sesizabile/insesizabile;
• dupa modul de percepere: cauzale/abstracte;
• dupa cum pot sa fie impartite fara sa-§i schimbe destina\ia:
aflate in circuitul civil/scoase din circuitul civil;
• dupa corelatia dintre ele: individual determinate/generic de-
Speta nr. 60
terminate;
F.I. a chemat in judecata pe N.E., Jn data de 23 noiembrie 1995, pentru ca
• Probleme de solutionat prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea acestuia Ia plata
(a) Corectati eventualele gre§eli strecurate In rationamen- sumei de 3.000.000 lei, reprezentand diferenta de pret neachitata pentru
tele de mai sus. imobilul ce l-a vandut, plus dobanda aferenta.
Analizand dosarul, instanta a constatat ca prin contractul din 10 septembrie
1995 S.M., sora reclamantului (decedata in l 5 octombrie 1995) a vandut Jui M.N.
imobilul proprietatea sa cu pretul de 11.000.000 lei, din care cumparatorul a
achitat Ia data incheierii conventiei 8.000.000 lei, diferenta de 3.000.000 lei
Speta nr. 59 ramanand a fi achitata pana Ia sfar§itul anului 1995; aceasta diferenta de pret a
fost consemnata ca atare In actul autentic.
La 8 ianuarie 1992 reclamantul O.C. a chemat in judecata pe parata O.E., Actul de vanzare-cumparare a fost autentificat la 25 octombrie 1994.
pentru ca prin hotararea ce se pronunta sa se dispuna ie§irea din indiviziune cu Ca unic mo§tenitor al sorei sale, S.M., reclamantul s-a adresat cu actiune
privire la mo§tenirea ramasa de pe urma Jui O.G. instantei pentru diferenta de 3 milioane lei neachitata.
O.G. a decedat la 20 octombrie 1990, fiind tatal reclamantului §i fostul so\ al Para.tu! a marturisit ca a achitat suma de 2.500.000 lei §i 200.000 lei pentru
paratei. lemne de foe vanzatoarei S.M., cu ocazia autentificarii contractului, declaratie
TEORIA GENERAL.:\ A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 111
semnata de parat In instanta, dar fara a prezenta vreun 1nscris din care sa Spe!a nr. 62
rezulte achitarea integrala a sumei de 3.000.000 lei.
Paratul, in acela§i sens, a solicitat proba testimoniala pentru a dovedi La 6 aprilie 1992, O.P., curator al lui G.E., in varsta de 12 ani, a chemat In
stingerea obligatiei de plata. judecata pe LP. §i G.V., pentru a se stabili masa succesorala ramasa de pe urma
Reclamantul s-a opus, insa instanta a admis proba testimoniala §i a respins defunctului l.T.
actiunea, retinand ca paratul a achitat integral pretul prevazut in contract. l.T., decedat la 2 septembrie I 970, a lasat in urma sa o masa succesorala
lmpotriva hotararii, reclamantul a facut apel, solicitand sa se constate ca au compusa din o casa cu garaj §i terenul aferent, In suprafata de 250 mp.
fost incalcate dispozitiile art.1191 C.civ. Reclamantul a solicitat de asemenea impartirea masei succesorale a
defunctului In cotele mentionate in actiune, aratand ca G.E., 1.P. §i G.V. sunt
• Probleme de solutionat rude in linie dreapta.
a) Ce fel de succesor este F.I., fata de S.M.? Paratii au solicitat sa se constate ca o parte din imobilul mentionat revine lui
b) Este in drept de a cere restul de pret F.L, pentru un act G.V., in baza testamentului defunctului.
juridic la a carui incheiere nu a participat? Cum 1ntre parti a intervenit o intelegere, instanta a luat act de aceasta
tranzaqie prin care imobilul a fost atribuit Jn cote-parti egale minorei G.E. §i
c) A procedat corect instanta de fond? mamei acesteia, G.M., iar aceasta din urma §i minora, prin curatorul sau, s-au
d) Admiteti sau respingeti apelul? obligat sa plateasca suma de 10.000.000 lei paratului G.V. §i sa asigure
e) Motivati solutia de admitere sau de respingere a apelului. 1ntretinerea pe viata a Jui l.P.
Procurorul a apelat hotararea ca fiind nelegala §i netemeinica, pentru ca
instanta a luat act de tranzactia intervenita lntre parti, fara a analiza faptul ca
aceasta contravine dispozitiilor legale prevazute de art. 128 C. fam., care arata
ca: ,,este oprit sa se Jncheie acte juridice lntre tutore, sotul, o ruda in linie
Speta nr.61 dreapta ori fratii §i surorile tutorelui, de o parte §i minorul de alta".
AC., In data de 23 aprilie 1997, a solicitat lnscrierea tardiva a na§terii in • Probleme de solu!ionat
registrul specific a fiului sau, A.N.,nascut la data de 1 iunie 1991. a) Ce este curatela minorului?
Judecatoria a respins actiunea ca prescrisa §i ca fara obiect, cu motivarea ca b) Care este natura juridica a acestei curatele?
minorul a carui lnregistrare a na§terii se solicita a decedat lntre limp. c) Care sunt cazurile de instituire a curatelei minorului?
lmpotriva hotararii a facut apel reprezentantul Ministerului Public, calificand-
d) Ce fel de proprietate comuna a Jut na§tere intre G.E ~i
o ca vadit netemeinica §i esential nelegala.
mama sa, in urma incheierii tranzactiei?
e) Cui apaftine competenta de numire a curatorului minorului?
f) Este corecta motivarea apelului? Argumentati.
a) Care este inceputul capacitatii de folosinta pentru per-
g) Care sunt actele pe care curatorul minorului le poate
soanele fizice? Regula §i exceptia.
'incheia daca are, In acest sens, acceptul autoritatii tutelare?
b) Ce intelegeti prin actiuni de stare civila?
h) Ce fel de act juridic civil este tranzactia, din speta, in
c) Clasificati aceste actiuni in functie de criteriile cunoscute.
d) Actiunea din speta, ca aqiune de stare civila, ce tip de functie de importanta lui?
actiune este? i) Care este solutia pe care o considerati corecta?
e) Hotararea judecatoreasca data intr-o actiune de stare
civila, este sau nu este un act de stare civila?
f) Definiti notiunea de ,,lnregistrare de stare civila".
g) Ce fel de inregistrare de stare civila solicita A.C.? Speta nr. 63
h) Considerati solutia instantei de fond corecta?
i) Admiteti sau nu apelul? La 2 noiembrie 1993 A.B. a chemat in judecata pe M.T., pentru ca instanta o:a
pronunte o hotarare care sa tina Joe de act autentic de vanzare-cumparare cu
113
112 TEOR!A GENERAL&. A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice
privire la un imobil ~i, in ~ce!a§i ti1;1~· s~ se constate valabilitatea conventiei de Speta nr. 64
vanzare-cumparare mcheiata cu parata_ m anui 1989. ' 't · N N la
ln motivarea actiunii, AB. a aratat ca in anul 1989 a convenit printr-o Judecatoria a admis actiunea formulata de B.E., ,1mpotnva ·
para ei , · .,
chitanta" sa cumpere cu suma de 70.000 lei imobilul proprietatea Jui M.T., care, data de l octombrie 1995 §i a constatat ca fiind simulate actele de vanzare-
~rimind pretul stabilit, i-a Iasat In posesie casa, urmand ca ulterior 1nstrainarea cumparare dintre parti, autentificate la notariatul de stat. . .
sa fie perfectata in forma autentica. lnstanta a retinut ca actul secret dintre parti este convent1a de sch1mb cu
M.T. a refuzat lnsa sa se prezinte la notariat Ia termenul stabilit. sulta, constatata prin chitanta din 20 martie 1991, pri~ care re~lamantul a _pr:d~t
!n instanta paratul a motivat ca respectiva ,,chitanta'' ce cuprindea vointa paratei un autoturism Dacia 1300 in valoare de !::i0.000, lei, o garson~e:a m
partilor de a vinde §i a cumpara incheiata in 1989, a fost modificata In 1991, in valoare de 100.000 lei §i suma de 10.000 lei nurnerar la aara de 10 mai !991,
sensul ca s-a convenit lnchirierea de catre M.T. a imobi!ului de catre A.B., pe o urmand sa-i mai plateasca suma de 20.000 lei. . ,
durata de 3 ani, iar nu vanzarea-cumpararea acestuia. In schimb, parata i-a predat reclamantului casa §I terenul aferent m valoare
Reclamantul sustine ca are cuno§tinta de aceasta propunere a lui M.T., care
de 280.000 lei. · · t · l0 r
tocmai din acest motiv nu s-a prezentat la notariat pentru a incheia actul in Prin aceea§i sentinta instanta a dispus anularea con~ent1e~ s~cre e §1 a .ce .
forma autentica, dar a refuzat o asemenea propunere, intrucat se considera trei acte autentificate, restabilirea situatiei a~t_:rioar: ?rm restituirea bu~~-;ilort
proprietar. a sumelor prirnite in cadrul schimbului, obligand parata la plata cheltuie 1or e
Reclamantul sustine ca paratul se considera in mod abuziv proprietar, de§i a
judecata. . h" b l ·
incasat suma de bani, Ia momentul lncheierii actului §i nu are relevanta faptul La baza hotararii a stat faptul ca, dupa perfectarea §l efectuare_a SC Im u -~I,
ca ulterior paratului i-a parut rau ca a vandut imobi!ul §i a facut tot ceea ce i-a In apartament s-au infiltrat mari cantitati de apa care au :tetenorat lucrun ~
stat in putinta pentru a desfiinta actul. reclamantului §i au determinat aparitia igrasiei, bunul dovedmdu-se a avea vicu
Para.tu! a invederat, de asemenea, ca aqiunea lui AB. nu poate fi admisa, ascunse care II fac sa nu mai fie bun de lntrebuinta~, iar _din probele produse a
deoarece M.T. nu este proprietar exclusiv al imobilului, ci se afla in proprietate
reie§it ca parata a cunoscut situa\ia §i a aqionat cu viclerne.. . _ .
comuna cu fosta sotie, l.V. !mpotriva hotararii a declarat apel parata, aratand ca ac\1un:a.este ~buziva Y
1.V. a recunoscut ca a detinut In proprietate comuna imobilul, dar acesta a
ca in plus instanta nu a stabilit probe certe care sa arate ca 1mob1lul. d~t . ~
1
fost atribuit la partaj, in data de 6 octombrie 1992, reclamantului. 1
schimb pr~zinta vicii grave, neremediabile, care sa-l afecteze In esenta _lw § rnci
lnstanta de fond a respins aqiunea.
nu a verificat 1ntinderea reala a prejudiciului suferit de reclamant pnn degra-
Reclamantul a declarat ape!, sustinand ca instanta ar trebui sa dea eficienta
vointei partilor, exprimata cu prilejul intocmirii ,,chitantei" prin care partile s-au darea unor bunuri.
obligat sa constituie in viitor un drept de proprietate asupra unui bun imobil,
fapt care na§te in sarcina acestora obligatia de a incheia contractul asumat, iar Probleme de solutionat
instanta are posibilitatea sa pronunte hotararea solicitata, tinand cont §i de a) Ce este sirnula\ia fa!a de art. 973 C.civ.?
dispozitiile art. l 073 §i l 077 C.civ.. b) Definiti simulatia.
c) Cate forme poate lmbraca?
• Probleme de solu!ionat d) Care sunt celelate exceptii aparente?
a) Avand In vedere dispozitiile art. 1171 C. civ., motivati de
ce o hotarare judecatoreasca este un inscris autentic?
b) Ce principiu al efectelor actului juridic civil incalca pa-
ra.tu!, prin nerespectarea ,,chitantei" pe care a lncheiat-o?
c) Poate denunta sau modifica paratul, de la sine putere, Spe!a nr. 65
,,chitanta" incheiata inter partes? • • · h" b - 1 lntre ele
d) Paratul, la momentul intentarii aqiunii in justitie, era V.N. §i K.L. au lncheiat un act prin care cele doua part1 sc in; a . .
locuintele pe care le detin cu titlu de proprietari, act ce a fost mcheiat pnn
proprietar exdusiv?
inscris sub semnatura privata la data de 16 august 1993.
e) Considerati corecta solutia instantei de fond?
f) Veti admite apelul? Argumentati.
. - . d ·t opennutan\i schimba
'Contractui de schimb este ace! contract pnn care part1 1e, enurrn e c '
1ntre ei un bun pentru altul.
TEORIA GENERAL\ A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 115
V.N. da Jui K.L. un apartament cu doua camere situat Ia etajul 1 §i cu dreptul
b) Calificati urmatoarea clauza contractuala: ,,schimbul
de a lncheia un contract de inchiriere cu privire la garajul cc sc afla Ia subsoiul
efectiv al apartamentelor va avea Joe la patru saptamani
blocului §i asupra caruia V.N. are un drept de proprietate, iar K.L. ii da In schimb
un apartament cu trei camere, dar situat 1ntr-o zona mai lndepartata a ora§ului de la momentul incheierii contractului".
§i In plus o sulta de cinci sute de mii lei. c) Care sunt efectele acestei clauze?
Par\ile au stipuiat in contract ca schimbul efectiv al apartamentelor va avea d) Pornind de la clauza contractuala mai sus amintita
Joe la patru saptamani de Ia momentuI incheierii contractuiui, moment in care restabiliti situatia de drept §i de fapt dintre reclamant §i
va avea Joe §i transferul dreptuiui de proprietate cu privire la ambele parat.
apartamente ce se schimba.
Totu§i, in acest interval de timp K.L. a predat cheile apartamentului §i actele
privind situa\ia juridica a apartamentului, spunandu-i Jui V.N. ca daca dore§te
poate sa se mute intre timp, intrucat el va Iipsi din \ara.
Cu zece zile inainte de a se efectua schimbul efectiv al apartamentelor, a§a Speta nr. 66
cum era stabilit prin conventia incheiata intre par\i, fostul apartamentul al Jui
V.N. a fost inundat din vina unui vecin §i V.N. a fost nevoit sa schimbe instala\ia S.T., bunicul Jui T.L., i-a promis acestuia din urma, care era student,· ca daca
electrica §i sa zugraveasca. t~r171ina facultatea cu note bune, adica cu o medie peste 7,50 §i nu va repeta
Fa\a de aceasta situa\ie, K.L. I-a somat pe V.N., spunadu-i ca nu mai avea mc1 un an de studiu, atunci Ii va vinde automobilul sau marca Mercedes Ia
nici un drept asupra apartamentului pe care I-a dat Iui §i, pe cale de consecin\a, jumatate din pre\ul cu care I-a achizi\ionat.
drept sanc\iune pentru faptul ca a efectuat aceste lucruri fara Jncuno§tiintarea Fata de aceasta oferta, T.L. i-a cerut lui S.T., sa-§i materializeze aceasta
Iui va considera ca actul incheiat intre par\i numai are nici un efect. promisiune printr-un act scris, S.T. fiind de acord.
Astfel, K.L. a solicitat de la V.N. sa dea actele §i cheile apartamentului inapoi, Astfel, In data de 21 noiembrie 1994, S.T. a incheiat impreuna cu T.L. un
precum §i sulta pe care a platit-o, dar §i chiria pe care acesta a incasat-o de Ia contract, conform caruia primul ii va da automobilul sau, iar daca T.L. nu va
un ter\ chiria§ cu care tocmai incheiase un contract de Ioca\iune pe un termen promova cei cinci ani de studiu cu media generala de eel putin 7,50 sau va
de 3 ani §i pentru care primise chiria in avans pe un an de zile, respectiv 5.000 repeta eel pu\in un an de studiu, atunci contractul va cadea.
U.S.D. D~ sarbatori, in acela§i an, S.T. i-a dat automobilul lui T.L., pentru a petrece
V.N. a refuzat sa-i inapoieze apartamentul Jui K.L., spunandu-i ca a efectuat revehonuI la munte, iar dupa acest eveniment, T.S. nu i-a mai cerut autoturismul
acele Iucrari pentru ca se impuneau §i in plus nu a facut altceva decat sa aduca Jnapoi.
apartamentul la starea ini\iala la care se afla atunci cand par\ile au contractat, ln luna mai a anului urmator, T.L., fiind Jntr-o acuta nevoie de bani, vinde
iar, pe de alta parte, K.L. i-a dat apartamentul Jui V.N. inainte de data cuvenita acest autoturism lui D.F., care cuno§tea situa\ia juridica a automobilului, dar a
din proprie ini\iativa. acceptat sa cumpere, urmand ca automobilul sa fie predat in materialitatea Jui
K.L. I-a ac\ionat In justi\ie pe V.N., cerand instan\ei sa constate ca a predat dui::a ce T.L. Ji va aduce la cuno§tinta acest lucru bunicului sau.
apartamentul de bunavoie Jui V.N., de§i acesta Inca nu era proprietar, caci In anul al treilea de studiu, T.L. repeta anul datorita absen\elor nemotivate
devenea proprietar pe data trecuta In contract ca fiind data efectiva a predarii. pe care le-a acumulat la laboratoarele la care prezenta era obligatorie.
ln aceasta ordine de idei §i contractuI de Ioca\iune lncheiat de V.N. cu ter\ul, Dupa acest eveniment, S.T., Jn calitate de vanzator, i-a cerut restituirea
dar cu privire Ia apartamentul care este al Jui K.L., a fost lncheiat in mod abuziv ' automobilului, lntrucat T.L. nu §i-a respectat obliga\ia asumata prin contract.
T.L. a refuzat sa-i restituie automobilul Jui T.S.
§i, astfel, lui i se cuvine suma de bani platita cu titlu de chirie.
S.T. a introdus aqiune In justitie, cerand ca T.L. sa-i restituie automobilul
V.N. se apara invocand in favoarea sa dispozi\iile art. 1023 C. civ. §i sus\inand
pentru ca eel care a cumparat de Ia el este Jnsu§i T.L., iar nu D.F. '
ca ln calitate de proprietar (de buna credin\a, de altfel) a avut dreptul sa lncheie
T.L. §i-a motivat apararea, invocand in favoarea sa faptul ca 1-a vandut Jui
ace! act de lnchiriere cu ter\ul.
D.F., or nemo dat quad non habet.
• Probleme de solutionat • Probleme de solu!ionat

a) In speta lntre parti a intervenit un contract de schimb; a) Ce act juridic s-a lncheiat lntre T.L. §i S.T.?
calificati acest contract ca act juridic civil, In functie de
b) Descoperiti clauza contractuala care este cheia solutio-
criteriile cunoscute.
narii spetei. Clasificati aceasta clauza.
116 TEO RIA GENERAu\ A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 117
c) Care sunt efectele acestei clauze contract11ale? In apararea sa, reclamanta a solicitat instanlei sa-i 1ncuvinteze proba testi-
d) Folositi aceasta clauza pentru a a§eza drepturile §i obli- moniala, precum §i proba cu inscrisuri.
gatiile partilor implicate, In conformitate cu dispozitiile Fata de aceasta situatie, T.U. s-a opus, considerand ca art.1191 C.civ. nu da
voie instantei sa accepte o astfel de proba, intrucat bunurile care se af1a in litigiu
legale, cu alte cuvinte stabili~i situatia de fapt §i cea de
depa§esc valoarea de 250 lei.
drept.
Instanta a respins actiunea.
a) Care este raportul dintre norma juridica cuprinsa in
Spe~a nr. 67 dispozitiile art. 1191 C.civ. §i cea din art. 1198 C.civ.?
b) Care sunt regulile care guvemeaza raportul dintre cele
La data de 10 august 1990 apartamentul Jui L.R., a Iuat foe de Ia instaiatia doua norme enumerate mai sus?
electrica. L.R., fiind acasa, a reU§it sa limiteze efectele incendiului, sa Iocalizeze c) Sunt incidente 1n speta dispozitiile art. 1191 C.civ.?
incendiul cu ajutorul vecinilor §i sa-1 stinga, astfel ca pana la venirea pompierilor d) Actiunea lui T.U., de insu§ire a bijuteriilor Jui L.R., este,
focul era stins in proportie de 80 %. din punct de vedere al dreptului civil, o actiune licita?
In timp ce sotul sau impreuna cu vecinii incercau sa stinga incendiul, L.R. a e) Considerati aqiunea Jui L.R. prescrisa?
dat o serie de bunuri din apartament unor vecini pentru a fi tinute, cu alte
f) Care este momentul de la care incepe sa curga
cuvinte pentru a nu fi afectate de incendiu.
Astfel, L.R. a dat din casa, cu consimtamantul vecinilor, care au acceptat sa
termenul de prescriptie extinctiva in ceea ce prive§te
primeasca aceste bunuri pentru cateva zile, pana cand numita L.R. i§i aranja dreptul la actiune al Jui L.R.?
apartamentul distrus, urmatoarele: televizorul color, combina muzicala, un set g) Achiesati sau nu la solutia instantei? Argumentati.
de douasprezece scaune, doua mese de sufragerie, inclusiv scaunele mobila
veche in stil clasic, precum §i un set de bijuterii de argint, dar vechi §i de o
valoare ridicata, set compus din doua inele, o bratara, un Ianti§or §i doua
perechi de cercei.
Acest din urma set i-a fost dat de catre L.R., numitei T.U., set care era Speta nr. 68
complet Ia acea data, Jntrucat atunci cand l-a primit, T.U. a fost curioasa sa vada
ce obiecte de familie sunt §i I-a desfacut de fata cu L.R. §i cu o serie de alti T.G. §i T.S., sot §i sotie, au incheiat in august 1987 un contract de donatie,
vecini care o ajutau pe L.R. prin care T.G. a donat sotului ei televizorul color §i doua frigidere, din care unul
Cinci zile mai tarziu toti vecinii care a ajutat-o pe LR. §i i-au Iuat o parte de era congelator.
bunuri pentru a fi ferite de incendiu, le-au 1napoiat, Ia cererea acesteia; Ia In anul 1992, T.G. s-a obligat fata de N.L., care era comerciant, ca II va
inapoierea bunurilor, reclamanta a facut o inventariere a bunurilor. determina pe sotul sau sa-i acorde lui N.L. dreptul de exclusivitate in
LR. a primit §i caseta cu bijuterii pe care a pus-o la locul de pastrare, fora sa-i distribuirea unor bunuri de Iarg consum.
controleze continutul. N.L., fiind con§tient de promisiunea facuta de T.G., nu a mai incheiat alt
In data de 10 octombrie 1993, LR., dorind sa faca cadou fiicei sale, care a contract, intrucat la data de 14 noiembrie 1992, T.G. urma sa-~i aduca Ia
implinit varsta de 18 ani, o pereche de cercei, lantul §i un inel din bijuteriile de !ndeplinire obligatia pe care §i-a asumat-o.
familie, a constatat ca din cutie lipsesc lantul §i bratara. In data de 1 decembrie 1992, N.L. a chemat-o in judecata pe T.G., solicitand
LR. §i-a dat seama ca in cutie nu a mai umblat nimeni de Ia incendiu, mai de la aceasta despagubiri, intrucat aceasta nu §i-a tinut promisiunea de a-l
precis din momentul din care a a luat-o 1napoi de la T.U., 1ntrucat aceasta cutie determina pe sotul sau sa incheie un astfel de contract.
cu bijuterii a stat tot timpul incuiata in seiful familiei; de la acest seif aveau T.G., s-a aparat, aratand ca nu are nici o culpa, pentru ca ea nu s-a obligat sa
cheie doar L.R. §i sotul sau, iar acesta a marturisit ca nu a luat nici o bijuterie. indeplineasca 1nsu§i rezultatul, anume ca sotul sau, T.S., sa incheie contractul,
LR. i-a spus lui T.U. ce s-a intamplat, dar aceasta a negat ca aceste bunuri ar ci sa depuna toate diligentele in acest sens.
fi fast Jnsu§ite de ea. Pe de alta parte, parata a solicitat instantei sa-1 introduca in cauza pe T.S.,
La insistentele unor vecini, care au vazut-o pe T.U. cu astfel de bijuterii, LR. acesta fiind raspunzator de aceasta situatie, deoarece nu s-a obligat fata de
a actionat-o in judecata pe T.U., in data de 15 octombrie 1993, solicitand N.L.; In plus, in cauza nu se pot aplica dispozitiile art. 973 C.civ., pentru ca
instantei ca aceasta din urma sa-i restituie bunurile indicate. situatia retinuta de instanta este o exceptie.
TEORIA GENERAG\ A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 119
intr-o alta actiune, T.G. a solicitat instantei sa anuleze actul de donatie in- Fata de aceasta situatie, A.S. nu a mai avut bani cu care sa achite salariile
cheiat de soii cu cinci ani in urmii. lucratorilor din subordine, iar ace§tia s-au opus la continuarea lucrarilor pana
T.S. s-a opus, susiinand ca In acest capat de cerere dreptul reclamantei s-a cand A.S. nu le va achita salariile.
prescris §i, pe de alta parte, art. 969 alin.2 C.civ. nu ii permite sa revoce un act A.S. l-a actionat In judecata pe 1.0. cerand de Ia acesta sumele de bani
bilateral numai prin vointa sa. necesare pentru continuarea lucrarilor §i pentru salarii, intrucat, in conformitate
• Probleme de solutionat cu art. 969 alin. I C.civ., contractul de antrepriza lncheiat lntre A.S. §i I.O. se
iml?une Jntre parti precum legea.
a) Ce lntelegeti prin notiunea: ,,efectele actului juridic"?
Intr-o aqiune separata, lucratorii angajati de catre A.S. s-au Jndreptat Jn
b) Dar prin ,,determinarea efectelor actului juridic civil"?
justitie impotriva Iui H.U., solicitand de Ia acesta plata sumei de bani, pe care
c) Care sunt regulile de determinare a efectelor actului H.U. trebuia sa o avanseze Iui A.S.
juridic civil? H.U. s-a aparat in instanta aratand ca intre el §i lucratorii Iui A.S. nu exista nici
d) Enumerati principiile efectelor actului juridic civil. o convenlJe §i in plus actul Jncheiat intre A.S. §i Iucratorii sai este pentru H.U., o
e) Care dintre ele sunt incidente In speta? res inter alias acta, prin urmare, conform art. 973 C.civ., ,,conventiile n-au efecte
f) T.G. poate sa deroge de la dispozitiile art.969 alin decat Jntre partile contractante".
C.civ., In ceea ce prive§te actul lncheiat cu N.L.?
g) Este prescris dreptul la actiune al lui T.G., In ceea ce • Probleme de solutionat
prive§te donatia? a) Ce principiu de drept civil este reglementat de art. 973
h) Ce acts-a lncheiat lntre T.G. §i N.L.? C.civ.?
i) Este acest act o exceptie de la dispozitiile art. 973 C.civ.? b) Care este justificarea acestui principiu?
j) Considerati ca In mod corect N.L. a aqionat-o In justitie c) Care sunt exceptiile aparente de la principiul reglemen-
pe T.G.? Argumentati. tat de art.973 C.civ.?
k) Solutionati ambele aqiuni din speta. d) In speta regasim o astfel de exceptie?
e) Reglementati, conform dispozitiilor legale, situatia rapor-
turilor juridice civile incheiate lntre paf1ile din speta.
f) Dati solutia corecta.
Speta nr. 69
H.U. ll lmputernice§te, prin procura speciala, pe l.O., ca acesta din urma sa

lncheie in numele §i pe seama Iui H.U., un contract de antrepriza. 1
H.U. i-a cerut Iui l.O. sa i se construiasca o casa cu doua nivele, inaintand Iui Speta nr. 70
1.0. sumele de bani necesare.
Ulterior, I.O. a Jncheiat un contract de antrepriza cu A.S., care s-a obligat ca G.T. s-a casatorit Jn septembrie 1985 cu T.E., pe care o cunoscuse cu doua
Jmpreuna cu echipa sa din subordine, va construi acest imobil in timpul stabilit !uni mai inainte.
In contract. De fapt, G.T. a cunoscut-o pe T.E., prin intermediul surorii ei gemene, numita
Dupa cinci luni de la declan§area lucrarilor A.S. a cerut lui I.O. o noua suma J.E., multa vreme G.T.avand probleme Jn a le deosebi una de cealalta.
de bani, necesara pentru achizitionarea materialelor de construqie. Dupa cinci ani de Ia casatorie, T.E. i-a adus la cunostinta ca cea cu care el se
H.U. a refuzat sa-i mai Jnainteze acestuia o alta suma de bani, considerand casatorise nu era fata cu care se placuse §i cu care ie§ise pentru prima oara, ci
ca A.S. a cheltuit banii, Jn mod defectuos §i prin urmare stadiul Iucrarilor trebuia sora ei geamana.
sa fie mai avansat. Din expertiza provocata a reie§it ca banii nu au fost cheltuiti in fapt, lucrurile s-au petrecut astfel: initial, G.T. o cunoscuse pe J.E. §i cu ea
defectuos, ci datorita devalorizarii accentuate a monedei nationale, toti banii petrecuse cateva zile Jmpreuna, dupa care, aceasta nu a mai avut piacerea sa
inaintati au fost cheltuiti pentru cladire, mai mult, A.S. a inaintat o suma de bani iasa cu el, astfel ca Ia o Jntalnire a rugat-o pe sora ei geamana, sa se duca, atat
pentru continuarea lucrarilor, de§i nu avea aceasta obligatie. pentru a salva aparen\ele, dar §i pentru amuzament.
Ceea ce s-a petrecut de fapt a fost imprevizibil la Jnceput. dar, ulterior, T.E.
1
1-a placut §i s-a Jndragostit de G.T. §i i-a cerut Jui J.E. sa nu-i divulge secretul Jui
Contractul de antrepriza este ace! contract in care una dintre piir(i, nwnita antreprenor, se obliga fata
de cealata parte, nwnita client, sa execute pe 1iscul sau o anumita lucrare, Jn schimbul unui pre\. G.T., astfel ca dupa trei saptamani ace§tia s-au casatorit.
120 TEO RIA GENERAL.A A OREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 121
G.T. a reaqionat la aflarea ve§tii destul de vehement, crezand ca este o
Speta nr. 71
gluma, dar, dupa ce acest lucru i-a fost confirmat §i de catre parintii celor doua
gemene, acesta a replicat prin faptul ca totu§i se considera un norocos, pentru
ca nu are ce sa-i repro§eze Jui T.E., §i pe de alta parte, i§i iube§te sotia. N.L. §i S.T. :lncheie un contract de depozit pe trei ani, In luna aprilie 1986, prin
In octombrie 1991, G.T. ii imprumuta, la insistentele Jui T.E., suma de 4.500 care N.L. ii da in paza §i pastrare lui S.T., autoturismul sau proprietate personala,
USO Jui J.E., iar aceasta din urma se obliga sa-i restituie banii In data de 26 iar acesta din urma prime§te o suma de bani, achitata integral la momentul la
octombrie 1992. care s-a depus autoturismul in paza Jui S.T.
La scadenta, J.E. nu-§i respecta obligatia de a restitui suma de bani In noiembrie 1989 S.T. 1-a rugat pe N.L. sa vina sa-§i ridice autoturismul,
imprumutata, dar, la rugamintile sotiei sale, G.T. o mai pasuie§te, contand pe pentru ca depozitarul nu mai raspunde, conform intelegerii contractua!e, de e!.
buna credinta a debitoarei. N.L. i-a promis lui S.T. ca va veni Jn scurt timp sa-1 ridice, dar, momentan,
In 1O ianuarie 1997 G.T. introduce aqiune ln justitie, prin care o cheama pe trebuie sa piece intr-o delegatie Jn strainatate, dar la lntoarcere 11 va ridica.
J.E., In calitate de para.ta §i solicita instantei sa o oblige pe aceasta din urma sa-i Dupa evenimentele din decembrie 1989, N.L. nus-a mai lntors ln tara decat
restituie suma de bani, fara alte pretentii. :ln 1996, §i atunci, cand i-a solicitat autoturismul 1napoi lui S.T., acesta i-a
1nainte de prima zi de lnfati§are, J.E. Ii achita suma de bani din contract §i raspuns ca nu il mai are §i, oricum, dreptul sau de a cere restituirea bunului
instanta respinge actiunea ca ramasa fara obiect. conform clauzelor contractuale s-a prescris, a§a ca nu va avea sorti de izbanda
Ulterior, J.E. l§i da seama de ,,gre§eala" pe care a facut-o §i ii cere lui G.T. nici daca il va aqiona ln justitie, pentru ca dreptul sau nascut din contractul de
banii pe care i-a dat, lntrucat a facut o plata Jui G.T., care nu i se cuvenea; G.T. a
depozit este un drept de creanta, ori drepturile de creanta, prin esenta !or, sunt
refuzat, iar J.E. a introdus o actiune ln restituirea platii facuta catre G.T., Jn mod prescriptibile extinctiv.
fictiv, pentru ca nu mai datora nimic.
S.T. sustine ca bunul fiind vandut lnca din 1991, banii i-a depus la C.E.C. §i de
Dupa acest incident, T.E. a introdus o actiune de divort ln contradictoriu cu
G.T., solicitand desfacerea casatoriei, considerand ca G.T. i-a jignit sora. atunci nu a mai facut nici o operatiune cu ei §i, pe cale de consecinta, acest
In instanta, G.T. a ridicat exceptia nulitatii casatoriei, dovedind prin ansam- drept de creanta pe care ii are S.T. lmpotriva C.E.C., ca §i creditor, s-a prescris.
blul probator ca, de fapt, a fost indus ln eroare atat la momentul in care a luat
hotararea de a se casatori, cat §i la momentul casatoriei. • Probleme de rezolvat
Astfel, G.T. a rugat instanta sa respinga aqiunea reclamantei §i sa admita a) Substituiti-va In persoana unui avocat §i pledati pentru
exceptia de nulitate a casatoriei, intrucat suntem in prezenta unui drept ocrotirea dreptului reclamantului; realizati o aparare In
patrimonial imprescriptibil din punct de vedere extinctiv.
conformitate cu dispozitiile legale, raspunzand Ia toate
motivele invocate de S.T.
a) Este sau nu prescris dreptul lui G.T. de a cere anularea
casatoriei, avand In vedere ca acest drept este nepatri-
monial?
b) Prin ce a fast viciat consim!amantul Jui G.T., la momen- Spe!a nr. 72
tul lncheierii casatoriei?
c) Ce fel de exceptie este cea a nulitatii? S.C. ,,AMET" S.A cumpara de la R.L., persoana fizica, apartamentul situat Jn
d) Apararea dreptului subiectiv civil pe cale de exceptie Bucure§ti, strada Traian nr. 57A, sector 3, necesar ca sediu social pentru firma.
este prescriptibila? La data de 16 februarie 1991, partile au lncheiat un act sub semnatura
e) Considerati ca G.T. mai poate ridica exceptia anularii privata ln care au stabilit ca proprietatea se transmite de drept, din chiar
casatoriei? momentul lncheierii acestui act, iar pretul va fi platit global, dar, la momentul
t) Dreptul Iui G.T. de a cere restituirea sumei de bani de la incheierii actului, societatea, prin reprezentantul ei, a achitat trei sferturi din
pret, urmand ca dupa doua zile, odata cu lncheierea actului ln forma autentica,
J.E., s-a prescris?
cumparatoarea sa achite §i restul de bani.
g) Mai poate cere J.E. restituirea? Argumentati. Pe data de 21 februarie acela§i an, pali;ile au incheiat actul juridic in forma
h) Pronuntati solutii corecte pentru ambele probleme ridi- autentica, de§i S.C ,,AMET" S.A nu a platit §i restul sumei de bani, dar 1-a
cate In speta. informat pe R.L. ca va primi banii in decursul aceleia§i zile.
122 TEO RIA GENERA.Li\ A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 123
Jn 20 februarie 1992, R.L. a introdus o aqiune In justil;ie cerlnd instani;ei, In Speta nr. 73
contradictoriu cu parata S.C ,,AMET ,, S.A., complinirea prel;ului. Jn susi;inerea
cererii sale, reclamantul a solicitat instanl;ei sa-i admita proba cu martori, care in Iuna aprilie 1990, A.O. vinde Jui R.U. un televizor color §i un !ant de aur.
sa ateste suma de bani restanta. Aceste bunuri au fost achizil;ionate de catre R.U. in targ, unde, de altfel, A.O. l§i
lnstani;a i-a respins proba cu martori §i, ulterior, aqiunea principala, lntrucat oferea marfa spre vanzare.
aceasta depa§ise termenul legal. Partile s-au lnl;eles ca a doua zi sa mearga Ia notarial §i sa lncheie un act
Fata de aceasta situal;ie, reclamantul a declarat ape!, aratand ca In mod autentic cu privire la bunurile achizil;ionate de R.U., ceea ce au §i facut.
gre§it instani;a a rel;inut data lncheierii contractului, caci aceasta este 21 La 5 noiembrie acela§i an, numitul A.O. este trimis In judecata pentru un
februarie 1991, data cand actul a fost autentificat §i a produs efecte depline §i numar de furturi din apartamente, iar printre bunurile furate se aflau televizorul
fal;a de terl;i, iar aqiunea introdusa la instani;a de fond a fost pe data de 20 color, respectiv lanl;ul de aur, pe care le cumparase R.U.
februarie. Jn 13 februarie 1991, inculpatul AD. este condamnat la 5 ani lnchisoare cu
in acela§i an, mai precis luna mai 1992, In presa au aparut o serie de articole executare in regim de detenl;ie.
prin care S.C ,,AMET" S.A. a fost incriminata ca ar fi deposedat prin viclenie pe Pe parcursul urmaririi penale, mai precis in decembrie 1990, numitul S.A.,
doi proprietari de apartamentele !or, fara sa le plateasca sumele de bani cu titlu care a reclamat la organele de polil;ie spargerea apartamentului sau, disparil;ia
de prel;. televizorului color §i a lanl;ului de aur, a fost chemat de catre organele de
In aceste condil;ii, societatea comerciala a aflat ca Jn spatele acestor articole urmarire penala §i informal ca bunurile sale Jn prezent sunt lnstrainate, aflandu-
este lnsu§i R.L, care, In disperare de cauza, a recurs §i la presa. se In proprietatea lui R.U.; In atari circumstani;e, lntrebat de organele de urma-
in iulie 1992, societatea i-a pus in vedere lui R.L. sa-§i retraga afirmal;iile din rire penala daca se constituie parte civila 1, acesta a raspuns ca nu, motivand ca
presa §i acesta a afirmat ca va da o dezminl;ire, ceea ce nu a facut. va alege calea unei acl;iuni civile separate.
Acest eveniment i-a afectat imaginea de firma serioasa Iui S.C ,,AMET" S.A. §i Fata de aceasta situai;ie, S.A. 11 cheama In judecata pe R.U., solicitand
afacerile au lnregistrat un regres considerabil, astfel cum a fost evaluat de o instani;ei desfiinl;area actului autentic prin care para.tu! R.U. a dobandit bunurile
expertiza preliminara. §i, pe cale de consecinl;a, sa se dispuna ca para.tu! sa lnapoieze bunurile
in aceasta situai;ie, societatea a introdus in luna august 1992 o aqiune Ia reclamantului.
instanl;a de fond in contradictoriu cu R.L., solicitand acesteia sa-l oblige pe R.L. Paratul recunoa§te ca a cumparat bunurile In litigiu de la AD., dar susi;ine de
la plata daunelor morale rezultate in urma articolelor din presa. asemenea ca el nu a §tiut de unde provin bunurile, lntrucat, nu numai ca le-a
cumparat de la targ (unde in mod normal se vand §i se cumpara asemenea
• Probleme de solu!ionat bunuri), dar, ulterior, a mers la notarial, unde a incheiat actele In forma
a) Pentru a se considera valabil incheiat un cotract de van- autentica.
De asemenea, paratul a sul;inut ca, daca actul autentic incheiat intre parl;i va
zare-cumparare, ca §i act juridic civil, avand ca obiect un
fi desfiinl;at, el, in conformitate cu principiul conversiunii actului juridic, poate fi
bun imobil - construqie (In speta apartamentul), ce considerat un act sub semnatura privata, prin urmare nu poate fi obligat sa
forma trebuie sa respecte partile Ia incheierea Jui? 1napoieze bunurile, pentru ca le-a dobandit in mod valabil.
b) Care este primuJ act juridic incheiat, din punct de ve-
dere cronoJogic, intre cele doua parti: eel incheiat pe 16 • Probleme de solutionat
februarie 1991 sau eel incheiat pe data de 21 februarie a) Constatati sanqiunea de drept civil care intervine in speta §i
1991? Argumentati. aplicati principiuJ care se impune.
c) Considerati corecta solutia instantei de fond? Argumentati. b) Considerati ca in speta sunt intrunite conditiiJe pentru aplica-
d) Dar motivele de ape! invocate de reclamant? rea principiuJui conversiunii actelor juridice?
e) Actiunea introdusa de persoana juridica este supusa sau c) Pronunta!i o soJutie corecta.
nu prescriptiei extinctive?
f) Daca da, care este acest termen?
g) Ce veti decide In legatura cu actiunea Jui S.C ,,AMET"
S.A.?
Persoana fizica sau juridica care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
1
124 TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL Probleme teoretice 125
Speta nr. 74 Actul incheiat lntre parti a fost intitulat ,,conventie" find un act sub sem-
natura privata, semnat de ambele parti contractante, sotii pe de o parte §i
D.E. inchiriaza Jui F.J., apartamentul sau situat In Bucure§ti, format din trei numitul H.J., pe de alta parte.
camere, pe timp de un an de zile. Prin aceasta conventie, H.J. le dadea sotilor o suma de bani apreciabila, iar
Contractul a fost incheiat inter partes, In forma autentica, in data de 5 noiem- R.T., sotul, Ii vindea Iui H.J. capacitatea sa de folosinta §i de exercitiu, aceasta
brie 1991 §is-a stabilit In clauzele sale contractuale ca F.J. va intra in posesia pana Ia moartea tatalui lui, care detinea pachetul majoritar de actiuni la
efectiva a apartamentului lncepand cu l decembrie 1991, data de la care societatea comerciala ,,ZASE" S.A., §i cu care R.T. nu se afla In relatii bune,
contractul incepe sa produca efecte juridice. normale, de la tata la fiu; acest act interzicea astfel, ca R.T. sa aiba vocatie la
De asemenea, chiria a fost fixata la 200 USD/luna, care se vor plati pe data de ffiO§tenirea tatalui sa; H.J. a urmarit sa mo§teneasca el ace! pachet de actiuni
I a fiecarei !uni, pentru luna in curs. majoritar, intrucat R.T., neavand capacitate de folosinta la momentul decesului
Pentru lnceput, F.J. a platit suma de 200 USO pentru luna decembrie, tatalui (ca urmare a incheierii ,,conventiei") nu putea veni la mo§tenire.
urmand ca pentru celelalte !uni sa plateasca astfel cums-a stabilit in contract. De asemenea, in acts-a stabilit ca R.T. nu va putea semna actele de la firma
In 23 decembrie 1991, D.E. pleaca la specializare in strainatate §i in acest celor doi soti, decat cu lncuviintarea prealabila alui H.J.
sens Ii da o lmputernicire speciala, sub forma autentica, Jui F.T., pentru ca In conventie s-a trecut In mod expres faptul ca aceasta cedare a capacitatii
acesta sa incaseze de Ia F.J. chiria, dar §i pentru a face toate actele in legatura de folosinta §i a capacitatii de exercitiu, se va face numai relativ la dreptul lui
cu conservarea §i administrarea bunului imobil (apartamentul), la nevoie avand R.T. la mo§tenire §i la actele de la firma celor doi soti, astfel ca dupa moartea
dreptul de promova aqiune In justitie pentru apararea intereselor Jui D.E. tatalui Jui R.T. §i deschiderea succesiunii acestuia, capacitatea de folosinta §i de
In aceasta perioada, F.J. nu a achitat chiria conform contractului lncheiat exercitiu a Jui R.T. se va relntregi.
inter partes, declarandu-i Jui F.T. ca va achita toata suma la sfar§itul contrac- Partile au prevazut In conventie ca daca intre timp tatal Jui R.T. va lnstraina
tului, F.T. fiind de acord, dar fara ca lntre ei sa se realizeze vreun act scris. pachetul de actiuni sau o parte dintre ele, astfel !neat acesta sa nu mai fie
La momentul in care contractul §i-a lncetat efectele, momentul ajungerii la majoritar, atunci R.T. ii va inapoia lui H.J. suma de bani pe care i-a dat-o, plus
termen, F.J. i-a mai promis Inca o data ca Ii va achita toata datoria. dobanda stabilita in conventie, scadenta fiind data mortii tatalui Jui R.T.
Aceasta stare de fapt a durat pana la data de 10 iulie 1996, cand F.T. a In decembrie 1996, R.T. ii aduce la cuno§tinta lui H.J. ca este In masura sa ii
promovat o actiune in justitie impotriva Jui F.J., solicitand instantei sa-1 oblige pe inapoieze suma de bani, plus dobanda pe care partile au negociat-o pana la
acesta din urma sa plateasca chiria restanta, precum §i dobanda Iegala care a scadenta.
curs pentru faptul ca F.J. nu §i-a achitat obligatia contractuala la timp. H.J. a refuzat o asemenea propunere, aratandu-i lui R.T. ca de fapt ei nu au
Intrucat din data la care a lncetat contractul, l decembrie 1992, au trecut Jncheiat un contract de imprumut garantat de tatal sau prin actiunile sale, ci un
mai bine de trei ani, F.J. a solicitat instantei respingerea de piano a cererii, contract de vanzare -cumparare prin care R.T. §i-a cedat capacitatea de
pentru ca, a§a dupa cum !impede se observa, este prescrisa §i, pe cale de folosinta temporar, partial, In schimbul unei sume de bani.
consecinta, este prescris §i dreptul Iui F.T. de a solicita dobanda de Ia F.J. Fata de acest refuz, R.T., la data de 14 ianuarie 1997, consemneaza pe
numele Iui H.J., la C.E.C., suma de bani luata §i dobanda, iar la doua saptamani
• Probleme de solutionat de la acest fapt tatal lui R.T. decedeaza.
a) Operand cu institutia prescriptiei extinctive, solutionati Astfel, la mo§tenirea Jui se prezinta H.J., cu ,,conventia", cerand mo§tenitorilor
litigiul din speta, pronuntand o hotarare temeinica §i sa-i recunoasca dreptul de a veni la mo§tenire alaturi de ei, In locul lui R.T.
La deschiderea succesiunii s-a prezentat §i R.T., iar notarul a respins pre-
le gala.
tentia lui R.T., aratand ca acesta nu avea vocatia de a veni la mo§tenire la data
mortii tatalui sau.
In aceste conditii, R.T. s-a adresat instantei de judecata.
Speta nr. 75 • Probleme de rezolvat

a) Care sunt caracterele juridice ale capacitatii de folosinta
R.T. §i R.F., sot §i sotie, actionari lntr-o societate comerciala, care de altfel a persoanei juridice?
are doar doi actionari, pe cei doi soti, au lncheiat In data de 5 octombrie 1991 b) Dar ale capacitatii de exercitiu a persoanei fizice?
un act juridic civil cu numitul H.J., cetatean strain, prin care acesta din urma le c) Interpretati aclele lncheiate de parti §i stabiiiti care din-
da o suma de bani necesara pentru ca sotii sa-§i plateasca creditorii personali. tre acestea sunt legal incheiate.
126 TEORIA GENERALl. A DREPTULUJ CIVIL Probleme teoretice 127
d) A procedat corect notarul? • Probleme de solutionat

e) Ce solutie va adopta instanta? a) Care sunt prezumtiile pe care le instituie art. 61 C. fam.?
b) Care este natura acestor prezumtii?
c) Poate face E.H. proba contrarie?
d) Considerati solutia instantei corecta?
e) Care este inceputul capacitatii de folosinta a minorului,
Speta nr. 76
In speta?
D.F. §i E.H. s-au cunoscut pe data de 4 noiembrie 1992 §i la trei zile au decis f) Dar lnceputul capacitatii de exercitiu?
sa locuiasca 1mpreuna, avand In vedere sentimentul ce s-a 1nfiripat 1ntre ei. g) Considerati ca minorul, a carui tagada a patemitatii a
La numai doua saptamani de Ia momentul Ia care cei doi s-au mutat 1m- fost repinsa, poate veni la succesiunea lui E.H.?
preuna, E.H. a plecat In strainatate, pentru a-§i desavil.r§i studiile, pe o perioada h) Este sau nu so~a supravietuitoare unica mo§tenitoare?
de doi ani.
Pe 17 august 1993, D.F. a nascut un copil, despre care a considerat ca este
copilul Jui E.H. §i astfel 1-a anuniat telefonic pe acesta, spunandu-i ca este
copilul lor; E.H. i-a repro§at ca ar fi In mod cert al Jui dar daca este a§a nu are
nimic !mpotriva spre a-l recunoa§te.
La cinci saptamani de la na§tere, E.H. a venit acasa §i dupa o scurta cearta
cu D.F. pe aceasta tema a apelat Ia parerea de specialitate a unui doctor, care, G.T. §i N.M. au lncheiat la data de 27 iulie !992 un act de vanzare-cumparare,
contra unui onorariu, i-a prezentat o expertiza din care reie§ea faptul ca acest prin care G.T. a vandut lui N.M. un autoturism marca Mercedes cu suma de 15
copil ar fi putut sa fie conceput In intervalul de timp cuprins lntre a 165-a §i 300- milioane lei, suma care era reprezentativa pe piata de autoturisme, In ceea ce
a zi de dinaintea na§terii. prive§te aceasta marca de autoturism, gradul de uzura §i vechimea ma§inii.
Ulterior, s-a deplasat iara§i In strainatate §i In martie anul urmator s-a lntors
Contractul a fost 1ncheiat In forma unui act sub semnatura privata, urmand
definitiv In iara, cand de fapt a introdus §i o actiune In tagaduirea paternitatii,
ca doua zile mai tarziu sa se perfecteze actul in forma autentica; actul sub
sustinand In faia instantei de judecata faptul ca, astfeI cum reiese din expertiza
semnatura privata a fost 1ntocmit de catre G.T., care, de altfel, a completat
provocata de reclamant, copilul putea fi conceput §i in alt interval decil.t eel
stabilit de lege §i prin urmare, instanta, pentru a asigura dreptul la un proces datele de stare civila ale lui N.M., din buletinul de identitate al acestuia, care i 1-a
echitabil, trebuie sa-i ofere posibilitatea unei dovezi contrare. lnmanat In acest scop.
ln continuare, reclamantul a sustinut ca aqiunea sa nu poate fi considerata Incheierea actului in forma autentica a fost amanata de catre parti timp de
ca fiind prescrisa, a§a dupa cum a cerut sa se constate parata, deoarece el ur- doua saptamani, dupa care actul a fost incheiat In forma autentica exact la o zi
mare§te proteguirea unui drept nepatrimonial, care nu este supus prescripti- dupa ce N.M. a lmplinit varsta de 18 ani.
bilitatii, pentru ca este In interesul minorului (interes de ordin general, ob§tesc, La o saptamana de la lncheierea actului In forma autentica, moneda
de altfel), de a i se stabili filiatia fata de tata, §i chiar daca ar fi supusa pres- nationala a lnregistrat o depreciere considerabila fata de moneda americana,
criptiei extinctive, reclamantul considera ca este In termen, pentru ca, fiind astfe! !neat G.T. i-a cerut lui N.M., o diferenta de 9 milioane lei, pentru ca In
plecat din tara, nu a avut posibilitatea de a introduce o asemenea aqiune, cu aceste conditii ma§ina lui valoreaza aproximativ 24 milioane lei.
atilt mai mult cu cat ea nu putea fi introdusa prin mandatar, deoarece este o N.M. a refuzat aceasta pretentie uiterioara a lui N.M., mentionand ca a avut in
ac(iune intuitu personae. vedere un alt pret la realizarea actului §i ca G.T. nu mai poate avea nici o
lnstanta a respins actiunea reclamantului §i ulterior partile s-au casatorit. pretentie ulterioara, pentru ca nu mai este proprietar.
La trei luni de la casatorie, E.H. a decedat iar sotia supravietuitoare a solicitat In aceasta ipoteza, G.T. 11 aqioneaza pe N.M. In judecata, solicitand instantei
instantei sa constate ca este singura mo§enitoare, pentru ca defunctul nu mai anularea actului de vanzare-cumparare sub semnatura privata §i pe cale de
are alti mo§tenitori legali, iar In ceea ce prive§te dreptul minorului de a veni la consecinta, pe eel autentic,confonn principiului resoluto juris dantis resolvitur
mo§tenire, acesta nu nu poate veni la deschiderea succesiunii, pentru lipsa jus accipientis, pentru urmatoarele motive:
capacitatii de exercitiu, dar mai ales pentru faptul ca de cujus 1 In timpuI vietii a - inducerea In eroare la momentul incheierii contractului, pentru ca N.M. a
introdus o actiune In tagada paternitatii In ceea ce 11 prive§te. lasat, prin atitudinea sa, impresia ca este major,de§i din acte reiese ca la acea
data era minor;
1
Este eel despre a carui mo§tenire este vorba.
TEORIA GENERAL.A A DREPTULUI CIVIL
- odata constatata_ starea de minoritate la lncheierea actului, sa se constatc §i

incidenta Ieziunii ca viciu de consimtamant, care atrage nulitatea absoluta,
tocmai din considerentul de a se ocroti interesele minorului, conform art.1158
C. civ.; chiar daca Jn acest caz nu se constata existenta leziunii, In speta sunt
incidente dispozitiile art. 25 alin.2 din Decretul 31/1954, care prevede anula-
bilitatea actelor juridice lncheiate fara capacitate, chiar daca nu este leziune;
- teoria impreviziunii, coroborata cu principiul rebus sic stantibus, cu alte Titlu/ Ill
cuvinte pretul trebuie modificat pentru ca dupa perfectarea actului au aparut
evenimente independente de vointa partiior §i care nu au putut fi prevazute de SOLUTl!LE PROBLEMELOR
'
acestea, prin urmare este echitabii ca eie sa fie repuse In situatia anterioara.
Paratul se apara motivand ca nu poate fi vorba de o leziune, pentru ca la
ace a data un astfel de autoturism ca eel pe care 1-a achizitionat (conform
expertizei de specialitate pe care a depus-o la dosar) valora aproximativ, la
acea data, 16,5 milioane; In ceea ce prive§te nulitatea pentru incapacitate la
momentul contractarii, nici aceasta nu poate fi retinuta, pentru ca ulterior,
atunci cand a lncheiat cu reclamantul actul autentic, avea deplina capacitate de a) elementul viciat este consim!amantul celor doi proprietari, in speta,
exercitiu, acesta find momentul la care instanta trebuie sa aprecieze daca A.N §i A.F, din oferta de donatie facuta statului prin organele sale;
paratul a avut sau nu capacitatea de a contracta. b) violen!a, art.956 alin l C. civ., conform caruia ,,este violenta
totdeauna cand, spre a face o persoana a contracta, i s-a insuflat
• Probleme de solutionat temerea rationala dupa dansa, ca va fi expusa persoana sau averea
a) Considerati ca in speta este incident viciul de consim- sa unui rau considerabil §i prezent" 1; de asemenea, civ. consacra
tamant al erorii? Argumentati. violentei alte patru articole: art. 953, 955, 957, 958. In cazul nostru
b) Leziunea, ca viciu de consimtamant, intrune§te toate consimtamantul partilor a fost viciat, intrucat este de notorietate ca
conditiile legale pentru a fi retinuta ca atare in speta? autoritatile de la acea vreme, care se ocupau cu asemenea ,,nego-
c) Considerati ca la incheierea primului act, eel sub cieri" erau organele securitatii; relevante sunt In acest sens depo-
semnatura privata, N.M. avea capacitatea de a incheia zitiile martorilor, dar §i declaratiile contradictorii ale defunctei care
ace! act de vanzare-cumparare? in oferta de donatie declara, pe de o parte, ca nu poate suporta
d) Dar la momentul incheierii actului in forma autentica? cotele de 1ntretinere §i pe cele de reparatii comune, dar, pe de alta
e) Considerati ca actul urmeaza sa fie anulat? Argumentati. parte, imobilul este in stare buna cu plata impozitelor la zi §i nici nu
f) Este plauzibila in speta invocarea teoriei impreviziunii, este grevat de sarcini;
coroborata cu principiul rebus sic stantibus? c) nulitatea relativa; 2
g) Care va fi solutia instantei? d) elementul obiectiv: amenintarea celor doi cu lnlaturarea !or de la
locul de munca (mai ales ca regimul politic de atunci propovaduia
realizarea veniturilor numai prin munca desfa§urata In ,,fabricile §i
uzinele patriei" §i orice alta sursa de venituri era in afara legii), dar §i
amenin~area cu inlaturarea !or din ora§; aceasta amenintare a putut
1 Referirea pe care o face art. 956 C. civ nu este tocmai exacta, intrucat temerea trebuie sa fie
considerabila §i prezenta la incheierea actului juridic, raul putand sa fie §i viitor; in acest sens
G.BOROl, op. cit., pag. 121.
2 S-a apreciat ca, in mod exceptional, violenta poate atrage §i nulitatea absoluta a actului
juridic, anume atunci cand, datorita ei, consim\amantul lipse§te cu desavar§ire, de exemplu o
persoana este silita sa semneze inscrisul constatator al unui act juridic, prin aceea ca alte persoane
ii \in §iii conduc mana; vezi G.BOROl, op. cit., pag.120
130 TEORIA GENERAU.. A DREPTULUI CIVIL Solufiile problemelor 131
insufla par1ilor o temere ca vor putea fi expuse unui rau de natura de securitate au adus la cuno;;tinta partilor ca pot !ocui In
morala ;;i/sau fizica; eiementul subiectiv este tocmai temerea pe continuare In acea casa pentru ca obiectivul lor a fast doar acela ca
care organele de securitate au insuflat-o partilor, teama care a dat cei doi sa lnstraineze casa statului ;;i ca, din ace! moment nu vor
na;;tere la oferta de donatie facuta pentru a se evita raul cu care mai fi deranjati; In concluzie termenul de prescrip1ie s-a implinit pe
erau amenintati A.N ;;i A.F; data de 27 august 1967, astfel ca A.F ;;i A.N nu mai sunt In termenul
e) violen!a exercitata a fost determinanta, pentru ca partile au de prescriptie;
lnaintat oferta de donatie; astfel cum reiese din aceasta speta, A.F ;;i i) contractul de vanzare-curnparare din speta noastra: bilateral (ma-
A.N au avut de suferit o violenta hotaratoare pentru realizarea ofertei nifestarea de vointa a doua parti, o parte formata din doua persoane
de donatie, caracterul determinant a fast definit de urmatoarele A.F. ;;i A.N., iar cealalta parte S.G); cu titlu oneros; comutativ;
aspecte: persoanele de la care provine violen1a (securitatea), locul translativ; act de dispozitie; patrimonial; formal (solemn); act inter
unde se exercita violenta (Ia sediul acestor organe dar ;;i la vivas; subiectiv; pur ;;i simplu; principal; cauzal; lncheiat personal;
domiciliul reclamantului), timpul cand se exercita violenta (regimul tipic (numit ca atare in legisla1ie); cu executare instantanee, uno
politic de atunci permitea asemenea tratamente pentru oamenii de ictu; contractul de dona!ie din speta: act juridic bilateral (pe de o
rand ,,fara radacini sanatoase", fara ca ace;;tia sa poata opune o parte manifestarea de vointa a Jui A.N. ;;i A.F., de a face o oferta de
rezistenta semnificativa). Toate aceste aspecte se vor analiza din donatie ;;i, de cealalta parte, manifestarea de vointa a statului, prin
punct de vedere subiectiv ;;i nu obiectiv. organele sale, de a accepta oferta prin emiterea deciziei); cu titlu
f) amenintarea indreptata spre A.F §i A.N este nelegitima, ceea ce gratuit; liberalitate; translativ; de dispozitie; patrimonial; formal; inter
au lntreprins aceste organe ale securitatii a fost nu numai ilegal, dar vivas; subiectiv; act pur ;;i simplu; principal; cauzal; incheiat
a reprezentat o incalcare flagranta a legilor In vigoare la acea data. personal; nurnit; cu executare una ictu;
g) nulitatea relativa in cazul nostru poate fi invocata de A.F, iar dupa j) In ceea ce ne prive;;te consideram ca reclamantul poate invoca
decesul acesteia, ;;i de catre A.N (sunt persoanele interesate, institutia repunerii in termen; intradevar, regimul politic existent
lntrucat interesele !or au fost nesocotite la !ncheierea actului pana in decembrie 1989, puterea discretionara de care dispuneau
juridic); relativ la persoanele care pot invoca anulabilitatea consi- organele de securitate in anumite cazuri, sistemul conducerii
deram ca ea poate fi invocata ;;i de catre procuror; astfel, prin centralizate la nivel national care avea in mod inevitabil ,,influente
interpretarea art .130 pct.I din Constitutia Romaniei care prevede: nedorite" ;;i asupra substantei unei hotarari judecatore;;ti, teama jus-
,, ... Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii ;;i tificata ca paf!ile sa actioneze in instanta ,,statul socialist", sunt
apara ... drepturile ;;i libertatile cetatenilor", coroborat cu art. 31 alin. elemente care nu lmbraca forma unei forte majore dar In acela;;i
1 lit. c) din Legea nr. 92/1992 care arata ca procurorii pot ,,exercita timp sunt exclusive de culpa, pe cale de consecinta, pot creiona
actiunile civile In cazurile prevazute de lege'', ambele raportate la instantei ceea ce se nume;;te, cauza justificata; aceasta aser1iune
art. 45 C. proc. civ., ,,Ministerul Public poate introduce orice actiune, poate fi sus~inuta §i de argumentul de analogie, ubi eadem est ratio,
In afara de cele strict personale pentru apararea drepturilor, eadem lex esse debet, intrucat conform Legii nr. 18/1991 (privind
intereselor minorilor ;;i ale persoanelor puse sub interdictie ... fondul funciar) §i Legii nr. 112/1995 (privind reglementarea situatiei
precum ;;i In alte cazuri prevazute de lege" se poate trage concluzia juridice a irnobilelor nationalizate) s-a reglementat o repunere in
ca In speta noastra reprezentantii Ministerului Public pot introduce termenul de acceptare a rno;;tenirii, care a operat in favoarea
aqiunea In nulitate relativa; nulitatea relativa este supusa pres- mo;;tenitorilor fo§tilor proprietari ai terenurilor intrate prin orice
crip!iei extinctive; nulitatea relativa poate fi acoperita prin mijloace In patrimoniul fostelor C.A.P-uri sau ai imobilelor cu des-
confirmarea expresa sau tacita din partea Jui A.F ;;i A.N; tinatie de locuin~e trecute in proprietatea statului, mo;;tenitori care
h) conform art. 9 din Decretul nr. 167/1958, actiunea In anulabilitate a din diferite motive nu au acceptat succesiunile deschise la data
unui act juridic civil se prescrie lntr-un termen de 3 ani; In cazul mortii autorului !or; este just, 1inand seama ;;i de prevederile art. 3
nostru, acest termen incepe sa curga, conform aceluia;;i articol, de C. civ., ca intr-o asernenea ipoteza solutia sa fie aceea;;i; dar, dupa
la data lncetarii violentelor, adica din 27 august 1964 cand organe!e cum se observa din parcurgerea dispozitiilor art.19 alin. 2 din
132 TEORIA GENERAL\ A DREPTULUI CIVIL Solufiile problemelor 133
Decretul nr. 167/1958, ,,cererea de repunere In termen poate fi e) da, pentru urmatoarele considerente: I) proba cu martori este una
facuta In termen de o Juna de la lncetarea cauzeJor care justifica legala, cu alte cuvinte legea nu o interzice; 2) depozitiile martorilor
depa§irea termenului de prescriptie", in concluzie A.N §i A.F nu mai sunt verosimile, coroborate cu alte mijloace de proba din speta pot
sunt In termenul de a invoca repunerea In termen (termenuJ de o duce la dovedirea situatiei de fapt; 3) depozitiile martorilor sunt
luna este un termen de prescriptie extinctiva), cauzeJe care au pertinente, intrucat au Iegatura cu litigiul, aratand ca, de§i obtinuse
justificat repunerea In termen au lncetat In decembrie 1989, iar pe garsoniera o suma de bani echivalenta cu valoarea reala a
reclamantul AN a introdus aqiunea In justitie in august 1994; acesteia, dorea sa anuleze actul pentru a o revinde pe un pret mai
k) este o vioJenta moraJa (metus)/neJegitima. mare; 4) declaratiile martorilor sunt concludente, e!e poarta asupra
intentiei Jui S.V., de a realiza un ca§tig mai mare prin anu!area
actului §i revanzarea garsonierei;
f) lnscrisuri: actul de vanzare-cumparare incheiat intre S.V., §i N.M./
Speta nr. 2
testamentul prin care S.V. Ii lasa Jui N.M. toate bunurile mobile,
a) este un raport juridic real; precum §i dreptul de concesiune asupra locului de veci; martori,
acestea sunt: I) partile (subiectele): S.V.(vanzatoare) §i N.M. (cum- interogatoriu;
paratoare); 2) continutuJ: dreptuJ Jui S.V. de a primi pretul pentru g) in abstracto, din situatia prezentata In aceasta speta ar reie§i ca
garsoniera vanduta §i obligatia coreJativa a Jui N.M., de a plati pretul acesta a fost \iciat prin faptul ca S.V. a crezut ca se incheie un
respectiv/dreptul Jui N.M. de a pretinde de la S.V., predarea bunului testament, pe cand N.M. a avut reprezentarea subiectiva ca lncheie
§i obligatia coreJativa a Jui S.V., de a preda bunul lui N.M.; 1 un contract de vanzare-cumparare - error in negotio; in concreto nu
3) obiectul este actiunea efectiva de predare de catre S.V./ primire se poate retine aceasta eroare pentru urmatoarele considerente:
de catre N.M., materiala a bunului, care nu se confunda cu I) nu regasim structura erorii-viciu de consimtamant pentru ca N.M
continutul, deoarece acesta din urma este In acest caz, obligatia lui nu ,,a confeqionat" o falsa reprezentare a realitatii, ci i-a dat lui S.V.
S.V., de a preda bunul §i dreptul Jui N.M., de a pretinde predarea o suma de bani cu titlu de pret; S.V. a avut posibilitatea sa citeasca
bunului. actul lncheiat la notariat lnainte de a fi semnat, astfel !neat ea ar fi
b) avem in vedere dreptul de proprietate dobandit de N.M., astfel: putut sa-§i dea seama de o eventuala eroare asupra naturii actului,
absoJut/ patrimonial/real/principal/pur §i simplu; S.V are obligatia de aceste aspecte fac parte din diligentele unui bonus pater familias;
predare, care este o obligatie civila: de a face (aut facere)/pozitiva/ 2) falsa reprezentare asupra naturii actului nu este determinanta
de rezultat (determinata)/obi§nuita/ perfecta; pentru lncheierea Jui, intre S.V. §i N.M., pentru ca natura relatiilor
c) garsoniera este un bun: imobil prin natura Jui, art. 463 C. civ., dintre ele prezuma ca acesta s-ar fi incheiat, in acest sens principiul
,,fondurile de pamant §i cladirile sunt imobile prin natura lor"/aflat In vointei reale (inteme), art. 977 C.civ.; 3) nemo auditur propriam
circuitul civil/individual determinat (res certa)/nefungibil/necon- turpitudinem allegans (nimanui nu ii este lngaduit sa se prevaleze
sumptibil/frugifer, poate produce fructe civile - chirii/corporal/ de propria-i imoralitate pentru a obtine protectia unui drept),
indivizibil/principal/sesizabil; contrariul ii urmare§te S.V., care a luat o suma de bani drept pre!
d) conform art.1169 C.civ., reclamantei S.V. Ii revine sarcina probei, pentru garsoniera de la N.M., avand posibilitatea sa-§i dea seama de
,,eel care face o propunere lnaintea judecatii trebuie sa o dove- natura actului, dar acum urmare§te anularea actului pentru ca do-
deasca" - onus probandi incumbit actori; probatio incumbit ei qui re§te sa-I vanda pentru o suma mai mare, deci dore§te realizarea
dicit, non ei qui negat; unui ca§tig;
h) solutia instantei de fond;
i) autentic/preconstituit/originar/original/semnat.
1
De asemenea, in con\inutuJ acestui raport juridic mai regasim: dreptuJ Jui N.M., de a fi
garantata contra evic\iunii §i contra viciilor, precum §i obJiga\ia coreJativa a Jui S.V., in acest
sens/daca paftile nu au dispus contrariuJ, conform art. 1305 C. civ., S.V. trebuie sa suporte
cheJtuieliJe vanzarii, iar N.M. are dreptul de a pretinde acest lucru de la S.V.; printre obliga\iile Jui
S.V. nu se regase§te obliga\ia de transmitere a proprietiiiii bunului viindut, dcoarece transferul
dreptului de proprietate se realizeaza, in principiu, prin insii§i incheierea contractuJui;
TEORIA GENERA0, A DREPTULUI C!VIL So!ufiile prob!emelor 135
Spe!a nr. 3 plata sumelor de bani aferente, in aceea§i situatie aflandu-se §i

dobanzile aferente;
a) subiectele: S.C.K. §i S.C.G.; g) instanta de ape!.
continutul: dreptul lui de S.C.G., de a pretinde efectuarea tras-
porturilor aeriene, pe rutele stabilite, §i obligatia corelativa a Jui
S.C.K., de a efectua aceste transporturi; dreptul lui S.C.K de a
Speta nr. 4
pretinde plata serviciilor efectuate §i obligatia corelativa a lui S.C.G
de a plati; a) inscrisuri: fotocopia irnputernicirii data de A.Q., Jui V.H.; contractul
obiectul: actiunea concreta, materiala, de efectuare a transportu- de inchiriere; hotararea judecatoreasca prin care S.R 1§i dovede§te
rilor §i cea de remitere a platii; dreptul de proprietate asupra imobilului a carui evacuare se cere;
b) raport juridic obligational; interogatoriul instantei luat Jui A.Q.;
c) act: bilateral/cu titlu oneros/comutativ/constitutiv/de administrare/ b) atat cererea de chemare in judecata, cat §i contractul de inchiriere,
atrimonia]/solemn (formal)(!ntre vii/subiectiv/afectat de modalitatea facute prin reprezentant, sunt valabile ca acte juridice, intrucat nu
termen/principal/cauzal/ incheiat personal, actele incheiate de orga- fac parte din categoria actelor mentionate de lege ca neputand fi
ele persoanelor juridice sunt actele persoanei juridice insa§i/nenu- incheiate deceit personal. In aceasta ultima categorie pot fi incluse
mit/cu executare succesiva; acte precum: testamentul, casatoria, recunoa§terea unui copil,
d) fiind un drept de creanta (drept relativ) distingem urmatoarele cererea de divort etc.
caracteristici: este cunoscut nu numai subiectul activ - S.C.K., ci §i c) hotararea judecatoreasca a Jui S.R. este un inscris: nepreconstituit/
eel pasiv - S.C.G.; ii corespunde obligatia corelativa care incumba autentic/ originar/original/semnat.;
Jui S.C.G., de a plati (obligatie de a face); este opozabil numai fotocopia imputernicirii lui V.H. este un inscris:
subiectului pasiv, S.C.G.; este prescriptibil; preconstituit/autentic/originar/ copie/semnat;
e) este o norma: imperativa/onerativa/de ordine privata/generala; contractul de inchiriere: nepreconstituit/sub semnatura
f) argumentatia reclamantei nu este intemeiata pentru urmatoarele privata/originar/original/ semnat.
motive: 1) caracterul autentic al actului din care se na§te dreptul de d) judiciaraJexpresa/calificata/provocata;
creanta al reclamantei nu are nici un efect asupra caracterului e) nu, pentru urmatoarele motive: l) oferta de inchiriere facuta de S.R.
prescriptibil al dreptului; 2) conform dispozitiilor Decretului nr. se referea expres la un alt apartament, oferta pe care initial A.Q. a
167/1958, dreptul reclamantei este prescriptibil intr-un termen de 3 refuzat-o; 2) 1mputernicirea Jui V.H., a fast data de A.Q. in fata
ani, aceste dispozitii nu disting dupa cum acest drept izvora§te dintr- notarului, care a constatat ex proprii sensibus ca A.Q. l-a
un act sub semnatura privata ori act autentic, ubi lex non distinguit imputernicit sa incheie actul a§a dupa cum a fast facuta oferta
g) nee nos distinguere debemus; initiala, alta oferta neexistand; 3) V.H., prin imputernicire, a sernnat
este temeinica argumentatia paratei, reclamanta nu mai poate un contract care indepline§te toate conditiile de fond §i forrna
beneficia de concursul fortei coercitive a statului din urmatoarele cerute de lege pentru asemenea acte; 4) vointa adevarata, reala, a
considerente: 1) pentru fiecare luna in parte din intervalul mai- Jui A.Q., a fost cea exprimata 1n fata notarului, singura modalitate de
septembrie 1992 dreptul de creanta al lui S.C.K. se stinge printr-o contestare a acestei vointe fiind procedura inscrierii in fals, ceea ce
prescriptie separata; 2) pentru luna mai 1992, dreptul la actiunea A.Q. nu a fa.cut; 5) actul incheiat prin reprezentare se rasfrange in
privind plata s-a stins in data de 10 iunie 1995, la fel se va calcula §i patrimoniul Jui A.Q., in sensul ca se face in numele §i pe seama lui.
pentru celelalte !uni (iunie, iulie, august) iar pentru plata aferenta
lunii septembrie se va stinge Ia data de 10 octombrie 1995;
3) incepand cu datele de I 0 ale lunilor iunie, iulie, august, sep-
ternbrie, octombrie 1995 S.C.K. nu mai poate beneficia de concursul
fortei coercitive a statului, pentru a obtine obligarea Jui S.C.G., la
TEORIA GENERAL\ A DREPTULUI CIVIL Solufiile problemelor 137
136
Speta nr. 5 aceasta capacitate, iar S.F. are eel putin 18 ani (fiind §Ofer), <led nu
se pune problema capacitatii de a contracta; consirntarnantul
a) bun: mi§cator prin natura lui/aflat in circuitul civil/individual deter- valabil al celor doua par!i: I) toate cele trei persoane au discer-
minat/nefungibil/neconsumptibil/frugifer/corporal/indivizibii/princia/ namant; 2) a fost exprimat cu intentia de a vinde, respectiv de a
sesizabil/comun al sotilor S.T. §i T.E. (eel putin lnainte de interve- cumpara (intentia de a produce efecte juridice); 3) a fost exterio-
nirea contractului de vanzare din speta); rizat, s-a platit pretul, s-au inmanat cheile §i actele ma§inii; 4) in
b) da, pentru urmatoarele considerente de text: I) actul juridic realizat speta nu este incident nici un viciu de consimtamant;
intre parti este un contract de vanzare-cumparare; 2) actul de van- obiectul este determinat autoturismul B.M.W;
zare-cumparare, privind autoturismul din speta, nu face parte din cauza este licita: vanzarea, respectiv cumpararea unui autoturism
categoria exceptiilor de la principiul consensualismului (forma nu este ilicita prin ea lnsa§i.
ceruta ad validitatem, forma ceruta ad probationem, forma ceruta h) este o enumerare Iirnitativa §i nu enunciativa; capacitatea de a con-
pentru opozabilitate pentru terti), art.1295 C.civ.; 3) fiindu-i aplicabil tracta/consimtamantul valabil al partii care se obliga/un obiect de-
principiul consensualismului, rezulta ca respectivul contract este terminaVo cauza licita, acestea sunt componentele esentiale pentru
valabil, lntrucat simpla manifestare de vointa a partilor, S.F., S.T., valabi!itatea unui act juridic civil.
T.E., concretizata prin plata celor 7500 USO §i prin remiterea cheilor,
actelor este nu numai necesara, dar §i suficienta; 4) din momentul
realizarii acordului de vointa (solo consensu) dreptul de proprietate Spe!a nr. 6
a trecut din patrimoniul sotilor in patrimoniul Jui S.F.; 5) forma scrisa
este ceruta de organele de politie pentru ca acesta sa poata fl luat In a) art. 483 C.civ. distinge trei categorii de fructe, astfel:
evidenta !or, dar §i pentru ca autoritatile fiscale sa poata inregistra ,, naturale;
automobilul in vederea platii taxelor §i impozitelor; 6) aceasta forma " civile;
scrisa nu are nici un efect asupra principiului consensualismului ,, industriale; :::>
care guvemeaza actul din speta noastra; 7) faptul ca partile s-au b) I fructele sunt produse In mod periodic de un bun frugifer, fa~~ c:a
lnteles sa incheie ulterior actul in forma autentica, nu are nici o aceSta sa-§i consume subst;rnta;_prQd°iict~le sunt foloase trase di_11tr-
relevanta asupra efectului translativ al contractului, efect care s-a unbun cu consum.area ~.utstcinte.Lg._s:_~stuia; . . .
produs la momentul realizarii acordului de vointa; r· -·
(_s) distinqia diQ.tre fructe ,§i) producte este importanta in materie de
c) sunt doua parti, astfel: de o parte S.F., In calitate de cumparator, iar uzufrud]t de posesie mobiliara, astfel: .-
de cealalta parte S.T §i T.E.; nu se confunda notiunea de parte cu ··· I " uzµfructuarul 1 are dreptul doar la fructe, J1}1 §i la produc:t_e1
persoanele, o parte poate fi formata din mai multe persoane (fizice care se cuvin nudului propri.~tar; 2 .-----.
§i/sau juridice); " ,, posesia de b~~~ cre~i~ia-conduce :nillnai la dobandire(l
d) raport juridic real; proprle.t<i!u· fructelor,-nii §i a productelor;
e) dreptul de proprietate, drept absolut, al lui S.F., are urmatoarele d) se dobande-sc..astfel:.
caracteristici: I) este cunoscut numai titularul Jui, In speta S.F., " fructele naturale se dobandesc prin culegere (percepere);
titularul obligatiei corelative este necunoscut, dar este alcatuit din • fructele indus!!:.~PXlll.Percepere;
toate celelate subiecte de drept civil; 2) ii corespunde o obligatie
generala §i negativa de a nu i se aduce atingere; 3) este opozabil
erga omnes; 1 Uzufructul este un dezmembramant al dreptului de proprietate, astfel, din dreptul de
f) devalrna§ia, sotii au stapanit autoturismul In comun (codevalma§i), proprietate se dezlipesc doua atribute, dreptul de a se folosi de bunul asupra caruia se constituie
dreptul de uzufruct §i dreptul de a culege fructele care se cuvin unei alte persoane dee.it
fiind un bun dobandit In timpul casatoriei; proprietarul, numit uzufructuar, iar eel de-al treilea atribut al proprieta~i, dreptul de a dispune de
g) capacitatea de a contracta: fiind act de dispozitie se cere capa- bun (juridic §i material) ramane proprietarului bunului constituind nuda proprietate, astfel
citate de exercitiu deplina, astfel: S.T. §i T.E. sunt casatoriti, deci au proprietarui se va numi nud proprietar.
2
Idem 6.
TEO RIA GENERAL\ A DREPTULUI CIVIL Solufii/e prob!emelor 139
" fructele civile se dobandesc zi Cl1~L(prin simpla scurgere a • individual determinat;

timpului); • nefungibil;
e) fiind un tert fa!a de contractul de subinchiriere, po~~-i!:!~()_C~. " neconsumptibil;
principiul relativitatiL~fe<:;.t~J.QJ__actuluiJl!ric1j~-cciill res inter alias .. frugifer, poate produce numai fructe civile (chirii);
acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest; " indivizibil;
f) ri'i.l, nu este necesar ca actul de subinchiriere sa fie incheiat in forma • principal;
autentica; - " corporal;
g) in baza ,afi.~969 C.civ., raportat la art. 970 alin.2 C.civ., instanta " sesizabil;
urmeaza sa a:dmita actiunea. c) identificam:
• inscrisuri;
" martori;
Spe!a nr. 7 .. marturisirea;
,. prezumtii;
a) apartamentul din speta este proprietatea reclamantei, In calitate de d) da, este admisibila pentru urmatoarele argumente:
proprietar exc!usiv, intrucat I-a dobandit cu aceasta calitate inainte • nu ne aflam in ipoteza art. 1191 C.civ., care este relativ la
de incheierea casatoriei; dovada actelor juridice, ci in speta, prin depozitiile martorilor
b) prin partaj, imparteala; s-a probat un fapt juridic, acela ca reclamanta a efectuat
c) apartamentul este un bun: transporturile pentru para.ta;
• nemi§cator dupa natura lui; • faptele juridice se pot dovedi cu orice mijloc de proba admis
• aflat in circuitul civil; de lege;
a individual determinat;
• nefungibil;
• neconsumptibil; Speta nr. 9
• frugifer;
" indivizibil; a) act juridic: bilateral/cu titlu oneros/comutativ/constitutiv/de adminis-
" principal; trare/patrimonial/consensual/lntre vii/subiectiv/pur §i simplu/cauzal/
• corporal; personal/numit/cu executare succesiva;
" sesizabil; b) obiectul probei cons ta in situa!ia de fapt prin care para tu! a viciat
d) mentinandu-ne la nivelul compararii titlurilor de proprietate (fara a consimtamantul reclamantei determinand-o sa incheie actele juridi-
intra in unele aspecte specifice raporturilor juridice ce se nasc intre ce consecutive, situatie de fapt care daca ar fi fast cunoscuta §i clar
soti), intrucat in speta Iitigiul se poarta intre ,,doua calitati", aceea de reprezentata de D.R., aceasta nu ar mai fi incheiat actele respective;
proprietar, respectiv aceea de neproprietar, consideram ca instanta c) da, pentru urmatoarele motive: 1) nu este oprita de lege; 2) este
urmeaza sa admita actiunea reclamantei. verosimila, parerea unor speciali§ti cu privire la calitatea discerna-
mantului Jui D.R. duce la dovedirea unei fapte credibile §i anume
debilitatea lui D.R.; 3) este utila; 4) este pertinenta, are legatura cu
Spe!a nr. 8 speta; 5) este concludenta, indubitabil duce la rezolvarea spetei;
inscrisuri: fotocopiile contractelor de !nchiriere; certificatul medical
a) marturisire simpla;judiciara; eliberat de clinica de specialitate; martorii;
b) camionul este un bun: d) prezumtia simpla a ,,colii false";
" mobil prin natura Jui; e) expertiza §i contraexpertiza;
• aflat in circuitul civil;
140 TEORIA GENERAL\ A DREPTULUI CIVIL Solu[iile problemelor 141
f) da, argumente: 1) In speta se tinde a se dovedi situatia de fapt Speta nr. 10

privind vicierea consimtamantului Jui D.R.; 2) nu este aplicabil art.
1191 C. civ., care se refera la proba actelor juridice; 3) starile de fapt a) raport juridic civil real;
se pot dovedi cu orice mijloc de proba, deci §i cu martori; b) indiviziunea, mai multe persoane, in speta T.H., T.Y., D.F. §i F.V.,
conditie: intrinseca/esentiala/de validitate/generala; detin in proprietate o masa de bunuri ce compun masa succesorala
g) lipsesc: conditia de a proveni de la o persoana cu discernamant/ a defunctului;
c) coindivizari;
conditia de a nu fi alterat de vreun viciu de consimtamant;
d) este o cota ideala de drept, lntrucat dreptul de proprietate al recla-
h) eroarea-obstacol: aupra naturii actului, D.R. a crezut ca incheie con- mantilor §i paratilor este fractionat ideal, dar nici reclamantii, nici
tracte de asigurari; viclenia: folosirea mijloacelor viclene de catre paratii nu au un anumit bun, sau anumite bunuri din masa succe-
parat pentru a o determina pe D.R. sa lncheie actele; sorala pe care sale detina In exclusivitate;
i) da, pentru urmatoarele motive: 1) forma solemna nu este conditio- e) terenul este un bun: imobil prin natura Jui, conform art. 463
nata de termenul pe care se lncheie contractul; 2) acordul partilor C.civ./aflat in circuitul civil/individual determinat/nefungibil/ne-
este nu numai necesar, dar §i suficient pentru perfectarea valabila a consumptibil/frugifer/divizibil/principal/ corporal/sesizabil;
actului In forma scrisa, fara ca aceasta forma scrisa sa fie una f) cartofii, bun: mi§cator/aflat In circuitul civil/generic determinat/ fun-
ad solemnitatem; 3) art.21 din Legea nr. 114/1996 arata ca: gibil/ consumptibil/frugifer/divizibil/principal/corporal/sesizabil;
,,lnchirierea locuintelor se face pe baza acordului dintre proprietar §i g) persoana care, de§i n-a participat la incheierea actului, totu§i,
chiria§, prin contract scris ... "; suporta efectele acestuia, datorita Iegaturii sale juridice cu partile
j) eroarea-obstacol: nulitatea absoluta; actului; atat reclamantii cat §i paratii sunt avanzi-cauza;
k) viclenia (dolul): nulitatea relativa; h) atat reclamantii, cat §i paratii;
I) nulitatea absoluta este: totala/expresa/de fond/judiciara; i) ca succesori cu titlu universal sunt continuatori ai personalitatii Jui
m) principiul repunerii partilor In situatia anterioara, restitutio in integrum; T.I.;
n) nu; fiind vorba de o nulitate absoluta, cea care se desprinde din j) este o diferenta cantitativa, iar nu calitativa, fiecare dintre cei patru
error in negotio, aceasta este imprescriptibila; cu alte cuvinte apara- are calitatea de sucesor, dar spre deosebire de eel universal ace§tia
rea paratului este superflua lntrucat dreptul dedus judecatii nu este
dobandesc o fraqiune din patrimoniu or nu lntreg patrimoniul Jui de
dreptul de creanta al Jui D.R., ci aceasta solicita anularea contrac-
cujus;
telor lncheiate prin vicierea consimtamantului;
da, sunt avanzi-cauza in sensul ca ei suporta influenta actelor juri-
o) un caz de intrerupere a curgerii termenului de prescriptie extinctiva,
art.16 din Decretul nr. 167/1958; dice patrimoniale incheiate de debitori cu alte persoane, prin care
p) nu, instanta trebuia sa dispuna instituirea tutelei interzisului, pentru activul patrimonial se mare§te ori se miqoreaza;
urmatoarele motive: 1) D.R. este lipsita de dicernamant; 2) cauza . k) sunt acea categorie de creditori care nu au garantata real creanta
lipsei de discernamant este debilitatea mintala; 3) aceasta lipsa de !or;
discernamant nu i-a permis Jui D.R. sa-§i lngrijeasca de interesele I) poate produce fructe: civile/industriale/naturale;
sale, dovada fiind §i litigiul de fata; 4) situatia Jui D.R. nu poate fi m) productele sunt foloasele ce sunt trase dintr-un bun cu consumarea
lncadrata In nici una din situatiile prevazute de art. 152 C. fam .; substantei sale; fructele sunt produse de un bun, periodic, fara ca
q) In speta de fata nici unul, se justifica instituirea tutelei interzisului; substanta bunului sa se consume.
r) nu, instanta pentru considerente]e aratate mai SUS trebuia: 1) Sa
admita actiunea; 2) sa constate nulitatea actelor; 3) sa dispuna
repunerea partilor In situatia anterioara; 4) sa dispuna evacuarea Speta nr. 11
paratului pentru lipsa de titlu.
a) forma ceruta este ad validitatem, care este o exceptie de la
principiul consensualismului, astfel art. 46 din Legea nr. 18/1991
(a fondului funciar) arata ca: ,,terenurile situate in intravilan §i
extravilan pot fi instrainate, indiferent de intinderea suprafetei, prin pentru autorii reclamantei, intrucat ace§tia au inten~se comune
acte juridice intre vii, incheiate in forrna autentica"; (sunt cumparatori); 3) pe cele doua exemplare trebuie sa se faca o
obligatie: de a face ( aud facere)/pozitiva/de rezultat (determinata) mentiune privind numarul exemplarelor originale care s-au intoc-
/obi§nuita/perfecta; mit; 4) pentru a face dovada fata de terti trebuie sa dobandeasca o
b) prescriptia achizitiva, care conduce Ia dobandirea unui drept real data certa, art. 1182 C.civ.;
principal, in speta dreptul de proprietate; j) causa proxima este: autorii reclamantei au prefigurarea mintala ca
c) deosebirile sunt: 1) sediul materiei pentru prescrippa extinctiva, se daca se obliga sa plateasca pretul de 24.000.lei pentru imobil atunci
afla, in principal in Decretul nr. 167/1958, pe cand sediul materiei pres- §i N.J., la randul ei, se va obliga sale transmita proprietatea;
criptiei achizitive se afla in Codul civil §i in Decretul-lege nr. 115/1938; k) causa remota este: dorinta autorilor reclamantei de a cumpara
2) tennenele prevazute de lege pentru prescriptia extinctiva sunt mai terenul pentru ca sa-§i ridice o casa §i dorin!a lui N.J., de a vinde
scurte §i mai multe, cele de prescriptie achizitiva sunt mai lungi §i mai terenul pentru a achita o datorie mai veche;
putine; 3) ca efect principal, prescriptia extinctiva stinge dreptul Ia l) cauza imediata este un element abstract §i invariabil, pe cand cauza
actiune, uzucapiunea duce la dobandirea unui drept real principal; mediata este concreta §i variabila de la o categorie de acte juridice
4) fiecare prescriptie are reguli proprii de suspendare §i intreru- la alta;
pere, iar repunerea in termen este specifica numai prescriptiei m) de forma/esentiala/de validitate/speciala;
extinctive; 1 n) acestea sunt: 1) element esen1ial al actului juridic, nerespectarea
d) este inscris autentic; formei atrage nulitatea absoluta a actului juridic civil; 2) nu este
e) da, avand in vedere urmatoarele considerente: I) conform actului compatibila cu manifestarea tacita de vointa; 3) este exclusiva;
sub semnatura privata incheiat intre N.J. §i autorii reclamantei reiese o) nu.
ca vointa reala (intema) a partilor a fast aceea de a vinde, respectiv
de a cumpara; 2) Ia acea data, conform declaratiilor raclamantei nu
era posibil ca actul sa fie incheiat in forma au ten ti ca, dar partile s-au Speta nr. 12
lnteles sa-1 incheie in forma autentica atunci cand va fi posibil;
3) hotararea judecatoreasca este un inscris autentic, iar instanta nu a) da, pentru ca obiectul probei reclamantului poarta asupra: men-
inlocuie§te consimtamantul partilor dat la data incheierii actului, ci tiunilor care privesc declaratiile partilor, facute In prezenta notarului,
constata ca aceasta a fost vointa partilor la momentul incheierii dar a caror realitate, fundament nu poate fi verificat de notar, astfel
actului §i supline§te aceasta vointa reala de atunci; 4) vointa reala a !neat este permisa proba contrarie;
partilor este in concordanta cu cea exprimata (consimtamantul), b) este o marturisire calificata, parata recunoa§te ca a ridicat suma de
intrucat dupa incheierea actului N.J., fiind con§tienta de faptul ca a bani din cont, dar ca urmare a unei datorii pe care reclamantul o
dorit sa vanda, nu a ridicat nici o obiectie (de circa 35 ani) cu privire avea fata de aceasta/judiciara;
Ia actul incheiat; c) consimtamantul;
f) art. I 073 C.civ. este o norma dispozitiva/permisiva/de ordine d) conditie: de fond/esentiala/de validitate/generala;
privata/generala; e) nu, consimtamantul Jui S.V. nu a fast Iiber in manifestare, astfel ca
g) nu, nu este prescris, pentru ca este vorba de dreptul de proprietate
lntre vointa interna §i cea exprimata prin procura, nu exista
§i intr-o alta ordine de idei aqiunea in constatare este impres-
concordanta;
criptibila;
f) aceea de a nu fi alterat de vreun viciu de consimtamant;
h) este succesor universal;
g) violenta: amenintarea cu un rau lndreptat catre s.v. din partea
i) conditii: l) sa fie semnat atat de autorii reclamantei cat §i de N.J.;
paratei, rau care ii produce o temere Jui S.V, determinandu-1 sa o
2) sa fie facut in doua exemplare, dintre care unul pentru autorii
lmputerniceasca pe parata sa scoata din contul Jui suma de bani,
reclamantei §i unul pentru N.J., este de ajuns un singur exemplar
per a contrario inexistenta acestei temeri l-ar fi determinat pe
1
reclamant sa nu lncheie actul;
Pentru detalii G.BELEIIJ, op. cit., p. 20 t.
TEO RIA GENERAL\ A DREPTULU! CIVIL So!ufiile problemelor 145
144
h) in funqie de natura raului cu care se ameninta: violenta morala o luna prevazut de lege; care !ncepe sa curga de la data incetarii
(metus); cauzei, 18 august 1993 §i se impline§te pe 18 septembrie 1993;
i) in functie de caracterul amenintarii: violenta nelegitima; p) nu, pentru motivele enumerate mai sus;
j) elementul obiectiv, respectiv amenintarea cu un rau facuta de q) fiind o stare de fapt (un fapt juridic) se poate dovedi cu orice mijloc
parata §i indreptata impotriva reclamantului; elementul subiectiv, de proba.
insuflarea temerii reclamantului prin darea in vileag a ceea ce s-a
intamplat;
k) nulitatea relativa; Speta nr. 13
I) in cazul nostru termenul de prescriptie incepe sa curga de la 7 mai
1990 pentru ca, astfel cum se observa din speta, aceasta este data a) izvor de drept civil;
incetarii violentei, reclamantul putand actiona in justitie pe parata; b) acestea sunt: Constitutia Romaniei/Codul civil/Codul familiei/decre-
m) in ceeea ce ne prive§te consideram ca da, argumente: 1) parata a tele-lege/legea atat privita ca notiune stricto sensu cat §i lato sensu
provocat o stare de eroare Jui S.V., atragandu-1 printr-o serie de mij- (decretele, ordonantele, hotararile guvernului, ordinele mini§trilor)/
loace viclene intr-o situatie premergatoare lncheierii actului juridic reglementarile internationale la care Romania a aderat, le-a ratificat
civil (procura); 2) structura dolului se regase§te in speta, astfel: ori aprobat;
parata a folosit §iretenii pentru a-I atrage in cursa pe reclamant, iar c) coproprietatea: RT. §i V.F. detin in proprietate imobilul, fiecare
din modul de operare §i finalitatea acestuia reiese clar intentia de a cunoscandu-§i cota ideala de drept, dar niciunul nu are o parte
induce in eroare pe S.V.; 3) conditiile dolului sunt indeplinite, astfel: determinata din imobil privit in materialitatea lui;
el provine de Ia parata, este determinant; d) coproprietari;
In ceea ce prive§te aceasta din urma conditie se pot face urma- e) prin patrimoniu se intelege totalitatea drepturilor §i obligatiilor cu
toarele discutii: I) se poate afirma ca nu dolul este viciul care a continut patrimonial care apartin unei persoane fizice/juridice, in
determinat incheierea actului, ci amenintarea cu un rau, in speta consecinta corelatia este de tipul parte-lntreg;
violenta; acest argument este sensibil la o proba contrara, intrucat f) 1 decembrie 1865;
dupa cum se observa, nu se poate vorbi de prezenta violentei fara a g) nulitatea absoluta, s-au nesocotit la momentul emiterii deciziei o
Iua in calcul manoperele dolosive §i ma§inatiunile realizate de serie de dispozitii legale, de interes general care ocroteau §i garan-
parata; cu alte cuvinte pe lantul cauzal al determinarii reclamantului tau dreptul de proprietate, dispozitii care erau in vigoare chiar la
de a incheia actul se regasesc cele doua vicii de consimtamant, acea data;
prima §i cea necesara fiind dolul urmat de violenta; aspectul h) absoluta/tota!a/expresa/de fond/judiciara;
determinant este concretizat in masura bine definita de ambele i) principiul retroactivitatii, efectul nulitatii merge pana la momentul
categorii de vicii de consimtamant; emiterii deciziei de preluare a imobilului In proprietatea statului/
m) sa fie determinant pentru lncheierea actului/sa provina de la principiul repunerii partilor in situatia anterioara, cu alte cuvinte tot
cealalta parte; ce s-a executat In baza deciziei considerata nula, trebuie restituit;
n) da, el s-a implinit pe data de 7 mai 1993, cererea de chemare in reclamantii vor reprimi in patrimoniul !or imobilul.
judecata a fost introdusa In data de l 7 octombrie 1993;
o) nu, argumente: 1) motivele invocate de reclamant nu se constituie
lntr-o cauza care sa justifice depa§irea termenului de prescriptie Speta nr. 14
extinctiva, intrucat atitudinea de pasivitate a reclamantului este
susceptibila de culpa; avea posibilitatea odata cu incetarea violentei a) raport juridic obligational;
timp de trei ani sa ceara concursul fortei coercitive a statului; b) pluralitate activa, avem doi creditori: AR. §i A.T.;
2) chiar de ar fi Juata drept cauza care justifica depa§irea termenului c) da, argurnente: 1) in acest caz, avand in vedere dispozitiile art. 1191
de prescriptie extinctiva, reclamantul nu se mai afla in termenul de C.civ., actul ar trebui incheiat In forrna scrisa; 2) actul este valabil,
146 TEO RIA GENERA~ A DREPTULUI CIVIL Solufiile probleme/or 147
intrucat nerespectarea formei cerute atrage imposibilitatea dovedirii i) cea privitoare la raportul dintre marturie §i inscris; a.stfe!, art. 1191
contractului de irnµrumut cu un alt mijloc de proba, iar nu alin. 2 C. civ. prevede: ,,nu se va primi niciodata o dovada prin
nevalabilitatea Jui; martori in contra sau peste ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea
d) nu, pentru ca art. 1191 alin.l C.civ., consacra in mod expres ce se pretinde ca s-ar fi zis inaintea, la timpul sau in urma
imposibilitatea de a proba un act juridic (contractul de lmprumut confeqionarii actului, chiar cu privire la o suma ce nu depa§e§te
incheiat intre reclamanti §i parat este un astfel de act), al carui 250 lei"; dar se poate intampla ca inscrisul sa nu reprezinte vointa
obiect are o valoare mai mare de 250 de lei in alt mod decat printr- reala a paflilor, aceasta putand fi redata prin depozitia unor martori;
un act autentic sau prin act sub semnatura privata; per a contrario astfel, in temeiul art. 1191 C. civ., se poate ajunge la ipoteza in care
daca nu exista asemenea categorii de inscrisuri actul care are vointa consemnata prin actul scris sa produca efecte, de§i nu este in
obiect cu valoare mai mare de 250 lei nu poate fi probat prin alte concordanta cu adevarata vointa a partilor;
mijloace de proba; j) aceasta consacrare nu este in terminis, existenta ei reiese din
e) nu, evident ins tan ta a incalcat dispozitiile art. 1191 alin .1 C. civ.; urmatoarele texte de lege: I) art. 977 C. civ., conform caruia inter-
f) imperativa/onerativa/de ordine privata/generala. pretarea conventiilor se face dupa inten!ia comuna a partilor con-
tractante §i nu dupa sensul literal al termenilor; 2) art. 1175 C. civ., in
caz de simulatie intre parti produce efecte actul secret care este
Speta nr. 15 real, iar nu actul ostensibil care este mincinos; 3) art. 953 C. civ., de
unde reiese ca este producatoare de efecte numai manifestarea de
a) mijloace de identificare ale Jui T.R.; vointa libera, con§tienta, reala;
b) domiciliul reprezinta locuinta stabila, iar re§edinta este locuinta k) inceput de proba scrisa, argumente: 1) nu indepline§te conditiile
temporara; cerute de art. 1171 C. civ., pentru a fi un inscris autentic; 2) avand in
c) avand in vedere caracterul ,,stabilitate" care este imanent domi- vedere ca este un act prin care se vinde §i se cumpara, deci
ciliului ca §i notiune de drept civil, sintagma este susceptibila de contract sinalagmatic (bilateral), actul trebuia semnat atat de T.R.,
pleonasm; 1 cat §i de F.G., dar §i intocmit in atatea exemplare cate parti cu
caractere generale: opozabilitate erga omnes/inalienabilitate/im- interese contrarii sunt (doua), nu poate fi considerat act sub
prescriptibilitate /personalitate/universalitate; semnatura privata In sensul art. 1179 C. civ.; 3) per a contrario este
caractere speciale: stabilitate/ unicitate/ obligativitate; un inceput de proba scrisa, chitanta face a fi crezut faptul pretins de
stabilitate/unicitate/obligativitate; reclamanta, art.1197 alin.2 C. civ.;
d) caractere generale: opozabilitate erga omnes/inalienabilitate/im- I) imperativa/onerativa/de ordine privata/generala.
prescriptibilitate/ personalitate/universalitate;
e) caractere specifice: facultativitate/temporaritate;
f) ambele sunt atribute de identificare a persoanei fizice/domiciliul §i Speta nr. 16
re§edinta nu sunt absorbite de starea civila;
g) principiul vointei reale; a) persoana juridica;
h) art. 1175 C. civ., simulatia; in cazul nostru fa!a de terti, printre care se b) persoana juridica: particulara/romana/cu sediul in Romania/princi-
afla §i statul, produce efecte actul public mincinos, astfel incat T.R. pala/de drept privat/cu scop patrimonial;
nu este cunoscuta ca fiind proprietara a doua imobile §i, prin c) organizarea de sine statatoare, in speta, determinata de reprezen-
urmare nu poate fi obligata sa instraineze unul din cele doua tantii sai care au aqionat-o pe parata in justitie/patrimoniu dis-
imobile; in acela§i timp alta este vointa interna a reclamantei §i tinct/scop determinat;
paratilor, aceea ca proprietar este in continuare T.R., actul public d) generalitate/legalitate/cumulative/exclusive/diversitate;
fiind fictiv; e) importanta: 1) obiectul de activitate al Jui H.U. exprima lnsu§i scopul
1
pentru care a fast lnfiintata; 2) obiectul de activitate al lui H.U. ii
Idem 5.
determina capacitatea de folosinta, subsumata principiului speciali-
148 TEO RIA GENERAL.&. A DREPTULU! CIVIL Solu[iile problemelor 149
tatii capacitatii de folosinta, in sensul ca H.U. nu poate incheia decat conform art. 1182 C. civ ., contractuJ Jui D.F. are data certa ,, ... din
acele acte care sunt in acord cu obiectul sau de activitate; ziua in care s-a inscris intr-un registru public ... "; in cazul nostru
3) obiectul de activitate al Jui H. U. da sens celorJalte doua elemente ,,registru public" este tocmai inscrierea pe rolul organelor fiscale a
constitutive (organizarea §i patrimoniul), in sensul ca acestea sunt actului de inchiriere;
afectate realizarii obiectului de activitate; e) este o regula speciala privind puterea doveditoare a datei inscrisului
f) persoana juridica cu sediul in Romania; sub semnatura privata; cu alte cuvinte, inscrisul sub semnatura
g) capacitatea de folosinta/capacitatea de exercitiu; privata face dovada, fata de terti, din ziua in care a dobandit data
h) nu, argumente: 1) este o persoana juridica romana, prin urmare de certa;
dispozitiile C. proc. civ., poate beneficia §i reclamanta (aplicarea f) solutia care se impune este admiterea actiunii;
legii civile asupra persoanelor); 2) aplicarea legii civile in spatiu, " argumente: 1) titlul In baza caruia statul a dobandit dreptul
sediul Jui H. U. se afla pe teritoriul Romaniei ; de proprietate, asupra garsonierei, este hotararea judecatoreas-
i) mobil prin natura sa/aflat in circuitul civil/individual deterrninat/ neca; aceasta hotarare este Jovita de nulitate absoluta pentru
fungibil/neconsumptibil/frugifer/indivizibil/principal/corporal/sesizai; urrnatoarele considerente: 2) art.85 C. proc. civ. are un caracter
j) prescriptia extinctiva. imperativ, astfel ca nesocotirea lui atrage nulitatea absoluta;
acest articol ocrote§te un interes general, ob§tesc §i anume
dreptul Jui S.D. la aparare; 3) art.95 C. proc. civ. invocat de parati
Spe!a nr. 17 are un caracter de exceptie, fiind aplicabil numai atunci cand
statul ar fi facut tot ceea ce i-ar fi stat in putinta pentru aflarea
a) este o obligatie opozabila §i Jui S.D., scriptae in rem, intrucat aceasta
dorniciliului Iui S.D., or, din citirea atenta a spetei, reiese ca S.D.
este strans legata de garsoniera pe care reclamantul a cumparat-o,
putea fi citat In mod legal; 4) exceptio est strictissimae
astfel !neat D.F. nu-§i poate realiza dreptul sau decat cu concursul
interpretationis, prin urmare, In speta rarnane incident art.85 C.
Jui S.D., care este tinut de indeplinirea unei obligatii nascute
anterior, fara participarea sa; proc.civ.; 5) odata constatata nulitatea absoluta se aplica:
b) astfel, art.144 I C.civ. arata ca: ,,daca locatorul (proprietarul) vinde principiul retroactivitatii, conform caruia se considera ca dreptul
lucrul inchiriat (garsoniera) sau arendat, cumparatorul (S.D.) este de proprietate asupra garsonierei nu a trecut niciodata din
dator (obligatia scriptae in rem) sa respecte locatiunea facuta patrimoniul reclamantului In patrimoniul statului/principiul
inainte de vanzare, intrucat a fost facuta prin act autentic sau prin repunerii partilor in situatia anterioara, conform caruia tot ce s-a
act privat, dar cu data certa, afara numai cand desfiintarea ei din executat in baza hotararii judecatore§ti, Jovita de nulitate
cauza vanzarii S-ar fi prevazut in inSU§i COntractuJ de Jocatiune"; absoluta, trebuie restituit (garsoniera urmeaza sa fie restituita
c) nu se poate prevala, argumente: I) art. 973 C. civ. consacra prin- reclamantului).
cipiuJ relativitatii actului juridic, res inter alios acta, aliis neque
nocere, neque prodesse potest, conform caruia contractul de inchi-
riere dintre D.F. §i fostul proprietar nu produce nici un efect fata de Speta nr. 18
S.D.; 2) art. 1441 C. civ. este o dispozitie cu caracter special fata de
art. 973 C. civ., 3) conform interpretarii sistematice, norma speciala a) persoana juridica;
deroga de la norma cu caracter general, specialia generalibus b) sunt acele persoane fizice, din colectivul Jui R.E., care reprezinta
derogant; 4) prin urmare, art.1441 C. civ. are prioritate, iar S.D. nu vointa Jui R.E., (reprezentarea legala a persoanei juridice); spre
poate ignora raportul juridic existent anterior intre D.F. §i fostul deosebire de persoana fizica, omul privit individual, care este dotat
proprietar; de la natura cu discernamant, persoana juridica (un colectiv de
d) nu, S.D. nu este un tert, intrucat art. 1441 C. civ. nu-i ingaduie sa oameni mai mic sau mai mare) nu poate avea, naturalmente, o
ignore reaJitatea juridica existenta la mornentul la care S.D. a vointa proprie, a sa, distincta de vointa celor care compun colec-
cumparat garsoniera;
TEORIA GENERAU A DREPTULU! CIVIL So!u{iile problemelor 151
150
tivul, vointa, ca §i dicernamantul, sunt esentialmente de origine persoane, aceste persoane sunt tinute solidar pentru despagu-
individual umana; bire"/indivizibilitatea poate izvori §i din natura bunului care for-
c) apartin Jui R.E., conform art. 35 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954: meaza obiectul obligatiei; In funqie de !ntinderea !or: solidaritatea
,,actele juridice fa.cute de organele persoanei juridice, in limitele functioneaza numai fata de cei care s-a nascut (fata de mo§tenitori
puterii ce le-au fost conferite, sunt actele juridice ale persoanei obligatia se transmite divizata)/indivizibilitatea se transmite §i catre
juridice insa§i"; succesori;
d) faptele ilicite savar§ite de organele sale o obliga pe RE., daca au fost e) subiectul activ R.T. poate fi schimbat prin: cesiune de creanta,
indeplinite cu ocazia exercitarii obligatiilor de serviciu; ca §i subrogatie personala, novatie prin schimbare de creditor; subiectele
directori executivi, §efi de departament aveau drepturi §i obligatii In pasive pot fi schimbate prin: stipulatia pentru altul, novatia prin
ceea ce prive§te receptionarea acestor lucrari; schimbare de debitor, delegatia (imperfecta §i perfecta), poprire; 1
e) instanta urmeaza sa admita actiunea, argumente: 1) a§a dupa cum f) recunoa§tere calificatii/judiciara;
reiese din actele depuse la dosar nu exista prejudiciu; 2) nu se g) nu; argumente: 1) este In acord cu scopul economic §i social pentru
care a fost recunoscut; 2) se conformeaza principiilor moralei §i
poate retine sustinerea conform careia, reclamantii au semnat actul
respecta legea; 3) nu este de rea credinta (buna credinta se
prin care au recunoscut prejuduciul, pentru ca ei au crezut ca au
prezuma); 4) nu se depii§esc limitele dreptului pentru ca in realitate
semnat actul privind descarcarea de gestiune; 3) existenta acestui
reclamantul daca ar fi avut la dispozitie autoturismul, folosinta
prejudiciu ridica o prezumtie simpla, ca el rezulta ca urmare a
acestuia, §i-ar fi desfii§urat activitatea §i ar fi realizat un ca§tig, de
controlului in urma caruia R.E. nu poate justifica tocmai suma care care astfel a fost privat;
a fost imputata reclamantilor; 4) consimtamantul este lovit de viciu; h) da; considerente pro: 1) avem in vedere aici valoarea juridica a
intervine nulitatea absoluta ca urmare a erorii; aceasta eroare- tacerii, qui tacit consentire videtur; 2) este vorba de exceptia con-
obstacol (distructiva de vointa) cade asupra naturii actului care s-a form careia tacerea are valoare de consimtamant conform obice-
incheiat, reclamantii au crezut ca au semnat o descarcare de iului; astfel, simpla prezenta a unui taxi In statia de taximetre, este o
gestiune pe cand ei de fapt au semnat un act prin care recunosc ca manifestare de vointa, exterioara, cu privire la incheierea unui
le este imputabil prejudiciul (error in negotio); 5) nulitatea absoluta contract de prestari servicii.
constatata duce la aplicarea principiului retroactivitatii, desfiintand
decizia de imputare din momentul emiterii sale §i lipsind-o de
efectele contrarii legii. Spe~a nr. 20
a) atribut de identificare;
b) dupa importanta sa in volumul activitatii: sediul principal/sediul
secundar; dupa teritoriul tarii unde se afla: sediul in tara (Romania)/
a) raport juridic obligational;
b) pluralitate pasiva, exista doi debitori, R.A.T.B. §i B.N.; 1
Cesiunea de creanta este acea conventie prin care creditorul transmite creanta sa unei alte
c) regula: divizibilitatea (in principiu obligatiile civ:ile sunt conjuncte); persoane, numita cesionar; creditorul care-§i cedeaza creanta se nume§te cedent, iar debitorul a
carui creanta este cedata, are calitatea de debitor cedat; subrogat;ia personala este un mijloc de
excep!iile: solidaritatea §i indivizibilitatea; solidaritatea poate fi ac- transmitere legala sau convenlionala a dreptului de creania, cu toate garanliile §i accesoriile sale.
tiva, mai multi creditori/pasiva, mai multi debitori, este cazul din catre un tert care a platit pe creditorul inilial, in locul debitorului; novat;ia este o conventie prin
care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie existenta, inlocuind-o cu o noua
speta; indivizibilitatea: oricare dintre codebitori este tinut de intrea- obligatie, iar cea prin schimbare de debitor are loc atunci cand un tert se angajeaza fata de creditor
ga datorie; sa plateasca datoria, fara ca, pentru aceasta, sa ceara concursul debitorului initial; cea prin
schimbare de creditor are lac prin schimbarea creditorului vechi cu unul nou; delegat;ia este
d) acestea sunt: in functie de izvorul !or, exista atat un izvor comun, conventia prin care un debitor aduce creditorului sau anganjamentul unui al doilea debitor, alaturi
conventia, cat §i unul propriu pentru fiecare; astfel solidaritatea se de el sau in locul lui, pentru detalii C.STATESCU, C.BARSAN, op. cit., pag.348-357; poprirea
poate na§te §i din lege, solidaritate legala, in acest sens art. 1003 C. reprezinta acea forma de executare silita indirecta prin care creditorul unnare§te sumele sau
efec_tele pe care o terta persoana le datoreaza debitorului poprit; in acest sens G.BOROl,
civ., ,,cand delictul sau cvasi-delictul este imputabil mai multor D.RADESCU, op. cit., pag.715.
152 TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL Solufiile problemelor 153
cu sediul in strainatate; dupa caracterul sau: sediu de drept comun instanta, §i nu prin procedura inscrierii in fals, nu este un argurnent
(obligatoriu)/sediu conventional (facultativ); determinant, pentru ca acest fapt se refera la puterea doveditoare a
c) acesta este: I) dreptul de folosi sediul, cu ajutorul caruia se indivi- !nscrisului autentic, §i nu la inscrisul autentic in sine care poate fi
dua!izeaza, In spatiu, dar §i in cadru! raporturilor juridice concrete la atacat in instanta;
care participa; 2) dreptul de a cere tuturor celorlalti de a o indivi- g) solutia instantei este corecta: I) reclamantul nu putea sa-§i faca
dualiza prin sediul sau; 3) dreptul de a cere instantelor judecatore§ti, mentiunea cu privire la schimbarea sediului social decat in baza
restabilirea dreptului sau Ia sediu atunci cand acesta i-a fost unei hotarari judecatore§ti ramasa definitiva; 2) parata a refuzat de
incalcat; doua ori, a doua oara chiar in mod abuziv, incasarea impozitelor §i
d) nu este; schimbarea sediului social al persoanei juridice este supusa taxelor, pe care reclamantul s-a prezentat sa le plateasca, conform
principiului simetriei juridice fata de stabilirea lui1; astfel, art. 39 din obligatiilor legale ce-i reveneau; 3) abuzul de drept constatat in
Decretul nr. 31/1954 ,,sediul persoanei juridice se stabile§te potrivit sarcina pfuatei, are ca sanqiune tocmai refuzul concursului fortei
actului care a infiintat-o sau statutului"; coercitive a statului, in speta, instanta, constatand ca este in pre-
e) abuzul de drept; argumente: I) s-a nesocotit scopul economic §i zenta exercitarii abuzive a unui drept subiectiv civil, va inlatura
social pentru care a fost recunoscut dreptul pfuatei, ca organ de apararea paratei construita pe acest aspect.
control fiscal, de a amenda persoanele juridice care nu-§i achita
datoriile fata de bugetul statului, astfel cum se poate observa din
situatia de fapt prezentata in speta; 2) in mod arbitrar, prin lnsa§i Spe!a nr. 21
incorectitudinea paratei, a fast posibila sanctionarea reclamantei;
3) reaua credinta a paratei poate fi lesne retinuta tocmai din a) !nscris sub semnatura privata;
atitudinea de refuz in ceea ce prive§te primirea sumelor ce se fac b) forma ad ualiditatem, art.46 din Legea nr. 18/1991 (legea fondului
venit la bugetul de stat, cand tocmai acest Iucru intra In atributiile funciar) prevede ca actele intre vii, avand ca obiect terenuri (situate
sale; 4) toate aceste aspecte due Ia considerentul ca parata a in intravilan sau extravilan) se fac numai in forma autentica;
depa§it limitele exercitarii drepturilor sale; c) principiul pacta sunt seruanda, conform caruia, actul juridic civil
f) conform art. 1171 C. civ., ,,actul autentic este acela cares-a fa.cut cu legal incheiat se impune autorului sau autorilor actului, intocmai ca
solemnitatile cerute de Iege, de un funqionar public, care are leg ea;
dreptul de a functiona in Iocul unde actul s-a facut"; din analiza d) nu, intrucat actul nu este legal incheiat; pentru a fi valabil incheiat,
conditiilor prevazute de articolul mai sus mentionat se pot extrage el trebuie facut in forma autentica; art.969 alin.1 C.civ. arata:
urmatoarele aspecte: 1) procesul verbal a fost intocmit,, se subln- ,,conventiile legal facute au putere de lege intre partile contrac-
telege, cu respectarea solemnitatiJor prevazute de Iege, In speta, tante";
§tampilat §i semnat de organele fiscale; 2) este indubitabil ca lucra- e) in ceea ce ne prive§te imbrati§am solutia in care ar trebui sa
torii administratiei financiare, garzii financiare etc. sunt funqionari prevaleze vointa interna a partilor; astfel: 1) atat reclamanta cat §i
publici; 3) interpretarea aspectului privitor Ia ,,dreptul de a functiona parata, la momentul incheierii actului de vanzare-cumparare, au
Ia locul unde s-a facut actul", trebuie facuta mai Iarg, 1ntrucat chiar dorit sa cumpere, respectiv sa vanda; 2) faptul ca ulterior, para.ta nu
§i atunci cand organele fiscale de control se deplaseaza la sediul dore§te sa se prezinte la notariat pentru a incheia actul in forma
unei firme, procesul verbal !ncheiat la sediul firmei respective este autentica, nu are nici o relevanta asupra vointei inteme a partilor, ci
considerat ca fiind lntocmit de un funqionar public care are abili- asupra valabilitatii actului; 3) valabilitatea actului poate fi realizata
tatea de a functiona acolo unde s-a fa.cut actul; 4) faptul ca men- prin pronuntarea unei hotarari judecatore§ti (act autentic), care
tiunile ce reprezinta constatari personale ale agentului instrumen- ingloband astfel vointa intema a partilor, poate sa duca la res-
tator sunt contestate In instanta printr-o cerere de chemare in pectarea conditiilor cerute de lege pentru incheierea unor astfel de
acte; 4) constatarea nulitatii absolute a actului §i repunerea partilor
In situatia anterioara nu reprezinta vointa interna a partilor, iar
1
Pentru detalii GH.BELEIU, op. cit, pag. 442. instanta nu poate sa modifice consimtamantul lor.
154
Spe~a nr. 22 C. civ., interpretarea conventiilor se face dupa vointa comuna a
partilor §i nu dupa sensul literal al termenilor;
a) este un act juridic civil: h) fiind o conventie sinalagmatica, identificam: 1) semnatura lui W.E.
.. unilateral; §i F.J.; 2) mentiunea asupra numarului de originale intocmite, doua
.. cu titlu oneros; exemplare; 3) unul este inmanat vanzatorului, unul cumparatorului,
.. comutativ; cele doua parti au interese contrarii;
.. cons ti tu tiv; i) obligatia de a da/obligatia de a face (predare materiala a terenului);
.. de administrare; j) nulitatea absoluta;
• patrimonial; k) termenul, dies, va intra in proprietatea terenului pe data de
.. formal; 15.02.1966;
I) supensiv(ln favoarea Jui W.E./conventional/cert;
• intre vii;
.. subiectiv; m) art. 1023 C. civ. arata ca ,,aceea ce se datore§te cu term en nu se
.. pur §i simplu; poate cere inaintea termenului ... ", prin urmare pana Ia implinirea
terrnenului suspensiv F.J nu poate cere predarea terenului de la
• accesoriu;
.. cauzal; W.E.;
.. abstract; n) termenul afecteaza doar executarea actului, ,,chitan\ei", nu §i
.. incheiat personal; existenta sa;
• numit; o) art. 1023 C. civ., partea a doua: ,, ... dar ceea ce se plate§te inainte
• cu executare succesiva; (lmplinirii termenului - s.n) nu se mai poate repeti", prin urmare in
b) este considerat de legiuitor ca un mjloc de proba; acest caz W.E., face o plata valabila §i se considera ca renunta la
beneficiul termenului;
p) inaintea implinirii termenului W.E. poate face orice act de conser-
vare fara ca F.J. sa faca vreo opozitie;
Speta nr. 23 q) "eu,W.E., vand terenul Jui F.J., daca acesta se va muta cu serviciul la
o alta firma decat cea unde lucreaza acum, pana la inceputul Iunii
a) raport juridic real;
b) nu, de lege lata, proprietatea asupra terenurilor, prin acte intre vii, se decembrie anul curent";
transmite prin act autentic; nu s-a respectat la incheierea Jui forma
ceruta ad validitatem;
c) inscris sub semnatura privata; Speta nr. 24
d) nepreconstituiVoriginar/original/semnat;
e) capacitatea lui W.E. de a vinde, respectiv capacitatea Jui F.J. de a a) in doctrina, reorganizarea persoanei juridice este definita ca fiind
cumpara; trebuie ca ambele parti sa aiba capacitate deplina de acea operatiune juridica, in care sunt angrenate eel pu\in doua per-
exercitiu; consim~amantul valabil al partilor care se obliga; din act soane juridice, §i care produce efecte creatoare, modificatoare ori
reiese ca sunt indeplinite toate condi\iile legale cu privire Ia con- de incetare a !or;
simtamant; obiect determinat, terenul; cauza este licita; b) reoganizarea cunoa§te doua forme: comasarea/divizarea; comasa-
f) subiectele raportului juridic: W.E. (vanzator) §i F.J. (cumparator); rea se realizeaza prin absorbtie §i fuziune; divizarea poate fi totala
continutul: dreptul lui W.E. de a obtine pre\ul terenului vandut §i sau paniala;
obligatia corelativa a cumparatorului de a-i plati pretul respectiv etc.; c) aceste efecte sunt: 1) efectul creator; 2) efectul extinctiv; 3) efectul
obiectul: actiunea efectiva de predare §i primire a terenului vandut; translativ (se refera la felul transmiterii); 4) intinderea raspunderii;
g) actul este valabil chiar daca se nume§te ,,chitan\a"; vointa intema a 5) transmiterea contractelor; 6) data producerii efectelor reorganizarii;
partilor a fast aceea de a vinde, respectiv de a cumpara/art. 977
156 TEO RIA GENERAL:\ A DREPTULUI CIVIL So!ufiile probleme!or 157
d) in speta, nu este vorba despre o reoganizare a persoanei juridice, ci a instrainat Jui K.M., cota sa indi\iza; transmisiunea prin care K.M. a
de 0 transformare a acesteia, astfel cum au sustinut partile; aceasta lnstrainat sotilor S.l. §i S.T.; transmisiunea prin care sotii S.I. §i S.T.
institutie juridica este reglementata de Legea nr. 15/1990, unde de§i au lnstrainat lui I.M.;
se utilizeaza termenul reorganizare, acesta nu este fo!osit !n sensu! b) o singura transmisiune: N.M., ca unica mo§tenitoare a lui I.M.;
Decretului nr. 31/1954; patrimoniul lui I.M. trece asupra lui N.M.;
e) In Iiteratura de specialitate, prin transformarea persoanei juridice se c) coproprietatea;
intelege acea operatiune juridica care intervine In cazurile §i in d) devalma§ia;
conditiile prevazute de lege, prin care persoana juridica implicata in e) in cazul coproprietatii dreptul de proprietate este fraqionat in idea-
transformare, i§i inceteaza fiinla juridica, concomitent cu infiintarea, litatea lui (cunoscandu-se cota ideala), dar bunul nu este fraqionat
in locul ei, a altei persoane juridice; in materialitatea Jui; In cazul devalma§iei dreptul de proprietate
f) aceste trasaturi sunt: 1) are un domeniu restrans de aplicare, dis- asupra bunurilor ori bunului nu este fractionat ideal §i nici bunul nu
tinct de domeniul reorganizarii persoanei juridice, fiind limitat la este fractionat in materialitatea lui;
cazurile expres prevazute de lege; cu alte cuvinte, transformarea f) are loc o schimbare a subiectului activ: din cei doi coproprietari,
persoanei juridice nu este un mod general de incetare a persoanei R.A. §i K.M., subiecte active (subiectul pasiv este format din toate
juridice, ci unul special, limitat la anumite categorii de persoane celelalte subiecte de drept care au o obligatie negativa de a nu face
juridice; 2) transformarea presupune un dublu efect juridic §i nimic de natura a aduce atingere dreptului coproprietarilor) ramane
anume incetarea persoanei juridice, urmata consecutiv de na§terea doar unul, K.M.;
In locul ei, a unei persoane juridice noi; in alti termeni, prin efectele g) succesor universal, mo§tene§te lntreg patrimoniul Iui I.M.
sale, transformarea este bivalenta, insemnand nu numai o incetare,
ci §i o infiintare imediata a unei noi persoane juridice;
g) atat reorganizarea, cat §i transformarea persoanei juridice sunt
Speta nr. 26
moduri de incetare a persoanei juridice;
h) deosebirile sunt urmatoarele: I) domeniul de aplicare: reorgani-
a) este act juridic: unilateral/cu titlu oneros/comutativ/constitutiv/de
zarea (mai putin divizarea partiala) are o aplicare generala, pe cand
dispozitie/ patrimonial/formal/intre vii/subiectiv/afectat de modalita-
transformarea are un camp de aplicare limitat; 21 ca efecte: reorga-
te/accesoriu/cauzal/poate fl incheiat §i prin reprezentare/act numit/
nizarea produce efecte diferentiate (de lncetare, lnfiintare care au cu executare succesiva;
caracter obligatoriu, cateodata, iar alteori facultativa), pe cand b) de administrare;
transformarea produce 1ntotdeauna acelea§i efecte; 3) ca natura a c) de dispozitie;
transmisiunii: In cazul reorganizarii opereaza o transmisiune uni-
d) nu; argumente: 1) O.T. a fost lmputernicit sa vanda chiar aparta-
versala ori cu titlu universal, pe cand transformarea produce lntot-
deauna o transmisiune universala; mentul, act de dispozitie, ori chemarea In judecata este un act de
administrare, prin urmare conform argumentului de interpretare
i) res inter alias acta, alils necque nocere, necque prodesse potest; pfuatei
nu Ii poate fl opozabila sentinta civila, lntrucat fata de aceasta este un logica a fortiori (cu atat mai mult), O.T. putea introduce aceasta
tert; pentru ca sentinta sa fie opozabila §i pfuatei, trebuia pronuntata de cerere de chemare In judecata; 2) in acest sens §i qui potest plus,
potest minus; 3) din lnsu§i continutul procurii reiese expres faptul ca
instanta in contradictoriu cu pfuata §i cu primi'iria; cu alte cmrinte, titlul
reclamantului nu este opozabil pfuatei. LO. 1-a imputernicit in acest sens pe O.T., acesta din urma
nedepa§ind vointa Jui I.O.;
e) modalitatea actului este conditia: ,,ace! eveniment viitor §i nesigur
ca realizare, de care depinde existenta (na§terea ori desfiintarea)
Speta nr. 25 actului juridic civil" 1; aceasta este data de faptul ca O.T. poate vinde
imobilul numai cu conditia ca para\ii sa nu aiba copii;
a) patru, astfel: transmisiunea prin care K.M. §i R.A. au dobandit
dreptu! de proprietate asupra terenului; transmisiunea prin care R.A. 1
Idem 6, pag.156
158 TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL Solufiile problemelor 159
f) suspensiva/mixta/negativa/posibilMicita;morala; trebuie sa distinga (ubi lex non distinguit nee nos distinguere
g) acestea sunt: debemus); 4) atat oferta de donatie cat §i acceptul trebuie sa aiba
,. conditia afecteaza insa§i na§terea actului juridic civil; in speta aceea§i ,,putere juridica", cu alte cuvinte trebuie sa imbrace aceea§i
contractul de vanzare-cumparare poate fi incheiat de O.T., pe forma, iar aceasta nu poate fi decat cea ceruta ad ualiditatem;
baza procurii, numai daca paratii nu au copii; 5) alta forma nu poate fi acceptata de lege sub sanqiunea nulitatii
• conditia i§i produce efecte retroactiv; absolute;
h) da; argumente: 1) in speta se face referire la aspectul daca ,,paratii e) puterea doveditoare a unui inscris autentic se caracterizeaza prin:
nu vor avea copii" 2) a§a cum reiese din speta sotia paratului este 1) mentiunile care reprezinta constatarile personale ale agentului
insarcinata; 3) chiar daca sotia paratului, ar na§te un singur copil, instrumentator fac dovada deplina, ele (constatarile-s.n) putand fi
ceea ce este de presupus, se considera ca situatia de fapt a paratilor combatute numai prin procedura inscrierii in fals; aceste constatari
se incadreaza in situatia in care ei ,,au copii" pentru ca, in cazul personale ar putea fi cele referitoare la prezenta partilor, modul de
nostru, pluralul presupune singularul §i singularul presupune identificare a !or, luarea consimtamintelor etc.; 2) mentiunile ce
pluralul; 4) prin urmare paratii ,,au copii"; 5) drepturile copilului sunt privesc declaratiile partilor, facute in fata agentului instrumentator,
recunoscute de la conceptiune ... ; dar a caror veridicitate nu poate fi verificata de acesta, fac dovada
i) nu; argumente: 1) conform art. 7 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954: pana la proba contrarie; aceste mentiuni sunt asimilate ca §i forta
,,drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa probanta actului sub semnatura privata; 3) mentiunile straine de
numai daca el se na§te viu"; 2) faptul de a conditiona evacuarea obiectul inscrisului autentic pot avea valoarea inceputului de proba
paratilor de existenta unui copil al !or, poate fi interpretat ca un scrisa.
drept in favoarea copilului; 3) sub rezerva ca acest copil se poate
na§te mort (ipoteza in care O.T. poate vinde apartamentul) O.T. nu
este in drept de a vinde acest apartament; 4) pentru identitate de Speta nr. 28
ratiune (ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet) cu art 654
C. civ., care arata ca se considera ca exista copilul conceput; a) este ace! colectiv de oameni care intrune§te conditiile prevazute de
5) consideram ca fiind vorba de drept civil al copilului, acesta exista, lege, fiind astfel titular de drepturi subiective §i obligatii civile;
de§i sotia paratului este doar insarcinata, prin urmare O.T. nu poate b) notiunea de ,,persoana juridica" implica §i evocarea problemei de a
vinde imobilul. se §ti care este ori ce reprezinta persoana juridica pentru dreptul
civil, in special; astfel, s-au emis mai multe teorii dintre care
amintim:
Spe!a nr. 27 • teoria fiqiunii;
" teoria realitatii, care are ca versiuni urmatoarele teorii: 1) teoria
a) subiect colectiv de drept civil (persoana juridica); proprietatii colective; 2) teoria patrimoniului de afectatiune;
b) persoana juridica: particulara/romana/cu sediul in Romania/prin- 3) teoria realitatii concrete, aceasta avand urmatoarele versiuni,
cipala/cu scop nepatrimonial; teoria organica, teoria vointei colective, teoria institutiei, teoria
c) conform art. 813 C. civ., toate donatiunile se fac prin act autentic; institutionala, teoria realitatii tehnice;
deci trebuie sa se respecte forma ceruta ad validitatem; Consideram ca solutia care se impune este data de definitia per-
d) atat oferta de donatie, cat §i acceptul de donatie trebuie sa imbrace soanei juridice, prin urmare persoana juridica este un subiect
forma autentica; argumente: 1) intregul act trebuie sa imbrace colectiv de drept civil, are la baza vointa unui colectiv de oameni;
forma autentica; 2) actul de donatie este format din oferta §i c) contractul de societate este un act juridic:
acceptare, manifestarile de vointa ale celor doua subiecte ale " multilateral;
raportului juridic civil (caracterul bilateral al actului); 3) art. 813 C. • cu titlu oneros;
civ., ,,toate donatiunile se fac prin act autentic", textul de lege nu • comutativ;
distinge intre oferta §i acc;eptare, prin urmare nici interpretul nu • constitutiv;
160 TEO RIA GENERAU. A DREPTULUI CIVIL Solufiife problemelor 161
• de dispozitie; h) conform art. 100 alin 3 §i 4 C. proc. civ., cand termenul este stabilit
• patrimonial; pe ani el se va implini in ziua corespunzatoare din ultimul an; in
• formal; cazul nostru 10 iunie 1993;
• intre vii; i) institutia suspendarii prescriptiei extinctive;
• subiectiv; j) nu este intemeiata pentru urmatoarele considerente: 1) cauza de
• pur §i simplu, dar poate fi afectat §i de modalitati; suspendare invocata este participarea reclamantilor la satisfacerea
• principal; stagiului militar; 2) acestei aparari ii lipse§te aspectul referitor la
• cauzal; faptul ca fortele armate ale Romaniei sa se afle intr-o stare iminenta
• abstract; de razboi (pe picior de razboi); 3) simpla participare a reclamantilor
• personal; la serviciul militar pe timp de pace (datorie constitutionala) prin
• numit; modul de realizare poate da posibilitatea reclamantilor de a face
• cu executare succesiva; anumite acte intrerupatoare de prescriptie, de exemplu o cerere de
chemare in judecata prin reprezentant;
k) da; considerente pentru: 1) fiind prescris, dreptul reclamantilor nu
Speta nr. 29 mai poate beneficia de concursul fortei coercitive a statului (aspec-
tul de sanctionare a atitudinii pasive a reclamantilor, fa!a de valorifi-
a) contractul de transport din speta este un act juridic: bilateral/cu titlu carea dreptului !or de creanta in termenul de trei ani); 2) dreptul
oneros/comutativ/constitutiv/de administrare/patrimonial/pentru ca reclamantilor poate fi realizat numai pe cale de exceptie; daca B.V.
este un contract de transport marfuri, atunci este real, fiind necesara plate§te de bunavoie, el face o plata valabila, nemaiavand dreptul la
remiterea materiala a marfii pentru a fi transportata;Jntre vii/ subiec- restituire;
tiv/pur §i simplu/ principal/cauzal/poate fi lncheiat §i prin repre- I) acestea sunt: 1) aqiunea in restituirea sumelor depuse la Casa de
zentare/numit/cu executare succesiva; Economii §i Consemnatiuni; 2) actiunea avand ca obiect partea
b) pluralitate activa, avem doi creditori, T.L. §i R.T.; cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de persoane;
c) indiferent de izvorul !or, drepturile de creanta sunt supuse, in prin-
cipiu, prescriptiei extinctive; acest aspect reiese din interpretarea
prevederilor art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, conform caruia: Spe~a nr. 30
,,dreptul la aqiune, avand un obiect patrimonial se stinge prin
prescriptie daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege"; a) raport juridic obligational, are in continutul sau un drept de creanta
d) este termenul general de trei ani, care se aplica aqiunilor personale, al Jui R.A fata de G.E, in cuantum de 3450 USD;
care insotesc drepturile subiective civile de creanta; b) art. 119 l C. civ. stabile§te doua reguli, care se gasesc in primele
e) mod de transformare a continutului raportului juridic civil; prescrip- doua alineate §i o exceptie care se gase§te in alineatul trei; astfel,
tia extinctiva transforma dreptul subiectiv civil §i obligatia civila
aceste doua reguli sunt:
corelativa, in sensul ca le decade din perfecte (care pot fi aduse Ia
• dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare mai mare
indeplinire cu ajutorul fortei coercitive a statului) in imperfecte (pot
de 250 de lei, chiar §i atunci cand este vorba de un depozit
fi aduse la indeplinire numai daca debitorul §i-a executat de
bunavoie obligatia care ii revenea); voluntar, nu se poate face decit prin inscris autentic sau prin
f) da; din data de 10 iunie 1990 pana la data introducerii aqiunii in
act sub semnatura privata; per a contrario daca eel ce vrea
justitie, 10 august 1993, au trecut mai mult de trei ani; sa dovedeasca un astfel de act juridic, nu are asemenea
g) actione non natae, non praescribitur; termenul de trei ani incepe sa inscrisuri, nu poate face proba actului respectiv prin alt mijloc
curga din momentul na§terii dreptului Ia aqiune, iar acesta este 1O de proba;
iunie 1990, data Ia care reclamantii au constatat ca B.V nu §i-a • nu se poate primi In nici o situape proba testimoniala pentru a:
indeplinit obliga!iile contractuale; - dovedi in contra lnscrisului sau
TEORIA GENERALA A DREPTULU! CIVIL Solufiile problemelor 163
- peste ceea ce cuprinde inscrisul, nici In legatura cu ceea e) punctul patru al art. 1198 C. civ., instituie imposibilitatea conser-
ce s~ar pretindc ca: I) s-ar fi sustinut inainte de intocmirea varii probei scrise;
actului; 2) s-ar fr sustinut in momentul la care s-a intocmit f) ceea ce a invocat para.tu! a fost prescritia extinctiva §i art. 1191
actul; 3) s-ar fi sustinut dupa intocmirea actului, chiar daca C.civ., privitor la proba actelor juridice;
actul respectiv are ca obiect o valoare ce nu depa§e§te suma g) recunoa§terea facuta de parat este una calificata/judiciara;
de 250 lei; contra scriptum testimonium, non scriptum h) prescriptia extinctiva stinge doar dreptul la actiune in sens material;
testimonium non fertur §i testes quam de fide tabularum nihil i) consecintele juridice ale efectului prescriptiei extinctive sunt:
dicitur, adversus scripturam interrogari non possunt/ • dreptul subiectiv civil §i obligatia civila corelativa supravie-
•exceptia din alin. 3 prevede ca partile pot sa convina, chiar in tuiesc; daca debitorul face, dupa lmplinirea termenului de
ipotezele stabilite de alin. 1 §i 2, expres sau tacit, sa admi- prescriptie, plata catre creditor, el face o plata valabila,
nistreze proba testimoniala, dar numai cu privire la ,,drepturi neavand drept la restituire;
de care ele pot sa dispuna"; • dreptul la aqiune in sens procesual este imprescriptibil, cu
c) art. 1198 C. civ. instituie patru situatii cand regulile instituite de alte cuvinte daca termenul de prescriptie extinctiva s-a lm-
art.1191 alin 1 §i 2 nu se aplica, astfel: plinit, aceasta nu este de natura sa-1 impiedice pe titularul
• pentru obligatiile care se nasc din cvasicontracte 2 §i delicte 3 dreptului la aqiune sa poata sesiza organul de jurisdiqie
sau cvasidelicte 4; competent;
• in cazul depozitului necesar5, in caz de incendiu, ruina, j) in ceea ce ne prive§te consideram ca dreptul la actiune In sens
tumult sau naufragiu, §i la depozitele care fac calatorii in material al reclamantei nu s-a prescris; argumente:
ospataria unde trag 6; despre aceste stari judecatorul va tine • aqiunea In justitie a fost introdusa pe data de 12 iulie 1995;
seama de calitatea persoanelor §i circumstantele faptului; • la data de 1 mai 1992 s-a nascut dreptul material la aqiune al
• in cazul obligatiilor contractate in caz de accidente nepreva- reclamantei; din ace! moment incepe sa curga termenul de
zute, cand partile nu au avut posibilitatea de a intocmi precriptie extinctiva, de trei ani;
inscrisuri; • termenul s-a lmplinit pe data de 1 mai 1995, dar consideram
• "cand creditorul a pierdut titlul care ii servea ca dovada ca in speta sunt incidente dispozitiile referitoare la institutia
scrisa, din cauza de forta majora neprevazuta"; repunerii in termenul de prescriptie;
d) primele trei puncte din art. 1198 C. civ. reglementeaza imposibili- • reclamanta a sosit in tara pe data de 6 iulie §i pe 12 iulie 1995
tatea preconstituirii probei scrise; a introdus aqiunea In justitie, ceea ce ne arata ca se afla in
termenul de repunere prevazut de lege, acela de o luna care
1
G.BOROI, op. cit., pag. 176. lncepe sa curga la 3 iulie 1995, cand reclamanta §i-a ispa§it
2
Este definit de art. 968 C.civ, ca fiind "un fapt licit §i voluntar, din care se na§te o obliga[ie pedeapsa;
catre o alta persoana sau obliga[ii reciproce"; in literatura de specialitate a~ fast exprim_ate o serie
de critici justificate la adresa acestei specii de contracte; pentru detalii C.STATESCU, C.BARSAN, op. k) practica judiciara a asimilat cazurilor prevazute de art. 1198 C. civ.,
cit., pag. 27. (referitoare la imposibilitatea materiala de a preconstitui proba scri-
3
Delictul §i cvasidelictul sunt fapte ilicite care produc unei alte persoane un prejudiciu §i obliga
pe acela care a cauzat prejudiciul, din 'ina sa, sa-1 repare; diferen\a dintre delict §i cvasidelict
sa), §i imposibilitatea morala de a preconstitui inscrisul, rezultand
consta in aceea ca delictul este o fapta cauzatoare de prejudicii savaqita cu inten\ie, pe cand din raporturile dintre soti, rude apropiate, afini, de prietenie, de de-
cvasidelictul este savar§it Fara inten[ie (neglijen[a, impruden[ii). ferenta a inferiorului fata de superior; 1
·1 Ase vedea supra nr. 12.
5
Este atunci cand deponentul (eel care depune un bun spre a fi depozitat), fiind sub I) consideram ca reclamanta se afla intr-o asemenea situatie de impo-
amenintarea unei intamplari neprevazute (chiar daca ar previzibila) §i care datorita pricolului real sibilitate morala de preconstituire a probei scrise, data fiind situatia
(nu imaginar), incendiu, cutremur etc., este nevoit sii incredinteze lucrul siiu spre pastrare unei
a!te persoane, fara a avea posibilitatea sa aleagii liber persoana depozitarului §i sii intocmeascii un
concreta din speta: 1) debitorul este fratele ei; 2) mama a intervenit
inscris constatator al contractului; pentru detalii F.DEAK, ST.CARPENARU, op. cit., 202 in sensul de a nu se !ntocmi un astfel de act, pentru ca fratii trebuie
6
Cu depozitul necesar este asimilat §i depozitul hotelier pentru bunurile aduse de ciilatori cu ei
in unitiitile hoteliere; prin unitiiti hoteliere se in\eleg nu numai hoteluri propriu-zise, dar §i moteluri,
hanuri, vile, vile-apartament; pentru detalii idem 14. 1
G.BOROI, op.cit., pag. 123.
164 TEORIA GENERAL.:\ A DREPTULUI CIVIL Solu[iile problemelor 165
sa aiba incredere in ei; 3) relatiile de rudenie au un ascendent • conditia ,,cauza !icita" nu estc indeplinita, astfel:
asupra bunei credinte care ar trebui avuta in vedere la momentul intentia lui S.D. de a revinde terenul in scopul obtinerii
incheierii actului; de foloase ilicite, este prohibita de actuala legislatie
m) evident ca prima operatiune logica este aceea de a proba existenta civila §i nu numai;
juridica a actului §i apoi se poate interpreta actul; nu se poate ea poate fi retinuta §i ca imorala;
interpreta ceva ce nu exista; • neindeplinidu-se doua din cele patru conditii esentiale enu-
merate de art. 948 C. civ., consideram ca actele juridice nu au
luat na§tere in mod valabil;
Speta nr. 31 • nemo dat quad non habet;
e) nulitatea absoluta, argumente:
a) forma ceruta ad validitatem; • nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
b) acea conditie de validitate, esentiala §i cu caracter de exceptie, care • deoarece cauza este ilicita §i imorala;
consta In necesitatea lndeplinirii formalitatilor prestabilite de lege • frauda legii;
sau de catre parti, in lipsa carora actul juridic civil nu s-ar putea f) nu; pentru urmatoarele considerente:
na§te valabil;' • in speta suntem in prezenta unui raport juridic obligational
c) vanzarea-cumpararea de terenuri, conform art. 46 din Legea fon- (banii pretin§i de D.R. §i S.T., de la S.D.) §i nu in prezenta unui
dului funciar nr. 18/1991 se poate face numai prin lnscris autentic; raport real, reclamantii nu revendica terenul de la parat;
d) nu sunt valabil incheiate pentru urmatoarele considerente: • din argumentele enumerate mai sus reiese ca para.tu! le-a
• primul act valabil !ncheiat, deci prin care S.D. a transmis drep- vandut reclamantilor un teren care nu se afla in patrimoniul
tul de proprietate asupra terenului, este eel incheiat cu R.T., la sau:
data 12 noiembrie 1995; • din punct de vedere al dreptului civil reclamantii au un drept
• actul incheiat cu S.T. a fast realizat in forma autentica §i de creanta impotriva lui S.D., §i in mod corect au cerut
transcris, asigurandu-se astfel cerinta opozabilitatii fata de concursul fortei coercitive a statului, apeland la instanta de
terti; judecata;
• pentru ca actele ulterioare lncheiate cu S.T., la 16 aprilie 1996 • instanta ar fi trebuit sa admita aqiunea reclamantilor.
§i cu D.R., la 6 august 1996, sa fie valabil incheiate, trebuie, ca
acte juridice, sa indeplineasca doua din conditile prevazute
de art. 948 C. civ, ,,un obiect determinat" §i ,,o cauza licita" Speta nr. 32
• conditia ,,obiectului determinat" nu este indeplinita, intrucat:
eel care se obliga, S.D., nu mai este titularul dreptului de a) subiecte colective de drept civil (persoane juridice);
proprietate; se vanduse terenul lui R.T., el nu mai exista b) persoane juridice:
in patrimoniul Jui S.D., ci in eel al Jui R.T.; • particulare;
din punct de vedere juridic obiectul actului juridic era • romane;
imposibil; consideram ca este vorba de o imposibilitate • cu sediul In Romania;
absoluta, intrucat dreptul de proprietate al Jui R.T. • principale;
asupra terenului este unul absolut (cu limitele prevazute • cu scop patrimonial;
de lege), iar toti ceilalti au o obligatie generala §i nega- c) mijloace de identificare a persoanei juridice;
tiva de a nu face ceva ce ar putea sa aduca atingere d) sunt drepturi subiective personal nepatrimoniale;
dreptului lui R.T.; e) numit: contract de inchiriere;
o- doua: s.c. ,,TERTAN" S.R.L., §i s.c. ,,ERATA" S.R.L.;
1
Idem 9, pag.149 g) erorile strecurate sunt:
TEORIA GENERAG\ A DREPTULUI ClVIL Solu{iile problemelor 167
.. multilateral, corect-bilateral; n) act sub semnatura privata; de~i actul poate fi ;;tampilat cle repre-
" aleatoriu, corect-comutativ; zentantii celor doua firme, procedura de aplicare a ;;tampilelor nu
" de conservare, corect-de administrare; poate fi interpretata ca fiind una solemna; mai mult, nu sunt inde-
" nepatrimonial, corect-patrimonial; plinite conditiile cerute de art.1171 C. civ., pentru ca inscrisul sa fie
., real, corect-consensual; considerat unul autentic;
" conditie, corect-subiectiv; o) forma scrisa fiind ceruta ad probationem ;;i nu ad va!iditatem,
" pur ;;i simplu, corect-afectat de modalitate; consideram ca actul este valabil incheiat din punct de vedere al
• abstract, corect-cauzal; formei.
" poate fi facut ;;i prin reprezentare;
• nenumit, corect-numit;
" cu executare uno ictu, corect-cu executare succesiva; Speta nr. 33
h) nu; argumente:
" principiul irevocabilitatii consacrat de art. 969 alin. 2 C. civ., a) act juridic:
arata ca actul bilateral nu poate fi desfiintat numai prin vointa . bilateral;
unei singure parti, ci numai prin ,,consimtamantul mutual"; .. cu titlu gratuit;
• per a contrario, daca exista o intelegere a partilor, ca un act .. Iiberalitate;
bilateral· sa poata fi revocat numai prin vointa unei singure " translativ;
parti, aceasta intelegere nu contravine dispozitiilor art. 969 • de dispozitie;
alin. 2 c. civ., pentru ca acest text permite o astfel de patrimonial;
intelegere; .." consensual;
" in speta a intervenit un astfel de acord; intre vii;
i) fruct civil; .." subiectiv;
j) zi cu zi, prin simpla curgere a timpului; .. pur ;;i simplu;
k) "toate aceste modificari efectuate de locatar la cererea sa ;;i apro- .. principal;
bate de proprietar raman ca;;tigate bunului inchiriat dupa incetarea .. cauzal;
contractului de inchiriere, in afara daca modificarile efectuate intrec .. personal;
jumatate din valoarea apartamentului caci, astfel, modificarile nu . numit;
vor considerate ca fiind ale locatorului"; folosind argumentul de . cu executare uno ictu:
interpretare logica per a contrario putem reconsidera fraza de mai b) nu, argumente:
sus astfel: daca modificarile facute· de locatar, la cererea sa ;;i cu • vointa interna a par\ilor nu poate fi Jovita de nevalabilitate pe
aprobarea proprietarului, intrec jumatate din valoarea apartamen- motivul ca ele (par\ile) nu au intitulat actul corect din punct
tului atunci ele nu mai raman ca;;tigate bunului (apartamentului); de vedere al dreptului civil;
I) aceasta modalitate este conditia, care reiese din fraza de la punctul
.. actul se interpreteaza dupa inten\ia comuna a partilor, ;;i nu
(k); cu condi~ia ca modificarile sa nu intreaca jumatate din valoarea
dupa sensul literal al termenilor folositi, art. 977 C.civ.;
apartamentului;
• nevalabilitatea Jui in speta este data de art. 813 C. civ.;
m) conditie:
c) causa proxima: inten\ia Jui D.D.A. de a dona (animus donandi);
.. rezolutorie; causa remota: pentru ca D.D.A. sa fie pomenit de urma;;i ca un om
.. mix ta; generos;
negativa;
.." Iicita; d) subiectele: D.D.A. ;;i l\-l.A.l'v!., persoane fizice/continutul: dreptul Jui
M.A.M. de a cere Jui D.D.A., sa-i lnmaneze autoturismul ;;i obliga\ia
. morala;
168 TEORIA GENERAL.A A DREPTULUI CIVIL Solu{iile problemelor 169
corelativa a Jui D.D.A. de a-i inmana acest autoturism/obiectul: Speta nr. 35
predarea efectiva a autoturismului;
e) nu, deoarece suntincalcate dispozi1iile imperative ale art. 813 C. civ.; a) procura incheiata in forma autentica;
f) nulitatea absoluta; b) nu, pentru urmatoarele considerente:
g) nu se poate face o aplicare a acestui principiu pentru urmatoarele • actul aflat in interdependen1a On cazul nostru procura Jui
considerente: E.P.) trebuie sa imbrace §i el forma actului de dona1ie, deci o
" nu se poate identifica nici un element de diferenta lntre actul forma autentica;
nu! absolut §i eel care se dore§te a fi valabil, inten1ia Jui D.D.A. • art. 813 C. civ. este o norma imperativa onerativa, prevazand
a fost aceea de a dona §i nu de a vinde; pentru parti in mod expres o anumita conduita;
• actul de vanzare-cumparare nu 1ntrune§te toate conditiile de • forma ad validitatem este o exceptie de Ia principiul con-
valabilitate prevazute de lege; sensualismului or, exceptio est strictissimae interpretationis;
" urmeaza ca partile sa indeplineasca ulterior cerinta formei ad c) notarul trebuia sa pronunte 0 incheiere de autentificare pentru
validitatem, dar aceasta operatie juridica nu este o conver- incheierea actului de donatie, numai in masura in care E.P. ar fi
siune a actului juridic. prezentat notarului o procura autentica din care sa reiasa vointa Jui
D.D.A. de a face o liberalitate.
Speta nr. 34
Speta nr. 36
a) forma ad validitatem;
a) liberalitatea este ace! act juridic civil cu titlu gratuit prin care dispu-
b) justificarea acestei forme:
natorul i§i miqoreaza patrimoniul procurand gratificatului un folos
• atentionarea partilor asupra importantei deosebite pe care o patrimonial;
au anumite acte juridice; b) testamentul este un act juridic:
• asigurarea libertatii §i certitudinii consimtamantului; • unilateral;
• exercitarea unui control al societatii, prin organele compe- • cu titlu gratuit;
tente, asupra actelor care au o importanta juridica ce depa- • liberalitate;
§e§te interesele partilor; 1 • translativ;
c) astfel: • de dispozitie;
• donatia; " patrimonial;
• subrogarea in drepturile creditorului consimtita de de bi tor; " solemn;
• ipoteca conventionala; • pentru cauza de moarte;
• testamentul; • subiectiv;
• instrainarea terenurilor, prin acte intre vii; • poate fi afectat §i de modalitati;
d) acestea sunt: • principal;
• este un element constitutiv, esential al actului juridic civil; • personal, nu poate fi incheiat prin reprezentare;
• este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa, per a • numit;
contrario este necesara o manifestare expresa; • cu executare dintr-o data;
" este exclusiva On principiu), cu alte cuvinte pentru un anumit • revocabil, cat timp se afla In viata, testatorul poate reveni
act juridic civil solemn trebuie indeplinita o anumita forma; asupra manifestarii sale de vointa, modificand sau anuland
e) nulitatea absoluta, nerespectarea formei cerute ad validitatem. dispozitiile unui testament anterior; 1
' R.POPESCU, C.TOADER, L.STAflCIULESCU, V.STOICA- Mo§tenirea testamentara. Transmisiunea
1 G.BELEIU, op. cit., pag 150. §i fmparfeala mo§tenirii. Ed. Proarcadia, Bucure§ti 1993, pag.5.
TEORIA GENERA~ A DREPTULUI CIVIL Solufiile problemelor 171
c) distingem: I) da, pentru argumentele care urmeaza:

" legalitate; ., fiind vorba de un drept al sau, T.E. este considerat ca avand
" generalitate; capacitate de folosinta din momentul conceptiei;
• inalienabilitate; ., momentul conceptiei Jui T.E. este anterior momentului
• intangibilitate; decesului Jui D.S.;
• egalitate; • art. 654 C. civ., ,,pentru a succede trebuie neapfuat ca persoana
• universalitate; care succede sa existe in momentul deschiderii succesiunii";
d) regula este: capacitatea de folosinta a persoanei fizice incepe de la " momentul deschiderii succesiunii este momentul mortii Jui
na§terea acesteia, art. 7 alin. l din Decretul nr. 31/1954; D.S., 25 iulie 1970, data Ia care T.E. exista, fiind conceput;
e) exceptia: infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis " sub imperiul indeplinirii conditiei rezolutorii, aceea ca T.E. sa
ejus agitur (copilul conceput se considera nascut atunci cand este se nasca mort, acesta poate veni la succesiunea Jui D.S.;
vorba de drepturile sale), in acest sens art. 7 alin.2 din Decretul nr. m) art. 19 din Decretul nr. 31/1954, ,,acceptarea cuvenita unui minor,
31/1954; conditiile necesare sunt: indiferent de vars ta [... ] va fi socotita totdeauna ca fiind fa cu ta sub
• sa fie vorba de drepturile copilului §i nu de obligatii ale acestuia; beneficiu de inventar"; acceptarea va fi facuta de mama Jui T.E.,
• copilul sa se nasca viu (legislatia franceza in domeniu cere ca care are obligatia de a reprezenta minorul sub 14 ani (este cazul
respectivul copil nascut viu sa fie §i viabil); nostru) in actele juridice civile;
f) fiind vorba de un drept al sau, T.E. are ca inceput al capacitatii sale n) instanta urmeaza sa admita aqiunea Jui T.O.
de folosinta momentul conceptiei;
g) da, motive:
• inceputul capacitatii de folosinta este eel al conceptiei; Speta nr. 37
• de cujus a decedat pe data de 25 iulie 1970;
• momentul conceptiei a fost stabilit cu aproximativ 20 de zile a) raport juridic real (in continutul Jui se afla dreptul de proprietate
inaintea decesului Jui D.S.; revendicat de D.R.);
h) dreptul sau de proprietate nu este afectat de modalitati; a nu se b) putem transforma astfel:
intelege ca dreptul sau de proprietate este afectat de modalitatile • pentru a fi in prezenta devalma§iei, conditiile necesare sunt
actului juridic, ci de cele ale dreptului de proprietate 1; ca D.R. §i C.M.C. sa fie soti, iar imobilul sa fi fost dobandit in
i) chiar daca copilul a murit la scurt timp dupa na§tere, acestuia i se timpul casatoriei;
intocmesc doua acte de stare civila: certificatul de na§tere §i certifi- ., coproprietate este situatia din speta;
catul de deces; faptul ca un copil a decedat mai inainte de a se • indiviziune, D.R. §i C.M.C. trebuie sa stapaneasca pe langa
inregistra na§terea acestuia nu inlatura obligatia de inregistrare a ace! imobil §i alte bunuri, astfel !neat dreptul lor de proprie-
na§terii sale (posterioara inregistrarii decesului-s.n); tate sa se manifeste asupra unei mase de bunuri;
j) nu, este o aqiune strict personala (intuitu personae); astfel cum c) este o aplicatie a formei ceruta pentru opozabilitate fata de terti;
reiese din formularea art. 55 alin. 1 C. fam., ,,aqiunea in tagaduirea d) act juridic civil:
patemitatii se prescrie [ ... ] de la data cand tatal ... ", in consecinta • unilateral; in ipoteza in care cererea ar fi fost introdusa atat de
fiind un drept personal nepatrimonial, numai tatal poate intenta o D.R., cat §i de C.M.C., era bilateral;
astfel de aqiune; • cu titlu oneros;
k) se prescrie 'in 6 !uni de la data cand tatal a cunoscut na§terea • aleatoriu;
copilului; • translativ;
• de dispozitie;
1
• patrimonial;
Sunt modalita\i juridice ale dreptului de proprietate: proprietatea rezolubila, proprietatea
anulabila §i proprietatea comunii (coproprietate, indi,iziune, devaima~ie). • consensual;
TEORIA GENERAG\ A DREPTULUI CIVIL Solufiile problemelor 173
172
g) recunoa§tere calificata.Jjudiciara;
"' intre vii;
h) va admite actiunea Jui R.S., pentru argumentele enumerate mai sus;
"' subiectiv; atat reclamantul cat §i paratul au drepturi §i obligatii egale fata de
"' pur §i simplu;
principal;
zidul despartiior, sunt coproprietari. ·
" cauzal;
"
., personal;
Speta nr. 39
"' numit;
"' cu executare uno ictu; a) conditiile de validitate sunt:
.. sa provina de la 0 persoana cu discernamant;
• sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice;
Speta nr. 38 .. sa fie exteriorizat;
• sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant;
a) sa refaca zidul deteriorat, obligatie: b) animo contrahendi negotii; aceasta cerinta se desprinde din chiar
..
de a face; esenta actului juridic civil, care este o manifestare de vointa facuta
• pozitiva; cu intentia de a produce efecte juridice; consimtamantul nu este
..
de rezultat (determinata); considerat a fi exprimat cu intentia de a produce efecte juridice in
• propter rem; urmatoarele cazuri:
• perfecta; " cand manifestarea de vointa a fost facuta in gluma (jocandi
b) norma de drept civil: causa), din prietenie, din curtoazie sau pura complezenta;
• dispozitiva; • cand s-a facut sub conditie suspensiva pur potestativa din
• supletiva; partea celui care se obliga;
• de ordine privata; • daca manifestarea de vointa este prea vaga;
• generala; • daca manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mentala
c) terenul, casa, garajul, V2 din zidul despafiitor, atelierul §i serele; (reservatio mentalis), cunoscuta de destinatarul acesteia;
d) nu, argumente: c) lipse§te: ,,sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant";
.. conform art. 969 alin. 1 C. civ., conventia incheiata intre R.S. §i d) eroarea-viciu de consimtamant (error in substantiam);
O.P. are putere de lege numai intre ele, nu §i intre R.S., e) clasificare:
respectiv D.H.; • eroare-viciu de consimtamant;
.. conform art. 973 C. civ., actul dintre R.S. §i O.P. nu produce • eroare de fapt;
efecte asupra altor persoane, in speta D.H.; f) nulitatea relativa;
.. din speta reiese ca R.S. §i O.P. stapaneau in cote egale (V2 g) 1) instanta a fost sesizata pe data de 12 iunie 1997; 2) reclamantul a
fiecare) zidul despartitor, prin urmare D.H., a dobandit cota luat la cuno§tinta de inducerea in eroare Ia data de 27 iulie 1992,
de V2 a lui O.P.; moment de la care a inceput sa curga dreptul la actiune in sens
.. D.H. nu a dobandit prin contract §i celelalte drepturi §i material; 3) termenul de prescriptie extinctiva s-a implinit pe data de
obliga!ii care au fost cuprinse in actul dintre R.S. §i O.P.; 27 iulie 1995, in consecinta dreptul reclamantului la aqiune (in sens
• depozitiile martorilor in acest sens; material) s-a prescris; 4) nu s-a stins insu§i dreptul subiectiv civil,
e) da, este un tert, fata de el actul incheiat intre R.S. §i O.P. este o res a§a cum sustine paratul;
h) acestea sunt:
inter alias acta;
f) pentru D.H. contractul incheiat intre R.S. §i O.P. este un fapt juridic, • elementul asupra caru1a cade falsa reprezentare sa fi fost
prin urmare poate fi probat cu orice mijloc de proba, inclusiv determinant pentru incheierea actului; astfel, daca s-ar fi
cunoscut realitatea, actui nu s-ar fi incheiat; este ipoteza
martori.
174 TEO RIA GENERAL.ii. A DREPTULUI CIVIL Solufiile problemelor 175
reclamantului care §i-a dorit o casa din beton, tocmai de c) cea care are sediul in Romania;
aceea a provocat o expertiza §i a cerut instantei anularea d) in ceea ce ne prive§te consideram ca, In speta, nu poate fi retinuta
contractului pentru eroare-viciu de consimtamant; eroarea de drept ca viciu de consimtamant; argumente:
" paratul §tia de faptul ca reclamantul dore§te sa achizitioneze " este admisibila in situatia In care nu sunt incidente norme
0 casa din beton, acest lucru fiind determinant pentru inche-
imperative sau care privesc ordinea publica;
ierea contractului, dar, de§i §tia ca-i vinde o casa construita in ., art. 41 pct.2 partea finala din Constitutia Romaniei arata ca:
proportie de 2/3 din caramida, a prezentat casa ca fiind din
,,cetatenii straini §i apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprie-
be ton;
tate asupra terenurilor"; norma constitutionala are un caracter
i) instanta urmeaza sa respinga actiunea reclamantului, cu motivarea
imperativ, dar §i de ordine publica;
ca dreptul material la actiune al acestuia s-a prescris.
" situatia prezentata In speta, In care reclamantul nu era sigur
de aceasta interdiqie, ne ridica prezumtia ca acesta avea
unele dubii, In sensul ca avea unele cuno§tinte In legatura cu
Speta nr. 40 posibilitatea instrainarii terenului;
" de altfel, cum vom observa mai jos, actul de vanzare-cumpa-
a) eroarea;
b) dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata, se disting doua tipuri rare dintre reclamant §i para.ta este valabil;
de eroare: eroarea de fapt §i eroarea de drept; admisibilitatea erorii e) de lege lata S.C. ,,BABY" S.R.L. poate dobandi dreptul de proprietate
de drept ca viciu de consimtamant a reprezentat subiect de contro- asupra terenului, argumente:
versa in literatura de specialitate, formulandu-se atat teza neadmi- " art. 41 pct.2 partea finala din Constitutia Romaniei se refera la
terii cat §i cea a admiterii erorii de drept ca viciu de consimtamant; cetatenii straini §i apatrizi;
teza inadmisibilita.tH (care nu-§i regase§te puternice argumente de • parata este o persoana juridica, prin urmare nu intra in sfera
text §i pe care nu o 1mparta§im), invoca in favoarea sa argumentul de aplicare a dispozitiilor constitutionale;
bazat pe obligatia generala de a se cunoa§te legile, astfel ca nimanui " art. 47 alin. 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 arata ca:
nu Ii este ingaduit sa se apere sustinand necunoa§terea legilor, ,,persoanele fizice care nu au cetatenia romana §i domiciliul
nemo censetur ignorare legem; In favoarea tezei admisibilitatii in Romania, precum §i persoanele juridice care nu au natio-
erorii de drept ca viciu de consimtamant (exceptand normele impe- nalitate romana §i sediul In Romania, nu pot dobandi in
rative §i pe cele care privesc ordinea publica), In literatura de spe- proprietate terenuri de orice fel prin acte intre vii";
cialitate au fost invocate urmatoarele argumente: " parata este 0 persoana juridica romana, per a contrario nu
., art. 953 C. civ., care prevede nevalabilitatea consimtamantului intra In sfera de aplicare a art. 4 7 alin. I Leg ea 18/199 I, astfel
cand este dat din eroare, fara a distinge daca aceasta eroare !neat poate dobandi prin acte intre vii terenuri de orice fel;
este una de drept sau una de fapt or, ubi lex non distinguit f) da, este incheiat in forma autentica §i indepline§te toate conditiile
nee nos distinguere debemus; prevazute de art. 948 c. civ.;
., legea prevede situatia in care nu este admisa eroarea de g) in momentul in care terenul, la lichidarea societatii, este atribuit in
drept, In acest sens art. 1206 alin.2 C. civ., per a contrario In patrimoniul cetateanului englez, atunci se activeaza dispozitiile
celelalte cazuri ea este admisa; constitutionale (art.41 pct.2 partea finala) coroborate cu art. 47 alin .
., in masura in care se produce, eroarea de drept are acela§i I din Iegea 18/1991 §i cetateanul englez nu va putea sa aiba In
efect ca §i cea de fapt: falsa reprezentare a realitatii or, ubi patrimoniuJ SaU dreptuJ de proprietate aSUpra terenUJUi I;
eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet; h) aqiunea reclamantei urmeaza a fi respinsa; argumente:
" jurisprudenta a admis eroarea de drept ca viciu de consimta-
mant; 1
1
Va trebui sa-1 instraineze unei persoane fizice/juridice romane in termen de un an de la data
dobandirii, sub sanqiunea trecerii terenului in proprietatea satului cu titlu gratuit; legiuitorul se
pare ca va modifica aceasta prevedere, astfel ]neat ceta(enii straini sa poata dobandi dreptul de
1 G.BELEIU, op. cit., pag.136. proprietate asupra terenurilor.
176 TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL Solu[iile problemelor 177
.. para.ta are capacitatea legala de a dobandi dreptul de proprie- e) urmeaza a se admite actiunea; intervine nulitatca absoluta pentru
tate asupra terenurilor de orice fel; oricare din motivele invocate mai jos:
" la incheierea actului au fast respectate toate conditiile de • nevalabilitatea obiectului actului juridic civil (a se vedea in
forma §i de fond impuse de dispozitiile legale; acest conditiile necesare pentru valabilitatea obiectului actu-
" se poate retine in speta un abuz de drept din partea recla- lui juridic civil);
mantei, prin incercarea acesteia de a obtine o suma de bani • nerespectarea formei cerute ad ualiditatem·
In plus, sub insinuarea ca daca nu-i va satisface aceasta pre- • frauda legii. '
tentie materiala va aqiona in instanta pe S.C. ,,BABY" S.R.L,
ceea ce a §i facut;
• aspectul imoral al aqiunii reclamantei poate fi retinut de Speta nr. 42
asemenea.
a) este o masura de ocrotire, de drept civil, care se ia de catre instanta
de judecata fata de o persoana fizica lipsita de discernamantul
Speta nr. 41 necesar pentru a se ingriji de interesele sale datorita alienatiei sau
debilitatii mintale, constand in lipsirea de capacitate de exercitiu §i
a) retinem urmatoarea clasificare: instituirea tutelei;
,, imobil prin natura Jui; b) I) delimitare fata de institutia ,,ingradiri ale capacitatii de folosinta a
• scos din circuitul civil (extra commercium); persoanei fizice", indiferent ca acestea sunt saQqiuni sau masuri de
• individual determinat; ocrotire: aceste ,,ingradiri" privesc continutul capacitatii de folosinta
• nefungibil; a persoanei fizice §i numai indirect se rasfrang §i asupra continutului
• neconsumptibil; capacitatii de exercitiu; interdictia judecatoreasca prive§te numai
capacitatea de exercitiu, fara a avea vreo influenta asupra capacitatii
• frugifer;
de folosinta a persoanei fizice; 2) fata de tratamentul medical obli-
• indivizibil; gatoriu, interdictia judecatoreasca comporta urmatoarele deosebiri:
• principal; • interdictia este judecatoreasca, pe cand tratamentul medical
• corporal; obligatoriu se stabile§te de o autoritate medicala, pe cale ad-
• insesizabil; ministrativa, instanta neavand decat competenta de a solu-
" face parte din domeniul public; tiona plangerile formulate in legatura cu masurile luate pe
b) dolul (viclenia); cale administrativa;
c) nu poate fl retinuta complicitatea fratelui Jui L.T., la concretizarea • daca punerea sub interdiqie judecatoreasca are ca efect
dolului; lipsirea de capacitatea de exercitiu, tratamentul medical obli-
d) "anomaliile juridice": gatoriu nu are nici un efect cu privire la capacitatea civila a
• terenurile se transmit prin acte intre vii numai prin act autentic; persoanei fizice;
• cetatenii straini nu pot dobandi terenuri, de orice fel, in c) nu este intrunita nici o conditie, astfel:
Romania; A.Y. este cetatean marocan; • se poate retine din speta ca C.B. nu este lipsita de discerna-
.. ,,drumul judetean" nu face parte din circuitul civil; prin mant, chiar in sentinta instantei se retine ca din punct de
urmare nu se poate face un act de vanzare-cumparare care vedere mental este sanatoasa;
sa aiba de obiect un aemenea bun; conform art. 963 C. civ., • cauza lipsei de discernamant sa fie alienatia ori debilitatea
,,numai lucrurile ce sunt in comert pot fi obiectul unui mintala, ceea ce nu este cazul in speta; s-a interpretat ca lipsa
contract"; de discernamant este data de varsta inaintata §i de handi-
• ,,drumul judetean" face parte din domeniul public; prin capul fizic;
urmare este inalienabil;
178 TEORIA GENERAL.\ A DREPTULUI CIVIL Solufiile prob!eme!or 179
" nu lipsa discenamantului nu-i permite Jui C.B. sa se ingri- de administrare, acest ultim aspect cu respectarea art.129
jeasca de interesele sale, ci boala de care sufera §i batra- alin. final C. fam., ,, ... nu depa§e§te suma de 250 lei"; 3) acte
netea; de dispozitie cu incuviintarea prealabila a autorW:itii tutelare,·
d) da, astfel: per a contrario actul de vanzare-cumparare incheiat de AN.,
.. art. 152 C. fam. reglementeaza cazurile in care se instituie fara incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare, nu este
curatela §i punerea sub interdiqie; valabil;
.. la pct. a) din art. amintit mai sus se arata ca se instituie I) nu este valabil; nu s-au repectat conditiile de fond necesare pentru
curatela ,,daca din cauza batranetii, a bolii sau unei infirmitati intocmirea Jui, recte nu s-a respectat cerinta autorizarii din partea
fizice, 0 persoana, de§i capabila, nu poate, personal, sa-§i autoritatii tutelare; de asemenea au fost incalcate dispozitiile impe-
administreze bunurile sau sa-§i apere interesele in condi1ii rative ale legii;
multumitoare §i, din motive temeinice nu-§i poate numi un m) nulitatea relativa, Iipsa autorizatiei administrative, in speta acordul
reprezentant", ceea ce se suprapune peste situatia de fapt din autoritatii tutelare/s-au incalcat la incheierea actului de vanzare-
speta; cumparare norme care ocrotesc un interes particular;
e) punerea sub interdiqie poate fi ceruta de oricine are interes; n) solutia este data de urmatoarele aspecte:
procedura de ridicare a interdiqiei judecatore§ti se face de catre toti e ridicarea interdiqiei judecatore§ti a Jui C.B.
cei enumerati de art. 115 C. fam. (a se vedea tutela minorului); " numirea unui curator, conform art. 152 C. fam.;
printre aceste persoane se afla §i C.M., ca persoana apropiata lui • constatarea nulitatii relative a actului de vanzare-cumparare
C.B.; incheiat de AN., cu incalcarea dispozitiilor legale;
f) conform art. 152 C. fam. se nume§te un curator, iar nu un tutore; • repunerea partilor in situatia anterioara.
g) efectele punerii sub interdiqie sunt:
.. Iipsirea de capacitate de exercitiu;
'" instituirea tutelei interzisului; Spe!a nr. 43
h) nu este supusa domeniului prescriptiei extinctive, ea poate fi ceruta
oricand dupa ce au incetat cauzele care au determinat punerea sub a) ipoteze §i reguli privind stabilirea datei mortii:
interdiqie; " ipoteza mortii constatata fizic, direct; completarea datei mortii
i) conform art. 30-32 din Decretul nr. 31/1954, la procedura de punere se face fie prin trecerea in actul medical constatator al mortii
sub interdiqie participarea procurorului este necesara; conform art. a datei In care cadrul medical a constatat moartea, fie pe
151 C. fam., ,,daca au incetat cauzele care au provocat interdiqia, baza declaratiei facuta de persoana care anunta decesul la
instanta judecatoreasca va pronunta, ascultand conduziile procu- starea civila;
rorului, ridicarea ei"; " ipoteza disparutului, a carui moarte nu poate fi constatata
j) i§i produce efecte pe data cand a ramas definitiva; direct, fiind necesara declararea judecatoreasca a mortii; data
k) privitor la bunurile Jui C.B., AN. avea urmatoarele obligatii: mortii este cea din hotararea judecatoreasca ramasa definitiva;
.. conform art. 147 C. fam., ,,regulile privitoare la tutela mino- b) distingem doua feluri:
rului care nu a implinit varsta de paisprezece ani se aplica ~i " declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea
in cazul tutelei celui pus sub interdiqie ... "; judecatoreasca a disparitiei;
• astfel A.N. putea sa incheie urmatoarele categorii de acte • declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de declara-
juridice civile: 1) acte de conservare; 2) acte de administrare rea judecatoreasca a disparitiei;
a patrimoniului Jui C.B.; aici se incadreaza nu numai acele c) situatia regula este este declararea judecatoreasca a mortii prece-
acte de administrare a unui bun privit ut singuli, ci §i acele data de declararea judecatoreasca a disparitiei/situatia exceptie
acte de administrare care raportate la un bun determinat sunt este declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de declararea
acte de dispozitie, dar raportate la intreg patrimoniul sunt acte judecatoreasca a disparitiei;
180 TEOR!A GENERALS. A DREPTULU! CIVIL Solu{iile probleme/or 181
d) da, argumente:
" situatia din speta poate este o lmprejurare exceptionala care
lndreptate§te a se presupune decesul; a) principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului
" enumerarea facuta de art. 16 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954 initial, resoluto jure dantis, resoluitur jus accipientis;
nu este limitativa, permitand asimilarea §i a altor situatii b) in practica se concretizeaza In doua situatii specifice, astfel:
exceptionale celor expuse In textul de lege; • in cazul actelor ,,autorizate", anularea autorizatiei administra-
e) In ceea ce ne prive§te, consideram ca ne aflam in ipoteza declararii tive, care precede actul civil, conduce la anularea §i a actului
judecatore§ti a mortii neprecedata de dec!ararea judecatoreasca a civil care se 'intemeia pe acea autorizatie;
disparitiei; " in cazul a doua acte din care unul este principal, iar celalalt
f) conform art. 38 alin. final din Decretul nr. 31/1954, ,,judecata se face accesoriu, anularea actului principal atrage desfiintarea §i a
ascultand concluziile procurorului"; actului accesoriu, prin aplicarea regulii accesorium sequitur
g) concluziile procurorului nu sunt intemeiate, astfel: principale;
• sunt lndeplinite conditiile prevazute de art. 16 alin. 3 din c) acest principiu nu se bucura de o consacrare legala expressis uerbis;
Decretul nr. 31/1954; d) aceste exceptii sunt:
• nu este necesara declararea judecatoreasca a disparitiei;
• cazul aplicarii art. 1909 alin. 1 C. civ., coroborat cu art. 972 C.
h) instanta nu a procedat corect, pentru considerentele enumerate mai
civ.; ipoteza este urmatoare: primus 'incredinteaza Jui secun-
sus trebuia sa admita actiunea §i sa pronunte o hotarare declarativa
dus un bun mobil, In detentie; secundus vinde bunul lui
de moarte;
tertius, care este de buna credinta, crezandu-1 pe secundus
i) da, sunt lntrunite conditiile legale.
proprietar; apoi contractul dintre primus §i secundus se desfi-
inteaza, pentru motiv de nulitate; astfel, secundus ar trebui sa-
i restituie bunul Jui primus, numai ca intre timp I-a lnstrainat
Speta nr. 44
lui tertius; contractul dintre secundus §i tertius nu va fi anulat
a) da, argumente: §i el, daca tertius este de buna credinta §i a dobandit bunul cu
titlu oneros;
• nu suntem in prezenta unei hotarari de declarare a disparitieichiar
daca ar interveni o asemenea hotarare, aceasta nu are nici un efect • cazul aplicarii art. 20 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954; este
asupra capacitatii de folosinta a Jui G.F.; conform art. 19 din Decretul ipoteza celui declarat judecatore§te mort §i care aflandu-se in
nr. 31/1954 ,,eel disparut este socotit a fi In viata daca nu a intervenit viata a obtinut anularea acestei hotarari; odata cu anularea
o hotarare declarativa de moarte, ramasa definiti\·a"; hotararii poate cere §i lnapoierea bunurilor sale; cu toate
b) cronologic: acestea dobanditorul cu titlu oneros nu este obligat sa le
" notarul a eliberat procura autentica, constatand ex propriis inapoieze, dedt daca se va face dovada ca la data dobandirii
sensibus disparitia Jui G.F., ceea ce nu era de competenta Jui, §tia ca persoana declarata moarta este in viata;
ci a instantei de judecata; 11 cazul subdobanditorului de buna credinta §i cu titlu oneros al
., constatarea nulitatii actului de vanzare-cumparare, incheiat fara unui imobil; In principiu anularea titlului de proprietate al
respectarea dispozipilor Iegale referitoare la curatela disparutului; transmitatorului cu titlu oneros al unui bun nu este de natura
" constatarea retroactivitatii efectelor nulitatii; sa atraga caducitatea actului In ceea ce prive§te pe tert;ul
., aplicarea principiului resoluto jure dantis, resoluiturjus accipientis; achizitor, In cazul ca acesta este de buna credinta; numai in
" repunerea partilor In situatia anterioara. cazul 'in care tertul achizitor, cu titlu oneros, a cunoscut sau,
cu diligente minime, putea sa cunoasca nevalabilitatea titlului
de proprietate al 'instrainatorului, deci a fast de rea credin~a
(ceea ce trebuie dovedit), opereaza regula de drept conform
TEORIA GENERAU. A DREPTULUI CIVIL Solufiile problemelor 183
careia nevalabilitatea titlului de proprietate al vanzatorului ., M.M. a fost dobanditor de buna credinta, dar cu titlu gratuit
atrage §i nevalabilitatea titlului subachizitorului; 1 (donatie), prin urmare el va trebui sa inapoieze colectia de
e) da, exceptia a treia; buna credinta se prezuma, este necesara proba carti §i cele douasprezece cama§i cu monograma ale Jui D.R.;
contrarie din partea lui R.C.; ., M.G., de§i a dobandit bunurile cu titlu oneros, este de rea
f) instanta urmeaza sa admita aqiunea, intrucat titlul Jui L.M. este credinta §i prin urmare va fi obligat sa inapoieze ceasul, cele
valabil. trei costume, cele doua inele de aur cu pietre pretioase, Jui
D.R.;
i) comorientii sunt acele persoane fizice care au murit in aceea§i
imprejurare fara a se putea stabili daca o persoana, din acea impre-
Speta nr. 46 jurare care a cauzat decesul acestora, a supravietuit alteia, astfel
incat se prezuma ca au murit toate deodata;
a) efectul principal este incetarea capacitatii de folosinta a persoanei j) cu orice mijloc de proba admis de lege.
fizice;
b) produce efecte retroactiv (ex tune) §i nu numai pentru viitor (ex
nunc), in sensul ca persoana disparuta este considerata ca a murit
Speta nr. 47
pe data stabilita in hotarare ca fiind cea a mortii, care, prin ipoteza,
este anterioara datei pronuntarii hotararii §i ramanerii ei definitive, a) este mijlocul juridic de ocrotire a minorului lipsit de ocrotire parin-
iar nu de la data ramanerii definitive a hotararii declarative de teasca;
moarte; b) caracterele juridice sunt:
c) efecte: ., legalitate;
• deschiderea succesiunii; ., obligativitate;
• stingerea drepturilor viagere (constituite pe durata vietii titula- • gratuitate;
rului !or); • personalitate;
• trecerea acesteia in certificatul de deces, act de stare civila; c) aceste principii sunt:
d) nu, anularea hotararii declarative de moarte poate fi ceruta oricand, " autonomia patrimoniala, in sensul ca minorul nu are nici un
este un drept personal nepatrimonial nesupus domeniului prescrip- drept asupra bunurilor tutorelui §i nici tutorele nu are nici un
tiei extinctive, in acest sens art. 20 din Decretul nr. 31/1954: ,,daca drept asupra bunurilor minorului;
eel declarat mort este In viata, se poate cere, oricand, anularea • tutela se exercita sub un control permanent;
hotararii prin care s-a declarat moartea"; d) apartine autoritatii tutelare de la domiciliul minorului;
e) aqiunea in anulare a hotararii declarative de moarte poate fi e) conform art. 117 C. fam., nu pot fi tutore:
intentata de orice persoana interesata, cu atat mai mult de fiul sau • minorul;
major, D.S.; • interzisul judecatoresc;
f) la instanta care a pronuntat hotararea declarativa de moarte; • eel decazut din drepturile parinte§ti;
g) concluziile procurorului sunt obligatorii, cu alte cuvinte legea " eel declarat incapabil de a fi tutore;
impune participarea procurorului Ia procedura de anulare a hotararii " eel caruia i s-a restrans exercitiul unor drepturi politice sau
declarative de moarte, respectandu-se astfel pricipiul simetriei civile, fie in temeiul legii, fie prin hotarare judecatoreasca;
(daca procurorul a participat la pronuntarea unei hotarari declara- ., eel cu rele purtari;
tive de moarte se impune prin simetrie sa participe §i la anularea • eel lipsit, conform legii speciale, de dreptul de a alege §i de a
ei); fi ales deputat;
h) bunurile vor avea urmatoarea destinatie: ., eel care exercitand o alta tutela a fost indepartat din aceasta;
., eel care din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului, nu
1
ar putea indeplini sarcinile tute!ei;
GH. BELEIU, op. cit., pag.191.
184 TEO RIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL
Solufiile problemelor
185
f) 1) au fost incalcate dispozitiile art. 128 C. fam., astfel: ,,este oprit sa
se !ncheie acte juridice intre tu tore [... ] de o parte §i minor de alta"; f) in ceca ce ne prive§te consideram ca actiunea autorita1ii tutelare
poate fi respinsa, argumente:
sanctiunea care intervine este nulitatea absoluta; 2) va fi necesara o
actiune in raspundere patrimoniala a iui MN., conform art. 141 alin 2 • de§i nu sunt respectate dispozitiile legii, !n speta art. 129 alin.
C. fam., ,,chiar daca autoritatea tutelara a dat tutorelui descarcare de
final C. fam., consideram ca suma de 250 de lei, atunci cand
aceasta reprezenta o valoare obiectiva etalon pentru patrimo-
gestiune, acesta raspunde pentru paguba pricinuita prin culpa sa";
niul minorului, a fost instituita de legiuitor tocmai pentru a
3) actiunea in resciziune nu poate fi primita pentru urmatoarele
pune in valoare Iatura patrimoniala a continutului ocrotirii
considerente:
minorului prin tutela, §i nu pentru a fi o piedica in buna
.. leziunea prive§te minorii 1ntre 14 §i 18 ani, In speta minorul
administrare a patrimoniului acestuia; per a contrario ne-am
are 12 ani; afla in prezenta unei forme legale fara corespondent in prac-
.. leziunea prive§te acte de administrare, in speta minorul a tica, fara aplicabilitate practica;
incheiat cu M.N. acte de vanzare-cumparare, care sunt acte • textul de lege trebuie interpretat in litera §i spiritul ei; or, ar fi
juridice civile de dispozitie; impotiva vointei legiutorului ca magistratul sa interpreteze
legea in mod dogmatic, fara a tine cont de realitatile concrete
la care textul de lege se aplica;
Speta nr. 48 e Credem Ca CUantumul Valorie aJ bunuJui care urmeaza a fi
instrainat, conform art. 129 alin final C.fam., este depa§it de
a) sunt: realitatea prezenta, in prezent el nu-§i mai gase§te aplicare.
" latura personala;
"' Iatura patrimoniala, care are in vedere: I) administrarea bu-
nurilor minorului de pana la 14 ani; 2) reprezentarea in actele Speta nr. 49
civile; 3) incuviintarea prealabila a actelor civile ale minorului;
b) reprezentarea intervine in cazul minorului de pana la 14 ani/incu- a) proba testimoniala sau marturia, este relatarea orala, facuta de o
viintarea prealabila intervine in cazul minorului care este mai mare persoana, in fata instantei de judecata, cu privire la acte sau fapte,
de 14 ani; savar§ite in trecut §i despre care are CUnO§tinta personal;
c) tutorele, in acest caz, poate incheia urmatoarele categorii de acte b) regula generala este ca faptele juridice stricto sensu pot fi dovedite,
juridice civile: neingradit, cu martori 1;
• acte de conservare; c) nu, argumente:
• acte de administrare, atat cele referitoare la un bun privit ut • in act este stipulat ca termen de scadenta 8 august 1992;
singuli, cat §i cele care privite in sine sunt acte de dispozitie, ., art. 969 C. civ., actul juridic valabil incheiat este legea partilor;
dar, raportate la ansamblul patrimoniului sunt acte de admi- • admitand proba testimoniala instanta a nesocotit prevederile
nistrare, cu respectarea dispozitiilor art. 129 alin. final C. fam.; art. 1191 alin. 2 C. civ., care arata ca: ,,nu se va primi niciodata
• acte de dispozitie, dar cu incuviintarea prealabila a autoritatii o dovada prin martori in contra sau peste ceea ce cuprinde
tutelare; actul, nici despre ceea ce se pretinde ca s-ar 11 zis inaintea, la
d) atat vanzarea televizorului, cat §i a cainelui, privite in sine, sunt acte timpul sau in urma confectionarii actului, chiar cu privire Ia o
de dispozitie, dar raportate la ansamblul patrimoniului minorului, suma sau valoare ce nu depa§e§te 250 lei";
acestea sunt acte de administrare;
1
e) nu, pentru ca depa§esc suma de 250 lei; avem rezerve serioase fata Prin fapte juridice stricto sensu lntelegem acele fapte licite sau ilicite, savaqite fara intentia
de aceasta valoare, care nu poate pune in valoare latura patrimo- de a produce efecte juridice, efecte care se produc insa in virtutea Jegii, independent de vointa
celor care au savil.r§it faptele; astfel sunt: gestiunea intereselor altei persoane, p!ata lucru!u!
niala a continutului ocrotirii minorului prin tutela; nedatorat, imbogatirea fara just temei, fapta ilicita cauzatoare de prejudicii. Pentru detalii GH.
BELEIU, op. cit., pag .29.
TEO RIA GENERAL\ A DREPTULUI CIVIL Solutiile problemelor 187
186
d) pentru motivele enumerate mai sus, va admite apelul; nu putem retine apararea Jui pe baza principiului relativitatii
e) codul civil nu precizeaza forta probanta a marturiei, ceea ce ln- efectelor actului juridic civil;
seamna ca ea este lasata la libera apreciere a judecatorului, bazata • tertul va restitui apartamentul, iar N.O., banii pe care i-a primit
pe intima sa convingere; nu-§i gase§te aplicare regula din dreptul drept pret;
roman: testis unus, testis nullus. • fructele raman tertului ca §i posesor de buna credinta.
Speta nr. 50 Speta nr. 51
a) conditia rezolutorie; a) prin acest principiu, quad nullum est, nullum producit effectum, se
b) clasificare: intelege ca efectele care se nasc dintr-un act juridic civil nu!, sunt
• rezolutorie; nule §i ele;
.. pur potestativa; b) aceste principii sunt:
• pozitiva; • principiul conversiunii actelor juridice;
• posibila; " principiul validitatii aparentei in drept, error communis tacit jus;
• licita; " principiul raspunderii civile delictuale;
• morala; c) exemple privind aplicabilitatea principiului conversiunii actelor
c) pendente conditione, conditia rezolutorie nu-§i produce nici un efect juridice:
in ceea ce prive§te actul incheiat intre Z.D. §i N.O., actul compor- " cazul manifestarii de vointa care, nula ca §i vanzare-cum-
tandu-se ca un act pur §i simplu, consecinte: parare, valoreaza ca antecontract de vanzare-cumparare;
• Z.D. poate cere lui N.O. sa-i dea apartamentul, N.O. fiind " cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate, dar
obligat la aceasta; este valabil ca revocare a legatului ce avea ca obiect bunul
• riscul pieirii bunului este suportat de proprietarul sub conditie care forma obiect §i al actului de instrainare anulat, acest caz
rezolutorie, adica de Z.D., res peril domino; fiind expres prevazut de art. 923 C. civ.;
• Z.D. poate instraina apartamentul, ceea ce a §i facut, dar tertul " cazul in care mo§tenitorul instraineaza un bun din masa
a dobandit dreptul de proprietate al apartamentului sub succesorala; de§i actul de lnstrainare este nu!, manifestarea
conditie rezolutorie; de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a succe-
d) eueniente conditione, daca conditia rezolutorie s-a realizat, efectul siunii, in acest sens art. 689 C. civ.;
care se produce consta in desfiintarea retroactiva a actului, in d) nerespectarea formei ceruta de art. 1171 C. civ., atunci cand aceasta
consecinta: forma este ceruta pentru lnsa§i valabilitatea actului, atrage nulitatea
• Z.D. va restitui bunul, daca mai este In proprietatea sa, ceea absolutMn cazul in care forma ceruta de lege pentru lncheierea
ce nu este cazul, iar N.O. va restitui pretul primit; valabila a actului nu este cea ceruta de art. 1171 C. civ., atunci sunt
• eventualele drepturi constituite de Z.D. sau de tert se vor incidente dispozitiile legale referitoare la principiul consensualis-
desfiinta; mului sau cele referitoare la forma ceruta pentru opozabilitate fata
• actele de administrare se pastreaza;
de terti, neintervenind nulitatea, ci alte sanctiuni;
• fructele (civile) raman ale Jui Z.D. sau dupa caz ale tertului;
e) principiul validitatii aparentei In drept;
e) solutia pe care o imbrati§am:
f) consideram ca apararea lui M.N. este intemeiata, pentru urmatoa-
• conditia s-a realizat, Z.D. a demisionat;
rele motive:
• tertul care a dobandit de la Z.D. este proprietar sub conditie
rezolutorie, implinirea conditiei II afecteaza in mod direct §i
TEORIA GENERAL.A.. A DREPTULUI CIVIL Solu[iile problemelor 189
., actele de vanzare-cumparare cu privire la autoturismul din • poate fi opusa §i tertilor;

speta §i cu privire Ia televizorul color se supun principiului n) instanta urrneaza sa respinga aqiunea reclamantului; pentru argu-
consensualismului; mentele enumerate mai sus, consideram ca actul de vanzare-cum-
.. nulitatea actului incheiat in forma autentica nu are nici un parare este valabil incheiat §i proprietatea bunurilor vandute a trecut
efect asupra valabilitatii actului cad, de§i nu este valabil ca din patrimoniul reclamantului in eel al paratului §i de aici Ia M.N.
act autentic, este valabil ca act sub semnatura privata, forma
suficienta ca actul de vanzare-cumparare sa fie valabil;
• chiar daca actul ar fi trebuit sa fie incheiat in forma autentica,
in speta intervine principiul error communis facit jus, ceea ce
inseamna ca efectele Jui se vor mentine; a) acea conditie de fond, esentiala §i generala a actului juridic civil
• apararea Jui M.N. este bine sustinuta de art. 1172 C. civ., care consta in hotararea de a incheia un act juridic civil manifestata
intrucat in speta se regasesc conditiile cerute de acest text de in exterior;
lege; b) prin aceasta conditie intelegem:
g) intelegem ca actul trebuie semnat doar de partile contractante, in • subiectul de drept civil (persoana fizica-s.n.) trebuie sa aiba
speta R.T. §i E.G.; capacitatea psihica de a aprecia, de a discerne efectele
h) nu, formula ,,bun §i aprobat" este ceruta de legiuitor numai in cazul juridice care se produc in baza manifestarii sale de vointa;
conventiilor unilaterale (In care se obliga numai o parte), In speta • prezenta ori lipsa discernamantului este o stare de fapt care
actul de vanzare-curnparare este o conventie sinalagmatica; se poate proba cu orice mijloc de proba;
i) prin ,,catirne de lucruri" intelegem o cantitate de bunuri, generic • nu trebuie confundata conditia capacitatii de a incheia acte
determinate, fungibile; juridice civile cu faptul ca potrivit legii consimtamantul tre-
j) nu, bunurile din speta sunt individual determinate; buie sa provina de Ia o persoana cu discernamant;
k) este acea data, din cuprinsul contractului incheiat lntre parti, pentru c) este necesar ca ace! consimtamant sa nu fie alterat de vreun viciu
a carei opozabilitate fata de terti, trebuie ca actul ce o cuprinde sa de consirntarnant;
indeplineasca conditiile prevazute de art. 1182 C. civ. Data certa se d) violenta;
dobande§te: e) structura:
• prin prezentarea actului Ia o institutie de stat; .. elementul obiectiv, amenintarea lui V.D. cu darea in vileag a
• prin inscrierea actului intr-un registru anume destinat; starii de fapt ce a existat intre ea §i parat;
• prin trecerea actului, chiar §i in prescurtare, in acte intocmite " elementul subiectiv, insuflarea temerii, care o determina pe
de funqionari de stat, cum ar fi procese-verbale pentru pu- V.D. sa incheie actul tocmai pentru a ocoli raul care i-a
nere de sigilii etc.; insuflat aceasta temere;
• din ziua rnortii partii care a semnat inscrisul sau a uneia f) clasificare:
dintre partile care a semnat; • violenta morala;
I) da, actul incheiat are data, iar aceasta este certa, intrucat a fost • nelegitima;
trecut in registrul notarului unde partile au autentificat actul; g) nu este legitima, nu poate fi considerata o astfel de violenta ca
m) puterea doveditoare: legitima;
• data certa nu poate avea o alta putere probatorie decat cele- h) da, pentru urmatoarele motive:
lalte mentiuni ale inscrisului; • ceea ce tinde sa dovedeasca reclamanta (obiectul probei)
• in raporturile dintre parti este supusa conditiei recunoa§terii, prin proba testimoniala, nu este continutul actului juridic, ci
eventual verificarii de scripte; proba contrarie se va putea starea de fapt prin care aceasta a fost supusa unei arnenintari
face in acelea§i conditii ca §i impotriva celorlalte mentiuni ale nelegitime cu un rau;
inscrisului; • prin urmare nu sunt incidente dispozitiile art. 1191 C. civ.;
190
TEORIA GENERAU A DREPTULUI CIVIL Solu[iile problemelor 191
.. fiind o stare de fapt, poate fi dovedita cu orice mijloc de '" hotararea de declarare a disparitiei se va publica la u<;a
proba, inclusiv martori; instantei de fond, la prirnarie ;;i la ultimul domiciliu al
i) instanta a respins cererea reclamantei, intrucat dreptul ei la actiune disparutului;
in sens material s-a prescris; cu alte cuvinte: • hotararea va putea fi comunicata, daca este cazul, ;;i auto-
.. actul de vanzare-cumparare a fost incheiat pe data de 6.03.1992; ritatii tutelare;
.. cererea de chemare in judecata a fost introdusa pe data de
26.06.1997;
.. sanctiunea de drept care intervine in speta este nulitatea Speta nr. 54
relativa;
.. actiunea in nulitate relativa este prescriptibila extinctiv; a) erorile sunt:
.. termenul de prescriptie incepe sa curga de Ia data la care '" cererea de anulare a hotararii care declara moartea unei
violentele au incetat; persoane se introduce Ia aceea;;i instanta care a pronuntat
.. violentele au incetat in mometul in care sotul reclamantei, hotararea a carei anulare se cere;
V.N., a Iuat Ia cuno;;tinta de relatia extraconjugala a acesteia, • judecata cererii se face de urgenta;
adica in septembrie 1992; " prezenta reprezentantului i\linisterului Public este obligatorie,
• termenul de prescriptie este de 3 ani; concluziile sale trebuie ascultate de instanta de judecata la
.. pana la data introducerii cererii de chemare in judecata au pronuntarea hotararii;
trecut mai mult de trei ani, prin urmare a intervenit pre- " trebuie citati toti cei care au participat la procedura de
scrierea dreptului la actiune in sens material. declarare a mortii;
" in ceea ce prive;;te bunurile. acestea trebuie restituite: nu se
vor restitui bunurile care au fost dobandite de un achizitor de
Spe!a nr. 53 buna credinta ;;i cu titlu oneros;
• redobandirea capacitatii de folosinta are loc de drept din
a) aceste anomalii sunt: chiar momentul ramanerii definitive a hotararii de anulare a
.. cererea de declarare a disparitiei unei persoane fizice se hotararii declarative de moarte;
introduce la instanta de judecata din raza teritoriala in care • hotararea se va comunica serviciului de stare civila pentru a
disparutul ;;i-a avut ultimul domiciliu, ;;i aici avem in vedere se face rectificarea in registrul actelor de stare civila.
domiciliul din tara, iar nu din strainatate;
.. informatiile necesare solutionarii cazului sunt culese de catre
organele de politie §i de cele ale primariei; Speta nr. 55
.. afi;;area cererii de declarare judecatoreasca a disparitiei se va
face la ultimul domiciliu al disparutului; a) sfi'l.r§itul capacitatii de exercitiu a persoanei juridice este dat de
.. daca este cazul, se va face in;;tiintarea autoritatii tutelare, din momentul incetarii capacitatii de folosinta (cu alte cuvinte incetarea
raza teritoriala a dorniciliului disparutului, pentru a se numi fiin!ei persoanei juridice insa;;i);
curatorul; b) ace! mod de incetare a fiintei persoanei juridice, aplicabil in cazurile
• judecarea cererii se va face cu citarea partilor; prevazute de lege ;;i care are ca efect esential lichidarea persoanei
.. termenul trebuie fixat dupa trecerea a 45 de zile de la data juridice supusa dizolvarii;
afi;;arii; c) deosebirile constau in:
• participarea reprezentantilor Ministerului Public este obliga- " daca pentru reorganizare legea nu enumera cazurile, pentru
torie, instanta nu poate pronunta in acest sens o hotarare fara dizolvare sunt stabilite, de !ege lata, cazurile in care ea
concluziile procuroruJui; intervine;
192 TEORIA GENERAU A DREPTULUI CIVIL Solufiile problemelor 193
" dizolvarea presupune, obligatoriu, Iichidarea persoanei juridi- •In lipsa criteriilor de mai sus, bunurile ramase dupa lichidare
ce, reorganizarea nu presupune o asemenea faza; vor fi atribuite unei persoane juridice cu un scop asemanator;
" domeniul reorganizarii este general, domeniul dizolvarii este, • cand cauza de dizolvare consta in caracterul ilicit ori imoral al
In principiu, mai restrans; scopului, mijloacelor de realizare a scopului persoanei juri-
• felul transmisiunii este diferit, in caz de reorganizare ope- dice, bunurile tree in proprietatea statului, cu titlu de sanc-
reaza, dupa caz, o transmisiune universala ori cu titlu univer- tiune civila;
sal, dizolvarea presupune o transmisiune cu titlu particular; • activul societatilor comerciale §i societatilor agricole dizolvate
d) cauzele de dizolvare sunt: se cuvine asociatilor, dupa distinctiile prevazute in acte!e !or
" termenul pentru care persoana juridica a fost constituita s-a constitutive ori legea aplicabila !or;
implinit; j) este o transmisiune cu titlu particular;
111 scopul a fost realizat sau este imposibil de realizat; k) avem o capacitate civila restransa numai la a lntocmi actele nece-
111 scopul urmarit sau mijloacele intrebuintate pentru realizarea sare realizarii activului §i pla\ii pasivului.
Jui au devenit contrare legii ori regulilor de convietuire sociala
sau se urmare§te un alt scop decat eel declarat;
111 numarul membrilor a scazut sub limita admisa de lege, actul Speta nr. 56
de infiintare sau statut;
e) clasificare: a) prin transformarea persoanei juridice intelegem operatiunea juri-
" in funqie de modul cum opereaza: I) cauze care conduc Ia dica intervenita, in cazurile §i conditiile special reglementate de
dizolvarea de drept a persoanei juridice; 2) cauze care produc lege, prin care o persoana juridica i§i lnceteaza fiinta juridica con-
dizolvarea numai daca exista un act al organului competent; comitent cu infiintarea, in locul ei, a altei persoane juridice; 1
111 In functie de caracterul !or: 1) cauze de dizolvare fortata; b) termenul este de noua !uni;
c) prin transfomare §i, nu prin reorganizare a§a dupa cum este retinut
2) cauze de dizolvare voluntara;
In art. 222 alin. l Leg ea 31/1990 (Iegea societatilor comerciale);
" In funqie de vocatia lor: I) cauze generale; 2) cauze speciale;
d) sunt succesoare de drept ale lntreprinderilor mici sau asociatiilor cu
f) efectele dizolvarii:
scop patrimonial din care provin;
• efectul privitor la intrarea persoanei juridice in procedura de
Ii chi dare;
• efectul referitor la soarta bunurilor ramase dupa lichidare;
g) prin lichidare se intelege ace! efect direct §i obligatoriu al dizolvarii, Spe!a nr. 57
care consta In operatiunile juridice de realizare a activului §i plata a
a) comasarea este acea forma a reorganizarii persoanei juridice care
pasivului persoanei juridice implicate in procedura de Iichidare;
se realizeaza fie prin absorb\ie, fie prin fuziune;
h) acest continut are doua laturi, astfel:
b) formele comasarii sunt:
• realizarea activului, cu alte cuvinte lncasarea drepturilor ce i
• absorbtia;
se cuvin de la celelalte subiecte de drept civil;
• fuziunea;
• plata pasivului, care lnseamna lndeplinirea obligatiilor pe care c) este o forma a reorganizarii acesteia;
persoana juridica le are fata de celelalte subiecte de drept d) elementele de diferenta constau In urmatoarele:
civil; • In cazul absorbtiei a\·em In vedere doua persoane juridice:
i) soarta bunurilor: una care absoarbe §i una care este absorbitMn cazul fuziunii
• du pa Iichidare bunurile pot avea soarta stabilita prin statut sau pot fi doua sau mai multe persoane juridice care se
prin actul de lnfiintare; contopesc;
• in lipsa de prevedere, repartizarea bunurilor este cea hotarata
de adunarea generala care a decis dizolvarea; 1
G. BELEIU, op. cit., pag.431.
194 TEORIA GENERA~ A DREPTULUI CIVIL Solutiile problemelor 195
.. la absorbtie persoana juridica absorbita i§i inceteaza exis- .. dupa modul de determinare: generic determinate/indi-
tenta, in timp ce persoana juridica absorbanta i§i spore§te vidual determinate;
existenta/in cazul fuziunii toate persoanele juridice contopite .. dupa cum pot fi sau nu pot fi inlocuite in executarea unei
i§i inceteaza existenta, in locul !or luand na§tere o alta per- obligatii civile: fungibile/nefungibile;
soana juridica; " dupa cum folosirea !or implica consumarea: consump-
.. in cazul absorb!iei, dupa incetarea existentei persoanei juri- tibile/ neconsumptibile;
dice absorbite, nu ia na§tere o alta, ci cea care a absorbit i§i .. dupa cum sunt producatoare de fructe sau nu: frugifere/
mareste activitatea/in cazul fuziunii, contopirea persoanelor nefrugifere;
juridice angrenate in aceasta operatiune juridica este urmata
.. dupa cum pot fi sau nu impartite f.ira sa-§i schimbe des-
de na§terea altei persoane juridice.
tinatia: divizibile/indivizibile;
• dupa corelatia dintre ele: principale/accesorii;
.. dupa modul de percepere: corporale/ incorporale;
Speta nr. 58 " dupa cum sunt sau nu supuse urmaririi §i executarii silite:
sesizabile/insesizabile;
a) consideram ca au intervenit urmatoarele gre§eli:
1) elementele raportului juridic civil sunt:
ID subiectele sau partile;
" continutul raportului juridic; Speta nr. 59
" obiectul raportului juridic;
2) in cadrul raporturilor obligationale pluralitatea imbraca urma- a) este acea forma a proprieta\ii comune prin care mai multe persoane
toarele forme: stapanesc In proprietate o masa de bunuri, fiecare persoana avand
.. activa, exista mai multi creditori; calitatea de coindivizar; fiecare coindivizar 'l§i cunoa§te cota ideala
" pasiva, exista mai multi debitori; de drept, dar nu are un anumit bun sau anumite bunuri, pe care sa
.. mixta, exista mai multi creditori §i mai multi debitori; le stapaneasca In exclusivitate;
3) dreptul subiectiv civil este posibilitatea recunoscuta de legea b) sunt succesori cu titlu universal, fiecare dintre ei mo§tene§te o
civila subiectului activ, persoana fizica sau persoana juridica, fraqiune din patrimoniul defunctului;
in virtutea careia aceasta poate, in Iimitele dreptului §i c) avand In vedere ca, la prima instan\a, nu s-a depus actul de vanzare
moralei, sa aiba o anumita conduita §i pe cale de consecinta incheiat de reclamant, consideram ca reclamantul nu se afla in
sa pretinda de la subiectul pasiv sa dea, sa faca, ori sa nu faca termenul de acceptare a mo§tenirii, astfel:
ceva, la nevoie apeland la concursul fortei coercitive a • O.G. a decedat In data de 20.10.1990, aceasta data fiind data
statului; deschiderii succesiunii lui O.G.;
4) drepturile subiective civile se clasifica astfel: • O.C. a introdus o ac\iune de ie§ire din indiviziune in data de
.. In functie de opozabilitatea !or: absolute/relative; 8.01.1992;
• in functie de natura continutului lor: patrimoniale/nepatri- ID termenul de acceptare a mo§teniririi este de 6 !uni §i incepe
moniale; sa curga de la data deschiderii succesiunii;
" dupa corelatia dintre ele: principale/accesorii; " termenul s-a implinit pe data de 20.04.1991;
" in functie de gradul de certitudine conferit titularilor: pure d) avand In vedere lipsa dovezii actului de vanzare-cumparare, de la
§i simple/afectate de modalitati; dosar, da;
5) bunurile, clasificare: e) nu este valabil, par\ile se aflau In indiviziune, O.C. nu avea un bun
" in functie de natura lor: mobile/imobile; determinat, ci o cota parte ideala din dreptul de proprietate asupra
"' dupa regimul circulatiei !or juridice: aflate In circuitul succesiunii, nemo dat quad non habet;
civil/scoase din circuitul civil; f) da, pentru argumenteie urmatoare:
196 TEO RIA GENERAU. A DREPTULUI CIVIL Solufiile problemelor 197
" opereaza principiul conversiunii actelor juridice; " in funqie de sfera persoanelor :indreptatite sa le exercite:
" astfel, de§i actul este nu! ca §i contract de vanzare-cumpa- I) actiuni ce pot fi pornite numai de titularul starii civile;
rare, manifestarea de vointa poate fi considerata In sensul 2) actiuni ce pot fi intentate de titular, reprezentantul legal §i
acceptarii succesiunii; procuror; 3) actiuni ce pot fi intentate de orice persoana
.. actul de vanzare-cumparare a fost lncheiat pe data de interesata;
21.02.1991, ceea ce lnseamna ca se gasea lnauntrul termenu- " in functie de legatura cu prescrip!ia extinctiva: I) aqiuni im-
lui de acceptare a mo§tenirii. prescriptibile; 2) actiuni prescriptibile;
d) aqiune in reclamatie de stat/actiune ce poate intentata de titular,
reprezentantul sau legal §i procuror/imprescriptibi!a;
Speta nr. 60 e) da, hotara1ile judecatore§ti pronuntate in aqiunile de stare civila
sunt asemenea acte;
a) F.l. este succesor universal; f) se intelege acea operatiune juridica de consemnare, in registrele de
b) da, fiind succesor universal dobande§te 1ntreg patrimoniul lui S.M., stare civila, a actelor §i faptelor de stare civila, precum §i a altar
adica o universalitate (uniuersitas bonorum), preluand astfel toate elemente prevazute de lege, operatii efectuate, in conditiile legii, de
drepturile §i obligatiile Jui de cujus (cu exceptia drepturilor ince- catre organele cu atributii de stare civila;
sibile) deci, §i dreptul lui S.M. de a se intoarce impotriva lui N.E.; g) este o inregistrare sub forma intocmirii actelor de stare civila;
c) nu, pentru ca a incalcat dispozitiile art 1191 alin. 1 C. civ., h) nu, solutia instantei nu este corecta;
d) vom admite apelul; i) consideram ca apelul urmeaza sa fie admis, astfel:
e) motivare: " chiar atunci cand a murit imediat dupa na§tere, copilului i se
• diferenta de pret ce trebuia achitata este trecuta in insu§i intocmesc doua acte de stare civila: actul de na§tere §i actul
contractul dintre parti, deci este consemnata intr-un inscris; de deces;
" art. 1191 alin. 1 C. civ. nu permite sa se faca dovada actelor " faptul ca un copil a decedat mai inainte de i se inregistra na§-
juridice al caror obiect are o valoare ce depa§e§te suma de terea, aceasta nu inlatura obligatia de inregistrare a na§terii
250 lei, decat prin act autentic sau printr-un act sub sale;
semnatura privata; per a contrario proba testimoniala nu " nu exista un text de lege care sa interzica aceasta inregistrare;
poate fi primita; • exista text de lege care arata ca persoana fizica nascuta
• art. 969 C. civ., pacta sunt seruanda, actul partilor, valabil beneficiaza de o lnregistrare de stare civila §i atestata printr-un act
lncheiat, se impune intre partile contractante precum legea. de stare civila, certificatul de na§tere;
" aceasta lnregistrare de stare civila nu este conditionata de
durata vietii copilului;
Speta nr. 61
a) a§a dupa cum am mai amintit, inceputul capacitatii de folosinta al Speta nr. 62
persoanei fizice este marcat de urmatoarele momente:
" odata cu na§terea persoanei fizice, situatia regula; a) este mijlocul juridic, temporar §i subsidiar, de ocrotire a minorului;
" de la data conceptiei, situatia exceptie; b) este o tutela ad-hoc;
b) se lnteleg acele actiuni In justitie care au ca obiect elemente ale c) C. fam. reglementeaza patru cazuri de instituire a curatelei mino-
starii civile a persoanei fizice; rului, astfel:
c) aceste aqiuni se clasifica astfel: " cazul contrarietatii de interese dintre minor §i reprezentantul
" In funqie de finalitatea lor: 1) actiuni In reclamatie de stat; ori ocrotitorul legal;
2) actiuni in contestatie de stat; 3) actiuni In modificare de " cazul inlocuirii tutorelui minorului cu un alt tutore, dar nu
stat; imediat;
TEORIA GENERAU.. A DREPTULUI CIVIL Solufiile problemelor 199
., cazul punerii sub interdiqie a minorului; "' ea este pronuntata de un judecator care este un reprezentant
• cazul impiedicarii vrernelnice a parintelui ori tutorelui al puterii judecatore§ti, ori magistratul, conform dispozi!iilor
minorului de a-I ocroti; constitutionale, poate mai mult dedt un funqionar public;
d) indiviziunea; " judecatorul are drept de a funqiona la instanta care va
e) apartine autoritatii tutelare de la domiciliul minorului; pronunta hotararea;
f) nu este corecta motivarea apelului, argumente: principiul fortei obligatorii a conventiilor incheiate intre parti, art. 969
., art. 128 C. fam. se refera la curator, sotul curatorului, o ruda in alin.1 C. civ.;
linie dreapta a curatorului, fratii §i surorile curatorului pe de o nu, se incalca principiul irevocabilitatii actului juridic civil, art. 969
parte §i minor pe de alta parte; alin. 2 C. civ.;
., in speta s-a lncheiat un act juridic intre minor, cu respectarea da, era proprietar exclusiv; la data de 6 octombrie 1992 a ie§it din
dispozitiilor legale ce guvemeaza materia curatelei minorului,
starea de devalma§ie In care se afla cu fosta sa sotie;
mama minorului, G.M., LP. §i G.V., rude in Iinie dreapta cu
nu;
minorul;
" acest caz nu este reglementat de textul de lege; In ceea ce ne prive§te urmeaza ca apelul sa fie admis, argumente:
" art. 128 C. fam. instituie o interdictie, ceea ce ii imprima un " intre parti s-a incheiat ,,chitanta" care, de§i nu era valabila ca
caracter de exceptie; §i act de vanzare-cumparare, conform principiului conversiu-
., exceptiile sunt de stricta interpretare; nii actelor juridice poate fi privita ca un antecontract de van-
" prin urmare actul lncheiat este valabil, nu se incalca dispo- zare-cumparare;
zitiile legale; • paratul a fost de acord ca ulterior sa se prezinte la organele In
g) daca exista autorizatia autoritatii tutelare curatorul poate lncheia drept pentru a incheia actul In forma autentica;
urmatoarele categorii de acte: " antecontractul incheiat intre par!i nu poate fi ignorat de parat,
., in cazul minorului sub 14 ani: I) actele pe care le putea dar nici nu poate fi revocat prin vointa unilaterala a paratului
incheia §i fara incuviintarea autoritatii tutelare (qui potest plus (art. 969 alin. 1 §i 2 C.civ.);
potest minus) §i anume, actele de conservare, cele de admi- '" conform art. 1073 C. civ., ,,creditorul are dreptul de a dobandi
nistrare cu distinctia necesara; 2) actele de dispozitie; indeplinirea exacta a obligatiei, §i in caz contrar are drept la
" In cazul minorului intre 14 §i 18 ani: 1) minorul care a lmplinit
dezdaunare" §i, in acest caz, cea mai buna dezdaunare consi-
varsta de 14 ani incheie actele juridice cu incuviintarea prea-
deram ca este tocmai constatarea valabilitatii ,,chitantei",
labila a curatorului; 2) actele pe care minorul nu le poate
incheia decat cu incuviintarea prelabila atat a curatorului, cat constatare facuta prin insa§i hotararea judecatoreasca, act
§i a autoritatii tutelare; autentic;
h) dupa importanta lui, actul juridic civil reprezentat de tranzaqie, este " legislatia civila in vigoare sanqioneaza abuzul de drept al pa-
un act de dispozitie; ratului, sanqiune ce se manifesta prin refuzul fortei coercitive
i) solutia corecta este cea a instantei de fond. a statului.
Spe!a nr. 64
a) conform art. 1171 C. civ., o hotarare judecatoreasca este act autentic a) este o exceptie aparenta de la principiul relativitatii efectelor actului
pentru urmatoarele motive: juridic civil; exceptie de Ia principiul vointei inteme, art.1175 C.civ.,
• in decursul unui proces civil se respecta anumite solemnitati partea a doua a textului;
cerute de lege, solemnitati care preced §i insotesc pronun- b) acea operatiune juridica in care, printr-un act aparent, public, osten-
tarea unei hotarari judecatore§ti; sibil, mincinos, nereal, se crecaza o alta situatie juridica decat cea
200 TEOR!A GENERAu\ A DREPTULU! CIVIL Solu[iile problemelor 201
care s-a stabilit printr-un act secret, dar adevarat, care reprezinta renuntarea la beneficiul termenului, in acest sens art. 1023
vointa intema a partilor; 1 C.civ.;
c) poate imbraca trei forme: • inainte de implinirea termenului, titularul dreptului poate lua
• actul fictiv; masuri de conservare a dreptului sau;
• actul deghizat; • in actele translative de drepturi reale asupra unui bun indivi-
• interpunerea de persoane; dual determinat, termenul suspensiv nu amana transferul
d) acestea sunt: acestor drepturi, in afara de cazul in care s-a prevazut, expres,
• situatia avanzilor-cauza; contrariul;
• promisiunea faptei altuia; • pana la implinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate
• reprezentarea; cere plata de la debitor, in acest sens art. 1023 teza finala
• aqiunile directe. C. civ.;
• inainte de implinirea termenului suspensiv, creditorul nu
poate opune debitorului compensatia; 1
Speta nr. 65 • inainte de termen, creditorul nu este in drept sa intenteze ac-
tiunea oblica2 ori cea pauliana3 ;
a) ca act juridic civil, contractul de schimb, este: • prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data im-
• bilateral; plinirii termenului suspensiv, in acest sens art. 7 alin. 3 din
• cu titlu oneros; Decretul nr. 31/1954;
• comutativ; d) in speta se impune urmatoarea solutionare:
• translativ; 1) In fapt:
• de dispozitie; • intre V.N. §i K.L. a intervenit un contract de schimb sub forma
" patrimonial; unui act sub semnatura privata;
• consensual; • V.N. ii da la shimb Jui K.L., un apartament cu doua camere
• intre vii; plus dreptul de a inchiria garajul pe care V.N. ii detine cu titlu
• subiectiv; de proprietar;
• afectat de modalitate; • K.L. ii da lui V.N., un apartament cu trei camere, intr-o zona
• principal; mai indepartata, plus o sulta de 500 mii lei;
• cauzal; • partile au convenit ca schimbul efectiv al apartamentelor va
• abstract; avea loc peste patru saptamani de la incheierea contractului,
• incheiat personal; adica pe data de 16 septembrie 1993, data la care se va face §i
• numit; transferul dreptului de proprietate;
• cu executare dintr-o data; • aceasta clauza are natura unui termen suspensiv;
b) este o modalitate a actului juridic: termen suspensiv; • K.L. nu a mai a§teptat implinirea termenului §i a transmis Jui
c) termenul suspensiv intarzie, amana inceputul exercitarii dreptului V.N. cheile apartamentului §i actele care reprezinta titlul de
subiectiv §i indeplinirii, executarii obligatiei corelative; in consecinta proprietate al acestuia din urma;
dreptul subiectiv §i obligatia civila corelativa exista, prin urmare
dis ting em: 1
Este modul de stingere a obliga(iilor care consta in stingerea a doua obligatii reciproce, pana
la concurenta celei mai mici dintre ele.
• daca debitorul executa obligatia sa inainte de termen (sca- 2
Este acea actiune civila pe care creditorul o exercita pentru valorificarea unui drept ce
denta), el va face o plata valabila, ceea ce echivaleaza cu apartine debitorului sau.
3
Ac(iunea prin care creditorul poate cere revocarea pe cale judecatoreasca a actelor juridice
1
incheiate de debitor cu scopul de a-I prejudicia pe creditor; pentru detalii C. STATESCU, C.BIRSAN,
GH. BELEIU, op. cit., pag.175. op. cit., pag. 339-34 I.
TEORIA GENERA~ A DREPTULUI CIVIL Solu[iile problemelor 203
• pana la lmplinirea termenului, apartamentul Jui V.N. este Speta nr. 66

inundat §i deteriorat; in aceasta situatie, V.N. repara toate
stricaciunile, pentru a preda apartamentul lui K.L., in situatia a) S.T. i-a vandut Jui S.T., autoturismul Mercedes; deci un contract de
In care se afla la momentuJ contractarii; vanzare-cumparare;
• K.L. s-a opus reparatiilor pe care le-a facut V.N., actionandu-1 b) acest contract nu este pur §i simplu, clauza contractuala dintre parti
pe acesta in justitie; are natura juridica a unei conditii rezolutorii; clasificare:
• K.L. a cerut restituirea apartamentului, dar §i a chiriei pe care • rezolutorie;
V.N. a lncasat-o prin lnchirierea apartamentului, pe care, .. potestativa simpla;
dupa opinia Jui K.L., V.N. nu-I stapanea cu titlu de proprietar; .. pozitiva;
2) in drept: " posibila;
• In speta este incident termenul suspensiv, prin urmare pana .. licita;
la data implinirii Jui dreptul subiectiv civil §i obligatia core- • morala;
lativa exista; c) efectele acestei conditii pot fi analizate:
• K.L. a inmanat cheile apartamentului §i actele acestuia Jui 1) pendente conditione:
V.N., inainte de implinirea termenului, ceea ce lnseamna ca a • actul incheiat nu este afectat de conditie, acesta se comporta
renuntat la beneficiul termenului (termenul din speta este ca fiind pur §i simplu;
atat in favoarea Jui K.L., cat §i in favoarea Jui V.N.), astfel K.L., • creditorul poate cere debitorului sa-§i execute obligatia, debi-
facand o plata valabila, cu alte cuvinte dreptul sau de proprie- torul neputand refuza indeplinirea obligatiei;
tate cu privire la apartamentul sau a trecut in patrimoniul Jui • debitorul sub conditie rezolutorie suporta riscul pierii bunului,
V.N.; intrucat a dobandit proprietatea asupra Jui;
.. inainte de implinirea termenului, V.N., care nu a renuntat la • dreptul dobandit sub conditie rezolutorie se poate transmite;
beneficiul termenului §i prin urmare dreptul sau de proprie- • eel care dobande§te un drept sub conditie rezoJutorie, doban-
tate nu s-a transmis asupra lui K.L., este in drept sa faca orice de§te acest drept in aceea§i situatie juridica;
masuri de conservare asupra apartamentului sau; prin ur- 2) eveniente conditione:
mare, acest motiv invocat de K.L. este un contraargument; • actul incheiat se desfiinteaza retroactiv;
transferul dreptului de proprietate asupra apartamentelor .. instrainatorul va restitui pretul, iar dobanditorul bunul;
reiese fara echivoc §i expres din clauza contractului lncheiat • drepturile constituite de dobanditor se desfiinteaza;
inter partes; " de la retroactivitate exista urmatoarele exceptii: 1) riscul reali-
zat pendente conditione este suportat de dobanditor, ca pro-
" V.N., fiind proprietar, are dreptul de a dispune de apartament prietar sub conditie rezolutorie; 2) actele de administrare se
atat din punct de vedere material, cat §i juridic, In consecinta
contractul de inchiriere realizat cu tertul este valabil, iar pastreaza; 3) fructele raman ale dobanditorului; 4) in actele
fructele i se cuvin in calitate de proprietar; cu executare suuccesiva, efectele se produc numai ex nunc;
art. 969 alin. 1 C. civ., pacta sunt servanda, contractul valabil d) stabilim urmatoarele situa~ii:
incheiat este legea partilor; l) situatia de fapt:
art. 969 alin. 2 C civ., principiul irevocabilitatii actului juridic " intre S.T. §i T.L. a intervenit un contract de vanzare-cum-
civil. parare, avand ca obiect autoturismul Mercedes;
" actul a fost incheiat la data de 21 noiembrie 1994, dar cu
clauza contractuala conform careia contractul va cadea daca
T.L. nu va obtine in toti anii de studiu peste 7,50 (medie
generala) sau daca va repeta vreun an de studiu;
" aceasta clauza are natura unei conditii rezolutorii;
204 TEO RIA GENERAL.4. A DREPTULUI CIVIL Solu[iile problemelor 205
• T.L. a vandut Jui DF autoturismul In mai 1995, acesta din d) excluzand tangenta normelor de drept penal, fapta comisa de T.U.
urma cunoscand situa1ia juridica a autoturismului; este o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii pentru reclamanta;
• Ulterior, T.L. ramane repetent, astfel condi1ia s-a indeplinit; e) da, in ceea ce ne prive§te consideram ca aqiunea reclamantei este
• S.T. soiicita de la nepotul sau autoturismul, dar acesta se prescrisa;
apara invocand faptul ca I-a instrainat Jui D.F.; f) teoretic, pentru cazul ilustrat in spe1a, termenul de prescriptie
2) situatia de drept: extinctiva incepe sa curga din:
• eveniente conditione: I) T.L. este in drept sa-i ceara autoturis- " data cand L.R. a cunoscut paguba §i pe eel care raspunde de
mul lui S.T., ceea ce s-a !ntamplat de sarbatori; bunicu! nu ar fi ea;
putut refuza predarea autoturismului; 2) T.L., in calitate de .. data cand L.R. trebuia sa cunoasca paguba §i pe eel care
proprietar sub condi1ie rezolutorie, va suporta riscul pieirii raspunde de ea;
automobilului; 3) T.L. va putea sa transmita autoturismul, chiar • data la care L.R. putea sa cunoasca paguba §i pe eel care
prin act de vanzare-cumparare, ceea ce a §i facut, !-a vandut Jui raspunde de ea;
D.F.; 4) D.F. a dobandit dreptul de proprietate asupra autoturis- .. dar numai tarziu In termen de trei ani de la data faptei;
mului, dar actul prin care a dobandit acest bun este afectat de practic, in speta, inceputul inceputul termenului de prescriptie
modalitatea condi1ie (condi1ie rezolutorie); extinctiva este marcat de momentul la care reclamanta putea sa
• pendente conditione: I) conditia s-a realizat, T.L. ramanand cunoasca paguba, aceasta data fiind 15 august 1990, data Ia care i-a
repetent; 2) S.T. va trebui sa restituie pretul lncasat de Ia T.L.; fost inapoiata caseta cu bijuterii;
2) intervine resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis; g) consideram ca solu1ia instan1ei este corecta, argumente:
3) prin urmare, T.L. va trebui sa restituie pre1uI primit de la " apartamentul reclamantei a luat foe pe data de 10 august
D.F., acestuia; 4) D.F. va trebui sa restituie autoturismul lui 1990, data Ia care vecinii, printre care §i para.ta, au Iuat o serie
T.L.; 5) la randul sau, T.L. va restitui bunul Jui S.T., iar acesta de bunuri pentru a o ajuta pe L.R.;
din urma pretul, intrucat actul incheiat initial intre S.T. §i T.L. • bunurile au fost restituite la data de 15 august 1990;
se desfiinteaza retroactiv. • Ia aceasta data reclamanta a verificat bunurile, mai putin
caseta cu bijuteriile restituita de parata;
• la 15 august 1990 reclamanta putea sa cunoasca paguba §i
Speta nr. 67 implicit §i pe eel raspunzator de ea, acest aspect incumba
unui proprietar diligent;
a) art. 1198 C. civ. este norma speciala, iar art. 1191 C.civ. este norma .. 15 august 1990 este termenul de Ia care lncepe sa curga
generala; prescriptia extinctiva;
b) raportul intre cele doua norme este dat de urmatoarele reguli: • aceasta se impline§te pe data de 15 august 1993;
• norma generala nu deroga de la norma speciala, generalia • data introducerii cererii de chemare in judecata este 15
specialibus non derogant; octombrie 1993;
• norma speciala deroga de la norma generala, specialia .. chiar daca am considera ca momentul de la care incepe sa
generalibus derogant; curga termenul de prescriptie extinctiva, ar fi data Ia care a
• norma generala reprezinta regula; cunoscut paguba, aces ta este 10 octombrie 1993, prin urmare
• norma speciala reprezinta exceptia; §i in aceasta situatie, dreptul la aqiune in sens material al Jui
c) nu sunt incidente in speta dispozi1iile art. 1191 C.civ.; motive: L.R., este prescris.
• ipoteza din speta se incadreaza in dispozitiile art. l 198 C.civ.;
" art. 1198 C.civ. deroga de la dispozitiile art. 1191 C.civ., in
calitatea sa de norma speciala;
" prin urmare, se va aplica art. 1198 C.civ.;
206 TEORIA GENERAL\ A DREPTULUI
Solufiile problemelor 207
Spe!a nr. 68
i) nu Pste o exceptie veritabila, este o exceptie doar in aparenta; astfel,
sotul Jui T.G. va fi obligat de aceasta conventie numai daca se obliga
a) prin efectele actului juridic civil se inteleg drepturile subiective §i
personal, adica daca consimte §i el Ia acea conventie personal sau
obligatiile civile la care da na§tere, pe care le modifica sau stinge un
prin reprezentant; in ipoteza contrarie, daca tertul nu ratifica actul,
asemenea act;
T.G., adica promitentul, este obligata sa-1 despagubeasca pe N.L.;
b) prin determinarea efectelor actului juridic civil intelegem stabilirea
j) da, in mod just N.L. a actionat-o pe T.G. in justitie, pentru
ori fixarea drepturilor subiective §i obligatiilor civile pe care le-a
urmatoarele motive:
generat, modificat ori stins un astfel de act1;
• stipulatia pentru altul nu este o exceptie de la principiul
c) aceste reguli sunt:
relativitatii;
" prima regula prive§te faza prealabila §i obligatorie a stabilirii
" ea s-a obligat fata de N.L., astfel, daca sotul sau nu va achiesa
efectelor actului juridic civil, care este aceea a dovedirii actu-
Ia contractul incheiat intre sotia sa §i N.L., atunci T.G. poate fi
lui; aceasta faza este de o mare importanta practica, deoare-
actionata de N.L. In justitie pentru despagubiri, ,,creditorul are
ce, daca nu se dovede§te existenta actului, nu se mai poate
dreptul de a dobandi indeplinirea exacta a obligatiei, §i in caz
pune problema stabilirii efectelor sale, intrucat idem est non
contrar are dreptul la dezdaunare", art. 1073 C.civ.;
esse et non probari;
• art. 969 alin. l C.civ.;
• a doua regula, subsecventa primei, consta in interpretarea
k) In ceea ce prive§te actiunea lui N.L., intentata impotriva Jui T.G.,
clauzelor actului, interpretare ce poate avea ca scop, fie cali-
aceasta urmeaza a fi admisa pentru considerentele expuse mai sus;
ficarea juridica a actului, fie stabilirea intelesului unei clauze;
in ceea ce prive§te actiunea lui T.G., privind revocarea donatiei,
d) principiile, enumerare:
urmeaza a fi admisa conform art. 937 alin. 1 C.civ., care arata ca
• principiul fortei obligatorii;
,,orice donatiune intre soti in timpul maritagiului este revocabila".
• principiul irevocabilitatii;
• principiul relativitatii;
e) sunt incidente:
• principiul fortei obligatorii; Spe!a nr. 69
• principiul relativitatii efectelor actului juridic civil;
a) principiul relativitatii efectelor actului juridic civil; acest principiu
f) T.G. nu poate sa deroge de la dispozitiile acestui text de lege:
exprima regula de drept conform careia actul juridic civil produce
• actul incheiat cu N.L. este numai in aparenta o exceptie de
efecte numai fata de autorul sau, dupa caz, autorii sai, fara a putea
principiul relativitatii, deoarece, in temeiul acestui act,ceea ce
sa profite sau sa dauneze altor persoane; cu alte cuvinte, se poate
se promite in realitate este propria actiune a lui T.G., de a-I
spune ca actul juridic civil bilateral sau multilateral. da na§te~e. Ia
determina pe T.S. sa incheie actul respectiv cu N.L.;
drepturi subiective §i obligatii (corelative - s.n.) numa1 pentru part~le
• a consimtit la incheierea unui act juridic civil §i prin urmare
Jui, iar actul juridic unilateral obliga doar pe autorul . acestu.1a;
trebuie sa respecte acest act, care se impune intre parti
continutul acestui principiu este exprimat in adagiul res inter alws
precum legea;
acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest; y •
g) nu, nu este prescris pentru ca in conformitate cu art. 937 alin.1

b) justificarea acestui principiu este regasita in doua idei de baza §I
C. civ., ,,orice donatiune intre soti in timpul maritagiului este revoca-
anume:
bila"; acest text de lege instituie o exceptie de la principiul ire-
"' insasi natura volitionala a actului juridic civil impune un ase-
vocabilitatii in categoria actelor bilaterale;
me~ea principiu, in sensul ca, daca este firesc ca o persoana
h) o conventie de porte-fort (promisiunea faptei altuia);
sa devina debitor sau creditor pentru ca §i-a manifestat vointa
in acest sens, la fel de firesc este ca o alta persoana sa nu
devina creditor sau debitor fara voia sa;
1
GH. BELE!U, op. cit., pag. 167. " o alta solu!ie ar fi in mod cert o incaicare a libertatii persoanei;
208 TEO RIA GENERAL\ A DREPTULUI CIVIL Solufiile problemelor 209
c) sunt exceptii de la principiu! relativitatii efectelor actului juridic civil • daca am admite ca asernenea drepturi privesc relativitatea
acele cazuri in care aceste efecte se produc §i fata de alte persoane efectelor actului juridic civil, iar nu inopozabilitatea acestuia,
care, insa, nu au participat la incheierea actului respectiv; in ar insemna sa acceptam ca ori de cate ori 0 persoana are
Jiteratura de specialitate exceptiile sunt impartite in aparente §i dreptul de ataca un act juridic la care nu a fast parte (nulita-
veritabile (reale), dar nu exista un punct de vedere unitar in ceea ce tea absoluta poate invocata, de exemplu, de orice persoana
prive§te includerea unor situatii in categoria exceptiilor veritabile interesata) sa fim tot in prezenta unei exceptii de Ia principiul
sau aparente; opinia majoritara este in sensul ca exceptia reala de Ia relativitatii efectelor actului juridic civil;
principiul relativitatii ar presupune ca prin vointa partilor actului d) o asemenea exceptie se regase;;te in speta, este vorba de actiunile
juridic (dar numai prin vointa paxtilor, nu §i in virtutea legii), actu! directe; sunt acele situatii in care, conform legii, o persoana (recla-
respectiv creaza drepturi subiective sau obligatii pentru o persoana mantul) cheama in judecata o persoana (para.tu!), dar cu care nu se
ce nu a participat la incheierea Jui, nici personal, nici prin afla in raporturi contractuale, reclamantul fiind in raporturi con-
reprezentant; in consecinta, exceptiile aparente de la acest principiu tractuale cu o alta persoana, cu care §i paratul se afla in raporturi
ar fi: contractuale; C.civ. consacra doua asemenea situatii, astfel:
,. situatia avanzilor-cauza; • art. 1488 C.civ., in cazul contractului de antrepriza de cladiri,
,. promisiunea faptei altuia; Iucratorii angajati de antreprenor, lucratori care sunt terti fata
• reprezentarea; de contractul de antrepriza, au dreptul de a actiona direct pe
" aqiunile directe; beneficiarul construqiei (numit §i client sau comitent, acesta
" simulatia; avand calitatea de tert fata de contractul incheiat intre
Yn ceea ce ne prive§te, consideram, in acord cu alti autori 1, ca este antreprenor §i lucratori), pentru plata sumelor ce Ii se cuvin,
de preferat ca situatia creditorilor chirografari precum §i simulatia sa dar numai in masura in care s-ar gasi dator fata de antre-
prenor in momentul cererii; este situatia din speta;
fie considerate exceptii de la opozabilitatea actului juridic civil, iar
" art. 1542 alin. 2 C.civ., este ipoteza in care pentru executarea
nu exceptii aparente de la principiul relativitatii efectelor actului
contractului de mandat, mandatarul §i-a substituit, pe baza
juridic civil; argumente:
unui contract separat, o alta persoana; mandantul (din primul
" in aceste cazuri nu este vorba de drepturi subiective §i obli-
contract, pentru ca in eel de-al doilea aceasta calitate o are
gatii civile care sa apartina sau, dupa caz, sa revina unor
mandatarul din primul contract) are dreptul de a-I aqiona in
persoane care nu au participat nici direct, nici prin repre-
judecata pe submandatar, de§i manadantul este tert fata de
zentare la incheierea actului juridic §i care nu au nici calitatea contractul prin care s-a realizat substituirea;
de succesori ai partilor;
• un alt caz de actiune directa este consacrat §i de art. 41 alin.
" cele doua situatii mentionate sunt incluse in categoria ex- partea finala din Legea nr. 31/1990, care vizeaza ipoteza cand
ceptiilor aparente de la principiul relativitatii efectelor actului administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea au
juridic civil pe considerentul ca dreptul creditorilor chiro- transmis acest drept unei alte persoane, de§i aceasta facultate
grafari de a ataca actele juridice frauduloase ale debitorului nu Ii s-a acordat in mod expres, textul de lege dispunand ca
!or, precum §i in cazul simulatiei, dreptul tertilor de buna societatea nu este obligata fata de terti, ,,dar poate pretinde
credinta de a opta intre actul juridic aparent (simulat, osten- de la eel substituit beneficiile rezultate din operatie", dar, in
sibil) sau actul juridic ascuns (care exprima vointa reala a acest caz, se poate observa aplicatia art. 1542 alin. 2 C.civ.;
partilor) se nasc din lege, iar nu din actul juridic civil incheiat " se poate observa ca, in cazul actiunilor directe, posibilitatea
de parti; reclamantului de a pretinde un drept subiectiv, invocand un
" se poate U§Or observa ca aceste doua situatii exced institutiei act juridic la care nu este parte, nu se na§te din ace! act
efectelor actului juridic civil; juridic, ci izvora;;te din Iege, a§a !neat suntem in prezenta
unei exceptii aparente de la principiu! relativitatii efectelor I
I
1 G.BORor, op. cit, pag. 98. actului juridic civil; I,
210 TEORIA GENERAL<\ A DREPTLLUI CIVIL
Solufiile problemelor 211
e) solutia spetei are in vedere cele doua capete de cerere, astfel:
impotiva paratului, iar acesta din urrna se apara invocand un drept
e AS. trebuie sa-1 actioneze In justitie pe H.U., nu pe 1.0., pentru
subiectiv civil, se spune ca dreptul subiectiv respectiv este valorificat
ca LO. a incheiat contractul cu AS., dar in calitate de
pe caJe de exceptie; in doctrina nu exista un punct de vedere unitar
reprezentant al Jui H.U., prin urrnare toate drepturile §i obJiga-
in ceea ce prive§te probJema prescriptibilitatii sau imprescriptibi-
tiile contractului de antrepriza se nasc in patrimoniul Jui H.U.,
litatii exceptiei; unii autori considera ca apararile paratuJui, for-
§i nu In eel al lui I.O.; mai mult, procura data de H.U.,lui 1.0., a
mulate pe cale de exceptie, sunt imprescriptibile cu urmatoarea
fast data pentru incheierea contractului de antrepriza §i nu se
argumentare: 1) legea nu se refera decat la prescriptia aqiunii, nu §i
poate presupune ca ea a fost data §i pentru reprezentarea in
la cea a exceptiei; 2) necesitatea de a formula aparari pe baza de
justitie a intereselor Jui H.U., in legatura cu eventualele Jitigii
exceptie nu depinde de pozitia paratului, ci de atacul reclamantului;
nascute din executarea contractului;
3) astfel, que temporalia sunt agendum, perpetua sunt ad excipien-
.. conform art. 1488 C.civ., lucratorii Jui AS. au dreptul de a-I
dum; o asemenea solutie nu poate fi primita pentru ca, practic,
actiona In justitie pe H.U., de§i acesta a fast un tert fata de
echivaleaza cu anihilarea efectelor prescriptiei extinctive §i, pe cale
contractul incheiat intre ace§tia §i AS.
de consecinta, cu eludarea normelor juridice care guverneaza
aceasta institutie; aceasta ipoteza ar putea fi adoptata in sistemul de
drept in care normele care reglementeaza prescriptia extinctiva nu
Spe!a nr. 70 au un caracter de ordine publica, ci aplicarea prescriptiei ar fi
conditionata de invocarea ei de catre parat 1; de lege lata se impune
a) este prescris pentru urmatoarele considerente: urmatoarea distinqie:
• de§i domeniul drepturilor nepatrimoniale nu este supus • daca dreptul subiectiv poate fi valorificat pe calea aqiunii, iar
prescriptiei extinctive, totu§i, conform art. 21 alin. l C. fam, aceasta aqiune este prescriptibila, atunci §i exceptia este
,,casatoria poate fi anulata le cererea sotului al carui consim- prescriptibila, in acelea§i conditii ca §i actiunea; soJutia se
tamant a fost viciat prin eroare cu privire la identitatea fizica a intemeiaza atat pe necesitatea de a nu permite eludarea
celuilalt sot, prin viclenie sau prin violenta"; normelor de ordine publica privind caracterul prescriptibil al
• acest text de lege este un text cu caracter de exceptie; aqiunii, cat §i pe argumentul de analogie ubi eadem est ratio,
• In alin.2 al aceluia§i articol se arata ca ,,anularea casatoriei din ibi eadem solutio esse debet;
aceste cauze poate fi ceruta de eel al carui consirntamant a •daca aqiunea este imprescriptibila, atunci §i ocrotirea
fost viciat, in termen de §ase !uni de la lncetarea viole~t)i bri dreptului subiectiv pe calea exceptiei este imprescriptibila
de la descoperirea erorii sau vicleniei"; (art. 2 din Decretul nr. 167/1958 face o aplicatie a acestei
.. In speta partile s-au casatorit in septernbrie 1985 §i, la cinci reguli in privinta invocarii nulitatii absolute a unui act juridic);
ani de Ia lncheierea casatoriei, G.T. a aflat despre situatia in e) consideram ca, avand in vedere argumentele enumerate mai sus,
care a fost angrenat Ia incheierea casatoriei sale cu T.E.; precum §i situatia de fapt din speta, invocarea exceptiei nulitatii
.. cum termenul de prescriptie a dreptului la aqiune al Jui G.T. a casatoriei de catre G.T. nu mai poate fi retinuta de catre instanta,
lnceput sa curga, cu aproximatie, din septernbrie 1990, consi- lntrucat a intervenit prescriptia extinctiva;
deram ca el s-a lrnplinit In martie 1991, or, dupa cum reiese f) da, argumente:
din speta, G.T. a ridicat exceptia in anul 1997; • actul prin care G.T. o lmprumuta pe J.E. a fost incheiat In
b) eroare asupra identitatii fizice a sotiei; octombrie 1991;
c) este o exceptie de fond; • termenul scadent de restituire a sumei a fost stabilit, prin
d) dreptul subiectiv civil poate fi ocrotit nu numai pe calea ofensiva a contract, In data de 26 octombrie 1992;
aqiunii, ci §i pe calea defensiva a exceptiei; aid nu avem in vedere
exceptia procesuala, ci exceptia care desernneaza o aparare de
fond, de exemplu, atunci cand reclamantul formuleaza o pretentie
1
GH. BELEIU. op. cit., pag. 156.
TEO RIA GENERAL:\ A DREPTULUI CIVIL So/ufiile problemelor 213
212
.. de la data scadentei s-a nascut dreptul Ia aqiune al Jui GT, alta parte depozitarul, prin efectul prescriptiei extinctive, nu
moment care marcheaza 1nceputul curegerii termenului de poate dobandi nici un drept asupra bunului;
prescriptie; • existenta a doua actiuni distincte in patrimoniul Jui N.L.
" acesta se va implini pe data de 26 octombrie 1995, lntrucat rezulta §i din art. 1598 C. civ., care face o aplicare a acestui
drepturile de creanta se prescriu in termen de trei ani; principiu in situatia in care contractul de depozit s-a incheiat
" G.T. a introdus actiune in data de 10.01.1997; cu o persoana incapabila §i cand, datorita nevalabilitatii .
g) J.E. nu mai poate cere restituirea pentru urmatoarele considerente: acelui contract, deponentului nu-i ramane decat actiunea in
• dreptul subiectiv civil al Jui G.T., fiind prescris, nu mai poate fi revendicare spre a-§i readuce lucrurile in posesie daca,
aparat pe calea ofensiva a actiunii in justitie, ci numai pe bine!nteles, !e mai gase§te in mana depozitarului incapabil;
calea defensiva a exceptiei, daca J.E. §i-a executat voluntar • deci, N.L. poate revendica in orice moment autoturismul de
obligatia sa; laS.T.;
" deci, obligatia Jui J.E. de a-i restitui suma de bani Jui G.T. nu b) argumentul banilor depuli;i la C.E.C nu rezista, astfel:
mai poate fi adusa Ia indepJinire pe calea executarii silite, dar • de§i drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctiv, totu§i
este permisa executarea voluntara a Jui J.E., ceea ce aceasta de la acest principiu exista exceptia conform careia, actiunea
a §i fa.cut; in restituirea depunerilor la Casa de Economii §i Consemna-
" aceasta plata facuta este una valabila; tiuni nu este prescriptibila;
• J.E. nu mai are posibilitatea legala de a cere restituirea sumei • prin urmare, tertul achizitor va pastra bunul ca §i dobanditor
de Ia G.T., intrucat, a§a cum reiese din speta, a achitat-o de de buna credinta, dar S.T. va fi obligat sa restituie suma
buna voie; incasata cu titlu de pret;
h) in ceea ce prive§te actiunea Jui J.E., aceasta nu este temeinica §i • de asemenea, S.T. poate retine din pret cheltuielile fa.cute cu
Iegala, pentru ca ea a facut o plata legaJa §i nu are dreptuJ la depozitarea bunului, precum §i dezdaunarile Ia care este
restituire; in ceea ce prive§te exceptia invocata de G.T., aceasta este indreptatit.
prescrisa.
Speta nr. 72
Speta nr. 71
a) forma ceruta pentru incheierea unui astfel de act este cea ceruta
a) in ceea ce prive§te argumentul Jui S.T., conform caruia N.L. nu ar pentru opozabitate fata de terti; publicitatea imobiliara prin sistemul
mai putea cere restituirea autoturismului, facem urmatoarele cartilor funciare;
precizari: b) actul incheiat in 16.02.1991, sub semnatura privata, este primul act
• suntem in ipoteza dualitatii de aqiuni, adica situatia In care valabil incheiat, astfel:
N.L. are la dispozitie, pentru protectia dreptului sau, doua • instrainarea unei constructii nu este supusa regimuJui actelor
actiuni; autentice;
• aceste actiuni sunt: 1) una bazata pe contractul de depozit, • actul sub semnatura privata incheiat intre parti este valabil §i
prescrisa, astfel cum reiese din speta; 2) o actiune In reven- apt de a transmite dreptul de proprietate;
dicare, imprescriptibila; • conform art. 969 alin. 1 C. civ., conventia legal incheiata se
• a nu recunoa§te deponentului, care are calitatea de pro- impune lntre parti precum legea;
prietar, dreptul decat la 0 actiune personala, ar lnsemna ca in • faptul ca in 21.02.1991 partile au incheiat actul In forma
cazul In care aceasta aqiune s-a prescris, ca in speta, §i depo- autentica nu are nici un efect asupra conventiei anterioare,
zitarul ar refuza sa restituie de buna voie autoturismul, pro- aceasta ramanand valabila, ceea ce s-a modificat este pute-
prietarul ar ramane lipsit pentru totdeauna de bun, iar, pe de rea doveditoare a inscrisului;
214 TEO RIA GENERAL.6. A DREPTULUI CIVIL Solufiile problemelor 215
c) considerarn solutia instantei interneiata; argumente:
.. partile au incheiat primul contract pe data de 16 februarie
1991; a) in acord cu dispozitiile care guverneaza materia prescriptiei extinc-
.. data introducerii cererii de chemare in judecata este 20 tive, solutia care se impune va reie§i din considerentele de mai jos:
februarie 1992; " ceea ce se pretinde a fi ocrotit prin intermediul fortei coer-
.. termenul in care poate fi introdusa actiunea vanzatorului citive a statului este un drept de creanta, drept al Jui D.E., ce
pentru complinirea pretului este de 1 an de zile; urmeaza a fi valorificat fata de F.J.;
.. acest termen incepe sa curga din data incheierii contractului, " dreptul de creanta al Jui D.E. este supus domeniului pre-
data care nu este 21 februarie 1991, ci data primului contract, scriptiei extinctive;
eel sub semnatura privata; • termenul de prescriptie extinctiva este de trei ani;
" prin urmare, dreptul la aqiune al reclamantului este prescris; " acest termen lncepe sa curga din momentul In care s-a
d) nu, nu sunt intemeiate pentru motivele enumerate mai sus; nascut dreptul Ia actiune al Jui D.E.;
e) da, este supusa prescriptiei extinctive; " contractul lncheiat intre parti este un contract cu executare
f) termenul de prescriptie este de trei ani; se supune dispozitiilor succesiva;
Decretului nr. 167/1958, in ceea ce prive§te prescriptibilitatea drep- " conform art. 12 din Decretul nr. 167/1958, ,;in cazul in care un
turilor de creanta; debitor este obligat la prestatiuni succesive, dreptul la aqiune
g) actiunea Jui S.C. ,,AMET" S.A. va fi admisibila, daca intrune§te toate cu privire la aceste prestatiuni se stinge printr-o prescriptie
conditiile prevazute de lege; din punct de vedere al prescriptiei deosebita";
extinctive, reclamanta se afla in termen. " F.J. a achitat chiria numai pentru luna decembrie 1991, nea-
chitand chiria pentru lunile ianuarie- noiembrie 1992;
• plata chiriei trebuia sa se faca pe data de I a fiecarei !uni;
Speta nr. 73 • astfel, termenul de prescriptie a dreptului la aqiune, in sens
material, al reclamantului lncepe sa curga de pe data de 1 a
a) nulitatea absoluta, pentru unul din urmatoarele motive: fiecarei !uni pentru care paratul nu a achitat chiria, printr-o
" nevalabilitatea actului juridic civil; prescriptie separata;
" cauza ilicita §i imorala; " actiunea in judecata a fost introdusa pe data de 10 iulie 1996,
" incalcarea ordinii publice; prin urmare:
" frauda legii; 1) dreptul la aqiune al reclamantului pentru a recupera
Principiul de drept care se impune este eel al anularii actului subchiria restanta pe Iuna ianuarie, precum §i dobanda afe-
secvent, intrucat titlul de proprietate sub care a vandut A.D. este Iovit de renta, se considera prescris pe data de 1 ianuarie 1995;
nulitate absoluta; in realitate, acest principiu nu intervine, intrucat 2) pentru luna februarie pe data de I februarie 1995;
conform art.1909 alin.1 C.civ., coroborat cu art.972 C.civ., R. U. este un 3) pentru luna martie pe data de 1 martie 1995;
dobanditor cu titlu oneros de buna credinta; 4) pentru luna aprilie pe data de 1 aprilie 1995;
b) nu, nu sunt intrunite condi!iile principiului conversiunii actelor 5) pentru luna mai pe data I mai 1995;
juridice, ceea ce se impune in speta este principiul ocrotirii bunei 6) pentru luna iunie pe data de I iunie 1995;
credinte; 7) pentru luna iulie pe data de 1 iulie 1995;
c) solutia care se impune este aceea conform careia R. U. va pastra 8) pentru luna august pe data de I august 1995;
bunurile dobandite cu titlu oneros, pentru ca a fost cumparator de 9) pentru luna septembrie pe data de 1 septembrie 1995;
buna credinta, prin urmare aqiunea Jui S.A. va fi respinsa; totu§i, 10) pentru luna octombrie pe data de I octombrie 1995;
acesta din urma va putea introduce o aqiune civila separata, 11) pentru luna noiembrie pe data de 1 noiembrie 1995;
intrucat a refuzat sa se constituie parte civila in procesul penal, • prin urmare, dreptul la aqiune In sens material al reclaman-
lmpotriva lui A.D. tului s-a prescris.
216 TEORIA GENERAU A DREPTULUI CIVIL Solu[iile problemelor 217
Speta nr. 75 unilaterale; 3) o eventuala incalcare a Ior atrage nulitatea

absoluta;
a) caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei juridice d) nu, notarul nu a procedat corect, lntrucat actul invocat de H.J. este
sunt: lovit de nulitate absoluta;
• legalitate; e) instanta urrneaza sa admita aqiunea reclamantului:
" generalitate; " art. 977 C.civ., coroborat cu art. 970 alin. 2 C.civ., ne arata ca
• inalienabilitate; actul incheiat intre parti trebuie interpretat numai dupa vointa
• intangibilitate; intema a partilor, dar acest act da na§tere nu numai la ceea
• egalitate; ce este expres prevazut in el, dar, la tot ceea ce echitatea,
" specialitate; obiceiul sau legea impune obligagilor contractuale din act
b) pentru capacitatea de exercitiu a persoanei fizice, retinem urma- dupa natura !or;
toarele caractere juridice: • actul pe care H.J. a considerat ca 1-a incheiat nu poate fi luat
• legalitate; In considerare, lntrucat el este lovit de nulitate absoluta;
" generalitate; " actul poate fi considerat un contract de imprumut, avand in
" inalienabilitate; vedere §i faptul ca R.T. a pus la dispozitia Jui H.J. suma de
" intangibilitate; bani imprumutata, plus dobanda aferenta, In acest sens art.
" egalitate; 978 C. civ.
c) de fapt, exista un singur act, care este interpretat de cele doua parti
in functie de ceea ce au dorit sa lncheie la ace! moment, astfel:
.. R.T. a considerat ca ace! contract este un contract de impru- Speta nr. 76
mut garantat cu dreptul (vocatia) sa de a veni la mo§tenirea
tatalui sau, dar §i cu afacerile firmei sale; a) prezumtiile ridicate de art. 61 C .fam., sunt:
" H.J. a considerat ca a incheiat cu R.T. un contract de vanzare- " prezumtia celei mai lungi gestatii, de 300 de zile;
cumparare, prin care acesta din urma l§i vinde capacitatea de " prezumtia celei mai scurte gestatii, de 180 de zile;
folosinta §i cea de exercitiu pana la data decesului tatalui sau, • prezumtia ca era posibila conceptiunea copilului In oricare
tocmai pentru ca H.J. sa-1 mo§teneasca pe tatal Jui R.T.; dintre zilele intervalului cuprins intre a 300-a §i a 180-a zi
" in ceea ce prive§te valabilitatea !or, consideram ca primul act dinaintea na§terii;
este valabil, intrucat R.T. garanteaza imprumutul cu afacerile b) primele doua prezumtii suntJuris et de Jure; aceasta lnseamna ca nu
firmei sale, dar §i cu calitatea sa de mo§tenitor al tatalui sau, pot fi rastumate prin proba contrarie, deci este inadmisibila proba
pentru ca R.T. nu poate garanta cu bunurile aflate Inca in care ar tinde la o aemenea rasturnare, deoarece s-ar ajunge ca, prin
patrimoniul tatalui sau, dar poate garanta ca la moartea tatalui hotararea judecatoreasca, sa se modifice legea, ceea ce nu este de
sau va avea calitatea de mo§tenitor legal; acceptat; cea de a treia prezumtie formeaza obiect de controversa,
.. eel de al doilea act nu este valabil, el fiind lovit de nulitate sub aspectul naturii sale; solulia dominanta, care de altfel ni se pare
absoluta, argumente: 1) unul din caracterele juridice ale ca- intemeiata, este In sensul calificarii acestei prezumtii ca o prezumtie
pacitatii civile (de folosinta/exercitiu) este inalienabilitatea, Juris tantum; In consecinta, este admisibila proba care tinde sa
ceea ce inseamna ca, sub sanqiunea nulitatii absolute, dovedeasca, nelndoielnic, ca era posibila conceptiunea numai intr-
aceasta capacitate civila a persoanei fizice nu poate fi instra- o anumita portiune a intervalului de 121 de zile, cu excluderea
inata nici partial §i nici temporar; 2) dispozitiile legale care celeilalte parti a acestui interval;
reglementeaza capacitatea civila a persoanei fizice sunt de c) astfel, dupa cum am aratat mai sus E.H. poate face proba contrarie
ordine publica, prin urmare imperative §i nu permit partilor sa numai in ceea ce prive§te prezumtiaJuris tantum, In cazul celorlalte
deroge de la ele nici prin conventii bilaterale, nici prin acte prezumtii o astfel de probii contrarie nu este admisibila;
218 TEO RIA GENERAL\ A DREPTULUI CIVIL Soluf)ile problemelor 219
d) da, solutia instantei este corecta pentru urmatoarele argumente: d) la momentul incheierii actului autcntic, N.M. avea capacitate
" dreptul la actiune in sens material al Jui E.H. este prescris; deplina de exercitiu §i prin urmare putea sa incheie un act de
intr-adevar, de§i este un drept nepatrimonial, acesta este dispozitie;
prescriptibil intr-un termen de de 6 !uni, care incepe sa curga e) consideram ca actul incheiat de parti, ne referim la actul incheiat
de la data cand tatal a cunoscut na§terea copilului; sub semnatura privata, nu poate fi anulat pentru urmatoarele
" reclamantul nu poate face o asemenea proba contrarie, ea nu motive:
este permisa de dispozitiile legale in materie; • conform principiului conversiunii actelor juridice, contractul
e) inceputul capacitatii de folosinta a minorului este na§terea Jui; de vanzare-cumparare considerat nu! pentru ca minorul nu
f) in privinta inceputului capacitatii de exercitiu, vom face distinctie avea capacitatea de a contracta, poate fi considerat ca un
intre capacitatea de exercitiu restransa §i cea deplina; astfel, capa- antecontract de vanzare-cumparare, materializat ulterior prin
citatea restransa de exercitiu incepe de la implinirea varstei de 14 act autentic intr-un contract de vanzare-cumparare va!abil
ani, iar capacitatea de exercitiu deplina dobande§te de la implinirea incheiat, atat din punct de vedere al conditiilor de forma, cat
varstei de 18 ani; §i al celor de fond;
g) da, conform art. 654 C.civ., ,,pentru a succede trebuie neaparat ca "' chiar daca actul a fost in ,,afara dispozitiilor legale" timp de
persoana care succede sa existe in momentul deschiderii succe- doua saptamani, acesta a fost confirmat prin vointa recla-
siunii"; aceasta conditie este indeplinita in speta §i nu este conditio- mantului, care a consimtit la incheierea unui nou act de
nata de faptul ca filiatia minorului a fost contestata de defunct, vanzare-cumparare;
atunci cand acesta se afla in viata; • chiar daca nu am lua in considerare primul act, eel sub
h) nu, sotia supravietuitoare nu este unica mo§tenitoare, ea vine la semnatura privata, intre parti a intervenit un contract care
mo§tenirea defunctului in concurs cu minorul a carui filiatie a fost respecta toate conditiile de fond §i forma;
f) nu poate fi acceptat un asemenea argument din urmatoarele
contestata de acesta.
considerente:
"' la data Ia care partile au incheiat contractul, situatia econo-
mica, financiara putea fi prevazuta, pentru ca avusese Joe o
Spe!a nr. 77 depreciere a monedei nationale, inflatia crescuse, in conse-
cinta fenomenul putea fi luat in considerare la momentul
a) nu poate fi retinuta eroarea ca viciu de consimtamant, deoarece contractarii;
consimtamantul Jui G.T. nu a fost viciat, argumente: "' aceasta teorie a impreviziunii consacra situatia in care, in
" nu se regase§te structura erorii, acea falsa reprezentare, in- timpul executarii contractului, apar o serie de evenimente
trucat insu§i reclamantul a avut posibilitatea sa-§i dea seama independente de vointa parJ;ilor, care modifica actul juridic
de varsta reala a Jui N.M., nici nu se poate retine faptul ··" din punct de vedere al continutului acestuia §i care, daca ar fi
inducerii in eroare din partea paratului; fost posibil de anticipat la momentul incheierii contractului,
" nu se regasesc conditiile cerute pentru ca eroarea sa fie viciu ar fi determinat partile sa incheie contractul in alte conditii,
de consimtamant; prin urmare partile trebuie repuse In situatia de a renegocia
b) in ceea ce prive§te leziunea, conditiile acesteia nu sunt indeplinite, contractul;
astfel: " fata de aceste aspecte, teoria ar fi fost plauzibila la inceputul
• este un act de dispozitie §i nu unul de administrare; anului 1990, cand, chiar §i un proprietar diligent nu putea sa
• astfel cum reiese din speta, nu este lezionar pentru minor; prevada care va fi evolutia inflatiei §i a monedei nationale;
c) nu, la momentul incheierii actului sub semnatura privata, N.M. nu " daca in cauza s-ar retine aplicarea acestui principiu, s-ar
avea capacitate deplina de exercitiu, prin urmare nu avea capaci- aduce o incalcare principiului consacrat de art. 969 C.civ.,
tatea necesara de a lncheia un act de dispozitie decat cu 1ncu- pacta sunt servanda;
viintarea prealabila a parintilor sau, dupa caz, §i a autoritatii tutelare; g) solutia instantei: aceasta trebuie sa respinga actiunea reclamantului.
PARTEA a-II-a
DREPTURILE REALE
Titlu/ I
CONSIDERATll
, TEORETICE
Capitolul I
PATRIMONIUL
A. Notiunea de patrimoniu
• ,,totalitatea drepturilor §i obliga\iilor unei persoane apreciabile In
bani (drepturile §i obliga\iile - s.n)"; 1
• ,,on appelle patrimoine !'ensemble des droits et des charges d'une
perssone, appreciables en argent"; 2
• ,,ansamblul drepturilor §i obliga\iilor unei persoane care au sau
reprezinta o valoare pecuniara sau economica"; 3
• ,,totalitatea drepturilor §i obliga\iilor cu valoare economica ce apar\in
unui subiect de drept"; '1
B. Caracterele juridice ale patrimoniului

• este o universalitate juridica §i nu una de fapt - ,,les biens et Jes
charges contenus dans le patrimoine forment ce qu'on appelle une
universalite de droit"; 5
• numai persoanele fizice §i juridice pot avea un patrimoniu - ,,les
personnes seules peuvent avoir un patrimoine"; 6
1
GEORGE N. LUTESCU, Teoria genera/a a drepturilor rea/e. Tearia patrimoniului. Clasificarea
bunurilor. Drepturile reale principale, Bucure§ti 1947, pag. 21.
2
MARCEL PLANlOL, Traite elementaire de droit civil, Sixieme edition, Tome premier, Paris
191 l.
3
C.HAMANGIU, LROSETil BALANESCU, AL. BAICOIANU, Tratat de drept cici!, Editura nationala
S. Ciornei, Bucure§ti 1928, Vol. I, pag. 844.
4
CORNELIU BJRSAN, M. GAIJA, M. M. PIVNICERU, Drept civil. Drepturile reale, lnstitutul
European, Bucure§ti I 997, pag. 8.
5
Idem 2; aici autorul prin termenul de "biens" releva notiunea de drepturi.
6
/dem 5.
224 DREPTURILE REALE Consideratii teoretice 225
• orice persoana are un patrimoniu (evident atat persoana, fizica cat §i " conceptia moderna a patrimoniului: patrimoniul nu este prea legat
cea juridica); de persoana, dar nici nu face complet abstractie de ea, admitandu-
• unicitate, patrimoniul este unic, 1ntrucat o persoana nu poate avea se ca o persoana sa aiba mai multe patrimonii, adica fractionarea
decat un singur patrimoniu; patrimoniului, ori de cate ori unul sau mai multe bunuri sunt supuse
.. divizibilitate, patrimoniul poate fi 'impartit in mai multe mase de unor afectatiuni Speciale; asemenea fractionari sunt admise de altfel
bunuri, fiecare dintre ele cu un regim juridic distinct; de legiuitor, caci nu exista nici o dispozitie care sa Ii se opuna. 2
inalienabilitate, intransmibilitate, patrimoniul este intrinsec legat de
" persoana careia ii apartine, atata timp cat ea exista ca subiect de
1
D. Funcpile patrimoniului:
drept; " constituie gajul general al creditorilor chirografari;
• explica §i face posibila subrogatia reala cu titlu universal;
c. Teorii cu privire la patrimoniu " explica §i face posibila transmisiunea universala §i cu titlu universal;
.. teoria personalista a patrimoniului, care se fondeaza pe Iegatura
care exista intre persoana §i patrimoniu; aceasta teorie se bazeaza
pe ideea de subiect de drept §i are urmatoarele caractere:
numai persoanele pot avea un patrimoniu;
orice persoana poate avea un patrimoniu; Copitoful II
persoana poate avea un singur patrimoniu;
patrimoniul nu poate fi despaqit de persoana fizica atata timp
DREPTURllE REALE ~I DREPTURllE DE CREANTA
cat ea se afla in viata §i de persoana juridica atata timp cat ea
este in fiinta; 2 A. Drepturile reale
.. aceasta teorie a fost criticata din urmatoarele puncte de vedere: " defini!ie: dreptul real - jus in re - este dreptul subiectiv In virtutea
orice persoana are un patrimoniu nu pentru ca acesta este o caruia titularul poate exercita atributele acestuia direct §i nemijlocit
emanatie a personalitatii, ci pentru ca orice persoana are ine- asupra unui lucru determinat, fara a necesita interventia unei alte
vitabil un minimum de bunuri, iar aceasta nu exclude exis- persoane;
tenta unor fractiuni de patrimoniu independente de persoana " caracterele drepturilor reale:
titularului; sunt drepturi absolute, de unde decurge §i opozabilitatea !or
nu este tocmai exact ca o persoana nu poate avea decat un ergaomnes;
patrimoniu; au un caracter perpetuu, adica nu se sting prin neuz;
uneori In practica judiciara regula inalienabilita~i este inlaturata; au efecte specifice rezultate din caracterul absolut al acestora,
patrimoniul nu este un atribut al personalitatii; respectiv dreptul de urmarire §i dreptul de preferinta; prin
transmiterea patrimoniului pe cale succesorala nu trebuie dreptul de urmarire se intelege facultatea titularului drep-
pusa in legatura cu ideea de a succede persoanei, ci cu ideea tului real de a pretinde bunul de la orice persoana la care s-ar
de a succede la bunurile acesteia; gasi; dreptul de preferinta consta in facultatea pe care o
• teoria patrimoniului de afectatiune; conform acestei teorii, ideea confera dreptul real de a avea prioritate fata de orice alt drept,
de persoana este 1nlocuita cu aceea de scop, de afectatiune, cu prioritate ce da putinta satisfacerii titularului dreptului real
alte cuvinte patrimoniul este o notiune distincta de aceea a per- inaintea titularilor altor drepturi;
sonalitatii; §i aceasta teorie a fost criticata, astfel: sunt prevazute de lege §i !imitate ca numar;
ignora existenta persoanei ca subiect de drept; sunt aparate prin aqiuni reale;
compromite principiul securitatii In raporturile juridice legat • clasificarea drepturilor reale:
de continutul patrimoniului persoanei; 1 drepturi reale principale, care au o existenta de sine stata-
toare Jn raport cu alte drepturi reale sau de creant~t §i cuprind
'Idem 4. 1
Pentru detalii a se vedea G. N. LUTE.SCU, op. cit., pag. 21 §i urrnatoarele ~i I. P. FIL!PESCU. Drept
Persoana juridica i§i inceteaza fiin\a in functie de dispozitiile legale aplicabile in materie;
2
civil. Dreptu/ de proprietate §i a/le drepturi reale, Editura "Proarcadia", Bucure§ti 1993, pag. 11-12.
pentru detalii a se vedea GH. BELEIU, op. cit. 2
Pentru detalii G.N. LUTE.SCU, op. cit., pag.34.
226 DREPTURILE REALE Considerafii teoretice 227
dreptul de proprietate §i dezmembramintele acestuia (dreptul • Obliga\ia scriptae in rem este opozabila ter\ilor, fara a avea carnc-
de uzufruct, de uz, de abita\ie, de servitute, de superficie); terele obliga\iilor reale: ea este strlns legata de posesia unui imobil,
drepturile reale accesorii (dreptul de gaj, de ipoteca, privile- creditorul realizandu-§i dreptul numai daca posesorul actual are
giile, dreptul de reten\ie, drept real imperfect de garantie); 1 obliga\ia de a respecta acest drept.
B. Drepturile de creanta
.. defini\ie: este dreptul subiectiv In temeiul carwa subiectul activ,
denumit creditor, poate pretinde subiectului pasiv determinat, numit Capitolul Ill
debitor, sa dea (aut dare), sa faca (aut facere) ori sa nu faca (aut
non facere) ceva. POSES IA
.. caracterele dreptului de creanta:
presupune determinarea de la 1nceput atat a subiectului activ
cat §i a celui pasiv; obliga\ia subiectului pasiv poate fi atat A. No!iune
pozitiva (a da ori a face ceva), cat §i negativa (a nu face ceva @ posesia este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra
din ceea ce In lipsa obligatiei ar fi putut sa faca); bunului, dandu-i posibilitatea de a se comporta ca §i cand ar fi
fiind un drept relativ, nu da na§tere dreptului de urmarire §i de adevaratul proprietar al bunului;
preferinta;
numarul drepturilor de crean\a este nelimitat; B. Elementele posesiei
sunt aparate prin ac\iuni personale, in principiu prescriptibile • elementul material (corpus) consta In stapanirea materiala a bu-
extinctiv. nului, adica actele materiale de de\inere §i de folosire a bunului;
• elementul intentional (animus) consta In voin\a posesorului de a sta-
c. Deosebiri intre drepturile reale §i drepturile de creanta pani bunul pentru sine ca §i cum ar fi proprietarul ori titularul unui alt
• Ia drepturile reale subiectul pasiv este nedeterminat, pe cand la drept real;
drepturile de crean\a subiectul pasiv este determinat de la lnceput;
.. la drepturile reale obliga\ia subiectului pasiv este generala §i ne- C. Caracterele posesiei
gativa, pe cand la dreptul de crean\a obliga\ia subiectului pasiv este • posesia se bazeaza pe intentia de a poseda pentru sine, animus rem
ori pozitiva (a da, a face) ori negativa determinata (a nu face ceva ce sibi habendi;
inainte de asumarea obligatiei se putea face); " posesia se aplica numai drepturilor reale, nu §i drepturilor de cre-
.. drepturile reale, drepturi absolute, dau na§tere dreptului de urmarire an\a; posesia se exercita asupra fiecarui bun in parte;
§i celui de preferin\a, pe cand drepturile de crean\a, drepturi relative, • posesia face sa se nasca un drept probabil de proprietate, sau un alt
nu dau na§tere Ia aceste drepturi; drept real; 1
.. numarul drepturilor reale este Jimitat, fiind determinate strict de
Iege, pe cand drepturile de crean\a nu sunt !imitate ca numar; D. Dobandirea posesiei
. drepturile reale sunt aparate prin actiuni reale, pe cand drepturile de
• pentru dobandirea posesiei trebuie reunite ambele elemente ale
crean\a sunt aparate prin aqiuni personale; acesteia in aceea§i persoana;
• dobindirea elementului material rezulta fie din exercitarea vizibila a
D. Categorii juridice intermediare actelor materiale de folosinta (cu condi\ia de a nu savar§i fapte
" Obligatia reala de a face (propter rem) decurge din stapanirea unui penale impotriva proprieta\ii), fie din renun\area, parasirea posesiei
bun §i obliga la indeplinirea unor lndatoriri In legatura cu ace! bun; de catre vechiul posesor ori din transmiterea posesiei pentru cauza
aceasta se transmite oricarui detinator al bunului §l lnceteaza pentru de moarte de la vechiul posesor;
eel care nu mai de\ine bunul; • dobandirea elementului intentional are loc la momentul In care eel
ce are deten\iunea materiala a bunului l§i manifesta inten\ia de a
1
Pentru detalii a se vedea C.STATESCU, C.BfRSAN, op.cit., pag. 390-413. i In acest sens, l.P.f!LlPESCU, op.cit., pag.~7.
DREPTURILE REALE Considera{ii teoretice 229
pastra lucrul pentru sine, savar§ind acte pe care numai proprietarul cand de(inatorul bunului prime§te cu buna credinta de la 0
le-ar putea face; alta persoana decat proprietarul un titlu translativ de proprie-
tate In privinta bunului ce-1 detine;
E. Pierderea posesiei cand detinatorul bunului neaga dreptul celui de la care are
• prin pierderea simultana a ambelor elemente ale posesiei; posesiunea prin acte de rezistenta la exercitiul sau;
• prin pierderea puterii materiale asupra lucrului, corpus; cand detinatorul stramuta posesiunea, printr-un act cu titlu
• prin pierderea elementului animus; particular translativ de proprietate, unei terte persoane de
buna credinta;
F. Dovada posesiei cand detinatorui transmite posesiunea unui tert de buna cre-
• fiind un fapt material, elementul corpus poate fi dovedit prin orice dinta printr-un act cu titlu universal;
mijloc de proba;
.. fiind mai dificil de dovedit, elementul animus beneficiaza de doua
prezumtii legalejuris tantum: K. Acpunile posesorii
prezumtia de neprecaritate art.1854 C.civ; " notiune: aqiunile posesorii apara posesia ca stare de fapt impotriva
prezumtia de neintervertire de titlu, art.1855 C. civ.; 1 oricaror tulburari, pentru a mentine aceasta stare ori pentru a o
redobindi (art.67 4-676 C. proc.civ.) 1
G. Calitatile posesiei " caracterele juridice ale aqiunilor posesorii sunt:
• conform art.184 7, posesia trebuie sa fie: • fa(a de aqiunile petitorii, care apara lnsu§i dreptul de proprie-
continua; tate, aqiunile posesorii apara numai starea de fapt a posesiei;
neintrerupta; .. aqiunile posesorii sunt aqiuni reale, aparand drepturile reale
netulburata; prin apararea posesiei;
publica; " aqiunile posesorii sunt in general aqiuni imobiliare;
sub nume de proprietar; " aqiunile posesorii pot fi exercitate timp de un an de la
tulburarea sau atingerea adusa posesiei;
H. Viciile posesiei " felurile aqiunilor posesorii:
• in doctrina sunt considerate ca vicii ale posesiei urmatoarele: aqiunea posesorie generala (aqiunea In complangere)
discontinuitatea, art.1848 Cciv.; conditii pentru introducerea acesteia (art.674 C.proc.civ.):
sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare;
violenta, art. 1851 C. civ.;
reclamantul sa fi posedat eel putin un an lnainte de
clandestinitatea, art.1852 C. civ.;
tulburare sau deposedare;
echivocul;
posesia sa fie utila sau neviciata;
aqiunea posesorie speciala sau In reintegrare {reintegranda)
I. Efectele posesiei
apara posesia In caz de deposedare sau tulburare prin
" posesia creeaza o prezumtie de proprietate In favoarea posesorului; violenta;
• posesorul de buna credinta al unui bun frugifer dobande§te In
proprietate fructele bunului posedat;
• posesia imobilelor este aparata prin actiunile posesorii;
• posesia duce la dobandirea proprietatii prin uzucapiune sau
prescriptie achizitiva;
J. Intervertirea precaritatii in posesie

• retinem patru cazuri, astfel:
1
1
Idem 12, pag. 53. Idem I 2, pag.63.
DREPTURILE REALE
Capitolul IV .. momentul transferului dreptului de proprietate: are loc in mo-
DREPTUL DE PROPRIETATE mentul in care expropriatorul §i-a executat obligatia de plata a
despagubirilor;
. efectele exproprierii:
efectul esential este trecerea imobilului expropriat din proprie-
A. Notiune: tatea privata in cea publica, liber de orice sarcini;
" dreptul de proprietate este ace! drept real care confera titularului • miisuri suplimentare de protectie a proprietarului irnobilului
dreptul de a intrebuinta bunul potrivit naturii ori destinatiei sale, de expropriat:
a-I folosi §i de a dispune de el in mod exclusiv §i perpetuu, In cadrul dreptul prioritar al proprietarului de a-i fi inchiriat imobilul, in
§i cu respectarea legislatiei existente. 1 conditiile legii;
posibilitatea de a cere retrocedarea daca in termen de un an
B. Caracterele dreptului de proprietate: de la expropriere imobilul nu a fost utilizat pentru scopul
" absolut, din aceasta decurgand §i opozabilitatea erga omnes a acestuia; respectiv §i nu s-a facut o noua declaratie de utilitate publica;
" exclusiv; dreptul prioritar la dobandirea imobilului in cazul In care
" perpetuu; expropriatorul dore§te sa instraineze imobilul;
C. Continutul juridic al dreptului de proprietate este dat de E. Proprietatea publica

urrnatoarele atribute: • notiune: dreptul de proprietate publica este dreptul subiectiv ce apar-
tine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale §i are ca obiect
" jus utendi (dreptul de a folosi bunul);
bunurile care fie prin natura !or, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz
• jus fruendi (dreptul de a-i culege fructele);
sau utilitate publica;
" jus abutendi (dreptul de a dispune de bun juridic ori material); • caracterele juridice:
inalienabilitatea (bunul care alcatuie§te obiectul dreptului nu
D. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica: poate fi instrainat);
• no!iune: este un act de putere publica prin care se realizeaza doban- imprescriptibilitatea (extinctiva §i achizitiva);
direa fortata a proprietatilor private in schimbul unei despagubiri. 2 insesizabilitatea (nu pot fi urmarite de catre creditori);
• obiect: pot fi expropriate numai bunurile imobile proprietate privata, • obiectul dreptului de proprietate publicii:
cu urmatoarele distinqii: bunuri care prin natura !or sunt de uz sau de interes public;
ale persoanelor fizice sau juridice; bunuri care au fost declarate ca atare printr-o dispozitie speciala
cele aflate in proprietatea privata a comunelor, ora§elor, muni- alegii;
cipiilor sau judetelor, numai in masura in care utilitatea pu-
blica se declara de interes national; F. Proprietatea privata:
nu pot fi expropriate bunurile imobile proprietate publica §i • notiune: este dreptul persoanelor fizice, juridice, al statului sau uni-
nici bunurile imobile aflate In proprietatea privata a statului; ta~ilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile,
• procedura exproprierii: poate fi evitata de catre cei interesati prin bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de
cesiune amiabila, care poate interveni in orice faza a procesului de proprietate 1n interes propriu, dar In limitele legii;
expropriere, pana In momentul solutionarii cererii de expropriere de • subiecte:
catre tribunal; aceasta procedura se realizeaza astfel: persoana fizica/juridica;
utilitatea publica §i declararea ei; statul/unitaiile administrativ-teritoriale;
masuri pregatitoare exproprierii (etapa administrativa); " regimul juridic al constructiilor:
exproprierea §i stabilirea despagubirilor (etapa judiciara). constructia, amenajarea, desfiin\area construqiilor de orice fel
se poate realiza numai pe baza unei autorizatii administrative
1
Idem 12, pag.79. prealabile;
., Pentru detalii a se vedea C. BiRSAN, M.GAIJA, M.M.PIVN!CERLI, op.cit., pag.32; in acord cu alti dobandirea §i 1nstrainarea se realizeaza prin simplul acord de
autori consideriim ca exproprierea pentru cauzii de utilitate publica este o transformare calitativa a vointa al partilor, efectul translativ producandu-se la acest mo-
proprietatii din proprietate privata in proprietate publica (FLAVIUS BAIAS, B.DLIMITRACHE, op.cit., ment; 1nscrierea In cartea funciara are ca efect numai opoza-
pag. 21).
bilitatea fa\a de terti a actului translativ de proprietate;
232 DREPTURILE REALE Considera[ii teoretice 233
• regimul juridic al terenurilor: G. Modalita!ile juridice ale dreptului de proprietate:

constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se • proprietatea rezolubila: are o existenta nesigura Jn patrimoniul de-
realizeaza Jn ceea ce prive§te unele categorii de persoane bitorului, aparand atunci cand transferul proprietatii s-a facut printr-
prevazute de lege, pe suprafetele de teren ce s-au aflat Jn un act juridic afectat de o conditie rezolutorie (soarta dreptului va
patrimoniul fostelor cooperative agricole de productie; depinde de realizarea sau nerealizarea evenimentului);
reconstituirea dreptului de proprietate se realizeaza, ln prin- " proprietatea anulabila: este atunci cand dreptul de proprietate s-a
cipiu, prin redarea fo§tilor proprietari sau mo§tenitorilor aces- dobandit printr-un act juridic translativ de proprietate lovit de nulitate
tora, a suprafetelor de teren cu care s-au Jnscris ln cooperativa relativa;
sau care au fost preiuate ln orice mod de catre aceasta, In • proprietatea comuna: dreptul asupra aceluia§i bun sau asupra
limitele legii; aceleia§i mase de bunuri apaytine concomitent mai multor titulari;
circula!ia terenurilor proprietate privata se Jnscrie Jn circuitul " pe cote-parti (coproprietatea): dreptul de proprietate asupra ace-
civil indiferent de proprietarul !or §i indiferent unde sunt Iuia§i bun este fractional Jn cote-parti ideale §i abstracte, §i nu bunul
situate; ele pot fi dobandite sau Jnstrainate prin oricare din in materialitatea Jui; acest tip de proprietate prezinta urmatoarele
modurile prevazute de legislatia civila, In cazul dobandirii !or forme:
prin acte juridice Jntre vii fiind necesara forma autentica a coproprietate obi§nuita sau temporara: poate lnceta ori-
actului, formalitate prevazuta ad validitatem; persoanele fizice cand prin imparteala ori partaj;
care nu au cetatenia romana §i domiciliul 'in Romania, precum coproprietate fortata §i perpetua: nu poate fi sistata prin
§i persoanele juridice care nu au na(ionalitate romana §i sediul imparteala datorita destinatiei bunului aflat in coproprietate;
Jn Romania nu pot dobandi Jn proprietate terenuri de orice fel cazurile lntalnite In dreptul nostru sunt:
prin acte juridice Jntre vii; coproprietatea fortata asupra partilor §i dotarilor comune
dreptul de preemtiune: este acordat coproprietarilor, pro- din cladiri sau alte spatii aflate In proprietate exclusiva
prietarilor vecini, arenda§ilor §i statului In cazul Jn care pro- sau comuna pe cote-payti obi§nuita sau temporara;
prietarul unui teren agricol extravilan intentioneaza sa-l vanda; coproprietatea Iucrurilor comune necesare sau utile
natura juridica: are natura legala, fiind instituit printr-o pentru folosirea a doua imobile vecine;
norma imperativa; coproprietatea fortata a despartiturilor comune (zidul
domeniul §i condi!iile de aplicare: numai terenurile comun, §antul co mun, gardul comun);
agricole situate in extravilan/numai daca vanzarea se
coproprietatea fortata asupra unor bunuri considerate
face cu titlu oneros §i comutativ/actul juridic trebuie sa
ca bunuri de familie.
aiba ca obiect transmiterea dreptului de proprietate
asupra terenului; " in devalma§ie: bunul apartine tuturor coproprietarilor fara ca ace§tia
sa aiba precizata vreo cota-parte ideala din dreptul de proprietate
titularii dreptului de preem!iune: coproprietarii/pro-
prietarii vecini/arenda§ii/statul; asupra acelui bun; In dreptul nostru singurul caz este proprietatea
modul de exercitare a dreptului de preemtiune: pro- devalma§a a sotilor asupra bunurilor dobindite de ei in timpul
prietarul trebuie sa Jncuno§tiinteze A.DAR. despre in- casatoriei;
tentia de vanzare, indicand terenul §i pretul cerut, iar
aceasta comunica titularilor dreptului de preemtiune
oferta ln termen de 15 zile; ace§tia au la dispozitie 30 de
zile de Ia data primirii comunicarii pentru a se pronunta;
efectele: prin exercitarea efectiva a dreptului de preem-
tiune, partile 'incheie un antecontract de vanzare-cum-
parare, urmand a se prezenta Ia notariat pentru auten-
tificare;
sanc!iuni: Jncalcarea dreptului de preemtiune se sanc-
tioneaza cu nulitatea relativa a contractului lncheiat,
anularea putand fi ceruta indiferent de buna ori reaua
credinta a cumparatorului;
DREPTURILE
Considerafii teoretice 235
Capitolu/ V faptelor juridice; aceste dificultati sunt date de urmatoarele
APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE aspecte: 1) In numeroase cazuri, mai ales In trecut, nu s-au ln-
tocmit lnscrisuri doveditoare cu privire la transmiterea drep-
tului de proprietate; 2) Jn masura In care s-au Jntocmit ln-
scrisuri, acestea nu sunt Jnsotite de planuri topografice pentru
Considera!ii generale: mijloacele civile de aparare au fost Jmpartite Jn delimitarea imobilului dobandit 1; 3) insuficienta probatorie a
doua categorii: titlurilor §{ imposibiiitatea realizarii a§a numitei probatio diabo-
• mijloace nespecifice: lntemeiate pe lmbogatirea fara just temei/ac- lica; 4) principiuI relativitatii actelor juridice, art. 973 C. civ.;
tiunile Jn anulare §i nulitate a actelor juridice; 5) singurele probe absolute care asigura reclamantului o situatie
• mijloace directe: se Jntemeiaza direct pe dreptul real sau pe faptul mai buna sunt: ocupatiunea, uzucapiunea §i accesiunea;
stapanirii unui bun imobil; • principii de dovada in func!ie de situa!iile distinse:
• actiunile petitorii: prin care reclamantul cere sa i se stabileasca cali- daca ambele parti, deci atat reclamantul cat §i para.tu!, au
tatea de titular al dreptului real asupra unui bun (aqiunea Jn reven- titluri scrise In ceea ce prive§te dreptul de proprietate asupra
dicare, actiunile confesorii, aqiunea Jn granituire, actiunile negatorii) bunului revendicat, atunci facem urmatoarea distinqie:
" actiunile posesorii: aqiuni reale prin care se urmare§te apararea 1) daca lnscrisurile provin de la acela§i autor, va triumfa
stap!nirii unui bun imobil ca simpla stare de fapt (actiunea confe- eel care a transcris primul, qui prior tempore potior Jure;
sorie, care urmare§te recunoa§terea unui dezmembramlnt al drep- In ipoteza In care nici una dintre parti nu a transcris, eel
tului de proprietate §i actiunea negatorie, prin care se cere ca para.tu! ce l§i va funda dreptul de prorietate pe titlul cu data mai
sa Jnceteze exercitarea nelegitima a unui drept asupra unui bun veche va ca§tiga; solutia va fi contrara In cazul a doua
proprietate a reclamantului; testamente, eel cu data recenta 1l revoca pe eel cu data
anterioara;
2) daca lnscrisurile izvorasc, emana, de la autori diferiti
§ 1. Actiunea in revendicare: distingem urmatoarele solutii:
a) va avea ca§tig de cauza para.tu! conform adagiu-
• notiune: este aqiunea prin care proprietarul care a pierdut posesia lui: in pari causa melior est causa possidentis, Jn
asupra unui bun individual determinat, cere instantei sa i se stabi- situatii de simetrie juridica va fi preferata situatia
leasca dreptul de proprietate asupra bunului §i sa redobandeasca posesorului;
posesia Jui de la eel care 11 stapane§te fara drept; b) va triumfa eel care va detine un titlu cu data mai
• caracterele juridice ale actiunii in revendicare: veche, anterioritatea In timp II va face mai puter-
este o aqiune reala; nic In drept, qui prior tempore potiorJure;
este o aqiune petitorie; c) solutia care se pare ca ar fi cea mai rezonabila: se
tinde la restituirea lucrului; vor compara lntre ele drepturile autorilor de la
• conditii de exercitare: care emana cele doua titluri, ca§tig de cauza va
reclamantul sa aiba calitatea de proprietar exclusiv al bunului avea eel care a dobandit de la autorul care are un
revendicat; 1 drept preferabil, nemo dat quad non habet;
d) de asemenea, se poate retine §i ipoteza In care va
A. Actiunea in revendicare imobiliara avea ca§tig de cauza eel care are un titlu mai
• proba dreptului de proprietate: vechi, cu conditia ca §i posesia sa sa fie mai bine
sarcina probei apartine reclamantului, actori incubit probatio, caracterizata;
urmand ca paratul sa faca dovada contrara; numai o parte are titlu, astfel:
exista o serie de dificultati In materia proba\iunii datorate mo- 1) daca JI are paratul, actiunea Jn revendicare a reclaman-
dului diferit In care se face dovada actelor juridice, respectiv a tului va fi respinsa;
'fn acest sens, a se vedea J.P. F!LIPESCU;op. cit., pag. 216-217. 1

!bidem 15, pag. 218.
236 DREPTURILE REALE Consideratii teoretice 237
2) dnc!l reclamantul are titlu va triumfa cu doua conditii: in privin\a cheltuielilor facute de parat relative la bunul pe care
titlul sa emane de la un tertfdata titlului sa fie anterioara il restituie, distingem urmatoarele aspecte:
posesiei paratului; I) cheltuielile necesare pot fi solicitate atat de posesorul
3) nici una dintre par1i nu are titlu: de buna credin\a, cat §i de catre eel de rea credin\a;
a) ar fi incidenta regula: in pari causa melior est 2) cheltuielile utile (ameliorarile) pot fi solicitate de am-
causa possidentis; bele categorii de para\i, dar numai partial, In masura
b) regula de la punctul (a) nu se impune in mod sporului de valoare realizat;
automat, ac\iunea reclamantului nu se respinge 3) cheltuielile voluptuarii (de placere sau de lnfrumusetare
de piano, in practica se adopta compararea po- a Iucrului) nu sunt datorate de proprietar, posesorul pu-
sesiilor celor doua parti, dandu-se ca§tig de cauza tand 1nsa ridica lucrarile facute, daca ridicarea este
celui cu o posesie mai caracterizata; posibila;
" ce se intelege prin titlu in aceasta materie ? 4) in ceea ce prive§te situatia construqiilor §i plantatiilor
eel care este translativ de proprietate; facute de posesor, raporturile juridice vor fi guvernate
§i eel declarativ, care recunoa§te un drept anterior; de institutia accesiunii;
eel ce invoca titlul nu realizeaza o derogare de la principiul 5) dreptul de reten\ie; unii autorii admit prezenta acestui
relativita\ii efectelor contractelor, ci invoca in favoarea sa o drept numai in persoana posesorului de buna credinta;
prezum\ie de proprietate ce se na§te din existen\a titlului,
prezum\iejuris et de jure; B. Actiunea in revendicare mobiliara
• imprescriptibilitatea actiunii in revendicare: .. principiul ce se desprinde din art. 1909 alin. I C. civ.: posesia de
nu sunt aplicabile dispozi!iile art. 1890 C. civ; buna credinta a bunurilor mobile valoreaza titlu de proprietate, en
dreptul de proprietate se perpetueaza transmi\andu-se, deci fa it la possesion des meubles vaut titre;
nu se stinge prin neuz; • bunurile care intra sub inciden\a art. 1909 alin. I C.civ. sunt:
daca exista unele dezmembraminte ale dreptului de proprie- mobilele corporale, privite ut singu!i;
tate care sunt prescriptibile din punct de vedere extinctiv, prin excep\ie §i mobilele incorporale care pot fi obiect de
acest lucru nu lnseamna ca prescriptibilitatea poate fi extinsa posesie, de exemplu titlurile la purtator;
prin analogie; nu intra bunurile care formeaza o universalitate §i nici fondul
imprescriptibilitatea din punct de vedere extinctiv nu atrage de comer!;
dupa sine inaplicabilitatea paralizarii aqiunii In revendicare de asemenea, textul de lege nu se aplica bunurilor care fac
prin invocarea prescrip\iei achizitive; parte din domeniul public precum §i celor care sunt accesorii
• efectele revendicarii; daca aqiunea in revendicare este admisa ale unui imobil;
acestea sunt: • persoanele care se pot prevala de art. 1909 C. civ. sunt:
restituirea lucrului liber de orice sarcini §i cu toate aceesoriile numai tertul dobanditor de buna credinta;
sale; restituirea se poate face in natura sau prin echivalent; acest tert sa dobandeasca bunul de la un detentor precar;
restituirea fructelor de catre parat; se face distinqia intre acestui detentor precar bunul sa-i fi fost incredintat de adeva-
paratul care a posedat cu buna credinta fata de eel care a ratul proprietar;
posedat cu rea credin\a: I) eel care a posedat cu buna cre- incredin\area sa fi fost facuta de buna voie, voluntar (desesi-
din\a nu este obligat la restituirea fructelor; 2) eel de rea cre- zare voluntara);
din\a va fi obligat sa restituie toate fructele culese, precum §i detentorul precar nu poate invoca textul de lege impotriva
pe acelea pe care nu le-a cules din neglijen\a; proprietarului de la care are bunul;
deteriorarile produse bunului revendicat: posesorul de buna • posesia, conditie imanenta pentru a invoca art. 1909 C. civ.; trasaturi:
credin\a nu raspunde de ele, chiar daca i-ar fi imputabile/cel sa fie reala;
de rea credin\a raspunde §i de deteriorarile care provin din sa fie utila;
caz fortuit, cu excep\ia cazurilor cand face dovada ca ele s-ar sa fie de buna credinta;
fi produs §i in situatia in care bunul s-ar fi anat la adevaratul
proprietar;
238
• justul titlu:
drept temporar (eel mu!t 30 ani);
nu se cere e.xistenta unui just titlu separat de buna credinta; poate fi mobiliar sau imobiliar;
el este cons1derat parte intrinseca a bunei credinte; este inaccesibil;
poate fi putativ;
• obiectul dreptului de uzufruct:
• principiul instituit de art. 1909 alin. l C.civ. nu se aplica bunurilor bunuri neconsumptibile §i unele bunuri consumptibile;
pierdute sau furate, astfel:
bunuri determinate sau universalitati de bunuri;
eel care a pierdut bunul sau i s-a furat lJ poate revendica fn bunuri corporale §i unele bunuri incorporale;
termen de trei ani, calculat din ziua pierderii sau furtului de la bunuri corporale §i unele bunuri incorporale;
eel care 11 gase§te (art. 1909 alin. 2 c. civ.); ' " modurile de dobandire a uzufructului; se poate stabili prin:
• domeniul de aplicare al art. 1909 alin 2 C. civ. este dat de lege (cazuri abrogate ulterior);
urmatoarele reguli: vointa omului (conventional sau prin testament);
treb~ie .sa avem Jn vedere un tert de buna credinta care a uzucapiune (cazuri practice foarte rare);
do bandit bunul revendicat de la hot sau gasitor; • drepturile uzufructuarului;
p:_r. a con.trario nu se aplica daca bunul se afla la hot sau poate cere §i obtine predarea in folosinta a bunului asupra
gas1tor, on Ia un dobanditor de rea credinta; caruia este constituit uzufructul;
bunul sa fi ie§it din patrimoniul proprietarului revendicant prin pentru a obtine folosinta bunului, uzufructuarul poate folosi
pierdere sau prin furt (sutragere); aqiunea confesorie;
reclamantul revendicant trebuie sa dovedeasca faptul ca: I) a la uzufructul constituit prin conventie, uzufructuarul are §i o
fost posesorul bunului; 2) acesta a ie§it din patrimoniul sau aqiune personala, nascuta ex contractu;
fara voia Jui, cu alte cuvinte prin furt sau pierdere; 3) bunul Ia uzufructul constituit asupra unui imobil corporal, uzufructu-
revendicat este identic cu eel furat sau gasit; arul poate folosi §i aqiunea posesorie, pentru apararea
.. termenul In care se poate formula actiunea Jn revendicare: posesiei, precum §i aqiunea in granituire;
acesta este de trei ani; dreptul de a folosi lucrul §i de a-i culege fructele;
nu este un termen de prescriptie achizitiva sau extinctiva· dreptul de a opta intre actiunea directa §i cea indirecta;
este un termen de decadere· ' dreptul de a dispune de bunurile consumptibile cu obligatia
• efectele actiunii in revendicare: ' de a restitui la sfftr§itul uzufructului bunuri de aceea§i calitate
se aplica regulile aratate la revendicarea imobilelor; §i cantitate;
" obliga!iile uzufructuarului:
1nainte de a intra in folosinta lucrului:
de inventariere a bunurilor mobile §i de constatare a
starii imobilelor;
Capito/u/ VI de a da cautiune;
DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE in timpul exercitarii dreptului:
sa se foloseasca de lucru ca un bun proprietar;
sa foloseasca lucrul 1ntocmai ca proprietarul;
sa incuno§tiinteze proprietarul despre orice incalcare a
A. DREPTUL DE UZUFRUCT dreptului acestuia;
• este ?reptul de a exercita asupra bunului altuia atributele posesiei §i de a suporta o parte din sarcinile lucrului ce face obiec-
folosmtei, cu obligatia. pe~tru uzufructuar de a le conserva substan(a, tul uzufructului;
salvo rerum substant1a §1 de a le restitui nudului proprietar la ince- de a contribui la plata datoriilor daca uzufructul este
tarea uzufructului. universal sau cu titlu universal, dobandit cu titlu gratuit;
. caracterele uzufructului: la incetarea uzufructului:
drept real; sa restituie lucrul primit in folosinta in natura §i in starea
~aca se aplica bunurilor corporale, se nasc §i atributele esen- in care se afla la momentul na§terii uzufructului;
\1ale, dreptul de preferin\a §i dreptul de urmarire;
sa restituie lucruri de aceea§i calitate, cantitate, valoare, D. DREPTUL DE SERVITUTE
daca uzufructul a avut ca obiect lucruri consumptibile; • este un drept real asupra lucrului altuia, luand na§tere pentru utilita-
• drepturile nudului proprietar: tea §i comoditatea unui fond; servitutea se constituie in sarcina unui
poate instraina nuda proprietate sau o poate greva cu sarcini imobil (fond aservit), pentru a asigura o utilitate altui imobil (fond
re ale; dominant);
de a beneficia de productele lucrului; • caracterele dreptului de servitute:
poate exercita toate aqiunile prin care se apara dreptul de drept real imobiliar;
proprietate; presupune existenta a doua imobile ce apartin ia doi proprie-
• obiigatiile nudului proprietar: taxi diferiti;
de a se abtine de ia orice act sau fapt prin care ar stanjeni este un accesoriu al fondului caruia ii profita;
exercitiul normal al uzufructului; are un caracter perpetuu (aceasta este insa de natura servitu-
de a-1 garanta pe uzufructuar de eviqiune; tii, §i nu de esenta ei);
• stingerea uzufructului; are loc prin: este indivizibil;
moartea uzufructuarului; " clasificarea servitu\ilor:
expirarea termenului pentru care a fost constituit; dupa natura fondului: rurale §i urbane;
consolidarea (reunirea in aceea§i persoana a calitatilor de dupa modul de exercitare: continue §i necontinue;
proprietar §i uzufructuar); dupa modul de manifestare in exterior: aparente §i neaparente;
neintrebuintarea lucrului timp de 30 de ani; dupa obiectul lor: pozitive §i negative;
pieirea totala a lucrului; codul civil clasifica servitutile in: naturale, legale §i conventionale;
renuntarea uzufructuarului la dreptul de uzufruct (este irevocabila); • servitu!ile naturale cuprind:
abuzul de folosinta; servituti referitoare la ape (art.5 78-591 C. civ.):
• lichidarea uzufructului: servitutea de scurgere a apelor naturale;
este restituirea catre proprietar a bunului sau bunurilor ce au servitutea izvoarelor;
facut obiectul uzufructului. servituti referitoare la granituire (art.584 C. civ.): operatiunea
materiala de delimitare a proprietatii prin semne exterioare ce
B. DREPTUL DE UZ se realizeaza prin acordul titularilor;
• este un drept real prin care titularul dobande§te dreptul de a fo!osi servituti referitoare la 1ngradirea proprietatii (art.585 C. civ.);
lucrul §i de a culege fructele, dar numai pentru nevoile Jui §i ale • servitutile legale: de interes public/e interes privat;
familiei Jui; • servitutile de interes privat:
• are un caracter strict personal; zidul, §antul §i gardul comun (art. 589 C. civ.);
• titularul nu mai are dreptul sa cedeze emolumentul acestuia, ca Ia servitutea privind distanta plantatiilor (art. 607, 608 C. civ.);
dreptul de uzufruct; servitutea distantelor §i lucrarilor intermediare (art. 610 C. civ.);
• se dobinde§te §i se stinge potrivit acelora§i reguli ca §i uzufructul; servitutea de vedere (art. 611-613 C. civ.);
servitutea privind picatura stre§inilor (art. 615 C. civ.);
servitutea de trecere (art. 616 C. civ.);
C. DREPTUL DE ABITA'fIE
• servitutile stabilite prin fapta omului:
• este un drept real asemanator uzufructului, dar care are ca obiect un
prin titlu (in sens de negotium);
imobil cu destinatia de locuinta; prin uzucapiune (prin exercitarea Ior timp de 30 de ani); se
• se constituie §i se stinge dupa acelea§i reguli ca §i uzufructul, cu pot dobandi prin uzucapiune numai servitutile continue §i
exceptia dreptului de abitatie creat prin efectul legii;
aparente;
• titularul dreptului poate inchiria partea din cladire care ii prisose§te; prin destinatia proprietarului (tine loc de titlu in privinta servi-
" pentru valorificarea dreptului, titularul dreptului are la dispozitie o tutilor continue §i aparente)
aqiune confesorie §i una personala; • drepturile proprietarului fondului dominant:
dreptul de a folosi servitutea;
242 DREPTURILE REALE Considera{ii teoretice 243
dreptul de a face toate lucrarile necesarc asigurarii cxistentei caracterele dreptului de superficic:
§i conservarii servitutii; presupune existenta a doua drepturi ce apar\in unor persoane
dreptul de a exercita §i servitutea accesorie, daca exercitarea diferite;
servitutii principale implica aceasta; este un drept real imobiliar;
obliga!iile proprietarului fondului dominant: este un drept perpetuu;
de a o exercita numai in limitele stabilite prin tiUu; poate fi un drept total sau partial;
de a nu face nimic de natura a agrava servitutea; are un caracter imprescriptibil;
. drepturile proprietarului fondului aservit: .. constituirea dreptului de superficie:
poate 1nstraina fondul ori ll poate greva cu servituti; prin conven\ie;
are dreptul sa pretinda despagubiri de la titularul servitutii; prin legat;
are dreptul de a se elibera de cheltuielile impuse prin titlu, prin uzucapiune;
abandonand fondul; exercitarea dreptului de superficie:
obligatiile proprietarului fondului aservit: acest drept confera superficiarului toate atributele proprieta\ii
obligatia pasiva de a se abtine de la orice act de natura a lm- asupra obiectului dreptului de proprietate al acestuia (cons-
piedica exerci\iul dreptului de servitute; truc(ii, planta\ii, lucrari);
respectarea obligatiei pe care §i-a asumat-o proprietarul fon- superficiarul exercita posesia §i folosinta terenului pe care se
dului, de a efectua lucrari pentru exercitarea §i lntre\inerea afla lucrarile respective;
servitutii; superficiarul are dispozi\ia materiala asupra terenului;
actiunile ce pot fi exercitate de proprietarii celor doua fonduri: stingerea dreptului de superficie:
titularul servitutii poate exercita aqiunea confesorie; prin conven\ie, succesiune, uzucapiune;
daca este tulburat In exercitiul dreptului sau, titularul poate cand o terta persoana devine proprietara terenului §i a cons-
folosi §i aqiunea posesorie (care apara insa numai servitutile tructiei (lucrarilor) efectuate pe teren;
continue §i aparente); cand construc\ia, planta\ia sau lucrarea au pierit sau au fost
proprietarul fondului aservit se poate folosi §i de aqiunea ne- desfiin\ate in totalitate, de superficiar;
gatorie de servitute;
stingerea servitu!ilor:
cauze generale:
revocarea;
rezolu\iunea;
Capitolul VII
anularea actului de constituire a servitutii: MODURILE DE DOBANDIRE A PROPRIETATll
renun\area la exercitiul servitu\ii;
abandonarea fondului pe care se exercita:
$1 A AlTOR DREPTURI REALE
expirarea termenului;
pieirea fondului aservit;
cauze speciale: A. Clasificare:
imposibilitatea materiala de exercitare· • dupa 1ntinderea dobandirii: universale sau cu titlu universal §i cu titlu
confuziunea; ' particular;
neuzul; • dupa situa\ia juridica a bunului la data dobandirii dreptului: originare
§i derivate;
E. DREPTUL DE SUPERFICIE " dupa momentul in care se dobande§te dreptul: lntre vii ~i pentru
este ~eel drept real principal ce consta In dreptul de proprietate pe cauza de moarte;
~~re 1! are o persoana (superficiarul) asupra construc\iilor, planta- • dupa caracterul transmisiunii: cu titlu oneros §i cu titlu gratuit;
\ulor sau altor lucrari aflate pe terenul ce apar\ine altei persoane,
teren asupra caruia superficiarul are un drept de folosin\a. 1 B. Accesiunea:
" este ace! mod de dobandire a proprieta\ii prin care un lucru mai
'Ibidem 17, pag.265. pu\in important este 1ncorporat material 1ntr-un lucru mai important;
244 DREPTUR!LE REALE Consideraf ii teoretice 245
• accesiunea poate fl mobiliara sau imobiliara (naturala sau artificiala); " uzucapiunea de 10-20 de ani: se aplica numai bunurilor nemi§ca-
• accesiunea imobiliara naturala se refera la: toare individual determinate; In cadrul acestui tip de uzucapiune
aluviune (art.495-496 C. civ.); trebuie lndeplinite urmatoarele conditii:
avulsiune; posesia sa fie lntemeiata pe just tiilu;
insulele §i prundi§urile (art.500-501 C. civ.); posesia sa fie de buna credinta;
animalele §i pasarile salbatice (art.503 c. civ.) • calculul termenului prescip!iei achizitive:
• accesiunea imobiliara artificiala se refera la: se calculeaza pe zile §i nu pe ore, iar prima zi a prescriptiei nu
construqiile, plantatiile, sau alte lucrari facute de proprietar pe intra in calcul;
terenui sau cu materialele altuia; 1ntreruperea prescrip\iei: naturala/civila;
constructiile, plantatiiie sau alte lucrari facute de o persoana suspendarea prescrip\iei, cazuri: 1) cand eel impotriva caruia
cu materialele sale pe terenul proprietatea altcuiva; curge prescriptia nu o poate intrerupe datorita unui caz de
situatia constructorului de rea-credinta pe terenul altuia; pro- forta majora; 2) cat timp reclamantul sau paratul se afla in ran-
prietarul terenului are urmatoarele posibilitati: durile fortelor armate ale Romaniei, puse pe picior de razboi;
sa pastreze construqia, plantatia sau lucrarea, despagu- 3) intre tutore, curator §i cei ale caror interese sunt reprezen-
bindu-l pe constructor cu pretul muncii §i valoarea tate de ace§tia cat timp socotelile nu au fost date §i aprobate;
materialelor; 4) impotriva celui care nu are capacitate de exercitiu, cat timp
sa-1 oblige pe constructor sa-§i ridice lucrarile facute; nu are reprezentant legal, sau a celui cu capacitate de exer-
situatia constructorului de buna credinta pe terenul citiu restransa, cat timp nu are cine sa-i lncuviinteze actele;
altuia; tertul ce a construit, plantat sau a efectuat alte 5) nu curge intre soti; 6) nu curge impotriva succesiunii §i Jn
lucrari are urmatoarele posibilitati: favoarea mo§tenitorului beneficiar sau al curatorului;
sa pliiteasca constructorului contravaloarea materiale- • jonc!iunea posesiilor:
Ior §i pretul muncii; este unirea posesiei actuale a posesorului cu cea a autorului
sa plateasca o suma egala cu cre§terea valorii fondului; sau pentru a dobandi dreptul de proprietate prin uzucapiune;
• accesiunea mobiliara: este atunci cand bunurile mobile ce se conditii:
unesc apartin la doi proprietari diferiti, iar separarea acestora nu se sa existe 0 posesie propriu-zisa;
poate face fara a sacrifica pe unul din ele; 3distingem urmatoarele eel ce o invoca sa fie succesor in drepturi al autorului
cazuri de accesiune mobiliara: sau;
adjunqiunea; • efectele uzucapiunii:
specificatiunea; principalul efect este dobandirea dreptului de proprietate;
confuziunea; se stinge dreptul de proprietate al titularului anterior;
uzucapantul este considerat proprietar din ziua in care a
C. Uzucapiunea inceput posesia;
• mod de dobandire a proprietatii sau a altor drepturi reale prin po- • uzucapiunea in regim de carte funciara:
sesia indelungata a unui bun imobil §i in conditiile prevazute de lege; in regiunile in care se aplica regimul ciirtii funciare, dreptul
• caracteristici: dobandit trebuie sa fie Jnscris Jn cartea funciara pe baza unui
prin uzucapiune se dobande§te un drept real; titlu nevalabil;
constituie dovada absoluta a dreptului de proprietate; dupa trecerea unui termen de 10 ani, titlul se curata de vicii §i
se aplica numai in cazul bunurilor imobile aflate in circuitul starea de aparenta tabulara se consolideaza.
civil;
• uzucapiunea de 30 de ani: eel ce invoca dobandirea dreptului de D. Ocupatiunea
proprietate sau a altui drept real prin acest tip de uzucapiune, • este modul de dobandire a dreptului de proprietate prin luarea in po-
trebuie sa dovedeasca indeplinirea a doua conditii: sesie a unor bunuri ce nu sunt cuprinse in patrimoniul nimanui;
posesia utila a bunului; " bunurile imobile §i lucrurile ce apartin domeniului public nu sunt
exercitarea posesiei timp de 30 de ani; susceptibile de dobandi~e prin ocupatiune;
246 DREPTURILE REALE
.. se pot dobandi prin ocupa\iune doar unele bunuri cum ar fi: apa de
baut, vanatul, plantele medicinale §.a.;
E. Traditiunea
. este predarea materiala a bunului de la transmi\ator la dobanditor;
.. tradi\iunea opereaza numai in cazul darurilor manuale, transferul
proprietatii opereaza prin simpla remitere, fara a fi necesare alte Tit/ul II
formalitati;
PROBlEME TEORETICE
F. Hotararea judecatoreasca
" doar prin hotararile judecatore§ti constitutive sau atributive de drep-
turi se pot dobandi drepturi reale (de exemplu translatiunea drep-
tului de proprietate prin ordonanta de adjudecare, ca act final al
procedurii executarii silite prin licita\ie publica); Speta nr. I
G. Conventia Primus 1-a chemat in judecata pe secundus, pentru ca prin sentinta ce se va

• este eel mai important mod de dobandire a drepturilor reale; pronunta sa se constate ca reclamantul are asupra patrimoniului paratului un
" potrivit art. 971 Cod civ., transmiterea proprieta\ii sau a altui drept drept de crean\a. . ..
real se efectueaza 'in momentul in care s-a realizat consim\amantul Reclamantul invedereaza instantei ca situa\ia de fapt, care a general ht1g1ul,
partilor; este urmatoarea:
• excep\ii in materia vanzarii-cumpararii (transferul dreptului real nu .. dupa ani de prietenie cu paratul, petentul a dobandit incredere in el
se realizeaza in momentul incheierii conventiei): §i, atunci cand secundus i-a cerut cu imprumut suma de 3,5 milioane
cand partile au convenit ca transferul dreptului real sa se reali- lei, acesta nu 1-a refuzat;
zeze la implinirea unui termen sau la realizarea unei condi\ii; contractul de imprumut a fost incheiat inter partes, sub forma unui
inscris sub semnatura privata in data de 16 februarie 1992;
cand obiectul conventiei este un bun viitor;
ulterior, primus §i secundus au incheiat actul in forma autentica,
cand obiectul conventiei este reprezentat prin bunuri de gen;
astfel cum a dorit primus, pentru ca in acest mod creanta sa ar fi
garantata real; .
. incheierea actului in forma autentica a avut loc pe data de 20 mart1e
1992;
"' Jn contract partile au stipulat faptul ca termenul la care se va lnapoia
suma de bani este 20 martie 1993, iar imprumutul nu este produ-
cator de dobanzi;
cu ace§ti bani secundus §i-a achizitionat un apartament, pentru care
a platit suma de 30 milioane lei;
pentru restul de 26,5 milioane lei, secundus s-a imprumuta'. de l_a
tertius §i a constituit in favoarea acestuia o ipoteca conven\1onala,
avand ca obiect 1nsu§i imobilul achizi\ionat;
" pe data de 5 mai 1992, ipoteca a fost transcrisa la notariatul din raza
teritoriala a imobilului;
. la momentul contractarii, secundus nu avea alte bunuri mobile sau
imobile de valoare, ci numai cateva articole de 1mbracaminte §i o
serie de obiecte cu valoare sentimentala;
. pe data de 27 iulie 1992, secundus a ca§tigat in sistemul ,,Lote~ei
na\ionale" o suma considerabila de bani, suma cu care §i-a mob1lat
248 DREPTURILE REALE 249
Prob/eme teoretice
apartamentul, §i-a cumparat un autoturism §i a ridicat o casa de g) Considerati solutia instantei corecta? Argumentati. .
odihna la munte lntr-o zona lini§tita; h) Avea dreptul primus sa solicite §i dobanzi? Argumentat1.
" pentru ca primus s-a increzut In buna credinta a lui secundus, nu i-a i) Ce a facut secundus atunci cand a inapoiat lui primus
cerut acestuia banii, considerand ca Ii va da;
" ulterior, partile s-au certat §i primus a introdus prezenta actiune pe banii?
data de 29 martie 1996, fara a mai solicita banii mai intai de la j) Ce reprezinta ipoteca (conventionala), act juridic civil,
secundus; fata de principiul consensualismului?
Secundus s-a simtit jignit fata de o asemenea manifestare a lui primus §i a k) Cand considerati ca s-a lncheiat In mod valabil con-
declarat in instanta ca recunoa§te ca a imprumutat suma de bani de la recla- tractul de !mprumut:
mant, dar refuza sa-i restituie. De asemenea, paratul sustine ca lntai trebuie sa • la momentul lncheierii actului sub semnatura privata;
onoreze creanta lui tertius, acesta avand o creanta garantata real §i apoi poate o
va onora §i pe cea a lui primus.
• la momentul autentificarii;
Primus sustine ca nu poate fi vorba de a§a ceva, lntrucat §i creanta sa este • !n ambele momente;
garantata real, prin lncheierea actului in forma autentica §i, in plus, actul sau are
o data anterioara fata de transcrierea ipotecii Jui tertius. Prin urmare primus a
solicitat instantei indestularea sa din patrimoniul lui sewndus cu intaietate,
cerand astfel sa fie urmarite, fie mobilele din apartament, fie automobilul, fie
casa de vacanta. Speta nr. 2
Secundus s-a aparat, invocand faptul ca nu pot fi urmarite aceste bunuri,
pentru ca ele nu existau la momentul la care s-a contractat imprumutul. Reclamantul S.E. i-a chemat In judecata pe sotii V.N. §i V.B., solicitand
lnstania a respins actiunea. instantei sa-i oblige pe parati Ia plata sumei de 50 milioane lei, fara cheltuieli de
Dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatore§ti, secundus a achitat judecata. . . . . _ .
imprumutul Jui primus §i, de§i acesta a solicitat §i dobanzi, secundus a refuzat. Ulterior in proces au intervenit N.L. §i R.T., care au sohc1tat mstante1 sa h se
recunoasc~ un drept de creanta pe care II au impotriva sotilor parati.
• Probleme de solutionat In fapt lucrurile s-au petrecut astfel: _
a) In speta s-a folosit termenul de ,,patrimoniu". Ce lntele- • sotul V.N. a imprumutat suma de 50 milioane de lei de la S.E., s~ma
geti prin patrimoniu? Care sunt drepturile §i obligatiile cu care a cumparat un autoturism pentru sarbatorirea a zece am .ct:
care fac parte din patrimoniul unei persoane? Da!i casnicie; autoturismul a fost cumparat de V.N. §i cu acordul soi1e1,
cateva exemple de drepturi §i obligatii care nu intra in care de altfel a ales modelul;
continutul patrimoniului. • banii Jmprumutati trebuiau restituiii pe data de 16 decembrie 1993,
b) In speta avem: iar actul a fost lncheiat intre parii pe data de 15 octombrie 1992;
• doi creditori ale caror creante sunt garantate real; • ulterior, sotii au vandut autoturismul §i au imprumuta~ ,de la R.T. 3?
• un creditor chirografar §i un creditor a carui crede milioane lei, in data de 27 mai 1993; suma de barn 1mprumutata
de la R.T. trebuia restituita pe data de 22 noiembrie 1993;
anta este garantata real;
• doi creditori chirografari; • cu banii obtinuti din vanzarea autoturismului §i cu ?ei din noul
imprumut contractat, sotii §i-au cumparat un autotunsm nou, pe
c) Care este raportul dintre un creditor chirografar §i unul a care I-au asigurat pentru suma de 65 millioane lei, iar cu restul de
carui creanta este garantata real, atunci cand cei doi vin bani au achizitionat aparatura electrocasnica necesara pentru
in concurs?
gospodaria comuna; . _
d) Enumerati caracterele juridice ale patrimoniului. .. Jn data de 25 septembrie 1993 soiia a suferit un accident de ma§m_a
e) Care dintre principiile (functiile) patrimoniului este inci- In urma caruia autoturismul a fost avariat In proportie de 90 la suta;
dent in speta? din procesul verbal al agentului constatator a rezultat ca V.B. ~u a
f) Este intemeiata apararea Jui secundus referitoare la fap- avut nici o vina, lntrucat autoturismul se afla oprit In co!oana la
tul ca bunurile dobandite dupa momentul contractarii semafor cand a fost lovit violent din spate de un autobuz;
nu pot face obiectul urmaririi?
f) Considerati lntemeiata apararea Jui V.B., fata de preten-
'" societatea de asigurari a platit so\ilor suma asigurata 1, bani care au
fost efectiv lncasa\i de para\i la o luna de la producerea accidentului; tiile lui S.E.?
• autoturismul care a pierit In accident nu fusese platit, cu toate ca Jn g) Ce feluri de subrogatie identificati In speta?
contractul de vanzare-cumparare nu se stipulase un termen la care h) Ce lntelegeti prin transmisiunea patrimoniului §i de cate
sa fie efectuata plata; feluri este?
N.L. arata instan\ei ca nu a Jncasat suma pentru autoturismul vandut, dar a i) Cum se nume§te subrogatia care se refera la un bun pri-
conservat In persoana sa un privilegiu 2 , conform caruia orice vanzator de bunuri vit ut singuli §i care sunt cazurile In care intervine?
mobile se bucura de privilegiul art. 1730 pct. 5 C. civ., astfel: ,,crean{ele j) Prommtati o solutie motivata.
privilegiate asupra oarecaror mobile sunt [... ] pre\ul pentru lucruri mobile
neplatite, daca se afla Inca Jn posesiunea debitorului, chiar §i Jn cazul cand a
cumparat cu termen de plata".
V.B. a solicitat instan\ei sa iasa din proces, lntrucat nu ea a lmprumutat suma
de bani, ci so\ul ei, §i prin urmare S.E. ar trebui sa urmareasca bunurile acestuia.
Speta nr. 3
Reclamantul S.E. a sus\inut ca a chemat-o §i pe so\ie Jn instan\a pentru a avea
garan\ia ca daca V.N. se dovede§te a fi insolvabil va putea urmari bunurile Primus i-a Jmprumutat lui secundus 25 milioane lei cu obliga\ia pentru eel de
so\iei. al doilea de a-i restitui In termen de un an de la data contractarii imprumutului.
R.T. §i-a motivat actiunea pe dreptul de gaj general al creditorilor chirogra- Cu banii lmprumuta\i, secundus §i-a cumparat un imobil cu trei camere,
fari, dar so\ii au replicat ca bunul pe care JI cumparasera cu banii Jmprumuta\i a imobil pe care I-a ipotecat la societatea bancara de unde a ob\inut restul de
pierit fara culpa !or §i prin urmare nu mai poate urmari ace! bun.
bani necesari pentru achizi\ionarea imobilului.
N.L. a solicitat instan\ei ca dupa ce se va lndestula reclamantul S.E., lntrucat Odata cu achizi\ionarea imobilului, secundus a cumparat §i 300 de metri
acesta are o crean\a anterioara, sa fie pus §i el in situa\ia de a-§i putea recupera
patra\i de teren, care reprezentau curtea §i gradina aferenta.
banii lmprumuta\i din ceea ce a mai ramas Jn patrimoniul celor doi debitori. Vecinul lui secundus i-a adus la cuno§tin\a ca nu are un loc de acces la
drumul public §i ca ar dori sa negocieze 0 eventuala trecere pe terenul Jui
• Probleme de solutionat secundus.
a) Enumerati functiile patrimoniului. Vecinul i-a amintit ca §i fostul proprietar i-a lngaduit sa treaca pe terenul sau,
b) Banii lmprumutati de S.E. sotilor paraF sunt o creanta lntrucat acesta are o casa situata pe un teren lnfundat, de unde nu are acces la
nascuta In legatura cu: drumul public.
• bunurile proprii ale sotului; Secundus a fost de acord §i i-a permis vecinului sa treaca pe terenul sau,
obligandu-se In acela§i limp sa faca toate cheltuielile necesare cu constituirea
• bunurile comune ale sotilor;
servitu\ii de trecere.
• bunurile proprii ale sotiei; Ulterior, secundus a Jnchiriat imobilul lui tertius pe timp de patru ani ani, cu
Argumentati solutia aleasa. plata chiriei anticipat pe §ase !uni, lncheindu-se lntre par\i un act autentic.
c) Cum clasificati operatiile §i actele privind bunurile dintr- Tertius nu a avut acei bani cu care sa plateasca chiria cu anticipaiie, dar s-a
un patrimoniu, In functie de importanta !or? Identificati angajat sa o plateasca pe timp de un an §i-n acest sens i-a dat in garan\ie
astfel de acte in speta de mai sus. autoturismul sau lui secundus cu titlu de gaj.
d) Ce intelegeti prin subrogatie? De cate feluri este? La trei !uni de la data Jnchirierii, secundus a vandut apartamentul lui quartius,
e) Care tip de subrogatie ne intereseaza §i care sunt cele de§i acesta §tia ca imobilul este 'inchiriat §i ipotecat. Quartius la randul sau a
doua feluri ale acesteia? constituit un drept de uzufruct pentru fratele sau, care urma sa-i plateasca pentru
aceasta o suma de 50 mii lei pe luna.
1
Suma asigurata reprezinta suma maxima in limita careia asiguratorul (in cazul nostru
societatea de asigurare) plate§te despagubirea la ivirea cazului asigurat (evenimentul pentru care • Probleme de solutionat
se lncheie contractul de asigurare). Pentru detalii vezi FR. DEAK, Contracte civile Ji asigurari, vol.II, a) Cum clasificati drepturile patrimoniale ce intra In com-
Editura "ACTAMI'', Bucure§ti 1995 pag.165.
2
~a dupa cum am men\ionat, prin privilegiu in\elegem acel drept de care se bucura un
ponenta unui patrimoniu?
creditor de a fi preferat celorlal\i creditori, chiar daca sunt ipotecari, datorita calita[ii crean[ei sale.
252 DREPTURILE REALE Probleme teoretice 253
b) Identificati in spe1a drepturile care se lncadreaza in ca- N.M. a ignorat aceasta Jn§tiintare, replicandu-i reclamantei ca dreptul sau de
tegoriajus in re. proprietate s-a pierdut prin neuz, ba mai mult, nu mai are acest drept de a-i cere
c) Aceea§i problema pentru drepturile care intra in notiu- sa piece din imobil, pentru ca nu s-a comportat fata de bun ca un bonus pater
nea dejus ad rem. familias.
d) Enumerati principalele asemanari §i deosebiri intre De asemenea, parata a Jnvederat instaniei ca reclamanta nu a exercitat de
aceste doua categorii de drepturi. foarte mult timp atributele dreptului de proprietate, astfel ca nici nu se mai pune
problema ca S.V. sa fie considerata proprietar.
e) Ce sunt categoriile juridice intermediare? Care sunt
Instania a reiinut ca reclamanta a introdus actiunea dupa mai mult de
acestea? Identificati-Ie ca atare in speta. treizeci de ani, timp in care nu a exercitat nici un atribut al dreptului de pro-
f) Clasificati drepturile reale, enumerati-le pentru fiecare prietate, §i nu este just ca un proprietar care a dat dovada de neglijenta fata de
;atego~ie in parte cu referire la cele pe care le intalniti bunul sau sa beneficieze de protectia dreptului sau In dauna unui neproprietar
m speta. care s-a comportat fata de bun ca un real proprietar.
g) Cate raporturi juridice intalniti in speta? Indicati natura Fata de cele retinute mai sus instanta a respins aqiunea.
fiecarui raport juridic.
h) Care dintre aceste drepturi sunt prescriptibile §i care • Probleme de solutionat
nu? a) Asupra carei institutii de drept civil substantial poarta
i) Care dime creditori sunt creditori chirografari §i care au litigiul de fata?
garantata real creanta !or? b) Definiti aceasta institutie.
c) Avand in vedere dispozitiile art. 480 C. civ., care au fost
criticile aduse in literatura de specialitate acestui text de
lege?
d) Enumerati caracterele juridice ale dreptului de proprie-
Speta nr. 4 tate al reclamantei.
e) Care sunt atributele care intra in conpnutul juridic al
. Recla~anta S.V. a chemat In judecata pe parata N.M., solicitand instantei, ca dreptului de proprietate al Jui S.V.?
prm sentmta ce o va pronunta, sa constate ca imobilul atlat Jn Bucure§ti, str.
Retezat, nr. 14, sector 6, este proprietatea sa. f) Considerati solutia instantei corecta? Argumentati.
S.V. a SUSiinut In fata instantei urmatoarele:
• in urr:n.a situati:i p~litice existente in 1952 a decis sa paraseasca tara
defirnt1v, profitand m acest sens de faptul ca urma sa piece la o bursa
de specializare la Londra;
.. lnainte de a pleca din tara, S.V., COn§tienta fiind de faptul ca daca Speta nr. 5
pleaca va pierde imobilul s-a Jnteles cu cea mai buna prietena a sa
numita N.M., ca aceasta sa se mute lmpreuna cu familia sa in cali~ Primus l-a reclamat la organele de politie pe secundus, pe motivul ca acesta
tate de administrator In imobil, pentru ca acesta sa fie locuit, tocmai din urma l§i distruge mobila §i bunurile din casa.
pentru a nu fi trecut Jn proprietatea statului ca urmare a represiunilor Primus a relatat politistului care a venit sa cerceteze situa\ia de fapt, ca in
organelor de ordine; ultima luna I-a vazut pe secundus, eel putin odata Ia doua zile. distrugandu-§i in
" lntre S.V. §i N.M. nus-a lncheiat nici un act, ci paf!ile, in mod tacit s- curte mobila din casa.
au lnteles ca atunci cand S.V. se va lntoarce, ace§tia sa se mute, 'iar La vizita pe care a facut-o politistul in casa, cu consimiamantul Jui secundus,
daca nu se va intoarce, imobilul va ramiine sa fie Jocuit de N.M. acesta a observat ca in casa nu mai exista mobila, cu excep~a unei mese §i a
pana la moartea Jui S.V., cand imobilul se va transmite in patrimoniul doua paturi. De asemenea, politistul a constatat ca parchetul din sufragerie era
succesorilor lui S.V. scos In totalitate, iar In pivnita se atla o stiva alcatuita din mobila pe care
•. in urrr;a e~enimentelor din 1989 S.V. s-a intors ln tara §i pe data de 16 secundus a transformat-o In lemne de foe.
februane 1990 a In§t1~ntat-o pe N.M. ca dore§te sa se stabileasca in tara, dar ca Lamuririle pe care le-a dat ulterior secundus organului de politie au fast in
nu dore§te ca N.M. sa se mute imediat, ci Ii acorda un an de zile de la data de sensul ca este pensionar §i nu §i-a putut achiziiiona combustibilii solizi necesari
16 februarie 1990. pentru a putea trece iama care tocmai incepuse.
Secundus a aratat ca este proprietarul imobilului In care Jocuie§te §i ca Suma de bani reprezentanci pretul §i spezele vanzarii a fost platita de catre
bunurile pe care le-a distrus sunt bunurile lui, pe care le-a cumparat acum cumparator ln data de 23 martie 1991, data la care S.D. i-a lnmanat §i cheile de
patruzeci de ani. la autoturism.
Politistul a constatat ca secundus nu a incalcat nici o norma de convietuire In contractul lncheiat inter partes s-a inserat o clauza conform careia: daca
sociala, dar I-a amendat, pe baza un proces verbal, In care a constatat ca lui A.T. i se va ridica permisul pe motiv ca a condus sub influenta bauturilor
secundus nu avea dreptul sa-§i distruga propriile bunuri pe motiv ca dreptul de alcoolice, atunci contractul se va considera desfiintat.
proprietate are un caracter perpetuu §i, prin urmare, nimeni nu are dreptul sa Prin aceasta clauza vanzatorul a lncercat sa ordoneze conduita Jui A.T.,
anihileze acest caracter printr-o distrugere intentionata. atunci cand acesta se afla la volan, tocmai datorita faptului ca avea o serie de
Mai mult, politistul a retinut ca astfel bunurile au fost scoase In afara ie§iri periculoase prin care I§i punea viata ln pericol.
circuitului civil In mod discretionar. De altfel, §i suma modica pentru care a fost vandut autoturismul reprezinta
Fata de acest proces verbal secundus a depus o contestatie la instanta de un stimulent in acest sens, dar cu respectarea din partea Jui A.T. a clauzei astfel
fond. in instanta, contestatorul a sustinut ca este proprietarul bunurilor pe care cum a fost retinuta de parti.
le-a distrus, dar a facut aceasta pentru ca nu avea pe nimeni care sa-1 ajute §i !ntre timp A.T. §i-a cumparat o ma§ina mai performanta §i a vandut-o unui
nici banii nu Ii ajungeau pentru lemne de foe, hrana §i medicamente. De tert pe cea pe care o cumparase de la S.D. La scurt timp, mai precis in data de
asemenea, nu poate fi contestat dreptul sau de a distruge bunurile, lntrucat are 29 august 1991, dupa ce a achizitionat ma§ina, A.T. a fost oprit de catre organele
asupra acestora un drept de proprietate absolut. de politie, care au constatat ca acesta conduce sub influenta bauturilor alcoo-
lnstanta a retinut situatia de fapt astfel cum a fost descrisa in procesul verbal lice, avand o !mbibatie alcoolica mai mare de unu la mie.
al agentului constatator §i a anulat procesul verbal prin care secundus a fost In atare circumstante, lui A.T. i-a fost retinut permisul de conducere §i i s-a
amendat contraventional. intocmit dosar penal.
Dupa acest incident, A.T. i-a vandut Jui S.D. un pian, cu conditia ca pana la
• Probleme de solu!ionat sfar§itul anului cumparatorul sa se lnscrie la un curs de pian, dar du pa numai 10
a) Considerati ca notiunea de ,,proprietate" este sinonima zile de la cumparare S.D. a vandut pianul cu un pret dublu unei alte persoane.
cu cea de ,,drept de proprietate"? La sfar§itul anului S.D., i-a marturisit lui A.T. ca nus-a inscris la un asemenea
curs, caci a vandut pianul.
b) Prin sensul juridic al dreptului de proprietate intelegem:
Fata de acesta situatie, A.T. i-a adus la cuno§tinta Jui S.D. sa-i 1napoieze
• ca stapanim un bun in mod exclusiv, folosindu-1 pianul, intrucat acesta nu a respectat clauza din contract.
potrivit destinatiei sale ori dupa interesul nostru; S.D. a refuzat, spunandu-i ca a vandut pianul Jn calitate de proprietar §i ca
• doar proprietatea corporala asupra bunurilor mo- nici o clauza contractuala nu poate sa-i §tirbeasca dreptul de a dispune in mod
bile §i imobile; liber de bun.
• obiectul dreptului de proprietate, adica bunul Pentru a stinge Jitigiul dintre ei, S.D. i-a vandut Iui A.T. un set de bijuterii de
asupra caruia poarta dreptul de proprietate; familie, pe care S.D. le-a prezentat lui A.T., ca fiind din aur masiv, cu o valoare
• toate cele trei variante mai sus expuse. ridicata.
In aceste circumstan\e, A.T. a considerat conf1ictul stins, dar atunci cand a
c) Cum interpretati apararea lui secundus: ,,dreptul de pro- vrut sa instraineze aceste bijuterii, a constatat ca bunurile erau dintr-un metal
prietate asupra bunurilor mele este un drept absolut"? comun suflat cu aur.
d) Avea sau nu secundus dreptul sa-§i distruga propriile Ulterior, A.T. s-a adresat instantei de judecata cu o aqiune in care a cerut:
bunuri? Puteti retine In sarcina lui un abuz de drept? • restituirea pianului;
e) Enumera~ cateva opinii care justifica dreptul de proprietate. • anularea contractului de vanzare-cumparare cu privire la bijuterii.
f) Considerati solutia instantei legala? S.D .. in cererea reconven\ionala, a solicitat restituirea automobilului §i repin-
gerea pretentiilor reclamantului, intrucat ele nu sunt justificate. In f~ta insta~tei
A.T. a recunoscut ca valabil actul privind vanzarea bijuterilor, dar §l-a mentmut
cererea privind restituirea pianului.
Speta nr. 6 a) Prin expresia ,,proprietatea este pura §i simpla" intele-
geti:
S.D. i-a vandut lui A.T. un autoturism marca Renault, cu pretul de 25 milioane "' proprietatea nu este afectata de modalitatile actu-
lei, 1ntre cele doua parti lncheindu-se un act sub semnatura privata. iui juridic (termen, condi!ie, sarcina);
256
DREPTURILE REALE Probleme teoretice 257
• P'.oprietatea nu este afectata de modalitatile juri- La sfar§itul anului, trei dintre frati au plecat sa munceasca in strainatate, iar
dICe ale dreptului de proprietate. eel de al patrulea a ramas in tara pentru a 1ngriji de casele §i bunurile acestora.
b) Sunt moda~itati juridice ale dreptului de proprietate: In aceste condi!ii, fratele care a ramas in tara era ajutat cu bani in fiecare
• propnetatea anulabila §i proprietatea comuna· luna de catre ceilalti frati, lntrucat ace§tia veneau prin rotatie In tara.
• proprietatea rezolubila §i proprietatea comun~· La ultima vizita pe care a facut-o unul dintre frati, acesta i-a repro§at celui
• proprietatea anulabila §i cea rezolubila· ' ramas In tara ca nu se ocupa de ingrijirea terenului, In concret nu a cules
• ~r~p~~tatea ~nulabila, rezolubila, co~roprietatea, merele din livada, astfel ca o mare cantitate de fructe s-au stricat.
md1v1zmnea §I devalma§ia. lntre timp, eel rarnas in tara a inchiriat trei case (fara ca ceilal!i frati sa se
opuna) §i cu banii rezultati din inchiriere §i-a curnparat un autoturisrn. De
c) Identificati modalitatile juridice ale dreptului de proprie-
asemenea, a vandut o portiune din teren unor terti, care §i-au ridicat garaje pe
tate prezente in speta.
ace! teren. Pe o alta pof!iune de teren, fratele din tara a construit un grajd §i a
d) Ce fel de proprietar este: crescut §ase cai pe care ulterior i-a vandut. Ulterior a racordat casele la reteaua
•SD ·. ·. §I"AT' ,
· ., m contractul de vanzare cumparare de gaz natural §i a cheltuit o suma importanta de bani pentru instalarea unor
pnvmd autoturismul/pianul? posturi telefonice in fiecare casa.
• tertul in urma contractului prin care a achizitionat Dupa intoarcerea fratilor In tara, lntre ace§tia §i eel care a rarnas s-au iscat o
autoturismul de Ia A.T.? serie de nelntelegeri cu privire la sumele de bani pe care acesta le datora
celorlalti.
• tertul care a cumparat pianul?
Partile au ajuns In fata instantei §i au solicitat partajarea bunurilor §i clarifi-
e) Determinati in speta momentul la care s-au implinit carea tuturor relatiilor patrimoniale litigioase dintre ei. Instanta I-a introdus in
conditiile din cele doua contracte afectate de aceasta proces §i pe primus, lntrebandu-l daca confirma actul de instrainare al
modalitate. terenului, pentru ca acesta este lovit de nulitate. Primus a confirmat actul de
f) D~s:~nati efectele care se produc ca urmare a inde- vanzare-curnparare, astfel ca instanta a luat act de valabilitatea Jui.
phmrn conditiilor.
g) Ce ~ facut A.T., prin recunoa§terea ca valabila a con- • Probleme de solutionat
vent1ei cu privire la bijuterii? a) Care este diferenta intre coproprietate §i indiviziune?
h) Ce fel _de efecte are confirmarea fata de parti? Dar fata b) Ce intelegeti prin proprietate comuna pe cote parti? De
de tert1? cate feluri este aceasta?
i) c) In speta ce fel de proprietate comuna identificati?
Credeti ca actiunea lui AT de a cere anularea actului
.) are efecte asemanatoare unei conditii rezolutorii? d) Fratii au intrat In proprietate comuna prin:
] Ce va decide instanta? • succesiune;
• conventie;
• coposesie;
• ocupatiune.
e) Care este regula incidenta cu privire la actele relative la
Speta nr. 7
bun in materialitatea Jui?
Primus In calitate de · · f) Ce fel de caracter are posesia pe care o exercita fratele
1_ , d ' propnetar urnc al unui teren in suprafata de 8000 mp ramas In tara pentru ceilalti? Ar putea sa o invoce pentru
a van ut cu suma de 20 de milioane lei catre patru frati "
Actul de vanzare c - f , · a uzucapa?
semnatura P . t" , - ~mparare a ost mcheiat sub forma unui lnscris sub g) Pentru ca fratele ramas sa poata uzucapa, ce conditii
. nva a, m atatea exernplare cate p3.r!i erau
Ce1 patru frati au rid" t ,
cate una d . .
- ·
.1ca impreuna pe ace! teren patru case, pentru fiecare
trebuie sa indeplineasca?
,1ntruca, t f'. ar rncd1. una d~ntre case nu apar\inea In exclusivitate unui singur frate h) Ce mare gre§eala a facut instanta?
1ecare mtre e1 a t 'b · , ' i) Considerand ca actul de vanzare-cumparare este valabil
case. con n uit m mod egal la construirea fiecareia dintre
!ncheiat, solutionati litigiul din speta.
258
Spe~a nr. 8
titlu de debit fata de cotele avansate de reclamant pentru lntretinerea imobilului
La data de 16 februarie 1990, numitul F p d - , , Jn care locuiesc cele doua parii.
patrimoniu care a fost cules de ce1· c· . . . a . eced~t, lasand m urma sa un Reclamantul a Jnvederat instantei ca detine un apartament Jn ace! imobil Jn
.- . . mc1 succeson Jegah.
Dupa plata pas1vulrn, cei cinci succesori - , . calitate de proprietar, situatie Jn care se afla §i paratul, care detine un
asupra urmatoarelor bunuri: un ter , au :amas m propnetate comuna apartament cu acela§i titlu, dar la parter. Primus arata ca, Jnca de cand s-a
toate bunurile mobile existente fn el:n m su~re::,fa~ad: 10:000 mp., doua case §i mutat, secundus refuza sa plateasca partea din cheltuielile care Ii revin, mai
Terenul a facut obiectul unei dis ' o r:ia§ma §I tre1z~c~ de stupi cu albine. precis cheltuielile de lntretinere §i reparatie a partilor comune ale imobilului.
sa ias" d1·n 1·nd· · · d . pute mtre succeson, m sensul ca nu doreau In aqiune reclamantul a aratat ca secundus refuza sa plateasca cheltuielile
a !VlZIUne, ar vro1au sa Im t" ' . .
de folosinta). par a mtre ei folosmta terenului (partaj cu privire la:
Astfel, succesorii s-au adresat inst t . . • Jntretinerea §i repararea acoperi§ului casei, pe motivul ca Jui nu Ji
tajul de folosinta dar instanta le a~ ei cu .o cerere prm care solicitau par- folose§te §i, pe de o parte, nu are acces la podul casei, iar, pe de alta
duce o actiune d~ ie§ire din indiv~:i~~:~ms aq1unea, sugerandu-Ie ca pot intro- parte, nici nu are intentia sa revendice accesul la podul casei;
Dupa respingerea aqiunii part"J , . • 1ntretinerea §i repararea liftului, pe motiv ca apartamentul lui se afla
ventie prin care au partajat te~e II, e s-au mtele.s §I au fncheiat fntre ele o con- la parter, iar faptul ca liftul funqioneaza §i pentru subsol nu duce la
. Ulterior, In data de 25 oct~~~~ecel~a ce pnve§t: folosir:ta ?c~stuia. obligarea acestuia de a plati o serie de cheltuieli, pentru ca de cele
mtrod~s ~ aqiune de ie§ire din indiviziune~6, unul dmtre ce1 cmc1 succesori a mai multe ori folose§te scarile.
Ce1lalt1 au contestat fn instanta dre t I . . Primus a aratat ca singurele cheltuieli pe care le-a avansat secundus au fost
viziune, pentru ca Jn conformitat p u acest~1a de a cere Ie§irea din indi- cele necesare pentru lntretinerea scarilor de acces In imobil §i cu privire la
contractul lncheiat. e cu art. 969 C. c1v., acesta trebuia sa respecte fatada acestuia.
De asemenea, cei patru au aratat - t . Secundus a recunoscut aceasta stare de fapt, dar a declarat ca I§i mentine
deschiderii succesiunii lui de cu· ca. au recut ma1 mult de trei ani de la data hotararea de a nu plati, 1ntrucat aceste cheltuieli nu Ji profita.
indiviziune s-a prescris. 'JUS, prm urmare dreptul de a cere ie§irea din
Instanta a respins aqiunea pe motivul ca atata timp cat cheltuielile nu sunt
necesare pentru buna administrare a patrimoniului lui secundus, acesta nu
Probleme de solu!ionat poate fi obligat la plata !or.
Dupa ramanerea definitiva a hotararii, secundus a vandut lui tertius aparta-
a) Cum. a .Iuat. na§tere proprietatea comuna" pe mentul sau din imobil.
( o b I§nu1ta-) "mtre succesori? cote parti
Ulterior, tertius a introdus o aqiune prin care se solicita ie§irea din indiviziune.
b) A pro~e?at corect instanta atunci cand a respins aqiu- lnstanta a admis aqiunea.
nea i:nvm~ partajul de folosinta? • Probleme de rezolvat
c) C~ns1derat1 ca su~cesorii au lncheiat un contract valabil a) Ce tip de proprietate comuna pe cote pfuti identificati in
prm care au parta1at folosinta? speta?
d) Cef lntelege~i prin partaj? Este sau nu prescriptibila b) Delimitati obiectul dreptului de proprietate exdusiva/
0
ast el de aq1une? comuna pe cote parti, perpetua §i fortata, atat pentru
e) Care sun~ r:1od~rile de incetare a proprietatii comune primus cat §i pentru secundus.
pe cote pa:t1 obi§nuita sau temporara? , c) Enumerati drepturile §i obligatiile Jui prim us §i secundus
f) in ceea ce prive§te proprietatea comuna pe cote parti,
Va adr:i:te mstanta actiunea de ie§ire din indiviziune?
g) perpetua §i fortata.
Trecet1 ipoteza de ie§ire din indiviziune din speta prin
toate formele sale. ~ d) Enumerati celelalte cazuri de proprietate comuna pe
cote parti, stabila §i fortata.
e) Considerati solutia primei instante corecta (cea privi-
toare la litigiul dintre primus §i secundus )?
Speta nr. 9 f) Care este momentul la care tertius dobande§te calitatea
de coproprietar?
Primus 1-a chemat fn judecata pe secu d . g) Este admisibila actiunea Jui tertius?
obligat a plati suma de I milion I . A n_ us, p:ntru ca acesta dm urma sa fie
ei. cesta suma era datorata de secundus cu h) Realizati o comparatie intre proprietatea comuna pe
cote parti obi§nuita sau temporara §i cea siiita §i fortata.
260
Spc~a nr. 10
b) Care sunt conditiile necesare pentru a fi In prezenta unei
Reclamantul E.R. a introdus o cerere in justitie in contradictoriu cu paratul
coproprietati perpetue §i stabile asupra despartiturilor
D.F., pentru ca instanta sa-1 oblige pe acesta din urma sa refaca zidul despartitor comune?
care delimiteaza proprietatile celor doua parti. c) Ce fel de prezumtie se degaja din dispozitiile art. 590 C.
In fata instantei, E.R. a sustinut ca in data de 24 februarie 1994, paratul a de- civ.? Clasificati aceasta norma de drept civil. ·- .
teriorat zidul printr-o manevra gre§ita a autoturismului proprietate personala. d) Cum poate fi combatuta prezumtia care se dega1a dm
Paratul a aratat ca zidul nu a fost construit de el, ci de proprietarul de !a care art. 590 C. civ.?
a dobandit imobilul, numitul S.D. In continuare, paratul sustine ca la momentul e) Enumerati §i alte cazuri de coproprietate comuna pe
edificarii ziduiui, fostul proprietar de la care a dobandit s-a inteles cu recla- cote parti stabila asupra despartiturilor comune_. A
mantul ca eel care va suporta toate cheltuielile necesare construirii zidului va fi f) Credeti ca instanta a procedat corect ~tunc1 c~n~ ~
S.D. De asemenea, partile s-au mai inteles ca toate cheltuielile ulterioare care respins cererea Jui D.F., privind dobandtrea une1 part1
vor fi necesare pentru repararea zidului, oricare ar fi izvorul lor, vor cadea in
din zidul comun?
sarcina Jui E.R. Mai mult, la momentul la care a vandut, S.D., prin act translativ
de proprietate, a vandut intreg zidul despartitor lui E.R., astfel ca paratul este g) Credeti ca E.R. ar putea sa ceara un drept de comu-
proprietar numai cu privire la imobil, nu §i in ceea ce prive§te zidul. nitate asupra portiunii din zid lnaltate de D.F.? , .
Prin urmare, lui nu ii revine nici o obligatie de a repara zidul, intrucat nu este h) Ce parere aveti despre gaurile fa.cute de D.F. m z1dul
proprietar §i, pe de alta parte, reclamantul s-a obligat la aceasta prin actul comun?
incheiat cu fostul proprietar.
La prima zi de infati§are, reclamantul §i paratul s-au inteles in fata instantei
Jn sensul ca au stins litigiul dintre ei.
Ulterior, paratul, tot in fata instantei, §i-a manifestat expres dorinta de a do-
bandi jumatate din zidul comun, avansand in acest sens suma de bani Speta nr. 11
corespunzatoare.
in acest caz reclamantul s-a opus, iar instanta a respins cererea lui D.F., pe La 20 februarie 1993, reclamanta P.V. a chemat in judecata pe para.tu! P.N.,
motiv ca nu exista consimtamantul reclamantului §i nu se poate trece peste
vointa acestuia.
fostul sau sot, §i pe P.A., fosta soacra, pentru ca prin h~tararea _
pronunta sa se constate ca sotii au dobandit 1mpreuna In t1mpul casatone1 o
c: s: _va
Fata de aceasta situatie, paratul a facut o serie de cheltuieli cu privire la inal- serie de bunuri. _ .
tarea zidului, tocmai pentru a avea §i el un drept de proprietate asupra zidului, §i-n De asemenea, reclamanta a sustinut ca p.rintre _bunurile comune
casa cu anexe construita pe un teren s1tuat m comuna Sebe§tI, 1udet
s:
a_fla §I u~
acela§i timp a facut din doi in doi metri spargeri in zid unde a introdus tevi pentru
a-1i spijini o constructie de vara, toate acestea fara consimtamantul Jui E.R. Teleorman, casa Jn care gospodare§te parata P.A. _ .
In cererea reconventionala, P.A. a solicitat sa se constate ca ma1 _mu~te
bunuri mobile determinate ca atare Jn actiunea reclamantei au fos_t doba~d1te
• Probleme de solutionat de P.A., impreuna cu reclamanta, iar casa din Teleorman este m totahtate
proprietatea lui P.A. . . . . ,
a) In speta suntem in ipoteza unei: Totodata, P.A. a solicitat §i obligarea reclamante1 la rest1tuirea. ma1 muhor
• proprietati comune pe cote parti vremelnica; bunuri mobile aflate Jn posesia reclamantei, dar fiind proprietat.ea lu1 P:A.
• proprietati fortate asupra lucrurilor comune nece- Din probele depuse la dosarul cauzei rezulta ca toate bununle mobile a.supra
sare sau utile pentru folosirea a doua fonduri inve- carora poarta prezentul litgiu au fost doband1te' · de P.V. §I· P · N., -m tImpul
cinate; casiitoriei. . .
In legatura cu terenul §i casa construita din comuna Sebe~t1, ms:anta a
• proprietati comune fortate asupra pi'irtilor §i dotarilor
retinut ca in anul 1992, in urma reconstituirii drept_ulu~ de propnetate m. baza
comune din cladirile cu mai multe apartamente;
Legii nr. 18/1991, paratul P.N. §i parata P.A. au doband1t dreptul _:Ie pr~pnetate
• coproprietati fortate §i perpetue asupra despartitu- asupra terenului (agricol, extravilan in suprafata ~e 25 _h_'.1), m c~h.tate de
rilor comune. succesori ai defunctului P.R., inainte ca P.V. §i P.N. sa se casatoreasca, iar casa
a fost contruita dupa ce ace§tia s-au casatorit.
262
DREPTURILE REALE Prob/eme teoretice 263
Ulterior, P.N. §i P.A. au dobanrlit printr-un act autentic de vanzarc-cumparare
Spe~a nr. 12
un alt teren in suprafata de 85 ha, cu intentia de a infiinta o ferma familiala.
La doua !uni, P.N. §i P.A. au vandut 10 ha de teren unui cetatean german, In
in data de 30 martie 1992 B.R., lmpreuna cu familia sa, s-au mutat in comuna
calitate de administrator al unei persoane juridice romane, printr-un act
au ten tic. Corme§ti, judetul Covasna, pentru ca a fost deta§at In vederea conducerii
spitalului experimental din acea comuna.
Dupa aceasta tranzaqie, persoana juridica romana care a dobandit cele 1O
B.R., specialist in domeniul bolilor infectioase, a fost deta§at de.. Ministeru~
ha a procedat la un schimb de terenuri cu o alta persoana juridica romana, lntre
Sanatatii pentru a realiza un nou medicament, In vederea combatern unor boll
cele doua lncheindu-se un act sub semnatura privata.
cu grad ridicat de raspandire. - .
La doua !uni dupa ce B.R. s-a mutat in comuna, acesta a cumparat un teren
• Probleme de solutionat agricol In suprafata de 5.000 m.p., de la un vecin, teren necesar pentru gos~o~
a) Ce forma a proprietatii comune identificati In speta cu daria Jui §i a familiei sale. Terenul a fost cumparat de B.R., pe numele sot1e1
privire la bunurile Jui P.V. §i P.N.? sale, numita B.D.
b) Prin ce se deosebe§te aceasta forma a proprietatii Ulterior, in baza Legii nr. 18/1991, B.R. a facut o cerere privind atribuirea i~
comune fata de proprietatea comuna pe cote parti? proprietate a unui teren agricol in suprafata de 2.500 mp., cerere adresata
comisiei care se ocupa cu aplicarea legii fondului funciar. .. . . ,
c) Considerati ca aceasta forma a proprietatii comune
Comisia a constatat ca B.R. intrune§te toate conditiile legale §I 1-a atnbwt m
poate fi regasita §i In afara raporturilor de familie? proprietate suprafaia solicitata.
d) Care este natura juridica a acestei proprietati comune? Pe noul teren, B.R. a ridicat o casa cu doua etaje, avand trei apartamente, pe
e) Terenul In suprafata de 25 ha face parte din bunurile care a vandut-o Jui S.N.
asupra carora poarta actiunea reclamantei? Determinati La trei !uni de la data Jnstrainarii terenului de catre B.R., printr-o ordonanta a
titularii dreptului de proprietate cu privire la acesta. guvemului terenul Jn cauza a fost inclus lntr-un program natio~~l d': apa~are, in
Acelea§i probleme In ceea ce prive§te bunurile mobile sensul ca pe ace! teren urma sa fie amplasata o unitate m11Itara de mteres
§i casa. strategic pentru siguran\a nationala. . . .
in consecin\a, terenul a trecut In proprietatea statulu1 prm expropne~e.
0 Cum poate lnceta starea In care se afla bunurile Jui P.V. S.N. a atacat cu apel hotararea instantei de fond, pe mot1v ca nu s-a
§i P.N.?
respectat procedura de afi§are la sediul consiliului local al jude_tului~ pri::'i~d
g) Ce va decide instanta In legatura cu actiunea reclamantei? declaraiia utilita\ii publice, §i nici nu a fost pub!icata aceasta masura m
h) Ce bunuri poate urrnari, prin ipoteza, un creditor Monitorul Oficial.
personal al reclamantei? Instanta de apel a admis actiunea §i a trimis spre rejudecare cauza la prima
i) Care sunt modalitatile prin care a fost restabilit dreptul instanta.
La rejudecarea cauzei, instania de fond a constatat ca terenul cu care a fos~
de proprietate, astfel cum reiese din Legea nr. 18/1991?
!mproprietarit B.R. facea parte din domeniul public al statului. Justificandu-~'.
j) Considerati ca P.A. §i P.N. au dobandit In mod valabil actul, comisia de aplicare a fondului funciar a sus\inut ca la momentul cerern
cele 85 ha de teren?
nu avea o alta suprafata de teren agricol disponibila. _ . _
k) Dar persoana juridica romana? lnstania, !uand act de faptul ca S.N. a fost dobanditor de buna credmta, a
I) Credeti ca schimbul de terenuri s-a facut cu respectarea considerat ca dreptul de proprietate s-a transmis in mod val~bil. .
dispozitiilor legale? Dupa respectarea formalitaiilor de publicitate cu privire la exp:opnerea
m) Considerand ca P.A. §i P.N. au dobandit in mod valabil terenului, instania a dispus exproprierea acestuia §i obligarea statulrn la plata
cele 85 ha, ce n-au respectat ace§tia la momentul la unor despagubiri catre S.N.
care au lnstrainat cele 1Oha?
n) Cine trebuia sa-§i manifeste, cu prioritate, optiunea de a • Probleme de solutionat
cum para cele 10 ha? a) Conform art. 135 alin. 2 din Constitutia Romaniei, de cate
feluri este proprietatea?
o) Care este domeniul de aplicare al acestui drept?
b) Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprie-
p) Care este sanqiunea pentru nerespectarea lui?
tate publica?
265
264 DREPTUR!LE REALE Probleme teoretice
secundus, garantata cu un drept de ipoteca asupra imobilului care a trecut in
c) Care sunt subiectele dreptului de proprietate publica?
proprietatea statului. • • • .
d) Definiti dreptul de proprietate publica. Instanta a obligat statul sa plateasca acaesta creanta catre tert1us. .
e) Descoperiti erorile ;;i restabi!iti, In ordine cronologica, La 6 l~ni de la ramanerea definitiva a hotararii s-a realizat un alt stud1u de
legalitatea In toate actele juridice !ncheiate In speta. specialitate, din care a reie§it ca imobilul nu r:iai f~ce. par.te ?in p.rogramul
national ce a determinat preluarea §i, in aceasta noua s1tuat1e, 1mob1lul a fost
!nchiriat pentru sedii de firme. . _
Dupa J an §i S !uni de la Jnchirierea imobilului: acesta. ~u a fost 1.n~egrat m
Iucrarile de interes national §i nici o alta declara!;1e de ut1htate pu~IIc~ nu s-a
Spe!a nr. 13 facut, astfel ca primus §i secundus au adresat o cerere prin care arata ca doresc
sa cumpere bunul pe care au fost fortati sa-1 ced~ze. . .
M.F., Jn calitate de reprezentant al statului, a chemat Jn judecata pe primus §i Aceasta cerere a fost respinsa, astfel ca ace§tia s-au adresat mstante1.
pe secundus, solicitand obligarea acestora sa lase Jn deplina proprietate §i
posesie imobilul in litigiu.
Reclamantul Jnvedereaza instan\ei urmatoarea stare de fapt:
• Problerne de solutionat
• imobilul (format din patru apartamente) Jn care locuiesc cei doi
a) La ce institutie de drept se face referire In speta?
parati face parte dintr-un amplu program national de !ndiguiri §i b) Unde se afla sediul materiei, de lege lata?
regularizari de rauri, lacuri de acumulare pentru surse de apa §i c) Cum caracterizati aceasta institutie?
atenuarea viiturilor §i, prin urmare, se impune trecerea Jui in proprie- d) Obiectul acesteia poarta asupra: .
tatea statului prin declararea acestuia ca fiind de utilitate publica; .. bunurilor mobile §i imobile propnetatea persoa-
• imobilul este de!;inut de parati in calitate de proprietari §i ace§tia nu nelor fizice §i juridice;
doresc sa-l lase 1n proprietatea statului, deoarece nu au o alta .. bunurilor mobile ;;i imobile aflate in proprietatea
Iocuin!;a;
privata a comunelor, ora§elor, municipiilor §i
• la data de 26 februarie 1993 imobilul Jn litigiu a fost declarat de
utilitate publica printr-o Ordonanta de Guvern, publicata in Monitorul judetelor; .
Oficial; ., bunurilor imobile proprietatea persoanelor fiz1ce/
• fata de aceasta situa\ie, para!;ii au depus 1ntampinare la comisia spe- juridice, precum §i a celor aflate in p:o?~i.etate~
cial constituita pentru rezolvarea acestor cereri, iar comisia a consta- privata a comunelor, ora§elor, murnc1p11lor §I
tat ca imobilul trebuie trecut in proprietatea statului, intrucat este de
judetelor.
utilitate publica, dar numai dupa o dreapta §i prealabila despagubire;
e) Considerati ca imobilul Jui primus §i :ecundu~ face
• la data de 23 iunie 1993, atunci cand organele de executare s-au
parte din bunurile care pot fi trecute m propnetatea
prezentat pentru evacuarea para!;ilor, ace§tia au refuzat §i, In aceste
circumstante, au considerat ca singura cale de rezolvare a litigiului statuIu1.'? . .7
este introducerea unei ae!;iuni in justi!;ie. f) Care sunt etapele trecerii unui bun In propnetatea.s.tatu~u1~
in fa!;a instan\ei, fata de preten!;iile reclamantului, para\ii au invocat dispo- g) Considerati ca suma depusa de stat la dispoz1t1a para-
zi\iiie art. 480 C. civ., sustinand ca nu pot fi evacuati din imobilul !or, chiar daca Ii tilor este corecta?
se acorda o despagubire, intrucat ei nu-§i dau consim\amantul Jn acest sens. h) Cand are Joe transferul dreptului de proprietate de Ia
Para\ii au Jnvederat instantei ca actul prin care se va trece imobilul in
parati in patrimoniul statului? . ,
proprietatea statului, trebuie sa fie unul valabil Jntocmit, pentru ca altfel va fi
i) Considerati ca instanta a procedat corect atunc1. cand a
lovit de nulitate, or, daca para!;ii nu consimt, nu se poate forma un astfel de act.
lnstanta a admis ac!;iunea, dispunand trecerea imobilului in proprietatea dispus trecerea imobilului In proprietatea statului? .
statului §i obligarea para\ilor in consecin!;a. Dupa admiterea actiunii, recla- j) Dar atunci cand a obligat statul sa-i plateasca creanta lrn
mantul a aratat ca suma de bani privind despagubirea de preluare a imobilului tertius? ~
este depusa la dispozitia para\ilor §i cuprinde valoarea reala a imobilului. k) Pronuntati o solutie cu privire la cere_rea de cumparare
llterior ramanerii definitive a hotararii, statul este chemat in judecata de a imobilului de catre prim us ;;i secundus.
catre tertius, care sustine ca are un drept de crean\a impotriva Jui primus ~i
267
266 DREPTURILE REALE Probleme teoretice
Spe!a nr. 14 g) A procedat corect instanta at1mci cand a respins aceas-

ta actiune, pe motiv ca ea este cuprinsa in cererea care
P~irr~~s Ji Jmprumuta Iui secundus un gater, pentru ca acesta din urma sa-§i face obiectul delimitarii proprietatilor?
poata _ta1a _Iem~e~e ne:esar: pentru Jncaizirea imobiiuiui pe timp de iarna. h) De cate feluri sunt mjloacele directe de ocrotire a
. Ce1 do1 vec1~1 a~ mch_e1at J~tre ei un act sub semnatura privata, de unde dreptului de proprietate? Enumerati-le.
rete§ea faptul .ca pnmus, 1~ cahtate de proprietar al gaterului, 11 lmprumuta lui i) Realizati o comparatie lntre actiunea In revendicare §i
secundus pe tJmp de 5 !urn, cu obligatia acestuia din urma de a plati In fiecare aqiunile posesorii.
luna suma de 20.000 lei.
Dupa do~a !uni de la Jncheierea actului, secundus nu a achitat sumele la
~ar: _s-a ~bl!gat, ceea_ :e 1-a ~:terminal pe primus sa introduca o aqiune Jn
iust1.t1e p_nn :a;e so~1c1ta rez1herea contractului §i readucerea gaterului In
pat~1mornul lu1, mtrucat este proprietar.
lntrucat procesul se desfa§ura de mai mult timp, iar primus avea nevoie de Speta nr. 15
gater, pentru. a intra In posesia lui, aces ta a Jncercat sa-§i fa ca dreptate singur.
Astfel, de_ la sme putere a o:upat un atelier care apartinea Jui secundus, dar care D.N. §i D.R., sot §i sotie, au cumparat de la V.S. un teren Jn suprafata de 3.000
se ~fla d1~pus pe hotarul dmtre cele doua proprietati, conditionand eliberarea m.p., printr-un act autentic.
ate'.1erulu1 de predarea gaterului. V.S., Jnainte de a vinde acest teren, a constituit asupra terenului un drept de
In ace.ast~ situatie, secundus a introdus o aqiune posesorie, so!icitand eva- uzufruct In favoarea numitului O.P., pentru tot restul vietii uzufructuarului.
cuarea lu1 pnmus. La momentul la care sotii au cumparat terenul, nu aveau cuno§tinta de
Jn cererea reconventionala, primus a negat ca ar fl ocupat atelierul fara a faptul ca V.S. era doar nud proprietar.
avea ?r:p.tul s~ o faca, Jntrucat, conform hotarului care delimiteaza cele doua Jn data de 16 iulie 1992, terenul a fost ocupat de catre un tert, care a refuzat
propnetat1, ateherul se afla pe terenul proprietatea Jui. sa-1 elibereze pe motiv ca a fast lmproprietarit de catre comisia de aplicare a
~a~a de c~rerea reconventionaia a Jui primus, secundus a cerut instantei sa
Legii nr. 18/1991.
de1Im1teze pn.n .sem~e exteri~are Jntinderea celor doua fonduri Jnvecinate §i, Jn aceasta situatie, sotul D.N. a introdus o actiune Jn instanta, prin care a soli-
p~ntru aJl ma1 s.1g~r, m a~eea§J actiune, secundus a solicitat obligarea Iui primus citat sa se constate ca terenul este proprietatea lui §i nu a tertului, solicitand
sa lase :n deplma propnetate §i posesie atelieruI §i o portiune de teren (in
totodata obligarea acestuia sa lase Jn deplina proprietate §i posesie suprafata de
suprafata de 50 mp), aflata Jn stapanirea paratuiui fara drept.
. Instanta a ~dr;i.is act!unea posesorie a Iui secundus §i cererea privind deli- teren.
Instanta a respins aqiunea motivand ca aqiunea trebuia introdusa de ambii
m1t~rea propne~at1lor 9mtre :ei doi, dar a respins capatul de cerere privind
obltgarea lu1 r:nmus sa lase m deplina proprietate atelieruI §i 0 portiune din soti §i nu numai de unul dintre ei. Dupa ce ambii soti au introdus aqiunea,
teren, P~ mot1v .ca actiunea Jn granituire oricum va duce Ia stabilirea dreptului instanta a admis-o §i a dispus obligarea tertului sa lase 1n deplina proprietate §i
de propnetate §I astfel o atare aqiune este superflua. posesie terenul solicitat de reclamanti Jn cererea de chemare Jn judecata.
Ulterior, sotii au fost chemati Jn judecata de numitul O.P., pe motivul ca
• Probleme de rezolvat acesta are un drept de uzufruct asupra terenului, drept nerespectat de cei doi
a) De cate feluri sunt mijloacele civile de aparare a drep- soti.
In cererea reconventionala, sotii paraii au avut pretentii proprii lmpotriva Jui
tului de proprietate?
O.P., prin care contestau dreptul reclamantului. Din probele administrate la
b) Pe ce se fundamenteaza aceste mijloace de proteqie a
dosar a reie§it ca dreptul de uzufruct a fost constituit Jn mod legal lnainte ca
dreptului de proprietate?
sotii sa dobandeasca terenul §i prin urmare ei trebuie sa respecte acest drept.
c) Identificati In speta asemenea mijloace? Daca da, care Soiii parati au recunoscut valabilitatea dreptului lui 0.P. §i prin urmare litigiul a
sunt acelea? fost stins prin achiesarea paratilor la pretentiile reclamantului. Ulterior, O.P. a
d) C~re. ~ste diferenta intre aqiunea In granituire §i renuntat la dreptul sau de uzufruct i:n schimbul unei sume de bani pe care sotii
gramtrnre? urmau sa o plateasca lunar pana la moartea Jui O.P.
e) Care sunt caracterele juridice ale aqiunii in granituire? Dupa cinci ani de la dobandirea terenului sotii au divortat, dar au consimtit
Dar efectele? sa ramana Jn coproprietate asupra terenului. Dupa o serie de neJntelegeri cu
f) Cum calificati aqiunea lui secundus cu privire Ia atelier sotia sa, D.N. a introdus o aqiune In granituire, solicitand instantei o demarcare
§i portiunea de teren?
a terenului lnlre cei doi coproprietari. lnstan\a a admis aqiunea §i a trasat o lnstanta de fond a admis aqiu11ea §i I-a obligat pe quartius sa lase !n
linie de demarcatie pe terenul coproprietatea celor doi soti. ,,mainile" Iui primus imobilele revendicate. Quartius a depus ape!, iar instanta
superioara a admis actiunea §i a trimis spre rejudecare cauza Ia instanta de
• Probleme de solutionat fond.
a) Ce forma a proprietatii comune identificati in privinta Du pa ramanerea definitiva a hotararii prin care lui prim us, secundus §i tertius
sotilor cu privire la terenul cumparat de la V.S.? Ii s-a redat exercitiul dreptului de proprietate, secundus a vandut unul dintre
imobile.
b) Avand in vedere ca V.S. constituise aupra terenului un Tertius a introdus o aqiune !n revendicare lmpotriva celui care a dobandit
drept de uzufruct, considerati ca sotii au dobandit de ia secundus pe motivui ca acesta nu poate fi proprietar, secundus nu putea
dreptul de proprietate in integralitatea atributelor sale, sa vanda pentru ca nu avea un drept exclusiv asupra imobilului !nstrainat.
cu alte cuvinte sotii pot ignora dezmembramantul cons- lnstanta a costatat ca tertius are dreptate §i a admis aqiunea, deposedandu-1
tituit in favoarea lui O.P.? pe tertul achizitor de imobil §i dispunand restituirea pretului.
c) Cum caracterizati aqiunea introdusa de D.N., lmpotriva Dupa refacerea obiectului coproprietatii, secundus a intentat aqiunea In
tertului uzurpator? revendicare fata de primus §i tertius, asupra cotei sale din dreptul de proprietate
comuna pe cote parti, solicitand instantei sa-i acorde !n proprietate cota sa
d) Considerati ca In mod corect instanta a respins actiu- parte din imobilele detinute cu titlu de coproprietar.
nea, pe motivul ca trebuia introdusa de ambii soti?
e) Cum caracterizati aqiunea Jui 0.P., fata de sotii parati? • Probleme de solutionat
f) Considerap ca instanta a procedat corect atunci cand a a) Ce calitate trebuie sa indeplineasca eel care revendica
admis acpunea in gramtuire promovata de D.N.? Argumen- un bun mobil/imobil?
tap raspunsul. b) Ce forma a proprietatii comune identificati In speta?
g) Daca instanta ar fi respins actiunea In granituire, ce alta c) Considerati ca actul prin care cei trei proprietari au
actiune putea sa introduca oricare dintre coproprietari? inchiriat imobilele este un act:
• de conservare;
• de dispozitie;
• de administratie;
Speta nr. 16 • de administrare.
d) Puteti determina motivul pentru care instanta de ape! a
Primus, secundus §i tertius au dobandit printr-un act autentic de vanzare- admis aqiunea lui quartius, de§i ulterior instanta de
cumparare doua imobile cu cate patru apartamente fiecare. fond (in fond dupa casare cu rejudecare) 1 a dispus
Proprietarii au cumparat aceste imobile, fara ca vreunul dintre ele sa fie obligarea Jui quartius sa lase in deplina proprietate §i
determinat ca apartinand unuia sau altuia dintre proprietari, ci toti i§i exercitau posesie imobilele catre primus, secundus §i tertius?
dreptul de proprietate asupra fiecarui imobil In parte In mod egal. e) Este corecta solutia instantei, atunci cand a admis aqiu-
Proprietarii au lnchiriat imobilele §i veniturile rezultate in urma administrarii
Ior au fost impartite in mod echitabil lntre proprietari.
nea in revendicare a Jui tertius impotriva celui care a
La umatoarea scadenta, In momentul In care primus, secundus §i tertius au dobandit de la secundus?
solicitat plata chiriei, locatarii au refuzat sa le plateasca, dovedind prin acte O Daca instanta ar fi respins aqiunea in revendicare (cea
autentice ca au platit unei alte persoane care s-a declarat proprietar, atunci de la pct. e) ce actiune ar fi putut promova tertius?
cand le-a solicitat plata chiriei. g) in ceea ce prive§te actiunea in revendicare a lui
Locatarii au demonstrat ca au fost de buna credinta, !ntrucat atunci cand secundus impotriva lui tertius §i primus, considerati ca
quartius s-a prezentat sa ridice chiria, a dovedit ca a cumparat aceste imobile este admisibila?
de la o alta persoana.
Primus a introdus aqiune in justitie Impotriva Iui quartius, solicitand instantei
sa-1 oblige pe acesta sa lase !n deplina proprietate §i posesie imobilele. , 1
Este acea rejudecare a hotararii casata de catre instanta de ape!, rejudecare care se
rea!izeaza de catre instanta de fond care a pronuntat hotararea desfiintata in ape!.
270 DREPTURILE REALE 271
Probleme teoretice
h) Care este regimul aqiunii in revendicare asupra unor in urma deliberarii, instan\a de ape! a admis ac\iunea paratului, respingand
bunuri din domeniul public? aqiunea reclamantului introdusa la prima instan\a.
a) Ce aqiune identificati in speta?
b) Cui incumba sarcina probei In cazul unei astfel de
Spe!a nr. 17
actiuni? Regasiti aceasta regula respectata In speta?
ln anul 1947 T.R. a cumparat de la o persoana un apartament cu trei camere, c) Care este diferenta dintre proba absoluta a dreptului de
situat Jntr-un imobil cu mai multe apartamente. proprietate §i cea relativa? ldentificati asemenea probe
Dupa dobandirea lui, T.R. a realizat formele de publicitate fata de terti. in speta?
Datorita situa\iei din \ara la acea vreme, T.R. a decis sa piece Jn strainatate §i d) Ce lntelegeti prin probatio diabolica?
sa se Jntoarca atunci cand sistemul politic se va schimba. e) In ce ipoteza ne aflam atunci cand T.R. a chemat In
T.R. a parasit \ara pe data de 12 februarie 1950, trecand Jn mod fraudulos judecata, in fata instantei de fond pe tert? Care sunt cele
frontiera de stat, astfel ca nimeni nu a §tiut de fapt unde se afla. Cheile de la apar-
tament au fost lasate surorii Jui, numita F.R., Jmpreuna cu actele apartamentului. trei sisteme din cadrul acestei ipoteze?
ln momentul Jn care T.R. a reu§it sa ajunga in Elve\ia i-a transmis surorii sale f) A procedat corect instanta prin respingerea apararii
ca este bine §i ca poate sa inchirieze apartamentul, dar sa nu-I vanda. tertului, motivand ca dreptul de proprietate al reclaman-
F.R., pe data de 12 octombrie 1954, a vandut apartamentul unui tert, falsifi- tului este imprescriptibil?
cand actele de proprietate Jn acest sens, pentru a-§i putea justifica dreptul de a g) Dar In ape!, in ce ipoteza ne aflam?
instraina bunul. h) Considerati ca in mod corect instanta a trecut la com-
ln anul 1992, T.R. s-a Jntors in tara §i, atunci cand a cerut cheile §i actele
apartamentului, F.R. i-a spus ca a vandut apartamentul. pararea posesiilor partilor?
T.R. a introdus o aqiune Jn justi\ie prin care a solicitat readucerea apar-
tamentului Jn patrimoniul sau.
lnstan\a a cerut mai Jntai paratului sa-§i dovedeasca dreptul de proprietate,
Jntrucat reclamantul prin Jnsa§i preten\ia pe care o are Jmpotriva Jui, I-a obligat
pe acesta sa iasa din pasivitate. Spe!a nr. 18
Astfel, ter\ul a sus\inut ca a posedat bunul mai mult de treizeci de ani §i, prin
urmare, dreptul de proprietate al reclamantului nu mai exista, 1ntrucat s-a Primus a vandut Iui secundus Jn data de 14 decembrie 1993 o casa formata
prescris prin trecerea timpului Jn favoarea paratului. din doua etaje, anexe gospodare§ti §i un garaj.
Instan\a nu a admis motivarea paratului, pentru ca dreptul de proprietate al Actul de vanzare-cumparare a fost Jncheiat sub forma unui act sub semna-
reclamantului este imprescriptibil extinctiv, cerand par\ilor sa aduca probe in tura privata.
vederea compararii titlurilor celor doua par\i. in act se prevede ca secundus va intra in posesia imobilului pe data de 20
in urma compararii, instan\a a constatat ca titlul reclamantului este mai februarie 1994. fntre timp, tertius i-a facut o propunere mai avantajoasa Jui
caracteristic, preferabil §i a admis actiunea. primus, dar acesta i-a spus ca deja vanduse lui secundus. Tertius i-a ar~tat lui
In ape!, ter\ul a demonstrat ca titlul de proprietate al reclamantului este nu!, primus ca va cumpara pe riscul sau, numai daca vanzatorul 11 va determma ~e
intrucat a dobandlt bunul de la un neproprietar §i, prin urmare, nu poate fJ secundus sa transcrie mai tarziu dreptul sau de proprietate. Astfel, pnmus 1-a
invocat Jn apararea sa. vandut casa Iui tertius cu o suma mai mare, dar dupa ce o mai vanduse Jui
ln aparare reclamantul demonstreaza ca titlul ter\ului este de asemenea nu!, secundus, care nu §tia nimic de aceasta tranzactie. Intre primus §i tertius s-a
pe motiv ca bunul a fost dobandit de la un non dominus, pe baza unor falsuri. Jncheiat un act autentic.
Sora reclamantului a recunoscut in fa\a instantei ca a vandut acest imobil Atunci cand secundus a dorit sa transcrie actul sau, primus i-a spus ca nu
prin falsificarea actelor de proprietate. poate face acest Iucru, Jntrucat se opune chiria§ul; In acest sens, pri_mus I-a du~
Instanta de ape!, constatand ca nici un titlu nu poate fJ re\inut pentru a servi pe secundus Ia un notar (cu care primus se Jn\elesese Jn prealab11), unde JUI
la dovedirea dreptului de proprietate, le-a inlaturat din ansamblul probator §i a
secundus i s-a spus ca nu poate face transcrierea decat dupa expirarea
procedat la compararea posesii!or paratului ~i reclamantului.
contractului de !nchiriere. Oe§i partile s-au 1n\eles ca pretul vanzarii sa fie
achitat Jn Jntregime de catre secundus dupa ce se va realiza transcrierea, totu§i cumparat acest bun fiira sa §tie ca O.T. nu este realul proprietar. De altfel,
cumparatorul a platit pretul. vanzatorul s-a declarat ca fiind adevaratul proprietar, prezentand in acest sens o
Chiria§ul avea un contract de inchiriere care expira pe data de 19 februarie serie de acte false.
1994, tocmai de aceea partile au prevazut ca deptul de proprietate se va Pe data de 12 martie 1997, S.D. i-a cerut Jui O.T. sa-i inapoieze autoturismul,
transmite la un termen ulterior perfectarii actului. oferind in schimb o suma de bani care sa acopere toate cheltuielile facute de
. Pe data de 18 ianuarie 1994 tertius §i-a transcris dreptul sau de proprietate, depozitar cu bunul, pana la data la care S.D. a solicitat restituirea bunului.
rar pe data de 18 februarie 1994 1-a evacuat pe chiria§. O.T. i-a spus ca a vandut bunul §i banii 1ncasati i-a cheltuit, dar daca i-ar
La 20 februarie 1994, secundus §i-a transcris §i el dreptul de proprietate §i Jn acorda un termen ar putea sa redobandeasca bunul. Astfel, O.T. a introdus o
aceea§i zi a lncercat sa intre In posesia casei, dar nu a putut, pentru ca era actiune Jn revendicare 1mpotriva tertului, actiune respinsa de piano de catre
ocupata de tertius. ins tan ta.
Secundus a promovat o actiune in revendicare fata de tertius, probandu-§i In atare circumstante, la data de 30 septembrie 1997 S.D. a introdus o aqiu-
dreptul de proprietate pe baza actului Jncheiat cu prim us, act transcris. ne in justitie prin care solicita restituirea bunului. Reclamantul §i-a motivat
Tertius §i-a dovedit dreptul de proprietate In acela§i fel, dar data transcrierii aqiunea pe obligatia care rezulta din contractul de depozit, conform caruia, la
actului sau era anterioara transcrierii lui secundus. Secundus a probat in fata Jncetarea contractului de depozit, O.T. trebuia sa restituie bunul.
completului de judecata manoperele dolosive ale lui primus §i tertius, dar O.T. a recunoscut acest lucru, dar a motivat ca dreptul reclamantului de a
acestea au fost considerate irelevante fata de puterea doveditoare a actului cere restituirea s-a prescris. lnstanta a respins aqiunea lui S.D.
autentic prin care a dobandit dreptul de proprietate, act transcris Jn confor- Ulterior, S.D. a introdus o noua actiune, dar de aceasta data punea in dis-
mitate cu dispozitiile legale. cutie insu§i dreptul de proprietate, drept imprescriptibil extinctiv. Fata de
. lnstanta a constatat ca transcrierea actelor de proprietate era necesara §i aceasta situatie, instanta I-a obligat pe O.T. sa inapoieze bunul lui S.D.
prm urmare a respins aqiunea lui secundus. In apel, O.T. a sustinut ca este inadmisibila o atare actiune fa\a de el, aratand
ca aqiunea ar trebui sa se indrepte impotriva tertului.
• Probleme de rezolvat Instanta de ape! a admis cererea lui O.T. §i a anulat titlul tertului, pe motiv ca
a) Ce modalitate a actului juridic !ntalniti In speta? a dobandit de la un non dominus, or nemo dat quod non habet.
b) Modalitatea are vreun efect cu privire Ia momentul
transferului dreptului de proprietate?
c) Ince ipoteza ne aflam? • Probleme de solu!ionat
d) Ce lntelegem prin titlu In aceasta materie? a) Plecand de la dispozitiile art. 1909 alin. 1 C. civ., credeti
e) Daca cei doi ar fi invocat ca titlu doua testamente de Ia ca posesia duce la acelea§i efecte cu privire la mobile
acela§i defunct, cine ar fi avut ca§tig de cauza? ca §i Ia imobile?
0 Considerati ca instanta a procedat corect respingand b) Care este diferenta lntre prezumtiile pe care le na§te
actiunea Jui secundus? posesia 'in ceea ce prive§te bunurile mobile §i imobile?
c) Clasificati bunurile mi§catoare §i pe cele nemi§catoare.
d) Care este celebra regula, din dreptul civil francez, care a
fost 'imbrati§ata de Iegiuitorul roman 'in art. 1909 C. civ.?
e) Considerati ca legiutorul roman a realizat o exprimare
Spe!a nr. 19 corecta din punctul de vedere al logicii juridice, atunci
cand a redactat art. 1909 alin. 1 C. civ.?
S.D. §i O.T. au lncheiat un contract prin care primul lasa Jn detentia lui O.T.
autoturismul sau, cu titlu de depozit. f) Care sunt categoriile de persoane care pot invoca art.
S.D. §i-a asumat obligatia de a plati lunar o suma de bani pentru ca O.T. sa 1909 alin. 1 C. civ.?
intretina §i sa conserve autoturismul. g) A respins corect instanta aqiunea Jui 0. T. contra tertului?
Actul Jncheiat intre parti a fost exteriorizat in forma autentica pe data de 27 h) Dar a lui S.D. contra lui O.T., aqiune intemeiata pe con-
iulie 1990, iar O.T. s-a obligat sa depoziteze bunul timp de doi ani. La §ase !uni tractui de depozit?
de la lnchirierea contractului, O.T. a vandut autoturismul unui tert, care a
DREPTL'RlLE REALE Prob!eme teoretice 275
i) Considerati ca tertul este un dobanditor de buna credinta'?
b) Conform arl. 1909 alin. 1 C. civ., este sau nu separat
j) Aqiunea In revendicare a Jui S.D. contra Jui O.T. este justul titlu de buna-credinta?
admisibila? c) Ce lntelegeti prin just titlu putativ?
k) Este corecta solutia instantei de ape!? Argumentati. d) Care sunt bunurile mobile care cad sub incidenta art.
1909 alin. 1 C. civ.? Care nu intra sub incidenta acestui
articol?
e) Analizati fiecare actiune in parte §i realizati daca sunt
corect solutionate de catre instanta.
Speta nr. .20
D.H. a !mprumutat Iui G.M., spre falosinta acestuia §i a familiei sale, o caruta
cu roti din pneuri uzate. Imprumutul s-a incheiat pe o perioada de un an de zile,
urmand ca la expirarea intelegerii G.M. sa-i restituie lui D.H. caru\a in starea In
care se afla la momentul perfectarii conven\iei. Spe\a nr. 21
Intre timp G.M. a vandut caruta lui F.G., vanzare ce s-a perfectat Ia iarmaroc,
ocazie cu care F.G. a batut palma cu G.M. §i a platit §i pre\ul. In Iuna august 1990 AD. vinde Jui RU. un televizor color §i un !ant de aur.
Cei doi s-au inteles ca bunul sa ramana in continuare la G.!I!., urmand ca Aceste bunuri au fost achizi\ionate de catre R.U. in targ, unde se cumpara §i
acesta sa fie predat dupa ce cumparatorul se va intoarce din spital, unde urma se vand asemenea bunuri.
sa fie supus unei interventii chirurgicale. De asemenea, partile s-au in\eles ca Pafiile s-au 1nteles ca a doua zi sa mearga la notariat §i sa 1ncheie un act
aceasta clauza nu are nici un efect asupra dreptului de proprietate al cumpara- autentic cu privire Ia bunurile achizitionate de R.U., ceea ce au §i facut.
torului care s-a transmis in momentul realizarii acordului de voin\a. La 5 noiembrie acela§i an, numitul AD. este trimis in judecata pentru un
numar de furturi din apartamente, iar printre bunurile furate se aflau §i bunurile
La doua saptamani de la vinderea caru\ei in iarmaroc, dar ramasa in posesia
cumparate de R.U.
Jui G.M., acesta a dat-o cu imprumut varului sau pentru a-§i aduce recolta de pe
In 13 februarie 1991 inculpatul AD. este condamnat Ia trei ani inchisoare cu
camp.
executare In regim de detentie. Pe parcursuI urmaririi penale, mai precis in
Acesta a cules §i a transportat recolta, timp de cinci zile, dar a refuzat sa mai
decembrie 1990, numitul S.A., care reclamase la organele de politie spargerea
inapoieze caruta, motivand ca este un dobanditor de buna-credin\a.
apartamentuiui sau in data de 23 august 1990 §i dispari\ia unor bunuri, a fost
G.M. a intentat o ac\iune in revendicare impotriva varului sau pentru a putea
chemat de catre organele de urmarire penala §i informal ca bunurile sale in
readuce bunul In patrimoniul sau. prezent sunt instrainate, aflandu-se In proprietatea Jui R.U.
Aqiunea a fast respinsa pe considerentul ca in favoarea paratului intervine in atare circumstante, intrebat de organele de urmarire penala daca se
prezum\ia din art. 1909 alin. 1 C. civ. constituie parte civila, acesta a raspuns ca nu, rnotivand ca va alege calea unei
G.M. i-a adus Ia cuno§tin\a Jui F.G. situa\ia de fapt §i acesta a introdus Ia ac(iuni civile separate.
randul Jui o aqiune in revendicare impotriva varului Jui G.M., actiune care a fast Fata de aceasta situatie, in data de 14 august 1994, S.A. II cheama in judecata
admisa, intrucat reclamantul a fast considerat dobanditor de buna credin\a. pe R.U., solicitand instantei readucerea bunurilor in patrirnoniul lui.
Dupa proces bunul a fost lasat in continuare in patrimoniul lui G.M. Para.tu! recunoa§te ca a cumparat bunurile in litigiu de la A.O., dar sus\ine ca
D.H., dupa ce a luat la cuno§tin\a de situatia bunului sau, a promovat o el nu a §tiut de unde provin bunurile, pentru ca, nu numai ca le-a cumparat de
aqiune In revendicare 1mpotriva lui G.M., care s-a aparat invocand in favoarea la targ, dar ulterior a mers la notarial unde a incheiat actele in forma autentica.
sa dispozi\iile art. 1909 C. civ. Instanta a respins apararea paratului, dar i-a cerut Instanta a respins aqiunea, considerand ca R.U. beneficiaza de protec(ia oferita
reclamantului sa-§i indrepte aqiunea catre F.G. de art. 1909 alin. l C. civ.
1n aceasta noua ipoteza, F.G. a invocat art. 1909 C. civ., fapt care i-a dat
ca§tig de cauza, dar numai dupa ce la cererea instantei acesta a facut dovada • Probleme de solu!ionat
regularitatii posesiei.
a) Ce regula instituie art. 1909 alin. 2 C. civ.?
b) Stabiliti in speta domeniul de aplicare al regulii din art.
• Probleme de rezolvat 1909 alin. 2 C. civ.
a) Ce conditii trebuie sa se indeplineasca posesia in per- c) Care este termenul in care S.A. i§i poate revendica
soana tertului de buna-credinta, pentru ca acesta sa bunurile? Se mai afla inauntrul termenului? Care este
beneficieze de protectia oferita de art. 1909 alin. 1 C. civ.? natura acestui termen?
d) Ce trebuia sa dovedeasca S.A., atunci cand a prornovat • creditor a carui creanta este garantata real.
aqiunea in revendicare mobiliara? b) Poate tertius sa invoce in favoarea sa art. 1909 alin. 1 C. civ.?
e) Ce obligatie ar avea S.A., fata de RU., daca actiunea sa c) Considerati solutia instantei corecta, in ce prive§te liti-
ar fi fost adrnisa? giul dintre primus §i tertius?
0 Dar daca S.A. ar fi revendicat bunurile de la A.O., care ar fi d) Care sunt, in speta, regulile §i eventualele erori in ceea
fost regimul juridic al actiunii in revendicare mobiliara? ce prive§te aplicarea efectelor aqiunii in revendicare?
g) Considerati solutia instantei !ntemeiata? e) Justificarea teoretica §i practica a art. 1909 C. civ., este
data de urmatoarea teorie:
• prescriptia instantanee;
• mod de dob.3.ndire a proprietatii prin efectul legii;
" prezurntie de proprietate,juris et de jure.
Speta nr. 22
Primus i-a dat lui secundus un computer personal, pentru ca acesta sa-§i
realizeze un proiect §tiintific la care lucra de mai multa vreme.
Intre cele doua parti nu s-a lncheiat nici un act, mergandu-se pe lncrederea
Speta nr. 23
care exista lntre ei, lncredere datorata celor cinsprezece ani de prietenie.
Pentru a-§i cumpara o serie de materiale necesare terminarii proiectului,
In 1940 AS. §i sotia sa, S.U., s-au mutat din localitatea in cares-au nascut au
secundus a lmprumutat o suma de bani, 6 milioane lei, creanta pe care a
copilarit §i s-au casatorit, lntrucat AS. s-a angajat la o lntreprindere industriala
garantat-o cu lnsu§i computerul lui primus, bun despre care tertius a considerat
de construqii ma§ini §i aparatura industriala.
ca apartine lui secundus. Pentru a plati creanta Jui tertius, secundus a promovat
o aqiune In revendicare lmpotriva lui quartius, prin care revendica un apar- A.S. nu a primit cu titlu de repartitie o locuinta, astiel ca, neavand unde sa
tament situat lntr-un bloc cu mai multe locuinte. Quartius nu a putut opune nici locuiasca, a fast nevoit sa cumpere o suprafata de teren la marginea ora§ului.
un titlu reclamantului, astfel ca acesta a fast obligat sa lase In deplina proprie- Aici a intrat In tratative cu F.O., care le-a cerut o suma de bani modesta pentru
tate §i posesie imobilul revendicat. terenul pe care urma ca sotii sa-§i construiasca o casa. intre parti nu s-a lncheiat
lmobilul revendicat fusese ipotecat de quartius pentru garantarea obligatiei nici un act, dar F.O. (care era un non dominus) i-a asigurat ca nimeni nu Ii va
sale, ipoteca ce s-a mentinut §i atunci cand imobilul a reintrat In posesia Jui deranja, pentru ca de faarte mult timp nimeni nu s-a interesat de acel teren.
secundus. Sotii au ridicat o casa cu patru camere, dependin\e ~i-n spatiul ramas au
In aceste considerente, secundus a fast obligat de catre beneficiarul ipotecii amenajat o mica gradina de zarzavat.
sa plateasca creanta contractata de quartius, urmand ca acesta sa se regreseze In scurt timp toti vecinii §tiau ca ace! teren se afla in proprietatea Jui A.S. §i
fata de quartius. S.U. §i nimeni nu le-a contestat dreptul !or.
in acest sens, secundus a vandut casa, a achitat creanta pentru care a fast Sotii, dupa trei ani de la construirea casei, au obtinut autorizatia de cons-
constituita ipoteca §i, cu restul de bani, a achitat doar o parte din suma truire pentru lnaltarea ei cu un etaj, lntrucat numarul membrilor familiei a
lmprumutata de la tertius. crescut, iar casa devenise nelncapatoare. De asemenea, ei au construit §i un
La momentul la care tertius a cerut restul de bani, secundus i-a spus credito- garaj pentru autoturismul pe care i-l donase tatal Jui A.S .. nepotului sau In varsta
rului ca poate vinde computerul. de treisprezece ani, nepot care Ii purta numele.
Ulterior, primus a revendicat bunul de la tertius, instanta a admis actiunea §i Intrucat acesta nu putea sa conduca autoturismul, parintii, care aveau
a dis pus readucerea bunului In patrimoniul lui primus. permis de conducere, se ocupau de lntretinerea §i conservarea Jui.
• Probleme de solu!ionat • Probleme de rezolvat

a) Considerati ca tertius, in privinta computerului, este: a) In ceea ce prive§te terenul, sotii sunt:
" detentor precar; • proprietari;
• posesor de buna-credinta; " detentori precari;
• dobanditor de buna-credinta; • detentori precari de buna-credinta;
278 DREPTUR!LE REALE
W.F. a cumparat apartamentul printr-un act sub semnatura privata, 1n data
• posesori de buna-credinta; de 12 decembrie 1990, act ulterior aulentificat. DobanditoruJ §i-a transcris actul,
• posesori de rea-credinta. §i In interiorul apartamentului §i-a amenajat sediul social al firmei sale.
b) Posesia este: o stare de drept/o stare de fapt/un drept real Fratii au aflat de aceasta situatie §i In martie 1991 au procedat cu de la sine
principal/un dezmembramant al dreptului de proprietate. putere la evacuarea lui W.F., evacuare care s-a desfa§urat §i cu folosirea unor
c) Care sunt motivele care justifica protectia legii acordata amenintari §i violente.
W.F. a promovat o actiune prin care a solicitat instantei, reintegrarea sa in
posesiei?
d) Determinati in speta elementele constitutive ale pose- posesia lini§tita a apartamentului.
Paratii s-au aparat spunand ca o asemenea aqiune nu este admisibila,
siei. Cum sunt acestea exercitate? pentru ca reclamantul nu a posedat bunul timp de un an.
e) Cum pot dovedi sotii posesia exercitata asupra terenului? Instanta a admis actiunea lui W.F.
f) Cum ar putea pierde sotii posesia?
g) Descoperiti in speta calitatile posesiei §i transformati-le • Probleme de solu\ionat
apoi in vicii. a) Ce lntelegeti prin viciul precaritatii posesiei?
h) Care sunt efectele pe care le na§te posesia (cu privire Ia b) Poate fi acest viciu acoperit? Cum se nume§te aceasta
teren), exercitata de cei doi soti?
operatiune?
i) Caracterizati viciile posesiei. c) Identificati in speta astfel de operatiune juridica? Daca
j) Realizati o comparatie intre posesie §i detentia precara.
da, care?
d) Cum poate fi protejata posesia?
e) Cum caracterizati aqiunea intentata de W.F., contra celor
} doi mo§tenitori?
f) Ce fel de fructe a produs apartamentul inchiriat de D.T.?
Speta nr. 24 l'i g) Fructele se cuveneau mo§tenitorilor sau lui D.T.?
La moartea lui T.L., patrimoniul acestuia a fost preluat de catre cei doi fii ai '·I l h) Pot dobandi in proprietate cetatenii straini constructii, In
sai, numitii T.G. §i T.H .. Printre bunurile aflate in masa succesorala se afla §i un Romania?
apartament, despre care cei doi nu au §tiut nimic pana In momentul in care au i) Ca sa fi intentat o actiune In complangere, ce conditii
fost in§tiintati de catre notariatul de stat din raza teritoriala a imobilului.
trebuia sa lntruneasca posesia Jui W.F.?
De fapt pana la momentul la care ei au luat la cuno§tinta de existenta
imobilului, acesta a fost vfmdut de fosta concubina a defunctului, care §tia
despre apartament, intrucat la insistentele ei a fost cumparat.
D.T., eel care a cumparat apartamentul, a inchiriat locuinta unei aJte pers-
oane, pe limp de cinci ani, prin act autentic, pentru suma de cinci mii de doJari
americani. Spe~a nr. 25
Cei doi succesori au intentat o actiune in revendicare impotriva Jui D.T.,
In 23 iulie 1943 lntre primus §i secundus s-a lncheiat o conventie semnata de
solicit.ind de asemenea §i cei cinci mii de dolari intrucat a fost un detentor, prin
urmare nu avea dreptul sa inchirieze, cu atat mai putin sa beneficieze de ace§ti parti §i autentificata la notarial.
bani. Prin aceasta conventie primus Ii lasa lui secundus In posesie §i folosin\a
Jnstanta a constatat ca para.tu! detine de la un non dominus §i a admis lini§tita, casa sa impreuna cu toate mobilele din ea.
Aceasta folosinta se putea intinde la orice act ar fi dorit secundus. dar fara a
actiunea reclamantilor, obligandu-1 pe parat sa inapoieze §i fructele.
Dupa ce bunul a fost readus In patrimoniul mo§tenitorilor, ace§tia I-au avea dreptul sa dispuna de bun.
inchiriat Jui G.L., pe timp de doi ani, pentru doua mii de dolari americani. Dupa ce actul a fost incheiat, primus s-a razgandit §i nu a mai vrut sa-i
La scurt timp de la lnchiriere G.L. a vandut apartamentul lui W.F., cetatean lnmaneze cheile de la casa.
englez, cu suma de 20 de mii lire sterline. Secundus a fost nevoit sa introduca o aqiune In justitie, aqiune ce a fost
respinsa lntrucat acesta nu poate aduce atingere dreptului proprietarului, cu
Probleme teoretice
alte cuvinte daca aceasta §i-a revocat consimtamantul nu poate fi obligat la 281
predarea bunului. Ce! mult acesta poate fi actionat pentru crearea uni preju- '" un drept de creanta in favoarea Iui secundus;
diciu, in masura in care secundus dovede§te existenta acestuia. " o posesie de buna-credinta a Iui secundus;
Dupa respingerea aqiunii, partiJe s-au inteles fara sa mai ajunga in ape!, in
'" un drept de abitatie in favoarea lui secundus;
sensul ca primus acceptat sa-i dea bunul dar cu obligatia, pentru secundus, de
inventariere a bunurilor mobile din casa §i constatarii starii imobilului, iar pe de " un drept de uzufruct in beneficiul Jui secundus/
alta parte, sa aduca un fidejusor care sa raspunda in caz de insolvabilitate a Jui nuda proprietate a Jui primus.
secundus. b) Cum putem sa-i denumim pe primus §i secundus?
Secundus nu a reu§it sa aduca un fidejusor, dar primus i-a motivat ca legea c) Care sunt caracterele juridice ale dreptului Jui secundus?
nu ii permite sa predea bunul daca secundus nu aduce un fidejusor. In cele din d) Determinati, in speta, drepturile Jui primus.
urma secundus a adus un fidejusor, iar primus i-a 'inmanat cheile de la casa. e) Care a fost modul de constituire a dreptului Jui secundus?
Conventia a fost incheiata pana la sfar§itul vietii Jui secundus, §i nu presu- Mai sunt §i altele?
punea nici o contraprestatie din partea Jui secundus. 0 Considerati ca secundus nu avea la indemana nici o
La numai 10 !uni de la luarea In posesie a imobilului, secundus I-a 'inchiriat actiune prin care sa ceara predarea bunului?
Jui tertius, iar banii din chirie au fost folositi de acesta pentru a-§i ridica o casuta g) Avea sau nu dreptul secundus sa lnchirieze casa Iui
la tara. tertius, sa-§i insu§easca fructele §i sale foloseasca?
La lncetarea contractului de locatiune cu tertius, el a transformat casa in h) Era necesara obligarea lui secundus, prin contract, la
atelier mecanic, fapt care a dus la deteriorarea sistemului de consolidare al
inventarirea bunurilor mobile §i constatarea starii casei?
casei. i) Ce parere aveti cu privire la obligarea Jui secundus de
Datorita trepidatiilor casa s-a deteriorat, secundus nefacand nimic pentru a
aduce un fidejusor?
repara aceste stricaciuni, fiind convins ca toate reparatiile, §i cu atat mai mult
j) Stabiliti care erau obligatiile Jui secundus pe timpul
cele mari, cad In sarcina Jui primus.
De asemenea, secundus nu a achitat sumele necesare pentru suportarea exercitarii dreptului sau.
k) Comentati solutia instantei.
sarcinilor normale ale casei: cheltuieli de intretinere §i conservare. Primus i-a a
dus la cuno§tinta ca aceste cheltuieli 1i incumba Jui, §i nu se poate sustrage de !) Credeti ca, dupa respingerea actiunii, primus mai avea
la plata !or. alta posibilitate?
In aceasta situatie, secundus a renuntat la dreptul sau nascut din conventie, m) Aqiunea Jui primus contra mo§tenitorilor este:
notificand acest lucru Jui primus. • o actiune confesorie;
Din momentul renuntarii casa nu a fost predata, dar a fost inchiriata unui • una negatorie;
tert. • actiune in revendicare.
Secundus a decedat, iar dupa acest moment lmpotriva mo§tenitorilor a fost
introdusa o aqiune in justitie prin care primus solicita readucerea bunului in
patrimoniul sau, banii incasati cu titlu de chirie de la tert, sumele de bani
necesare pentru consolidarea casei ca urmare a degradarii sale prin fapta Jui
secundus, sumele de bani pentru suportarea sarcinilor normale ale casei. Speta nr. 26
Mo§tenitorii lui secundus au aratat ca nu datoreaza sumele incasate din
chirii, decat pe acelea incasate dupa moartea Jui secundus, intrucat conventia .ln anu! 1934, V.B., tatal Jui V.U., i-a dat acesteia o casa, dar nu pentru
constituia in favoarea defunctului un drept viager. satrsfacerea nevoilor de locuit, intrucat aceasta primise de Ia institu\ia la care
Cat prive§te celelalte cheltuieli, ace§tia nu au de unde sa le plateasca, intru- lucra un c:_It apartament (pe care lmpreuna cu sotul ei I-a cumparat ulterior).
cat sunt insolvabili. V.B. pastra dreptul de a dispune material §i juridic de casa, In schimb V.U.
lnstanta nu a admis actiunea Jui primus. Ce alta posibilitate are primus? avea :ireptul de a folosi acea casa pentru interesul ei §i al sotului acesteia,
cul~gand astfel fructele necesare pentru nevoile !or proprii.
• Probleme de solutionat: Impreuna cu sotul ei a decis sa inchirieze casa primita de la tatal ei. Casa a
fost inchiriata pe 3 ani printr-un act sub semnatura privata.
a) :in speta, din conventia incheiata intre parti reiese:
Banii plati\i de ter\ul care a lnchiriat au fost folositi de V.U. In intregime
pentru o serie de calatorii in strainatate.
Prob/eme teoretice 283
282
DREPTURILE REALE
altuia, dar nimeni nu II lmpiedica pe primus sa faca el Jnsu§i o serie de !ucrari
V.B. i-a cerut Iui V.U. sa readuca casa In patrimoniul ei pentru ca nu avea pentru a permite apelor naturale sa se scurga.
acest drept de a ceda foJosinta. V.U. a replicat ca are acest drept, singurul De asemenea accesul Jui primus la drumul public nu se putea face decat
atribut de care nu se poate bucura este acela de a dispune de bun. trecand pe proprietatea lui secundus, care nu a fost de acord demonstrand ca
primus putea sa ocoleasca deaJul §i sa ajunga la drumul publi~.
Fata de pretentia tatalui ei aceasta a renuntat la drept, dar la zece zile de la
renuntare V.U. a revenit asupra deciziei §i a cerut tatalui ei sa nu ia In conside-
Primus nu a negat acesta posibilitate dar a aratat ca aceasta cale este destul
rare renuntarea, lucru care a fost acceptat de tatal sau. de anevoiasa, chiar periculoasa, pentru ca presupune coborarea unui deal
In 1940 V.U. decedeaza §i prin testament, defuncta a constituit In favoarea
destul de abrupt §i urcarea altuia pentru care nu este amenajata nici o poteca.
sotului supravietuitor un drept de a locui In casa primita de la tatal ei, drept de a
. Secundus a spus ca nu Ji poate permite acest lucru, pentru ca este proprietar
locui eel putin un an de la data mortii lui V.U.
§l se poate opune la o astfel de ingerinta.
Sotul supravietuitor a lnchiriat casa.
Primu~ a introdus o actiune Jn justitie reclamand un drept de trecere prin
Tata! defunctei a introdus o actiune prin care solicita aducerea bunului In
patrimoniul sau, actiune introdusa lmpotriva sotului spravietuitor. terenul IUl secundus, dar instanta a respins actiunea pe considerentul ca acesta
ar putea sa-§i amenajeze un Joe de trecere.
in schimb instanta I-a obligat pe primus sa-§i schimbe scurgerile stre§inilor In
• Probleme de solutionat afara terenului Jui secundus §i sa astupe aerisirile §i luminatoarele care se
a) Ce drept a constituit V.B., in favoarea Jui V.U.? deschi~ catre proprietatea lui secundus, pentru ca au fost facute fara respec-
b) Unde se afla sediul materiei §i care este notiunea acestui tarea d1stan~elor prevazute de lege.
drept? lnstanta de ape!, sesizata cu aceea§i cerere de catre primus a admis actiu-
c) Ce caracter are acest drept? Avea dreptul V.U. sa cedeze n~a apela.ntu'.ui §i, l-a

SPETE Drept Civil Culegere de Spete 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SPETE Drept Civil Culegere de Spete 1

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DREPT CIVIL.

Toate drepturile sunt rezervate Editurii ALL BECK

Nici o parte din aces! volum nu poate fr copiata fara permisiunea

Copyright© 1998, 1999 by ALL BECK

All rights reserved,

Oepartamentul difuzare 2' 402 26 20

Redactor: Andreea Straub

Conf. univ. dr. Gabriel Boroi

Capito!ul IV § 1. Notiune, caractere juridice ~i conditii de va.labilitate . .. ............ 469

Capitolul VII Capitolul VII

A. Norme juridice civile: l. dispoziti\·e;

1 Aceasta ipoteza se refera la situa\ia in care vanzatorul se obliga sa puna la dispozitia

B. Norme juridice civile: I. de ordine publica;

catorUl~~t~-prezumat-a ~unoa§te legea - jura nouit curia; totu§i, 1n

§3. Conditiile de adrnisibilitate ale probei

,. sa n0 fie oprita de lege;

'G. BOROI. ,,p.cit., pag.S 4 . 1 Ibidem 5, pag. 243.

Secfiunea a IV a b) Cerinte cc trebuic respcctate pentru asigurarea formei

III. Principiile efectelor actului juridic civil

E. Regimul juridic al nulita~ii absolute este exprimat de urma-

F. Nulitatea relativa are urmatorul regim juridic:

B. Drepturile nepatrirnoniale Secfiunea a Ill a

momentul lmplinirii termenului de prescripiie sa se asigure o perioada de 6 !uni Capitolu! V

l. Cauze: 1. Caracterele juridice:

2. Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei fizice:

2. Termenul de repunere in termen: 5. Declararea judecatoreasca a mor!ii:

3. Efectul repunerii in termen: 6. Declararea judeciitoreasca a dispari!iei:

7. Declararea mortii precedata de declararea disparitiei: • generalitate;

• inregistriirile de stare civila. Capitolul VI _

Prin cererea formulata Jn fa\a instan\ei, S.F., de meserie §Ofer, a chemat In

Paratul s-a aparat invocand ca, de cand locUie§te m ace!. a~artam~n_t .~

Prin cererea 1nregistrata la instanta de fond, reclamantii A.R. §i T.R. au

f) Care sunt trasaturile definitorii ale institutiei transfor- Speta nr. 26

• Probleme de solutionat • Probleme de solutionat

• Probleme de solutionat Spe~a nr. 46

• Probleme de solutionat Speta nr. 50

• Probleme de solutionat • Probleme de solu!ionat

H.U. ll lmputernice§te, prin procura speciala, pe l.O., ca acesta din urma sa

Speta nr. 75 • Probleme de rezolvat

d) A procedat corect notarul? • Probleme de solutionat

- odata constatata_ starea de minoritate la lncheierea actului, sa se constatc §i

Spe!a nr. 3 plata sumelor de bani aferente, in aceea§i situatie aflandu-se §i

" fructele civile se dobandesc zi Cl1~L(prin simpla scurgere a • individual determinat;

f) da, argumente: 1) In speta se tinde a se dovedi situatia de fapt Speta nr. 10

c) distingem: I) da, pentru argumentele care urmeaza:

Speta nr. 50 Speta nr. 51

., actele de vanzare-cumparare cu privire la autoturismul din • poate fi opusa §i tertilor;

• pana la lmplinirea termenului, apartamentul Jui V.N. este Speta nr. 66

g) nu, nu este prescris pentru ca in conformitate cu art. 937 alin.1

Speta nr. 75 unilaterale; 3) o eventuala incalcare a Ior atrage nulitatea

B. Caracterele juridice ale patrimoniului

J. Intervertirea precaritatii in posesie

C. Continutul juridic al dreptului de proprietate este dat de E. Proprietatea publica

• regimul juridic al terenurilor: G. Modalita!ile juridice ale dreptului de proprietate:

'fn acest sens, a se vedea J.P. F!LIPESCU;op. cit., pag. 216-217. 1

G. Conventia Primus 1-a chemat in judecata pe secundus, pentru ca prin sentinta ce se va

Spe!a nr. 14 g) A procedat corect instanta at1mci cand a respins aceas-

• Probleme de solu!ionat • Probleme de rezolvat