LP 1

Demonstrarea ubicuităţii microorganismelor

OBIECTIVE: după această lucrare practică studenţii vor putea:

1. să diferenţieze ce este murdar de ce este curat, ce este steril de ce este contaminat;
2. să precizeze care sunt sursele şi modalităţile de vehiculare a microorganismelor în mediul
ambiant;
3. să înţeleagă necesitatea asepsiei şi să precizeze care sunt condiţiile indispensabile
manipulărilor aseptice.

Notiuni introductive:
Murdar = prezenta mizeriei vizibile (e.g. suprafete contaminate cu sange, excrete, puroi, praf,
pamant)
Curat = absenta mizeriei vizibile, care poate fi realizata prin spalarea suprafetelor cu apa si
sapun sau detergenti.
Steril= lipsit total de microorganisme viabile
Contaminare = prezenţa microorganismelor pe o suprafaţă
Colonizare = prezenta si multiplicarea microorganismelor pe o suprafata, fara o reactie din
partea gazdei
Asepsie = ansamblul metodelor prin care evităm contaminarea unui substrat sau a unor elemente
de mediu.
Flora normală:
 Rezidentă – ansamblu de microorganisme aflate intr-un echilibru dinamic si
caracteristice pentru o anumita suprafata
 Flotantă – contaminează şi colonizează pentru o perioada limitata (ore, zile) şi
superficial învelişurile şi cavităţile cele mai expuse ale gazdei

PLACA 1
Demonstrează:
 Prezenţa microorganismelor pe suprafaţa amprentelor digitale;
 Eficienţa decontaminării prin spalare cu apă şi săpun;
 Influenţa umidităţii amprentelor asupra condiţiei lor microbiologice;
 Recontaminarea endogenă.

Utilizăm o placă cu mediu de cultură solid, împărţită în 4 cadrane:

 Cadran I - amprentele indexului şi mediusului mâinii drepte, înainte de spălare
 Cadran II – aceleaşi amprente, după spălare cu degetele ude
 Cadran III – aceleaşi amprente, după uscare
 Cadran IV – aceleaşi amprente, după 1,5 ore fără a atinge alte suprafeţe.

Concluzii :
1. Constant dominantă pe suprafaţa degetelor apare o specie care formează colonii mici,
albe, lucioase, rotunde (Staphylococcus epidermidis, important reprezentant al florei
rezidente - normale a tegumentelor); alte bacterii apar variabil, în număr redus şi

1
 formează flora flotantă a tegumentelor. Spălarea cu apă şi săpun îndepărtează eficient
flora flotantă şi doar o reduce pe cea rezidentă.
2. Mâna se recontaminează în timp cu microorganisme adăpostite în anfractuozităţile
tegumentului.
3. Apa (umiditatea) aduce la suprafaţa pielii micororganisme ascunse în aceste
anfractuozităţi.
PLACA 2
Demonstrează: favorizarea contaminării prin intermediul unei pelicule de lichid.

Utilizăm o placă cu mediu de cultură solid, împărţită în 3 cadrane:

 Cadran I – amprenta indexului drept uscat;
 Cadran II – aceeaşi amprentă pe o picătură de apă distilata sterilă;
 Cadran III – o picătură de apă distilată sterilă (martor).

Concluzie: Contaminarea microbiană a unei suprafeţe uscate se circumscrie numai în punctele de

contact cu suprafaţa contaminată. Pe o suprafaţă udă microbii contaminanţi difuzează în afara
punctelor de contact.
Pratic : importanța uscării obiectelor supuse decontaminarii.

PLACA 3
Demonstrează:
 Varietatea microbiotei tegumentului în funcţie de regiuni
 Surse de recontaminare a mâinii

Utilizăm o placă cu mediu de cultură solid, împărţită în 3 cadrane:

 Cadran I – amprentele indexului şi mediusului drepte spălate, uscate
 Cadran II – amprenta indexului spălat după ce a atins plica cotului
 Cadran III – amprenta mediusului spălat după ce a atins sanţul naso-genian.

Concluzii :
1. În toate regiunile cutanate flora este dominată de stafilococi.
2. Există variaţii importante de la o regiune la alta privind densitatea florei rezidente şi
varietatea florei flotante.
3. Mâna este un vehicul al microbilor de primă importanţă în practica medicală.
Pratic: importanta decontaminării riguroase a zonelor de unde urmează să facem prelevări de
sânge, LCR etc .Diferența de colonizare între fața dorsală a mâinii si plica cotului, riscul
puncționării prin tegumentul contaminat și al vehiculării chiar si a unei singure bacterii în sânge.
Chiar dacă sângele conține factori nespecifici de apărare (despre care o să învățați si la curs, si la
Imunologie), nu toți pacienții au un sistem de apărare eficient (îi denumim imunosupresați) deci
ar putea să dezvolte o infecție sistemică (a sangelui cu diseminare ulterioară) In plus, dacă
contaminăm sângele pe care urmează să-l recoltam ca produs patologic în vederea diagnosticului
(detectarii prezentei bacteriilor în sânge) de unde știm dacă bacteria pe care o vom izola noi este
a pacientului sau am inoculat-o noi accidental ?

2
PLACA 4
Demonstrează: Condiţia micorbiologică a părului şi scuamelor.

Utilizăm o placă cu mediu de cultură solid: un student îşi trece de câteva ori mâna prin păr
deasupra unei plăci deschise.

Concluzie : Firele de păr şi scuamele cutanate vehiculează microbi din flora tegumentului şi sunt
un important element de contaminare a mediului.
Practic: cât de important este ca în sala de oparații, de pansamente, părul să fie corect strâns si
acoperit.

PLACA 5
Demonstrarea şi cuantificarea prezenţei microorganismelor din aerul sălii de lucrări practice.

Utilizăm o placă cu mediu de cultură solid: placa este lăsată deschisă pe masă timp de 10 minute.

Cuantificare:
Nr. Bacterii/mc = N x 10000/S x k, unde: N = nr. colonii pe placă, S = suprafaţa plăcii
(diametrul plăcii este 9 cm), k = constantă (=2 la expunerea de 10 minute)

Concluzie : Concentraţia microorganismelor din aer este direct legată de concentraţia pulberilor
şi aerosolilor care le vehiculează. Surse de aerosoli contaminanţi sunt : nasul, naso şi
orofaringele, cavitatea bucală (picături Flügge), funcţionarea unor instalaţii (aer condiţionat).
Surse de pulberi sunt : scuamele animale, nucleii de picătură, solul, excretele desicate şi
fărâmiţate, scamele din îmbrăcăminte şi lenjerie.
Practic: cât de important este ca în sala de oparații, de pansamente, să asigurăm CURAȚENIA
(tot ce este ca infrastructură, decontaminarea aerului etc...)

PLACA 6
Demonstrează: Condiţia microbiologică a picăturilor Flügge

Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge: un student tuşeşte în faţa plăcii deschise, aflate
la aproximativ 30 cm.

PLACA 7
Demonstrează: Eficienţa măştii chirurgicale în reţinerea picăturilor Flügge

Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge: un student tuşeşte în faţa plăcii deschise, aflate
la aproximativ 30 cm, studentul purtând o mască.

Concluzii :
1. Picăturile Flügge vehiculează un număr mare de microbi găzduiţi în căile aeriene
superioare sau duşi la acest nivel odată cu exsudatul traheo-bronho-alveolar.
2. Masca previne contaminarea mediului cu picături Flügge.

3
Practic: cât de important este ca în sala de operații, de pansamente, să purtăm CORECT masca.

PLACA 8
Martor sterilitate mediu de cultura.

Sterilitatea: condiție esențială si pentru toate obiectele de care avem nevoie în laborator.

Bibliografie: Microbiota indigena - Cap. 6.2. pag 86-87

In sala se gasesc:
 Placi cu geloza simpla si geloza sange insamantate
 Sapun lichid
 Prosoape de unica utilizare
 Masti