p. 47.

↓
11. Tumulul I. de la Teremia Mare [Nagy-Teremia]
se află pe izlazul mare, vis-à-vis de strada principală, în acel unghi pe care-l formează
drumurile de ţară ce se ramifică, una spre N acova [Nákófalva] şi cealaltă spre Kikinda Mare
[Nagykikinda] pornind din aceeaşi stradă.
Înălţimea movilei uniforme, rotunde este de 1 metru, cea mai de jos circumferinţă a ei de
80 de metri; desenul alăturat, în metri pătraţi, prezintă dimensiunea şi direcţia şanţului tras pe
mijlocul ei (: pe pagina 93 :).
Munca noastră de aici de loc nu a fost răsplătită cu nimic.
Movila a fost complet goală. Nu a fost nici urmă de mormânt în ea, nici cel mai mic os
sau ciob. Am săpat-o până la adâncimea de 1 metru, sub care [se afla] peste tot o argilă uniform
gălbuie. Doar într-un loc – la adâncimea semnalată – a apărut un strat de pământ foarte tare, ars
până la culoarea roşie aprinsă (: în desen am marcat locul :), despre orginea căruia, în lipsa
oricărui punct de sprijin [93], nu-mi pot alcătui o imagine mai clară. În această apariţie a fost
izbitor faptul că, în stratul de pământ ars, gros de 20-25 de centimetri (x) sau în jurul acestuia, nu
a apărut nici cea mai mică cantitate de
_____________________________
XXXXX Schiţă Drumul Teremia M. – Nacovo [N. Teremia-Nákofalvai út]
__________________________________
15 metri Est
1 metru

Nord Sud

X
Vest
cenuşă, funingine sau deşeu etc., ci peste tot s-a putut observa numai pământul curat roşu-ars.
La distanţă de 40 de metri de această movilă – tot pe izlaz, în unghiul format de
drumurile de ţară semnalate se află

12. Tumulul II. de la Teremia Mare [Nagy-Teremia]

care este cu ceva mai mic decât cel anterior, însă are o formă la fel de frumos rotundă,
uniformă. L-am săpat până la adâncimea 80 de centimetri, respectiv în cele patru colţuri ale
şanţului tras pe mijlocul lui (: vezi desenul alăturat, la metri pătraţi, :) până la 1.5 metri, unde am
descoperit deja nisipul galben curat.
XXXXX Schiţă Est

Nord Sud

Vest
Şi acesta afost gol, şi în practica mea de până acum [94] a oferit primul exemplu pentru
acea posibilitate ca vreo movilă să fi luat naştere în mod natural, deci nu prin munca omului.
Până la urmă nu este imposibil ca aceeaşi forţă naturală care a creat variabile forme de
spinări de pământ şi creste în şes să fi creat eventual şi ridicături perfecte de tipul movilelor.
 Cu toate acestea, în cazul de faţă, acest lucru nu-l [prea] cred posibil; cu atât mai puţin,
întrucât tumulul I., a cărei structuri de sol coincide întru totul cu solul tumulului II. – argilă foarte
tare, bucătoasă, cenuşie – la o adâncimea însemnată, amintită, a dezvelit