Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINA VETERINARA IASI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
STUDII DE MASTERAT
MANAGEMENTUL CALITĂȚII ȘI SIGURANȚEI ALIMENTELOR

PROIECT
LA DISCIPLINA
MERCEOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE

TEMA:

APRECIEREA MERCEOLOGICĂ A UNOR PRODUSE DE TIP JUNK FOOD


( CHIPSURI)

Coordonator,

Prof. Dr. Mircea POP


Masterand,

DIVILE IULIA-BIANCA

2021
CUPRINS
Lista figurilor...................................................................................................................................3
Lista tabelelor..................................................................................................................................4
Introducere......................................................................................................................................5

Partea I-a ASPECTE GENERALE


Cap.1. Definirea merceologiei și a domeniului de activitate.........................................................12
Noțiuni și termeni de specialitate ..................................................................................................13

Cap.2. Prezentarea generală a grupei/sortimentului de produse luat în studiu..............................16

Partea a II-a STUDIU DE CAZ


Cap. 3. Aprecierea merceologică a produsului „ VIVA CHIPS ”
3.1 Prezentare generală (produs/producător/marca-brand/ingrediente).........................................21
3.2 Caracteristici senzoriale...........................................................................................................22
3.3 Caracteristici fizico-chimice....................................................................................................23
3.4 Caracteristici biologice............................................................................................................23
3.5 Caracteristici estetice...............................................................................................................24
3.6 Caracteristici economice..........................................................................................................24
3.7 Aspecte privind asigurarea, verificarea, certificarea și garantarea calității.............................24

Cap. 4. Aprecierea merceologică a produsului „PRINGLES „


4.1 Prezentare generală (produs/producător/marca-brand/ingrediente)........................................25
4.2 Caracteristici senzoriale...........................................................................................................26
4.3 Caracteristici fizico-chimice....................................................................................................27
4.4 Caracteristici biologice............................................................................................................27
4.5 Caracteristici estetice...............................................................................................................28
4.6 Caracteristici economice..........................................................................................................28
4.7 Aspecte privind asigurarea, verificarea, certificarea și garantarea calității.............................28

Cap. 5 Aprecieri comparative........................................................................................................29


Concluzii .......................................................................................................................................30
Bibliografie....................................................................................................................................31

2
LISTA FIGURILOR

Fig 1.1 – Produsul „Viva Chips ”..................................................................................................20


Fig 1.2 - Produsul „Pringles ”........................................................................................................20

Fig 3.1 - Ingrediente produs „Viva Chips”....................................................................................22

Fig 3.2 – Valori nutriționale „Viva Chips ”...................................................................................23

Fig 3.3 – Standardele produsului „Viva Chips”............................................................................24

Fig 4.1 – Ingrediente produs „Pringles ”.......................................................................................26

Fig 4.2 – Valori nutriționale „Pringles”.........................................................................................27

3
LISTA TABELELOR

Tab 3.1 – Caracteristicile senzoriale ale produsului „Viva Chips”...............................................22


Tab 3.2 – Caracteristicile fizico-chimice ale produsului „Viva Chips”........................................23
Tab 3.3 – Caracteristicile estetice ale produsului „Viva Chips ”...................................................24
Tab 4.1 – Caracteristicile senzoriale ale produsului „Pringles”....................................................26
Tab 4.2 – Caracteristicile fizico-chimice ale produsului „Pringles”.............................................27
Tab 4.3 – Caracteristicile estetice ale produsului „Pringles ”.......................................................28
Tab 5.1- Diferențe între „ Viva Chips” și „Pringles”....................................................................29

4
INTRODUCERE

”Deşi este un aliment întâlnit la tot pasul, consumat pe scară largă, cartofii la pungă - chipsurile -
sunt, potrivit medicilor extrem de dăunătoare sănătăţii populaţiei.”

Acestea sunt frazele cu care ne întâlnim la tot pasul. Deopotrivă, medici, profesori, oameni de
ştiinţă şi oameni obişnuiţi strigă în cor faptul că chipsurile pot fi responsabile pentru diferite boli.
Cu toate acestea, toate categoriile menţionate mai sus consumă acest produs. Cartoful feliat
foarte subţire şi prăjit, subiect al atâtor controverse ne este cunoscut tuturor. Îl consumăm ori de
câte ori am dori o gustare rapidă şi săţioasă şi bineînţeles gustoasă.

Chipsurile au devenit un bun cu o frecvenţă de consum foarte mare, ajungând chiar să fie
consumate de mai multe ori pe zi. În acest sens, importanţa acestui produs a devenit foarte
importantă, fiind utilizat pe o scară largă. Deşi a fost conceput din întâmplare, fiind creat la nervi
de un bucătar care avea un client nemulţumit, în timp s-a răspândit foarte mult, iar producţia a
devenit globală.

Am ales ca temă a proiectului, deoarece chipsurile au devenit un aliment cunoscut în toată lumea
şi se prezintă în numeroase forme pentru toate tipurile de gusturi.

Foarte puțini dintre noi sunt preocupați și interesați de ingredientele folosite, dacă sunt naturale
sau artificiale, dacă sunt nocive sau curative, și de cele mai multe ori suntem manipulați de
reclame și etichete.

5
PARTEA I-

ASPECTE GENERALE

6
Istoria chipsurilor porneşte încă din secolul al XIX-lea. Cel mai savurat aperitiv, chipsurile, a
fost inventat la nervi. În meniul restaurantului Moon Lake Lodge din New York, la sfârşitul
secolului 19, erau consideraţi foarte speciali cartofii prăjiţi în stilul franţuzesc, adică tăiaţi groşi.
Un client s-a plâns bucătarului că cei pe care i-a primit el sunt tăiaţi prea gros. După ce i s-au
respins a treia oară cartofii prăjiţi „prea groși”, bucătarul s-a enervat. Vrând să-i facă în ciudă
clientului mofturos i-a tăiat atât de subţiri încât, atunci când erau prăjiţi, nici nu puteau fi înţepaţi
cu furculiţa.

Dar, spre surprinderea bucătarului, clientul a fost atât de încântat, încât a atras atenţia celorlalţi
clienţi, astfel ajungând ca toată seara să gătească numai cartofi prăjiţi foarte foarte subţiri.

În curând, restaurantul a început să-i comercializeze ambalaţi şi aşa s-a ajuns la popularitatea
din ziua de azi. Aceasta este varianta oficială a producerii chipsurilor, însă cu siguranţă ele au
fost descoperite cu mulţi ani înainte în gospodării. Astfel, fiecare dintre noi a descoperit la
prepararea cartofilor prăjiţi, o felie mult prea subţire, rezultând astfel un chips „de casă”.

În timp, industria producerii chipsurilor a evoluat foarte mult , astfel, în prezent, ne bucurăm de
numeroase fabrici producătoare de chipsuri. Aceste fabrici urmăresc etape generale în obţinerea
produsului finit.

Pe timpul producerii chipsurilor, cartofii sunt foarte bine spălaţi, curăţaţi şi verificaţi pentru
defecte. Apoi aceştia sunt tăiaţi în felii de 1,2 milimetri grosime şi clătiţi foarte bine cu apă.
După ce feliile s-au uscat, acestea sunt prăjite în ulei vegetal într-o fripteuză cu ardere continuă,
până când cartofii capătă un aspect galben şi o textură crocantă. Valurile distinctive de pe chips-
uri rezultă din pierderea apei în timpul prăjirii.

În decursul anilor, chipsurile au devenit o adevărată gustare în rândul cât mai multor tineri,
indiferent de marcă, aromă sau cantitatea dorită.

7
Obiceiul de a consuma regulat chipsuri nu numai că alimentează „epidemia” de obezitate şi boli
cardiovasculare, dar poate duce şi la probleme de dezvoltare în viaţa intrauterină, hiperactivitate
la copii şi un risc mai mare de cancer la adulţi, avertizează oamenii de ştiinţă. Atât de mare este
îngrijorarea lor din cauza cohortei de efecte negative ale consumului de chipsuri de cartofi, încât
unii au ajuns să preconizeze inscripţionarea pachetelor de chipsuri cu avertismente la adresa
consumatorilor.

Devenite o gustare extrem de populară, aparent inofensivele chipsuri de cartofi sunt „o bombă cu
explozie întârziată”, afirmă tot mai mulţi specialişti. Ei consideră că acest aliment este o
adevărată ameninţare la adresa sănătăţii publice, din cauză că provoacă un fel de dependenţă, are
un conţinut mare de sare, grăsimi, zaharuri şi calorii şi este consumat în cantităţi foarte mari în
societatea occidentală.

În urma unui sondaj , în Marea Britanie, o treime dintre copii consumă zilnic chipsuri de cartofi,
iar ceilalţi copii mănâncă şi ei aşa ceva de câteva ori pe săptămână. Britanicii consumă, în medie,
100 de pachete pe an, pe cap de locuitor.

„A mânca un pachet de chipsuri de cartofi pe zi este echivalent cu a bea 5 litri de ulei de prăjit pe
an, ca să nu mai vorbim de cantităţile mari de sare şi zaharuri pe care le conţin aceste alimente”,
explică Mădălina Blaj, medic nutriționist .

Michael Moss, autorul unei cărţi recent publicate, „Salt, Sugar, Fat: How The Food Giants
Hooked Us”, susţine că în spatele consumului tot mai mare de chipsuri de cartofi se ascunde o
amplă strategie manipulatoare din partea industriei alimentare, care a reuşit să ne facă aproape
dependenţi de aceste alimente.

Investigând procesul, Michael Moss dezvăluie cum decenii de cercetări în domeniul chimiei
alimentare au transformat chipsurile dintr-o gustare moderat de tentantă, cum erau în anii 1970,
într-un produs proiectat pentru a stimula precis, pe cale chimică, anumiţi centri cerebrali, care ne
fac să ne dorim apoi, iar şi iar, senzaţia produsă de consumul acestor alimente.

Când bagi în gură un chips, explică el, sarea intră imediat în acţiune, producând asupra
receptorilor de pe limbă un efect numit în industria sării „explozia de gust”.

Chipsurile de cartofi moderne conţin, de asemenea, cantităţi mari de grăsime, pentru a oferi o
senzaţie de „săţios” şi gustos.

8
Datorită acestor caracteristici, consumul chipsurilor de cartofi oferă o senzaţie de plăcere
similară celei pe care o încercăm când gustăm dintr-o brânză grasă şi gustoasă.

„Simţim” grăsimea prin intermediul unui nerv numit nervul trigemen, ale cărui ramificaţii se
găsesc deasupra şi în spatele gurii, ramificaţii care trimit informaţii tactile creierului. Ca efect, cu
cât senzaţia oferită de textura grasă, săţioasă, a chipsurilor este mai pregnantă, cu atât ne dorim
să mâncăm mai multe.

La sare şi grăsime se adaugă zaharurile prezente în mod obişnuit în cartofi, sub forma
amidonului. Împreună, aceste substanţe alcătuiesc un trio de gusturi la care creierul râvneşte în
mod natural, instinctiv, spune Michael Moss.

Dar, pe lângă acestea, industria alimentară mai întrebuinţează o armă secretă, şi anume textura
crocantă a chipsurilor, afirmă acelaşi autor: cu cât zgomotul pe care îl face un chips când
muşcăm din el e mai puternic, cu atât mai mult ne place chipsul respectiv, arată cercetările în
domeniu. S-a ajuns până la a studia „punctul de rupere perfect”; cercetătorii din industria
alimentară consideră că oamenilor le plac acele chipsuri care se sparg în dinţi la o presiune de
cca. 0.28 kg/cm2. În rezumat, vorbim nu despre nişte felii oarecare de cartofi prăjite în ulei, ci
despre un produs proiectat cu mare grijă pentru a crea dependenţă.

În cazul unui consum excesiv, ingredientele din chipsuri au efecte nocive bine documentate,
sporind riscul apariţiei obezităţii, a hipertensiunii, a diabetului de tip 2 şi a bolilor de inimă. În
cazul copiilor, consumul excesiv le poate afecta sănătatea pentru tot restul vieţii.

Cercetările au scos la lumină şi alte riscuri pentru sănătate, asociate în mod specific cu consumul
de chipsuri de cartofi.

Un specialist în cardiologie şi nutriţie, dr. Dariush Mozaffarian, profesor la Facultatea de


Medicină a Universităţii Harvard, SUA, a publicat recent în New England Journal of Medicine,
un  articol în care afirmă că chipsurile de cartofi reprezintă alimentul cu cea mai mare contribuţie
individuală la epidemia de obezitate din Statele Unite ale Americii.

„Nu toate alimentele sunt la fel, iar consumul moderat nu este suficient pentru a preveni bolile”,
afirmă el.

9
Cartofii, arată cercetările lui, sunt alimente care contribuie în mod major la creşterea în greutate,
iar chipsurile de cartofi sunt mai rele decât orice alt produs din cartofi, din acest punct de vedere.

Nu numai că sunt uşor accesibile şi îngraşă foarte mult, dar au şi efectul de ne face să „tânjim”
fizic după ele. Dr. Mozaffarian spune că studiile au indicat că marele conţinut de amidon şi
zaharuri rafinate din porţiile de chipsuri de azi (care sunt mai mari decât erau în urmă cu câteva
decenii) poate deregla puternic nivelurile de glucoză şi insulină din corp.

Acest dezechilibru duce la o senzaţie de saţietate mai redusă, sporind senzaţia de foame şi
mărind astfel cantităţile de alimente consumate în cursul zilei.

Ca urmare, devine extrem de tentant să mai mâncăm încă un pachet de chipsuri şi tot aşa.

Iar pe termen lung, efectele dezechilibrului menţionat sunt şi mai grave: nivelul ridicat de
insulină poate duce la instalarea obezităţii şi a diabetului de tip 2.

Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât consumul de chipsuri poate afecta chiar şi copiii
încă nenăscuţi.

Cercetări realizate în Marea Britanie arată că un consum mare de chipsuri de cartofi de către
femeile însărcinate dăunează fătului la fel de mult ca şi fumatul matern.

Efectul se datorează prezenţei în chipsuri a unei substanţe toxice numite acrilamidă. Această
substanţă este neurotoxică şi este asociată cu alterări la nivelul ADN-ului. 

Un studiu realizat la „Bradford Institute for Health Research” a arătat că expunerea la niveluri
mari de acrilamidă este asociată cu o greutate mai mică la naştere şi o circumferinţă mai mică a
capului la nou-născuţi – factori care indică un risc crescut, pe termen lung, pentru sănătatea
individului respectiv, fiind asociaţi cu întârzieri în dezvoltarea sistemului nervos şi predispoziţie
la diabet de tip 2 şi boli de inimă.

Studii pe animale de laborator (şobolani), realizate de specialiştii în chimie alimentară de la


Universitatea Erlangen-Nuremberg, Germania, au arătat că animalele hrănite cu chipsuri
prezentau modificări semnficative ale activităţii cerebrale: ariile asociate cu somnul aveau o
activitate mai scăzută decât normal, în timp ce ariile asociate cu mişcările corpului erau mai
active decât de obicei. La om, asemenea modificări ale activităţii cerebrale sunt asociate cu
comportamentul hiperactiv. De asemenea, scanările cerebrale arătau că la animalele de
10
experienţă erau supraactivate ariile din creier asociate cu foamea. Suprastimularea acestor
regiuni este asociată cu hiperfagia – termenul  medical ce denumeşte consumul alimentar
excesiv.

Un alt efect dăunător al chipsurilor se manifestă asupra danturii, mai ales la copii, deoarece
acestea contribuie intens la apariţia cariilor. Resturile rămân lipite de dinţi timp ore în şir şi, din
cauza prezenţei zaharurilor, degradează smalţul dinţilor. Zaharurile complexe, precum amidonul
sunt descompuse în gură în zaharuri mai simple, de tipul celor care cauzează carii.

„Chipsurile sunt printre cele mai dăunătoare alimente pentru dinţi”, a avertizat dr. Nigel Carter,
director executiv al British Dental Health Foundation.

11
CAP 1

DEFINIREA MERCEOLOGIEI ȘI A DOMENIULUI DE ACTIVITATE

Merceologia produselor alimentare studiază proprietățile organoleptice, fizice, chimice și


biologice ale produselor alimentare precum și modificările acestora pe circuitul producător-
consumator; asadar, ea se axează în principal pe studiul valorii de întrebuințare, respectiv a
acelor proprietăți ale produselor care satisfac funcțiile pentru care acestea au fost create.
Pe baza aspectelor studiate, merceolgia produselor alimentare relevă proprietățile utile ale
alimentelor stabilind procedeele de determinare și verificare a calității, condițiile optime de
păstrare, procedeele de transport și utilizare rațională, completate de cele mai multe ori și cu
metode de ameliorare a caracteristicilor lor calitative.
În sens larg, produsele sunt bunuri materiale obținute ca rezultat al unei activități productive sau
a unui proces de producție.
Dupa J. Tremolieres, pentru ca un produs să fie considerat aliment (produs alimentar) trebuie să
îndeplinească trei condiții:
- să conțină substanțe nutritive (proteine, glucide, lipide);
- să satisfacă apetitul;
- să fie acceptat ca aliment într-o anumită societate, comunitate.
Produsul alimentar, ca rezultat al muncii umane, dobândește caracterul de marfă în momentul
intrării în circuitul comercial, deci, odată cu recunoașterea de către societate a utilității sale, prin
vânzare pe piața internă sau internațională.
Produsele alimentare, prezintă o importanță vitală, deoarece constituie hrana zilnică a oamenilor,
furnizând necesarul vital de energie și substanțe nutritive. Prin însușirile pe care le au, aceste
produse pot îmbunătăți, menține sau afecta starea de sănătate a omului.

Merceologia studiază produsele multilateral: structura, compoziţia şi proprietăţile care le


determină calitatea; factorii formării calităţii (proiectul produsului; materia primă; tehnologia
producerii sau obţinerii, cultivării; ambalajul); gama sortimentală; modul de apreciere şi

12
menţinere a calităţii în sferele circulaţiei şi consumului; protecţia mediului şi a consumatorului,
şi sub diferite aspecte, atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere economic şi
social, toate acestea constituindu-se în domenii şi funcţii (tehnică, economică şi socială)
inseparabile, aflate într-o strânsă interdepedenţă în toate verigile (sferele) circuitului lor tehnic:
proiectare – producere – circulaţie – consumare – mediul ambiant.

Noțiuni și termeni de specialitate:

Definiția „produsului alimentar” (sau „aliment”), conform Articolului 2 din Regulamentul (CE)
nr. 178/2002:

Produs alimentar înseamnă orice substanță sau produs, indiferent dacă este prelucrat, parțial
prelucrat sau neprelucrat, destinat sau prevăzut în mod rezonabil a fi ingerat de oameni.

Contaminanţi: orice substanţă care nu este adăugată intenţionat la produsul alimentar, dar care
este totuşi prezentă în acesta ca reziduu al producerii (inclusiv tratamentele aplicate culturilor şi
animalelor şi în practica medicinii veterinare), fabricării, transformării, preparării, tratării,
ambalării, transportului sau stocării produsului respectiv, sau ca urmare a contaminării din
mediu.

Risc înseamnă o funcţie a probabilităţii unui efect negativ asupra sănătaţii şi gravitatea acelui
efect, determinat de un pericol.

Igiena produselor alimentare , denumită în continuare „igienă ”, înseamnă măsurile și


condițiile necesare pentru a combate riscurile și a asigura adecvarea pentru consumul uman a
unui produs alimentar, ținând seama de utilizarea prevăzută.

Unitate înseamnă oricare unitate a unei întreprinderi din sectorul alimentar.

Contaminare înseamnă prezența sau crearea unui pericol.

Prelucrare înseamnă orice acțiune care modifică în mod semnificativ produsul inițial, inclusiv
prin încălzire, afumare, sărare, coacere, uscare, marinare, extragere, extrudare sau o combinație a
acestor procedee.

13
Produse neprelucrate înseamnă produsele alimentare care nu au fost prelucrate și include
produsele care au fost divizate, separate, tranșate, decupate, dezosate, tocate, jupuite, măcinate,
tăiate, curățate, decorticate, măcinate, răcite, înghețate, congelate sau decongelate.

Produse prelucrate înseamnă produsele alimentare care rezultă prin prelucrarea produselor
neprelucrate. Aceste produse pot să conțină ingrediente necesare fabricării lor sau care le conferă
caracteristici specifice.

Întreprindere cu profil alimentar înseamnă orice întreprindere, indiferent dacă are sau nu drept
scop obținerea de profit și indiferent dacă este publică sau privată, care desfășoară oricare dintre
activitățile legate de orice etapă de producție, prelucrare și distribuție a produselor alimentare.

Operator în sectorul alimentar înseamnă persoanele fizice sau juridice care răspund de
îndeplinirea cerințelor legislației alimentare în cadrul întreprinderii cu profil alimentar aflată sub
controlul lor.

Lot – cantitate identificabilă de produs alimentar livrată la un moment dat și pentru care agentul
responsabil stabilește că are caracteristici comune, cum ar fi originea, varietatea, tipul
ambalajului, ambalatorul, expeditorul sau marcajul.

Sublot – parte dintr-un lot mare căreia i se aplică metoda de prelevare și care a fost desemnată în
acest sens, fiecare sublot trebuie să fie separat fizic și identificabil.

Omogenitate – un lot este omogen raportat la o caracteristică dată, dacă caracteristica este
uniform distribuită în întreg lotul în conformitate cu o regulă de probabilitate dată. Dacă un lot
este omogen pentru o caracteristică dată aceasta nu înseamnă că valoarea caracteristicii este
aceeași în întreg lotul.

Probă elementară – cantitate de materie prelevată dintr-un singur punct al lotului sau al
sublotului.

Probă globală – totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate dintr-un lot sau sublot,
care se transmite integral laboratorului.

Prelevare – procedura utilizată pentru obținerea sau constituirea unei probe.

14
Transport - o cantitate de produse livrate în același timp. Transportul poate fi format dintr-un
lot, dintr-o porțiune a unui lot, sau dintr-un grup de mai multe loturi.

Aditivi alimentari – înseamnă orice substanță care, în mod normal, nu se consumă ca aliment în
sine și nu se utilizează ca ingredient alimentar caracteristic, cu sau fără valoare nutritivă, și a
cărei adăugare deliberată, în scop tehnologic, în produsele alimentare pe parcursul procesului de
fabricare, prelucrare, preparare, tratare, ambalare, transport sau depozitare are ca rezultat sau se
poate considera în mod rezonabil că ar putea avea ca rezultat,transformarea sa sau transformarea
produselor sale secundare, în mod direct sau indirect, într-o componentă a produselor alimentare
în cauză.

Neconformitate – neîndeplinirea unei cerințe ( SR EN ISO 9000:20006, Sisteme de


management al calității. Principii fundamentale și vocabular).

Defect – neîndeplinirea unei cerințe referitoare la o utilizare intenționată sau specificată.( SR EN


ISO 9000:2006, Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și vocabular).

15
CAP 2

PREZENTAREA GENERALĂ A GRUPEI/SORTIMENTULUI DE


PRODUSE LUAT ÎN STUDIU

Un chips este o felie de cartof prăjită în ulei încins sau coaptă până devine crocantă. Cele mai
întâlnite sunt cele cu sare. Mai sunt adăugate și arome de brânză, paprika, ceapă și smântână,
ierburi și alte condimente și arome exotice.

Chipsurile au în compoziţia lor acrilamidă (este o substanţă puternic oxidantă, mutagenă şi


neurotoxică, rezultată din combinarea amidonului sau a altor poliglucide, la temperaturi înalte).
Aceasta apare de obicei la alimentele bogate în carbohidraţi care sunt  prăjite în ulei sau grăsime
sau pregătite la cuptorul cu microunde.

În funcție de diferite criterii, chipsurile se pot clasifica astfel:

 După mărime:

 Mari;

 Medii;

 Mici.

 După aromă :

 Sare;

 Cașcaval;

 Pui;

16
 Verdeață;

 Ardei iute.

 După formă :

 Specifică;

 Triunghiulară;

 Suprafață striată;

 Cilindrică.

 După culoare:

 Aurii;

 Alb-gălbui;

 Roșiatici.

 După ambalaj :

 Pungă;

 Cutie;

 Tub.

Avantaje și dezavantaje ale consumului de chipsuri:

Din punct de vedere al sănătăţii, consumul de chipsuri aduce doar un aport caloric. Însă avantaje
pot fi considerate şi următoarele: gustul încântător de cartofi rumeniţi, economisirea timpului
necesar preparării unei mese complete, disponibiltatea pe care o reprezintă achiziţionarea acestui

17
produs. De asemenea, putem profita de o pungă de chipsuri în orice moment al zilei şi în orice
loc.

Chipsurile reprezintă o gustare rapidă şi delicioasă, însă sub aspectul natural şi ideea că nu sunt
decât cartofi prăjiţi, chipsurile se fac vinovate de o serie de boli destul de agresive. Cel mai grav
este că părinţii permit şi uneori chiar încurajează copiii să consume chipsuri, fără să fie conştienţi
de faptul că ele reprezintă un pericol real.

Consumul pe termen lung de chipsuri poate provoca inflamaţii care să dezvolte în timp
ateroscleroză şi boli de inimă, însă lista cu pericole este mult mai lungă.

În primul rând, consumul de chipsuri stimulează producerea de radicali liberi care distrug
celulele, deteriorează ADN-ul care poate creşte şansa de a dezvolta cancer, deteriorează anumiţi
nervi din organism, provocând astfel amorţeala şi pierderea controlului asupra muşchilor.
Obezitate:

O pungă mare cu chipsuri poate ajunge şi până la 1000 de calorii, iar având în vedere faptul că
acest tip de gustare se serveşte de obicei în faţă televizorului (unde pierzi noţiunea timpului şi a
cantităţii de alimente consumate), riscul să asimilezi cel puţin 2 000 de calorii, fără ca măcar să
ajungi la senzaţie de saţietate este foarte ridicat. Dacă îţi este poftă de chipsuri, ar fi bine să
achiziţionezi o singură pungă mică, pe care, eventual să o împarţi cu cineva. Astfel, riscul de
îngrăşare este mai mic, însă nu redus în totalitate.

Alzheimer:

Acrilamida, substanţa cancerigenă conţinută de chipsuri distruge celulele creierului şi  provoacă


astfel boli grave cum ar fi Alzeimer care se manifestă prin demenţa şi pierderi de memorie.
Cercetătorii au descoperit această substanţă, într -o cantitate mare, în creierul victimelor maladiei
Alzheimer. Aceasta boală degenerativă afectează zone ale creierului care controlează memoria,
inteligenţa, limbajul, comportamentul şi capacitatea de judecată. Alzheimer -ul se asociază cu
tulburări de personalitate, de comportament, dar şi cu pierderea abilităţii de a mai gândi corect
sau de a desfăşura activităţi zilnice obişnuite.

Cancer:

18
Studii recente au arătat că chipsurile pot creşte riscul apariţiei cancerului la sân la femeile aflate
în stadiul activ al vieţii. De vină este tot substanţa denumită acrilamidă, care măreşte
considerabil riscul de îmbolnăvire cu anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancer  ovarian sau la
rinichi.

PARTEA A II- A

STUDIU DE CAZ

19
La realizarea acestui proiect, am ales analiza brandurilor „Viva Chips” și „Pringles”.

20
Fig 1.1 – Produsul „Viva Chips”” Fig 1.2 – Produsul „Pringles ”

CAP 3

APRECIEREA MERCEOLOGICĂ A PRODUSULUI „VIVA CHIPS”

3.1 Prezentare generală (produs/producător/marca-brand/ingrediente)

European Food face parte din cel mai mare grup de companii alimentare est-europene şi este una
dintre cele mai mari investiţii private din România, având sediul în Bihor.

Fraţii Micula au fondat în 1993 Grupul European Drinks ca societate româno-suedeză cu capital
mixt. În prezent, grupul include companiile European Drinks, European Food şi Scandic
Distilleries.

Tehnologia de ultimă oră, preocuparea constantă pentru producerea unor produse alimentare de
înaltă calitate şi satisfacerea nevoilor clienţilor, acestea sunt trăsăturile  principale ale companiei
EUROPEAN FOOD, compania care a cunoscut dezvoltarea cea mai dinamică de pe piaţa din
România de la începerea activităţii de producţie.

21
Compania produce chipsurile, biscuiții, cerealele, popcorn-ul și pernițele Viva, napolitanele
Naty, alunele Olla, cerealele glazurate Rollo, biscuiții sărați Jack Pot, ketchup-ul și pasta de
tomate Regal și pastele făinoase Pasta DI'TALIA. De asemenea, mai produce bere, snacksuri, și
cereale pentru micul dejun.

Chrunchy şi mereu proaspete, VIVA Chips vă va seduce de la un gust forte în  primul rând,


creând o senzaţie de plăcere unică. Sortimentele Viva Chips sunt: sare, boia de ardei, smântână și
aromă de mărar, 3d chipsuri de cartofi cu aromă de pizza, șuncă și  branză, aromă de pui.

Ingrediente: Granule de cartofi, amidon din cartofi, fulgi de cartofi, făină de grâu, sare 3 %,
grăsime vegetală, maltodextrina, potențiator de aromă, glutamat monosodic.

Fig 3.1 – Ingrediente produs „Viva Chips”

3.2 Caracteristici senzoriale

Tabelul 3.1

Caracteristicile senzoriale ale produsului „Viva Chips”

Caracteristici senzoriale Descriere


Aspect și forma ambalaj Ambalajul este confecționat din polipropilen
( PP) de culoare crem cu albastru. Grafica este
simplă, se pune accent pe evidențierea mărcii.
Aspect exterior Forma rotundă, câteva bule de aer pe
suprafață, pete maronii
Culoare Alb-gălbui
Gust Plăcut, caracteristic sortimentului, fără nuanțe
străine

22
Aromă Bine precizată, plăcută, în concordanță cu
sortimentul

3.3 Caracteristici fizico-chimice

Tabelul 3.2

Caracteristicile fizico-chimice ale produsului „Viva Chips”

Caracteristici fizico-chimice Condiții de admisibilitate


Defecte ( părți arse, puncte negre ),% 1,5
maximum
Umidititate , % maximum 10
Dioxid de sulf, % maximum 0,04
Zahăr reducător , % maximum 4
Cenușa insolubilă în acid clorhidric 10%, % 0,3
maximum
Proteina brută , % maximum 7
Lipide , % maximum 1
Glucide totale, % minimum 70
Randament de rehidratare, % minimum 600

3.4 Caracteristici biologice

Modalitatea de declarare a valorii nutriționale este prezentată sub formă de tabel încadrată într-
un chenar.

23
Figura 3.2 –Valori nutriționale „Viva Chips”

3.5 Caracteristici estetice

Tabelul 3.3

Caracteristicile estetice ale produsului „Viva Chips”

Caracteristici estetice Descriere


Material Materialul folosit pentru ambalarea chipsurilor
este proprilena ( PP) fiind un tip de plastic dur
și ușor care are calități excelente de rezistență
la căldură. Este folosit pentru ambalarea
alimentelor pentru a le menține proaspete.
Produsele din PP sunt considerate sigure
pentru reutilizare, însă reciclarea lor se
realizează numai în anumite condiții.
Forma Comună pungilor de chipsuri, destul de mare
pentru conținutul acesteia.
Culoarea Albastră, este una vie și dinamică, ce captează
atenția potențialilor consumatori.
Grafica Este una simplă, clasică, cu imaginea unor felii
de cartof care stârnesc pofta consumatorilor.
Contrastul Contrast puternic , evidențiindu-se marca.

3.6 Caracteristici economice

24
Prețul variază în funcție de gramaj și de unitatea alimentară ce comercializează acest tip de
produs , astfel prețul este cuprins între 2,59 -6,00 lei.

3.7 Aspecte privind asigurarea, verificarea, certificarea și garantarea calității

Viva Chips stabileşte cele mai înalte standarde de calitate în fiecare etapă de producţie, de la
materia primă până la produsul finit, în ambalaj atrăgător. Certificarea îndeplinirii cerinţelor
standardului din ISO 9001 și ISO 22000 , mărci ale calităţii pentru toţi producătorii
importanţi,este o dovadă a acestui fapt.

Fig 3.3 –Standardele produsului „Viva Chips”

CAP 4

APRECIEREA MERCEOLOGICĂ AL PRODUSULUI „PRINGLES”

4.1 Prezentare generală (produs/producător/marca-brand/ingrediente)

Chipsurile Pringles reprezintă o gustare populară și aromată de cartof şi orez , fabricate şi


comercializate de către o societate de producție, la nivel mondial, Procter and Gamble.
Cei de la P & G au susținut că numele „Pringles‟ a fost ales pentru similitudiniile sale cu o stradă
numită Pringle Street în Finneytown - Ohio. Acest lucru s-s datorat faptului că numele era
atrăgător si se potrivea perfect cu logo-ul brandului , ce  prezintă un caracter sportiv , vizibila
mustaţă mare și stufoasă. Personalul de marketing al P & G era de părere că introducerea ,,
Pringles-ului”, ca nume, nu va crea nicio problemă, deoarece era uşor de pronunţat şi reținut.
Actual, Pringles este vândut în mai bine de 140 de ţări din toată lumea şi câştigă venituri anuale
de peste 1 miliard de dolari. Deși, inițial, a fost vândut numai în regiunile situate aproape de
Cincinnati, un oraș din Ohio, prin 1976, chipsurile au fost comercializate la nivel naţional cu
slogan publicitar “Once you pop, you can‟t stop” (Odată ce ai pop, nu te poţi opri ). Pop-ul în

25
slogan, se referă la popping, un sunet distinctiv auzit atunci cand cutia de Pringles este deschisă
pentru prima dată, cauzat de excesul de aer din recipient, care ajută la menţinerea chipsurilor
proaspete.

Pentru producerea de Pringles, au fost necesare maşini noi şi tehnici care implică amestecul de
făină de orez, fulgi de cartofi, apă şi alte ingrediente. Când aluatul se face neted, se taie în bucăţi
rotunde subţiri, se plasează în tăvi de copt, apoi se prăjesc foarte repede într-o maşină.
Condimentele se adaugă, de asemenea, rapid, înainte ca chipsurile să fie trimise la o maşină care
le împachetează în ambalajul specific Pringles. Aromele standard sunt : originale (sare), brânză,
BBQ(grătar), Hot şi picante, smântână și ceapă, și  brânză și ceapă.

Ingrediente: Cartofi deshidratați, uleiuri vegetale ( floarea soarelui, porumb), făină de orez,
amidon de grâu, făină de porumb, emulsificator ( E471) , maltodextrină, sare , extract de drojdie,
pulbere de drojdie , culoare ( Annatto ) .

Fig. 4.1 –Ingrediente produs „Pringles”

4.2 Caracteristici senzoriale

Tabelul 4.1

Caracteristicile senzoriale ale produsului „Pringles”

Caracteristici senzoriale Descriere


Aspect și forma ambalaj „Pringles”, sunt ambalate într-o cutie tubulară,
cu un interior căptușit cu folie și un capac din
plastic din nou sigilat.
Aspect exterior Toate chipsurile sunt uniforme în textură,
formă ( hyperbolic paraboloid) și dimensiune.

26
Culoare Galben strălucitor ( annatto).
Gust Plăcut, caracteristic sortimentului, fără nuanțe
străine.
Aromă Intensă, plăcută, în concordanță cu sortimentul

4.3 Caracteristici fizico-chimice

Tabelul 4.2

Caracteristicile fizico-chimice ale produsului „Pringles”

Caracteristici fizico-chimice Condiții de admisibilitate


Defecte ( părți arse, puncte negre ),% 1
maximum
Umidititate , % maximum 9
Dioxid de sulf, % maximum 0,02
Zahăr reducător , % maximum
Cenușa insolubilă în acid clorhidric 10%, % 0,3
maximum
Proteina brută , % maximum 7
Lipide , % maximum 1
Glucide totale, % minimum 70
Randament de rehidratare, % minimum 700

4.4 Caracteristici biologice

Ca și în cazul chipsurilor „Viva”, modalitatea de declarare a valorii nutriționale este prezentată


sub formă de tabel încadrată într-un chenar. Informațiile nutriționale sunt raportate per 100 g și
per porție. Pe lângă acestea, este indicat și procentajele din consumul de referință, ce lipsesc la
produsul „ Viva Chips ”.

27
Fig.4.2 – Valorile nutriționale ale produsului “Pringles”

4.5 Caracteristici estetice

Tabelul 4.3

Caracteristicile estetice ale produsului „Pringles”

Caracteristici estetice Descriere


Material Cutia de Pringles este făcută din carton, tablă
de aluminiu pentru fundul acesteia, folie de
aluminiu la interior, gura cutiei este sigilată cu
o altă folie de aluminiu, iar pe deasupra un
capac din plastic, toate acestea atent
ansamblate pentru a menține prospețimea
chipsurilor.
Forma Cutia cilindrică, emblematică pentru acest
brand, a câștigat notorietate în detrimentul
banalei pungi.
Culoarea Culoarea roșie de pe cutia Pringles Original
este atent aleasă pentru a atrage atenția
potențialilor clienți.
Grafica Bucățile crocante și extrem de savuroase a
chipsurilor se armonizează perfect cu logo-ul
mustăciosului, păstrând o grafică simplă, dar
umoristică, ce este greu de uitat.
Contrastul Auriul feliilor de cartof, așezat central pe
fundalul roșu al cutiei, și sigla, situată în partea
superioară a acesteia, creează o imagine unică,

28
memorabilă pentru consumatori.

4.6 Caracteristici economice

Prețul variază în funcție de gramaj și de unitatea alimentară ce comercializează acest tip de


produs , astfel prețul este cuprins între 4,49 -24,99 lei.

4.7 Aspecte privind asigurarea, verificarea, certificarea și garantarea calității

Toate certificatele standard de calitate ( ISO, HACCP, BRC, HALAL) au fost implementate
pentru a garanta calitatea produselor, cât și siguranța acestora.

CAP 5

APRECIERI COMPARATIVE

Tabelul 5.1

Diferențe între „Viva Chips” și „Pringles”

VIVA CHIPS PRINGLES


A fost înființat în anul 1993 A fost înființat în anul 1968
Gamă strânsă de arome ( 5 arome ) Varietate de arome ( peste 15 arome )
Chipsurile sunt diferite fie ca dimensiune, Toate chipsurile au aceeași formă, dimensiune
formă sau textură și textură
Chipsurile sunt ambalate într-o pungă Chipsurile sunt ambalate într-o cutie
Exportul produselor în peste 27 de țări Exportul produselor în peste 140 de țări

29
CONCLUZII

Ambele produse studiate , atât „Viva Chips”, cât și „Pringles”, respectă Sistemele de
management al calității.

„Pringles”, este un brand internațional, puternic mediatizat, apreciat pentru calitatea produsului
finit, cât și pentru varietatea de arome.

Comparativ cu Viva chips , Pringles prezintă un mod diferit de ambalare , prin ambalajul său
cilindric și forma chipsului de paraboloid hiperbolic, fiind apreciat de către toți consumatorii.

Având în vedere tehnica de prelucrare a chipsurilor Pringles, cât și strategiile de marketing


folosite în promovarea acestora, pot spune că din aceste două branduri, brandul „Pringles”
beneficiază de un mai mare succes pe piața produselor de chipsuri și snacksuri.

În opinia mea, chipsurile sunt produse cu un conținut mare de calorii, bogate în grăsimi și E-uri ,
neaducând niciun beneficiu semnificativ pentru organism.

30
BIBLIOGRAFIE

1. Cecilia Pop, I.M.Pop, 2006 – Merceologia produselor alimentare. Edit. Edict Production,
Iaşi.
2. Pop Cecilia, 2002 - Merceologie generală . Ed. Junimea, Iasi.
3. BZI.ro – Adevărul despre chipsuri.
4. ZIARUL ADEVĂRUL – Adevărul înfricoșător despre chipsuri.
5. Ecology.md.- Cancerul din cutie. Adevărul șocant despre ce conțin chipsurile.
6. Regulamentul (CE) nr. 178/2002.
7. www.ansvsa.ro.
8. www.pringles.com.
9. www.europeanfood.ro.
10. www.medlife.ro.

31