Moara cu noroc

De Ioan Slavici

 Ioan Slavici s-a nascut in 1848 si a trait pana in 1925.Este

contemporan cu Ion Creanga,I. L. Caragiale, M. Eminescu si Titu
Maiorescu.Ei reprezinta marii clasici ai literaturii romane
 Ioan Slavici a fost un scriitor complex,a scris nuvele,romane,piese
de teatru,memorii,povesti,dar este recunoscut in special ca
nuvelist („Popa Tanda”, “Moara cu noroc”; romane : “Mara”;piese
de teatru :”Fata de birau”;memorii :”lumea prin care am
trecut”;basme : “Doi feti cu stea in frunte”)
 Ioan Slavici este considerat intemeiator de scoala si directiei
literara : realismul poporan
 De asemenea,este un scriitor modern prin investigarea
constiintelor psihlogiei umane; realismul sau se bazeaza pe
observatia sociala si psihologica
 Conceptia despre arta lui Ioan Slavici este exprimata astfel :
“pentru ca sa fii frumos,un lucru trebuie sa fie inainte de toate
bun si adevarat” (opera literara trebuie sa fie nationala sis a aiba
finalitate etica/rol moralizator)
 Nuvela a fost publicata in volumul “Novele din popor” in anul
1881.
 Ca specie literara “Moara cu noroc “ este nuvela realist-
psihologica
 Tema generala este relatia individului cu societatea
 TEMA principala este degradarea umana,generalizata de patima
basmului
 Teme secundare : 1. Tema destinului
2. tema fasciantiei raului (prezenta malefic a lui
Ghita)
 TITLUL :
 “Moara cu noroc” este numele hanului asezat la rascruce de
drumuri si de lumi
 Valoarea simbolica a acestui topos se dezvaluie in cel de-al
doilea capitol “moara a incetat a mai macina si s-a prefacut
in carciuma”.Apare imaginea celor 2 mori,moara adevarat
parasite,cu lopetile rupte si hanul (motiv frecvent in
literature romana,folosit frecvent de Slavici).Ea inchipuie
simbolic,rascrucea in destinele eroilor.Inchide in el,o amara
ironie,simbolizand un spatiu malefic intrat sub zodiac unui
noroc intamplator,efemer.
 Evidentiaza intentia moralizatoare a scriitorului,functia
modelatoare a operei.

 NARATIUNEA:
 Este heterodiegetica, cu narator obiectiv, omniscient,
omnipresent, extradiegetic (in afara textului)
 Perspective naratorului este autoriala cvelica(autoriala-
apartine autorului,care aflat in afara textului,prezinta cu
obiectivitate situatiile (evenimentele, personajele),
nu manifesta niciun sentiment fata de personaje sau
evenimentele in care ele actioneaza.
 STRUCTURA:
 Are 17 capitole care se succed dupa principiul
cronologic.Constructia este perfect armonizata
inchizand drama existentiala a eroilor,intre doua
cugetari ale personajului reflector (batrana) care este
si vocea moralizatoare a autorului.
 Textul se organizeaza pe doua planuri :

1. Un plan exterior obiectiv, al extistentei sociale, care

influenteaza viata interioara a eroilor.Este dinamizat de
conflicte exterioare eternice (dorinta de a se
imbogati,dorinta lui Lica de a deveni stapan,intre
Ghita,Lica si Pintea);de ordin economic (dorinta lui Lica si a
lui Ghita de castig); de interese : (se materializeaza in
faptul ca Samadaul detine controlul in acest spatiu si nu
legea)
2. Un plan interior- psihologic, analitic in care se
investigheaza trairile de constiinta si momentele
tensionate.Eroii sunt firi complicate, dilematice cu patimi si
cu slabiciuni care declanseaza conflicte interioare (Ghita-
dorinta de a ramane om cinstit/patima de imbogatire)
-conflict moral psihologic care vizeaza slabiciunile care ajung
sa conduca viata personajului
 Subiectul este construit ca experienta dramatica a eroilor
confruntati cu o lume aspra, in care valorile morale sunt
inlocuite cu cele materiale.Discursul epic urmeaza in general
ordinea cronologica a evenimentelor.
Coordonatele spatio-temporale :
-actiunea se desfasoara in a doua jumatate a secolului 19
,cand in Transilvania isi face aparitia Capitalismului.Actiunea
se desfasoara pe durata a aproximativ un an, de la Sf.
Gheorghe pana la Paste anul viitor;
-hanul se situeaza la Pista Aradeana, in jurul judetului Arad;
localitati precum : Arad,Fundureni,Ineu.
Cele 2 categorii au si conotatii simbolice : loc binecuvantat
si loc rau; timp luminat si durata nocturna malefic; rascrucea
de drumuri unde se afla hanul.
Momentele subiectului :
1. EXPOZITIUNEA : dialogul dintre reprezentantii a doua
generatii(Batrana-soacra ; Ghita-baiat).De asemnea,sun
prezentate locul,spatiu si personajele actiunii.

2. INTRIGA : aparitia la han a lui Lica.Reprezinta raul

constatat de Ana,care spune ca se vede ca e un om rau
“dupa felul in care isi roade mustata”.
3. DESFASURAREA ACTIUNII :

A. Tentativele lui Ghita de a se opune influentei lui Lica

B. Ana in aproprierea careia se afla din ce in ce mai mult Lica

C. Implicarea carciumarului in afacerile necinstite ale lui

Lica.Jefuirea arandasului si uciderea femenii in negru si a
copilului ei

D. Procesul la care depune Ghita marturie falsa sfarseste cu

contamarea lui Soila Boarul si lui Buza Rupta

E. PUNCTUL CULMINANT : hotararea lui Ghita de a-l da prins

lui Pintea pe Lica in duminica Pastelui

F. DEZNODAMANTUL : cuprinde sfarsitul actiunii.Un incendiu

distruge carciuma de la Moara cu noroc in noaptea de
Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt
batrana si copii.
 Trasaturile nuvelei psihologice

 Orientarea spre universul actualitatii mediane

 Analiza procesului de integrare a individului patriarhar in
modernitate si a efectelor dramatice asupra vietii sale
sufletesti(tipul inadaptatului)
 Conflictele vizeaza nivelul existential al personajului nu
numai pe cel social/cotidian sau sentimental; ele pot sa
implice si mentalul colectiv(modul de a gandi a unei
colectivitati/comunitati sau al societatii)
 Descopera complexitatea sufletelor simple
(tarani,hangii,tarcoveti,jandarmi)
 Temele predilecte sunt sentimentele(frica,obsesia) cu tot
ceea ce presupun(exacerbarea perceptiei,alienare,stari
onirice,erosul-ca alt sentiment)
 Analiza psihologica se realizeaza in concordanta cu
preocuparile stiintifice legate de ereditate,tipuri
umane,psihologia varstelor
Analiza psihologica intreprinsa de Ioan Slavici are ca obiect
atat sufletul individual pe cat si cel colectiv.Mijloacele de
investigatie si de expresie sunt realiste.Analiza psihologica a
devenirii personajului se poate realiza prin :
dialog/reprezentare,prin stilul indirect liber si prin monologul
interior.
Dialogul este o modalitate literara care consta in alternarea
replicilor a doua sau mai multor personaje dintr-o opera
literara,epica sau dramatica; este folosit pentru a pune in
evidenta istoria specific reprezentarii.
Stilul indirect liber este una dintre formele cele mai
frecvente de interferenta a planurilor anrative,prin folosirea lui
se realizeaza o reproducere de catre narator a unei presupuse
replici a unui personaj,o relatare tot de catre narator a unor
suite ale reflexiei personajului,situatia din care se aproprie de
monologul interior de care se deosebeste insa prin folosirea
exclusiva a persoanei a III –a.
Monologul interior este o forma narativa prin intermendiul
careia personajul isi analizeaza propriile stari sufletesti,este
tipul de cel mai apropriat de intimidatiile gandirii.Monologul
interior nu are un interlocutor determinant,de regula,se
foloseste persoanele I si a II-a.

Simbolurile urmatoarelor cuvinte

Bici
Serpar
cutit