PLAN DE CAMPANIE DE RELAŢII PUBLICE

VALORIFICAREA ŞI CONSERVAREA PATRIMONIULUI NAŢIONAL

Pregătit pentru MUZEUL NATIONAL AL SATULUI DIMITRIE GUSTI

8 iunie 2010
 CUPRINS:

I Introducere
II Descrierea problemei
III Analiza situaţiei
IV Definirea obiectivelor
V Precizarea publicului ţintă
VI Formularea axei de comunicare
VII Identificarea strategiei de comunicare
VIII Propunerea tehnicilor, suporturi utile
IX Stabilirea bugetului şi calendarului
X Elaborarea instrumentelor de control şi evaluare
XI Concluzii şi recomandări pentru organizaţie
XII Bibliografie
Moto: „Locuirea este locul unde oamenii îşi marchează trecerea pe pământ.”
Heidegger

I INTRODUCERE

Un plan de campanie de relaţii publice privind valorificare şi conservarea

Patrimoniului Cultural Naţional ar trebui să includă o cât mai generoasă definire a
domeniului culturii şi patrimoniului, astfel încât toţi cei interesaţi şi organismele active în
domeniul cultural sau patrimonial, de stat sau private, să-şi poată regăsi domeniul propriu
de activitate şi modalitatea de a şi-l păstra sau îmbunătăţi. Cultura este un factor
fundamental al vieţii sociale. Strategia va acorda o deosebită importanţă grijii şi
conservării resurselor culturale, incluzând colecţiile de muzeu, arhivele, siturile şi
peisajele şi va atrage atenţia asupra importanţei folosirii resurselor culturale într-un mod
durabil şi echilibrat vizând moştenirea patrimonială destinată generaţiilor de mâine.
Participarea activă a tuturor actorilor implicaţi, de la nivel public sau privat, va căuta să
asigure implementarea integrală a Strategiei
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” este o instituţie publică de cultură cu
personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Istoria Muzeului Naţional al Satului este o istorie a miilor de sate răspândite pe teritoriul
României care s-au format şi s-au dezvoltat continuu până în zilele noastre. Acest lucru
nu poate fi înteles, fără să-ti imaginezi cum se trăia, cum se muncea, cum se bucurau
oamenii şi cum işi petreceau timpul liber cu trei secole în urmă.
Muzeul Satului Românesc şi-a deschis porţile pentru public la 9 mai 1936, a fost
gândit ca parte componentă a unui Centru de Cercetări Sociale în care accentul urma să
fie pus pe om şi pe modul de viată tradiţional.
Prin Hotărârea Guvernului României nr. 742/2003, art.18 lit.d Muzeul Satului din
Bucureşti îşi schimbă denumirea în Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti.
Originea logică a necesităţii de a realiza un plan de campanie de relaţii publice derivă din
planificarea strategică. Organizaţia şi-a stabilit orientările generale, şi-a fixat obiectivele,
a identificat căile de dezvoltare; relaţiile publice trebuie să se inspire din acestea şi să se
grefeze pe ele, “operaţiunile de relaţii publice nu sunt doar evenimente punctuale în viaţa
organizaţiei, ci se înscriu într-un program, el însuţi integrat în procesul global de
management”1

II DEFINIREA PROBLEMEI

Problema fundamentală pe baza căreia se conturează prezentul plan de

campanie este reprezentată de valorificarea şi conservarea patrimoniului naţional al
Muzeului Satului Dimitrie Gusti.
Pentru început, în scopul conturării unei viziuni clare a câmpului meu de analiză, am
selectat un grup de persoane reprezentative pentru publicul organizaţiei, susceptibile să
ofere un maximum de informaţie atât asupra instituţiei, cât şi asupra funcţionării acesteia.
În consecinţă, am organizat interviuri cu fiecare persoană, aspectul calitativ al
informatiilor, mai degrabă decât pe cel cantitativ2.

III ANALIZA SITUAŢIEI

Potrivit lui Dumas, pentru a defini cat mai clar posibil problemele de relaţii
publice ale unei organizaţii, trebuie să fim capabili să interpretăm rezultatele cercetării
efectuate asupra organizaţiei respective şi asupra publicurilor ei.
Muzeul funcţionează pe baza Proiectului de management prezentat în anul 2007
cu completările impuse de înnoirea permanentă a activităţilor şi adaptarea la cerinţe noi
funcţie de reglementări juridice noi sau de dezvoltarea muzeologiei , etnologiei,
metodelor de cercertare etc. Direcţiile strategice de acţiune sunt cele generale , înscrise
atât în proiectul de management cât şi în ROF-ul muzeului; ele sunt adaptate specificului
unui muzeu de etnologie în aer liber şi au rezultat în urma unei analize a instituţiei
incluzând şi analiza SWAT.Activitatea muzeului se desfăşoară pe baza planului de
activitate alcătuit pe termen lung şi mediu ,rectificat prin planurile de activitate anuale.
1
Desaulniers, 1987, p.13
2
Bernard Dagenais, Campania de relaţii publice, ed. Polirom, 2003, p.98
Prima etapă a unui plan de campanie este deci aceea de evaluare a mandatului încredinţat.
Strategia de valorificare constă în amenajarea terenului nou, presupunând două
obiective fundamentale: completarea unor aspecte insuficient sau deloc reprezentate în
cadrul expoziţiei existente (din sectorul vechi) şi crearea unui spaţiu de animaţie şi de
agrement pentru public, cu dotări corespunzătoare, care să permită exercitarea vocaţiei
instituţiei de "museum vivum", prin valorificarea într-o manieră vie şi dinamică a
patrimoniului etnologic.
Strategia de conservarea a acestui patrimoniu se referă la păstrarea, modificarea
şi completarea unor sectoare mai vechi ale acestui patrimoniu.
Reprezentând un moment important al muzeografiei etnografice româneşti, expoziţia
existentă din sectorul vechi, întemeiată de prof. Dimitrie Gusti şi de principalii lui
colaboratori (V.I.Popa, H.H. Stahl etc.) şi întregită de generaţiile ulterioare de specialişti
ai muzeului, îşi va păstra individualitatea, ea suportând numai completări impuse de
exigenţele actuale ale unei valorificări dinamice a patrimoniului etnologic, de regândirea
relaţiei muzeu-public, de interesele publicului, de nevoia lui de "loisir".
Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” dincolo de patrimonial de excepţie cuprins
în expoziţia permanentă de arhitectură vernaculară, adduce mereu în actualitate mărturii
ale creaţiei populare, illustrate cu ajutorul unor ţărani anonimi, meşteri populari care prin
tehnica tradiţională şi cu unelte specifice genului creaţiei pe care îl reprezintă,
demonstrează modul de evaluare ale obiectelor de altădată.
Galeria de artă populară contemporană reuneşte în expoziţia permanentă cu vânzare,
obiecte realizate de creatori populari contemporani, de artişti plastici, de mici societăţi
profilate pe domeniul artei populare. Obiectele prezente ilustrează bogăţia genurilor
creaţiei populare-ceramică, textile, împletituri, lemn, ouă încondeiate, icoane pe lemn şi
sticlă, scoarţe populare, mobilier, măşti, podoabe populare, pielărie.
Librăria muzeului cuprinde o importantă ofertă de publicaţii de cercetare-volume de
studii ale celor mai prestigioşi specialişti în domeniul etnologiei, etnografiei,
muzeologiei; publicaţii de promovare a patrimoniului muzeal- pliante, ghiduri, albume.
Deaesemenea, un bogat material pe suport electronic-CD, DVD, casete audio şi video,
vine în sprijinul celor dornici de cunoaştere virtuală a tezaurului de valori culturale
cuprinse în patrimoniul muzeului, cât şi a teatrului muzical folcloric.
În contrast cu punctele forte ale acestei analize regăsim şi puncte slabe.
Având în vedere importanţa specialiştilor şi a meşterilor cu meserii tradiţionale în
procesul de protejare şi punere în valoare a patrimoniului cultural, insuficienţa
programelor de formare şi de specializare a resurselor umane prin învăţământul formal şi
prin cel paraformal reprezintă o slăbiciune importantă în atingerea obiectivelor strategice;
lipsa unei abordări intersectoriale privind punerea în valoare a patrimoniului cultural,
îndeosebi în relaţie cu turismul şi alte servicii pentru consumator. Deasemenea Muzeul
se confruntă cu probleme vizând insuficienţa personalului de specialitate în domeniul
managementului de proiecte sau managementului cultural, deficienţe strategice şi
manageriale sub aspectul perceperii şi promovării activităţilor
culturale drept produse destinate consumului cultural, relevate în: activitate de promovare
redusă;număr redus de parteneriate (cu autorităţile locale, organizaţii
non-guvernamentale, alte instituţii, mass-media), insuficienţa formelor de asociere, în
afara cadrului instituţional a specialiştilor în domeniul patrimoniului.
În privinţa oportunităţilor menţionăm: Fondurile Structurale; lipsa din programa şcolară a
unor domenii ce ar putea fi acoperite prin educaţie culturală, complementaritatea cu
sistemul de învăţământ, în anumite direcţii; concurenţa scăzută în oferta culturală
existenţa programelor de finanţare naţionale şi internaţionale altele decât cele din
Fondurile Structurale; poziţionare favorabilă pentru includerea în circuite turistice.
În ceea ce priveşte ameninţările, riscurile naturale, s-au realizat numeroase studii precum
“zone de risc natural” pentru cele trei categorii de risc natural (seisme, alunecări de teren,
inundaţii). Riscurile antropice sunt considerate principale ameninţări la adresa
Patrimoniului Naţional al Muzeului: birocraţia excesivă; pierderea interesului public;
scăderea alocaţiilor bugetare şi, implicit, a posibilităţilor de finanţare; neincluderea în
circuitele culturale europene sau internaţionale. Fie naturale sau antropice, riscurile
menţionate se pot cumula într-un risc al degradării.

IV DEFINIREA OBIECTIVELOR
Odată stabilit diagnosticul, acesta trebuie tradus în obiective operaţionale, “Un obiectiv
este o intenţie de acţiune referitoare la un client-ţintă, formulată cu scopul de a ajunge la
o situaţie dorită pornind de la o situaţie dată”3. Această intenţie trebuie să fie formulată
într-o manieră observabilă, măsurabilă şi bine delimitată în timp.
În ceea ce priveşte valorificarea şi consolidarea Patrimoniului Naţional al Muzeului
Dimitrie Gusti, ca obiective fundamentale precizăm:
• Reconstituirea unui centru de sat: spaţiu emblematic pentru viaţa spirituală,
socială şi economică a comunităţilor rurale, pornind de la monumente
representative, deja existente în acest perimetru: biserica Turea, gospodăria de
meşteşugari din Lăzeşti, cuptorul comunal. Într-o prima etapă, în acest spaţiu, va
fi transferată o şcoală, care se va amplasa în vecinătatea cuptorului, urmând ca
ulterior să fie identificate, pe teren, şi aduse în muzeu şi alte construcţii
comunitare specifice: prăvălie, cârciumă, primărie, s.a.m.d.
• Reîntregirea gospodăriei Campani, prin transferea casei din sectorul vechi (din
vecinătatea clădirii administrative) în perimetrul în care sunt expuse anexele
acesteia.
• Amenajarea în colţul din stânga al intrării, din vecinătatea parcului Herăstrău, a
unui spaţiu de agrement, cu jocuri tradiţionale pentru copii. În acest spaţiu vor fi
transferate locomotiva (aflată în prezent în sectorul vechi) şi cele două vagoane
(aflate lângă Teatrul de Vară), în care se va amenaja "cafetăria".
• Realizarea în spaţiul cuprins între biserica Turea şi casa din Gorj, a unui
amfiteatru şi a unei scene, destinate manifestărilor culturale ale muzeului.

Datorită unor modificări survenite anterior , se vor efectua şi unele corecţii prin
transferuri de monumente din şi către sectorul nou.
• Construirea pe locul casei Campani (ce se transferă în sectorul nou), din
vecinătatea clădirii administrative, a unui spaţiu în care se va amenaja o "Galerie
a artizanilor" (spaţiu eveniment) şi o librărie. Ele vor înlocui spaţiul actual,
inadecvat acestor activităţi.

3
Potrivit lui Desaulniers, 1985, p.68
 • Reconstruirea pe vechiul amplasament al cherhanalei din satul Jurilovca (jud.
Tulcea), distrusă la incendiul din februarie 2002, a unei noi construcţii, transferate
din acelaşi sat.
• La intrarea dinspre "Mioriţa" se va construi un spaţiu comercial, tip restaurant.
• Amenajarea unei parcări la intrarea dinspre "Mioriţa".

V PRECIZAREA PUBLICULUI ŢINTĂ

Potrivit Biroului de presă al prim-ministrului al Franţei(1986, fişa 11), într-un plan de

campanie, o atenţie constantă trebuie acordată definirii precise a publicului interesat de
subiectul discutat şi, în egală măsură, găsirii tehnicilor şi discursurilor menite să-l
influenţeze şi să ducă la o implicare activă a acestuia.
Proiectul este menit să demonstreze înalta importanţă culturală şi istorică a muzeului cu
ajutorul publicului tintă. Dorim să recrutăm noi clienţi care să ne recomande şi altora, să
oferim informaţii jurnaliştilor, să-i câştigăm de partea noastră pe nemulţumiţi.
Importanţa Muzeului Naţional este esenţială pentru România, pentru civilizaţia şi cultura
naţională. Se impune aplicarea cu fermitate a legii.
Trebuie să intervină pentru restabilirea ordinii şi a protejării Patrimoniului Cultural
Naţional în temeiul Legii nr. 311 a muzeelor şi colecţiilor şi a Legii nr. 182/2000
organele speciale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Teatrul şi Muzeul, alături de alte instituţii de cultură trebuie să instruiască şi să educe.
Se impun măsuri ferme ale instituţiilor specializate ale statului pentru restabilirea
disciplinei şi a ordinii.
Marketingul şi relaţiile publice urmăresc construirea conştiinţei publice legate de muzeu,
expoziţiile sale şi activităţile educaţionale în comunitate, dezvoltă planuri de marketing şi
publicitate, în scopul atingerii unei audienţe cât mai largi. Publicul, mediile de informare
sunt beneficiarii serviciilor suplimentare oferite de muzeu, prin activităţile derulate în
cadrul relaţiilor publice.

VI FORMULAREA AXEI DE COMUNICARE

Instituţia şi-a propus să valorifice patrimoniul naţional al Muzeului Naţional Dimitrie
Gusti. Ideea principală în jurul căreia s-a conturat valorificarea patrimoniului a fost
amenajarea de noi terenuri şi conservarea şi îmbunătaţirea unor sectoare mai vechi.
Pentru a sublinia idee de valorificare a patrimoniului putem face apel la plăcere, muzeele
dau posibilitatea vizitatorilor să evadeze din preocupările lor cotidiene, pentru a obţine
momente de plăcere şi relaxare, contracarând astfel ideea conform căreia muzeele sunt un
loc dedicat culturii elistice, sfidătoare şi plictisitoare.
Mesajul acestei strategii ar putea fi „Armonia între om, tradiţie şi cultură”.

VII IDENTIFICAREA STRATEGIEI DE COMUNICARE

În această etapă strategiile sunt relativ simple şi se bazează pe trei principii dinstincte: „a
face vâlvă” în jurul produsului, activităţii pe care vrem să o întreprindem , acest princupiu
ar ajuta la obţinerea de fonduri suplimentare din partea altor organizaţii pentru
îndeplinirea obiectivelor; principiul repetiţiei, aşa cum arată studiul comportamentului
uman, are o mare influenţă în ceea ce priveşte captarea importanţei problemei de către
indivizi prin ajutorul campaniei publicitare; ultimul principiu, şi nu cel din urmă, cel al
creaţiei are un rol major în ceea ce priveşte captarea imaginaţiei şi atragerea atenţiei.
Vom vedea că nu vom avea nevoie de un buget mare pentru a desfăşura o campanie plină
de imaginaţie.

VIII PROPUNEREA TEHNICILOR ŞI SUPORTURI UTILE

Publicitatea este cel mai reprezentativ limbaj de comunicare şi de dialog la nivel

naţional, internaţional şi universal prin care, în această tendinţă de unificare, fiecare
trebuie să vină cu zestrea lui. Iar zestrea noastră se găseşte acasă, în satul românesc, şi
mai ales în satele-muzee care se află pe întreaga suprafaţă a ţării.

Pentru atingerea obiectivelor se vor folosi mai multe mijloace cum ar fi „Comunicatul de
presa” pentru că prezintă o serie de avantaje foarte importante cu ar fi:
• uşurinţa şi rapiditate în ceea ce priveşte conceperea acestuia;
• eficacitatea în sensul atingerii unui ansamblu de instituţii de presă
 • este economicos din punct de vedere financiar
• transmite data exacte
• un bun control al informaţiei
Deasemenea se vor organiza conferinţe de presă la care vor fi invitaţi jurnaliştii celor mai
importante publicaţii mass-media.. Se vor împărţi pliante legate de muzeu, obiecte cu
emblema muzeului si alte obiecte promoţionale adaptate evenimentelor viitoare.
Potrivit statisticilor, pentru anul 2010 s-au înregistrat următoarele apariţii în presă:
ianuarie- 24 apariţii, februarie- 53 de apariţii, martie-13 apariţii, aprilie-19 apariţii, mai-
84 de apariţii. Fiecare eveniment are un dosar de presa aferent; baza de date a muzeului
cuprinde peste 150 de adrese de la presă.
Cu ocazia diferitelor evenimente (vizite de prestigiu) a fost nevoie de acreditare deoarece
numarul jurnalistilor era prea mare
Deasemenea s-a remarcat o colaborare intensă cu TVR Cultural si alte canale de
televiziune specializate.

IX STABILIREA BUGETULUI ŞI CALENDARULUI

Muzeul Satului Dimitrie Gusti se întinde pe 10 ha. Aici au fost aduse din locurile de
origine gospodării ţarăneşti, construcţii cu caracter comunitar pentru a reflecta cultura şi
civilizaţia sătească din România. Dimitrie Gusti sublinia că Muzeul trebuie „să placă nu
numai ochiului, ci să înfăţişeze lucruri adevărate, el fiind un muzeu sociologic al satului
românesc de azi, un sat muzeu, sinteză a tuturor satelor din întreaga Românie.”

În prezent, expoziţia permanentă cuprinde 121 de complexe dinstincte, totalizând 338 de

monumente, iar patrimoniul mobil însumează 53828 de obiecte.

Beneficiarul acţiunilor muzeului organizate pe baza patrimoniului material şi imaterial

deţinut de acesta în expoziţia în aer liber sau în arhive şi depozite de patrimoniu , este
alcătuit din comunitatea locuitorilor din Bucureşti, turiştii români şi străini .Structura
publicului nostru este alcătuită pe baza unor studii de specialitate astfel, pentru anul 2010
(până în luna iunie) totalul de vizitatori a fost de 118583.
Cheltuielile de funcţionare şi de capital ale Muzeului sunt finanţate din venituri proprii şi
subvenţii acordate de la bugetul de stat.
Veniturile proprii se realizează din: tarife intrare muzeu, taxe fotografiere/filmare;
comercializarea produselor de factură ţărănească prin Galeria de Artă Ţărănească;
comercializarea de suveniruri privind Muzeul sau alte obiective culturale în cadrul
Galeriei de Artă Ţărănească; etc.
Pentru anul 2010, bugetul este de 17000 Euro, fără a cuprinde diferite sponsorizări.
În prima decadă a anului 2010 Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, instituţie
publică cu finanţare de la Bugetul de Stat şi din venituri proprii, a înregistrat
următoarea execuţie bugetară:
• Încasări totale realizate 748.474 lei din care:
97,26 % adică 728.000 lei subventie de la ordonatorul principal de
credite Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional;
2,74 % adică 20.474 lei venituri proprii;
• În totalul veniturilor proprii încasate de 20.474 lei (100 %)
structură în lei şi procente a fost:
a) venituri din taxe intrare 6.750 lei adică 32,96 %;
b) venituri din vânzarea produselor de artă populară în regim de consignaţie 13.724 lei
adică 67,04 %.
Bugetul statului va avea următoarea structură:

Producţia scrisă ( pliant, afise, scrisori etc) ………………………………...1000 de euro

Publicitatea(conceperea, realizarea, plasarea în mass-media, comisionul agenţiei)

………………………………………………………………………..2000 de euro

Obiecte promoţionale( obiecte decorative, stilouri promoţionale, ecusoane)

…………………………………………………………………………200 de euro

Organizarea unui eveniment (conferinţa de presă, comunicat de presă, personalul de

servire, rezervarea săli)……………………………………………………….750 de euro

Secretariat(telefonul, papetărie, fotocopiatorul)……………………………...250 de euro

Evaluare……………………………………………………………………,.4200 de euro

În ceea ce priveşte fondul de rezervă, pentru a se evita situaţiile neprevăzute, se vor

aloca 10% din costul total al campaniei.

Calendarul activităţilor cu privire la strategia de valorificare şi consolidare a

Patrimoniului Naţional al Muzeului Dimitrie Gusti este elaborat pentru prima decadă a
anului 2010.

X ELABORAREA INSTRUMENTELOR DE CONTROL ŞI EVALUARE

Controalele efectuate de diverse instituţii abilitate (pompieri,Garda de mediu)nu au gasit

nereguli esenţiale şi nu au facut recomandări ; pe baza controlului propriu s-au luat însă
măsuri pentru îmbunătătirea activităţii de pază, antincendiu şi antiefracţie şi pentru
instruirea personalului de supraveghere .
Potrvit ordinului ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr.2530/24.12.2009,
rezultatul final pe anul 2009 al evaluării intermediare a managementului Muzeului
Naţional al Satului Dimitrie Gusti, instituţie publică de cultură aflată în subordinea
Ministerului Culturii şi Patrimoniului, nota comisiei de evaluare a fost 10.00 – doamna
Paulina Popoiu, Managerul Muzeului Naţional al satului Dimitrie Gusti.

XI CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU ORGANIZAŢIE

Această campanie de relaţii publice este bazată pe totalitatea factorilor din mediul interior
şi exterior care au impact asupra instituţiei.
Reuşita campaniei, adică valorificarea şi consolidarea patrimoniului naţional al Muzeului
Naţional al Satului Dimitrie Gusti se va realiza numai dacă se va ţine cont de tot ce este
menţionat în acest plan de campanie.
Documente care fac parte din arhivele Muzeului Satului dar şi fapte contemporane, vor
scrie o pagină din istoria instituţiei în expoziţia De la Muzeul Satului Românesc la
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” - 74 de ani(1936-2010) dar şi în cadrul
mesei rotunde ,, Aminitiri şi gînduri”.Muzeul Satului este alcătuit din ,, toate satele
României” de aceea ziua de duminică va fi rezervată comunităţilor care au monumente
în muzeul nostru şi care sunt invitate să participe la sarbătoare care le aparţine de
asemenea.. Din Bucovina şi Maramureş în Dolj şi Argeş, din Vrancea până la Braşov, vor
coborî în straie dragi sufletului nostru , oameni care duc mai departe limba, portul,
cântecul, jocul, datinile, obiceiurile, meşteşugurile tradiţionale. Un remember pentru cei
care au continuat munca de decenii, uneori în condiţii deosebit de grele, pentru protejarea
şi păstrarea acestui tezaur inestimabil de cultură şi civilizaţie rurală, concentrat într-un
muzeu devenit , în timp, o veritabilă marcă de identitate naţională.

BIBLIOGRAFIE:
- HAINEŞ Rosemarie, Tipuri şi tehnici de comunicare în organizaţii, ed.
Universitară, Bucureşti, 2008;
- DAGENAIS Bernard, Campania de relaţii publice, ed.Polirom,
Bucureşti, 2003, p. 62-70, 102-105, 227-239, 311-318.
- Revista Satului nr. 6, 16-31 martie 2010;
- Legea nr. 311/2003, legea muzeelor şi a colectivităţiilor publice.
- Accesul la anumite documente din cadrul ministerului, având în vedere
efectuarea stagiului de practică în această instituţie;
- www.cultura.ro.
- www.muzeul-satului.ro.