Capitolul VI

NUMERE REALE
1) Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect
x = y  x = y2
Exp.: 9 = 3 căci 9 = 32
2) Numere iraționale – se exprimă ca fracții zecimale cu un număr
infint de zecimale care nu se repetă, sunt toate numerele care nu sunt
raționale
Obs.1: mulțimea numerelor iraționale se notează \
Obs.2: toți radicalii care nu se extrag exact sunt numere iraționale, 
este număr irațional
Obs.3.:    \
3) Determinarea valorii absolute (a modulului) unor numere
care conţine radicali
E1) se scrie valoarea aproximativă a radicalilor (prin încadrare)
 − a, a  0
E2) Se foloseşte definiţia modulului: a = 
 a, a  0
Exp: 2 − 3 = ? . Deoarece 2 = 4  3  2 − 3  0  2 − 3 = 2 − 3
Exp: 3 − 2 = ? .

(
Deoarece 2 = 4  3  3 − 2  0  3 − 2 = − 3 − 2 = 2 − 3)
Obs.: este bine de reţinut câteva aproximări ale unor numere
iraţionale, dar nu se punctaj maxim dacă se folosesc direct:
2 = 1, 41..... ; 3 = 1, 73..... ;  = 3,14....
4) Scoaterea factorilor de sub radical – se descompune numărul
de sub radical în puteri de factori primi, iar în faţa radicalului vor ieşi
numere prime cu puterea împărţită la 2
Exp: 25 = 52 =5
12 = 22  3 = 2 3
Ovidiu Bădescu Pregătire esențială EVALUARE NAȚIONALĂ, teorie

24 = 23  3 = 22  2  3 = 2 2  3 = 2 6
96 = 25  3 = 24  2  3 = 22 23 = 4 6
Obs.: a 2 = a
Exp.: (2 − 5)2 = 2 − 5 = 5 − 2 căci 2 − 5  0
Obs.: dacă nu ştim semnul, scoatem moduldin expresie
a 3b5c 2 = ab 2 c ab
5) Introducerea factorilor sub radical – numărul pozitiv din
faţa radicalului se ridică la pătrat şi se înmulţeşte cu cel din interiorul
radicalului
Obs.: semnul "− " din faţa radicalului nu se introduce sub radical
Exp.: 2 3 = 22  3 = 12
−2 3 = − 22  3 = − 12
6) Operaţii cu radicali (operaţii posibile doar pentru numere
pozitive):
a a
a  b = a b a : b = a :b =
b b
Obs.:pentru a + b şi a − b nu există formulă
Obs.: a2 + b2  a + b , deşi a2  b2 = a  b
7) Compararea unor numere ce conţin radicali
Cazul I. un număr e negativ, altul pozitiv: a  0 şi b  0  a  b
Exp.:Comparaţi 2 − 3 cu 5 − 2 .
Cum 2 − 3  0, 5 − 2  0  2 − 3  5 − 2
Cazul II: ambele numere sunt pozitive
Met.I: se compară pătratele acestor numere
Exp.:Comparaţi a = 2 3 cu b = 3 2 . Cum ambele sunt pozitive,

( ) ( )
2
calculăm a 2 = 2 3 = 4  3 = 12 şi b 2 = 3 2 = 32  2 = 18

2
Ovidiu Bădescu Pregătire esențială EVALUARE NAȚIONALĂ, teorie

Cum a2  b2 şi a, b pozitive  a  b
Met.II. se introduc factori sub radicali
Exp.: Comparaţi a = 2 3 cu b = 3 2 . Cum ambele sunt pozitive,
introducem factorii sub radicali
a = 2 3 = 22  3 = 12 b = 3 2 = 32  2 = 18  a  b
Met.III: - se calculează aproximativ aceste numere şi dacă diferenţa e
semnificativă, atunci le putem compara
Exp.: Comparaţi a = 2 3 cu b = 3 2 . Cum ambele sunt pozitive,
a = 2 3  2 1, 73  3, 46 şi b = 3 2  3 1, 41  4, 23  a  b
Cazul III. dacă ambele sunt negative se înmulţesc cu –1, apoi
revenim la compararea a două numere pozitive
Exp.: Comparaţi c = −2 3 cu d = −3 2 . Comparăm a = 2 3 cu
b = 3 2 şi obţinem 2 3  3 2  ( −1)  −2 3  −3 2  c  d
8) Formula diferenței de pătrate – este utilă atunci când apar
înmulțiri de radicali de forma a − b cu a + b .
Formula este ( x − y )( x + y ) = x2 − y 2 respectiv ( x + y )( x − y ) = x2 − y 2
9) Conjugatul unui radical- numărul cu care dacă înmulţim un
radical dispare radicalul respectiv. Dăm câteva exemple :
Număr Conjugat Rezulatat Formula
a a a x  x = x
a b b ab x  x = x
a− b a+ b a−b ( x − y )( x + y ) = x2 − y2
a+ b a− b a−b ( x + y )( x − y ) = x2 − y2
a− b a+ b a2 − b ( x − y )( x + y ) = x2 − y2
a+ b a− b a2 − b ( x + y )( x − y ) = x2 − y2
a b +c d a b −c d a2b − c2d ( x + y )( x − y ) = x2 − y2

3
Ovidiu Bădescu Pregătire esențială EVALUARE NAȚIONALĂ, teorie

10) Raţionalizarea numitorilor - înseamnă amplificarea unei

fracţii cu conjugatul numitorului astfel încât să dispară radicalul de la
numitor
Obs. După raţionalizare, numărătorul poate să conţină radical.
5)
2 2 5 2 5
Exp : = =
3 5 3 5 15
3 +1)
2 + 3 (2 + 3)( 3 + 1) 2 3 + 2 + 3 + 3 3 3 + 5
Exp.2 : = = =
3 − 1 ( 3 + 1)( 3 − 1) 3 −1 2
11) Media aritmetică (media aritmetică a trei numere)
suma numerelor a + b + c
ma = =
câte numere sunt 3
a  p a + b  pb + c  p c
12) Media ponderata m p =
p a + pb + p c
13) Media geometrică (media proporţională) mg = ab
Obs.: media geometrică se poate calcula (pentru elevii de gimnaziu)
doar pentru 2 numere pozitive
14) Media armonică
câte numere sunt 4
mh = =
suma inverselor acestor numere 1 1 1 1
+ + +
a b c d
Obs. : pentru 2 numere, media armonică se reţine poate mai uşor cu
2ab
formula mh = . Aceasta provine din definiţie, căci
a+b
2 2 ab
mh = = = 2
1 1 b+a a+b
+
a b ab