UNIVERSITATEA DE STAT DIN M0LDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENT DREPT PUBLIC

CURRICULUM
la disciplina

„Teoria generală a dreptului”

Ciclul I, Licenţă

AUTORI:

Andrei Negru,
doctor habilitat în drept, profesor universitar

Boris Negru,
doctor în drept, profesor universitar

Chicu Oleg,
doctor în drept, conferenţiar universitar

Jecev Ion,
doctor în drept, lector superior universitar

CHIŞINĂU 2020

1
APROBAT Şef Departament _____________________Negru Andrei
la şedinţa Departementului Drept Public doctor habilitat, conf. univ.
din „ __” _ __ 2016

2
 I. PRELIMINARII

Orice ştiinţă, indiferent de specificul său, trebuie să răspundă unor exigenţe generale, care să-i
confere un statut. În cazul ştiinţelor juridice nu ne putem sustrage acestor cerinţe, în special atunci cînd este
vorba de ştiinţa numită Teoria generală a dreptului. Constituind un subsistem al sistemului ştiinţelor, ştiinţele
juridice elaborează modele explicativ-interpretative şi justificative privitor la domeniile cercetate. Astfel,
CURICULUMUL la Teoria generală a dreptului va încerca să corespundă acestor exigenţe generale, dar în
acelaşi timp şi anumitor obiective specifice propuse de autori.
În cadrul învățământului juridic universitar ,,Teoria Generală a Dreptului” este o disciplină
fundamentală, prezentându-se atât ca una introductivă în studierea dreptului, cât şi în calitate de disciplină de
sinteză. Caracterul introductiv a disciplinei este determinat de premisele conceptuale şi metodologice, care
asigură iniţierea studenţilor în celelalte domenii ale jurisprudenței, caracterul ei generalizator fiind exprimat la
etapa de cercetare a multiciplităţii dreptului în cadrul disciplinelor juridice ramurale, interramurale, auxiliare. În
aceasta ordine de idei, disciplina nominalizată se studiază atît la etapa iniţială a procesului de studiu la facultatea
de drept, cât şi la etapa finală de studiu, studenţii având posibilitatea să depăşească atât nivelul de cunoaştere şi
înţelegere, cât şi cel de aplicare şi integrare a cunoştinţelor obţinute.
Oportunitatea elaborării ei este condiţionată de două aspecte:
pe de o parte, în toate Universităţile şi Colegiile juridice, precum şi la facultăţile de profil din instituţiile de
învățământ unde se studiază dreptul, în programele de învățământ sânt prevăzute cursuri de bază şi speciale la
disciplina “Teoria generală a dreptului”; Pe de altă parte, în ultimii ani în Republica Moldova au survenit un şir
de schimbări radicale în viaţa socială şi cea politică, care implicit vizează şi problema construirii sta tului de
drept. Aşadar, aceste momente ne-au obligat să abordăm unele aspecte foarte generale ale acestui domeniu,
specifice unui curs de iniţiere şi sensibilizare, cum ar fi: obiectul şi problematica teoriei generale a dreptului;
exigenţe de principiu în studiul ştiinţific al dreptului; concepte de bază, specificul fenomenului juridic etc. În
acelaşi timp, în vederea faptului că studiul statului şi dreptului nu este un scop în sine, că el trebuie să servească
pregătirii profesionale a viitorilor specialişti, am oferit analize şi anumite interpretări ale temelor ce se cuprind
în programul cursului.
În arealul său curriculum include un şir de probleme care se află în centrul celor mai actuale discuţii. De
aceea, am prezentat caracteristica generală a teoriei dreptului ca ştiinţă, ca obiect de studiu, ca disciplină
didactică; am arătat locul şi rolul teoriei generale a dreptului în sistemul ştiinţelor sociale şi al celor juridice; am
specificat rolul decisiv al dreptului în contextul civilizaţiei şi culturii, în sistemul reglementărilor sociale; am
dezvoltat etimologia şi sensul noţiunilor de “drept”, “stat” şi ale altor valori juridice. Aspectele evidenţiate
denotă că Teoria Generală a Dreptului încearcă să redea cât mai exhaustiv fenomenul statului şi dreptului.
Astfel, conţinutul cursului fiind construit în baza programei de studiu al disciplinei “Teoria generală a
dreptului” implică o abordare critică, reevaluarea structurii şi conţinutului, precum şi operarea anumitor modi-
ficări pe care le considerăm necesare. Abordările teoretice vizate de curriculum presupun familiarizarea
studenţilor nu numai cu conceptele de bază ce formează obiectul de studiu al Teoriei generale a dreptului, dar şi
obţinerea anumitor cunoştinţe, care au ca scop formarea deprinderilor şi abilităţilor necesare rezolvării eficiente
a problemelor practice în acest domeniu. Pentru a facilita însuşirea temelor propuse şi a metodologiilor de lucru
la fiecare dintre temele cursului au fost incluse referinţe bibliografice şi acte normative, care ar putea fi
consultate pentru aprofundarea anumitor subiecte de care cititorul va fi interesat.
În opinia autorilor, curriculum, adresat în primul rând studenţilor de la facultăţile de drept, în cele dintâi
va contribui la formarea unei baze de cunoştinţe fundamentale şi în acelaşi timp elementare, dar absolut
necesare în studiul dreptului. Or, Teoria generală a dreptului este temelia întregii ştiinţe juridice, fiind numită,
pe bună dreptate, “Enciclopedia dreptului”. Considerăm că studierea aprofundată a fenomenului juridic este de
neconceput fără a cunoaşte noţiunile şi definiţiile de bază ale dreptului.
În condiţiile constituirii statului de drept, integrării europene a Republicii Moldova viitorul jurist e
chemat nu numai să posede cunoştinţe temeinice din domeniul dreptului, cît şi să le utilizeze în viaţa de fiece zi.
De aici, rezultă şi necesitatea studierii teoriei ca disciplină de studiu şi ca ştiinţă.

Scopul Curriculei constă în:

formularea şi operarea termenilor juridici care sânt necesari şi utili pentru
întreaga ştiinţă a dreptului prin însuşirea şi aplicarea concepţiilor ce fundamentează ştiinţa drep tului, şi va
conduce la formarea şi dezvoltarea de competenţe profesionale.
Reieşind din scopul propus, rezultatele preconizate ale cursului decurg din următoarele aspecte, pe care le
considerăm ca având importanţă majoră: însuşirea cunoştinţelor, dezvoltarea anumitor capacităţi, formarea

3
atitudinilor, care formează competenţele profesionale.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de credite
Ore total:

Evaluarea
Sem inclusiv
Forma de Codul Denumirea Responsabil de
estru
învăţământ disciplinei disciplinei disciplină Total
l C S L LI
F01O03 Teoria Boris Negru I 180 45 45 90 ex 6
generală a Gheorghe Avornic
cu frecvenţă dreptului Andrei Negru
la zi Chicu Oleg
Jecev Ion
Grigore Feodorov
F01O03 Teoria Andrei Negru I 180 26 10 144 ex 6
cu frecvenţă
generală a Jecev Ion
redusă*
dreptului

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Nr. Ore
d/o
Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Teoria generală a dreptului. Noţiuni introductive. 4 2 4 5 8
2. Originea statului şi dreptului 2 2 4 7
3. Caracteristica generală a statului. 4 3 3 6 9
4. Consideraţii generale despre drept. 4 4 4 2 6 9
5. Dreptul în sistemul social-normativ şi spiritual. 2 1 2 4 7
6. Norma juridică. 3 2 2 2 5 8
7. Izvoarele dreptului 2 2 4 2 6 9
8. Praxiologia dreptului. 2 1 2 4 6
9. Procesul de creare (elaborare) a dreptului. 3 2 2 6 9
10. Sistemul dreptului. 2 1 2 5 7
11. Realizarea dreptului. 2 1 3 1 4 6
12. Interpretarea normelor juridice. 2 1 2 4 7
13. Raportul juridic. 4 2 4 2 5 8
14. Conştiinţa şi cultura juridică. 2 2 3 5
15. Legalitatea,ordinea legală, disciplina şi democraţia. 2 1 2 4 7
16. Răspunderea juridică. 3 2 3 1 5 9
17. Statul de drept. 2 1 3 4 7
18.
19.
20.
Total 45 26 45 10 90 144

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

4
 Competenţe generale:

 Capacitatea de a aplica cunoştinţele teoretice asupra sistemului dreptului

 Capacitatea de analiză şi sinteză a datelor provenite din diverse domenii ramurale.
 Competențe comunicative
 Abilitatea de adaptare a discursului personal la cadrul teoretico practic
 Abilităţi de comunicare eficientă în cadrul activității profesionale
 Selectarea metodelor eficiente de comunicare în domeniul profesional
 Utilizarea tehnologiilor contemporane în colaborarea profesională
 Capacitatea de soluționare a conflictelor
 Abilitatea de argumentare, persuasiune, influențare

COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor,
paradigmelor şi metodologiei din domeniul
juridic;
- a defini conceptele de bază ale dreptului
(norma juridică, principiu, raport juridic,
regim juridic, legitimitate, suveran,
metodologie juridică ş.a.);
- a distinge conceptele legale şi doctrinare
ale domeniului dreptului și statului;
- a relata despre evoluţia instituţiilor,
teoriilor statului și dreptului în diferite
etape istorice de dezvoltare a societăţii şi
în diferite sisteme de drept;
- a face generalizări referitoare la diferite
fenomene şi instituţii de drept;
- a demonstra temeinicia teoriilor ştiinţifice
alese ca suport la clarificarea naturii
juridice a unei sau altei norme sau
instituţii de drept;
- a stabili locul şi rolul teoriei generale a
dreptului în contextul altor ştiinţe juridice;
- a argumenta esenţa unor fenomene sau
instituţii de drept;

2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea - a identifica problemele de drept, specifice

datelor şi informaţiilor referitoare la
probleme concrete de drept;
fiecărei ramuri de drept;
- a demonstra temeinicia teoriilor ştiinţifice
alese ca suport la clarificarea naturii
juridice a unei sau altei norme sau
instituţii de drept;
- a argumenta eficienţa modalităţii utilizate
pentru culegerea datelor şi informaţiilor
referitoare la problemele dezvoltării
statului de drept și cadrului legal.
- a evalua datele şi informaţiile culese/
accumulate, prin prisma utilităţii pentru
problematica Dreptului și Statului.

3. Aplicarea legislaţiei Republicii Moldova,

a altor instrumente juridice europene şi
5
internaţionale;
4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor
specifice din domeniul juridic în
soluţionarea problemelor de ordin practic;
5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de
reglementări sau coliziuni sau de drept;
6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee
în vederea formulării soluţiilor
interpretative ale normelor juridice;
- a distinge actele normative naţionale,
europene / internaţionale din domeniul
juridic;
- a identifica și interpreta normele juridice
aplicabile;
- a incadra corect o reglementare
internațională în cadrul unei sitații
naționale;
- a raporta norma juridică aplicabilă la
situaţia concretă
- a formula propuneri de compatibilizare a
prevederilor normelor nationale de drept
public și privat cu prevederile legislaţiei
europene/ internaţionale;
- a identifica problemele de ordin practic
din domeniul Dreptului din domeniul
Public și dreptului din domeniul Privat;
- a selecta tehnica / instrumentul corect din
punct de vedere legal pentru a soluţiona
problema de ordin practic
- a determina soluţiile corecte pentru
problemele de ordin practic vizând
statalitatea națională
- a decide asupra diverselor situaţii practice
în baza cunoştinţelor acumulate şi ţinând
cont de prevederile legislației în vigoare;
- a identifica lacunele şi carenţele din
domeniul legislației naționale;
- a analiza critic precedentul juidic și actele
de aplicare.
- a estima eficienţa normelor care alcătuiesc
sistemul de drept actual;
- a argumenta opinia proprie expusă
referitoare la lacunele şi carenţele din
domeniul public și cel privat
- a compara experienţa doctrinară şi
practică în vederea alegerii soluţiei
interpretative corecte a norme juridice în
raport cu situația de fapt;
- a interpreta norme juridice existente în
scopul aplicării uniforme a legislației
naționale;
- a utiliza metode de analiză, sinteză și
comparație în scopul autoperfecționării
continue și studiului normelor generale;
6
7. Formularea propunerilor în vederea
perfecţionării cadrului legal existent.
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu
respectarea principiilor eticii juridice;
9.Utilizarea eficientă a resurselor de
comunicare, a surselor de formare
profesională asistată, atât în limba română,
cât şi într-o limbă de circulaţie
internaţională.
IV. OBIECTIVE GENERALE
1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
– să determine obiectul de studiu al disciplinei;
- a stabili normele cere conţin carenţe
- a determina interdependenţa dintre
normele cu caracter general și normele cu
caracter speciale
- a propune concepţii pentru ameliorarea
conţinutului normelor sau instituţiilor de
drept;
- a face propuneri de lege ferenda
- a determina perspectivele dezvoltării
dreptului național ca instrument de
realizare a politicii externe a Republicii
Moldova.
• Capacitatea de a lua decizii cu caracter
juridic înlăturând obstacolele care pot
interveni în procesul de edificare a statului
de drept în Republica Moldova;
• Capacitatea de a propune soluţii pentru
garantarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului;
• Capacitatea de a discuta şi dezbate din
perspectivă juridică diferite probleme
actuale (eficacitatea dreptului în Republica
Moldova);
• Capacitatea de a aprecia justiţia şi
echitatea din perspectiva valorilor
originare ale dreptului;
• Abilitatea de a lua decizii orientate spre
ridicarea nivelului de conştiinţă şi cultură
juridică;
• Selectarea metodelor eficiente de luare a
unei decizii orientate spre perfecționarea
sistemului de drept;
• Capacitatea de a acţiona transparent în
coordonatele libertăţii normativ-juridice;
-Abilitatea de a identifice factorii care
generează dinamica dezvoltării normelor
de drept naționale în raport cu
reglementările internaționale;
- Capacitatea de analiză a precedentului
juridic international în scopul de a lua
decizii în raport cu cazuri concrete;
7
– să identifice metodele de cercetare în domeniu;
– să relateze despre esenţa, conţinutul şi forma dreptului;
– să identifice bazele/fundamentele teoretice ale fenomenului juridic;
– să determine esenţa justiţiei, legalităţii şi a ordinii de drept;
– să identifice izvoarele de informare eficientă în domeniul dreptului;
– să descrie esenţa, temeiurile şi principiile răspunderii juridice;
– să definească drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului
– să clasifice drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;
– să determine esenţa şi structura sistemului naţional de drept al Republicii Moldova;
– să explice teoriile cu privire la apariţia, esenţa, funcţiile şi tipurile de stat şi drept;
2. La nivel de aplicare:
– să traducă în limbajul juridic faptele ilicite reglementate de legislaţia în vigoare, desprinse din
realitatea socială;
– să identifice particularităţile procesului de elaborare a dreptului în diverse etape ale evoluţiei
civilizaţiei umane;
– să clasifice teoriile idealiste şi materialiste cu privire la diferite aspecte ale analizei fenomenului
juridic;
– să explice esenţa doctrinelor juridice;
– să compare experienţa şi concepţiile cu privire la stat şi drept din diverse etape ale evoluţiei
civilizaţiei umane;
– să demonstreze temeinicia teoriilor ştiinţifice alese ca suport la aplicabilitatea lor practică;
– să determine soluţiile corecte la problemele de ordin practic vizând materia juridică în general;
– să valorifice diversele opinii care privesc problemele teoretice ale statului şi dreptului, opinii care
nu sânt în mod necesar eronate;
– să stabilească legături între elementele sistemului dreptului pentru a însuşi esenţa naturii sistemice
a dreptului şi normativităţii juridice;
– să argumenteze necesitatea includerii unor sau altor noţiuni şi categorii juridice în limbajul juridic;
3. La nivel de integrare:
– să stabilească rolul şi locul Teoriei generale a dreptului în dezvoltarea sistemului de ştiinţe juridice
cu scopul de a opera şi a utiliza cunoştinţele respective în însuşirea mai eficientă a celorlalte ramuri ale
dreptului;
– să determine interdependenţa dintre particularităţile dinamice ale dezvoltării statului şi dreptului şi
specificul social-economic al perioadei concret-istorice;
– să prezică evoluţia pe termen scurt, mediu şi lung a „literei şi spiritului” normelor juridice
– să formuleze propuneri de compatibilizare a prevederilor legislaţiei autohtone cu prevederile
legislaţiei europene în diferite domenii;
– să estimeze eficienţa normelor juridice care alcătuiesc sistemul de drept al Republicii Moldova atât
la etapa contemporană cât şi în plan istoric şi comparat;
– să stabilească corelaţia funcţională dintre particularităţile diferitelor tipuri de experienţă şi dintre
diversele concepţii despre stat şi drept;
– să contribuie la ridicarea culturii şi conștiinței juridice a populaţiei în materie de drept.

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT

Subiectul 1. Teoria generală a dreptului. Noțiuni introductive.
Obiective Unități de conținut

8
-să definească conceptul şi trăsăturile științei;
- să identifice accepțiunile științei;
- să numească cerințele care se înaintează fata de un
ansamblu de cunoștințe pentru a fi numit știință;
-să expună opinii doctrinare privind clasificarea sistemului
general al științelor;
- să definească şi să clasifice științele sociale;
- să relateze opiniile doctrinare privind clasificarea
științelor sociale;
-să definească conceptul şi trăsăturile științelor juridice;
- să expună opinii doctrinare privind clasificarea științelor
juridice;
- să definească conceptul teoriei generale a dreptului;
- să caracterizeze teoria generală a dreptului ca știință:
socială, politică, juridică şi filosofică;
-să definească conceptul obiectului de studiu al științei în
general;
-să identifice obiectul de studiu şi obiectul de cercetare al
teoriei generale a dreptului;
-să definească noțiunile:metodă, metodologie, metodologie
juridică;
-să determine baza metodologică a teoriei generale a
dreptului;
- să analizeze următoarele metode: logică, istorică,
comparativă,sociologică, sistemică,experimentului social,
metoda cantitativă, metoda prospectivă, etc.;
-să stabilească locul şi rolul teoriei în sistemul general al
ştiinţelor, în sistemul ştiinţelor sociale şi juridice;
-să determine funcţiile teoriei ca ştiinţă şi ca disciplină de
studiu şi să determine însemnătatea lor practică;
-să formuleze sarcinile teoriei generale a dreptului ca ştiinţă
şi ca disciplină didactică;
-să evidențieze esența funcțiilor teoriei generale a dreptului:
funcția de cunoaștere, funcția ontologica, funcția
ideologica, funcția euristică, funcția prognozării, etc.;
-să estimeze legătura teoriei generale a dreptului cu practica
socială.
Subiectul 2. Originea statului şi dreptului.
Obiective
-să explice însemnătatea studierii originii statului şi
dreptului;
- să relateze esența teoriei generale, teoriei speciale şi teoriei
particulare de apariţie a statului şi dreptului;
- să distingă caracteristicele puterii şi a normelor sociale din
societatea prestatală;
-să determine factorii economici, sociali, istorici,spirituali
etc.,care au determinat apariţia statului şi dreptului;
-să identifice căile de apariție a dreptului;
-să identifice principalele concepte, teorii, doctrine de
apariţia statului şi dreptului şi să interpreteze conţinutul
acestora.
Subiectul 3. Caracteristica generală a statului.
Obiective
 Știința dreptului. Locul ştiinţei dreptului în
sistemul general al științelor. Conceptul şi
trăsăturile științei. Accepțiunile științei şi cerințele
faţă de știință. Sistemul general al științelor.
Noţiunea şi trăsăturile ştiinţei dreptului.
 Conceptul teoriei generale a dreptului. Teoria
ca ştiinţă şi ca disciplină didactică.
 Apariția şi evoluția teoriei generale a dreptului.
 Obiectul de studiu al teoriei generale a
dreptului.
 Baza metodologică a teoriei generale a
dreptului. Metodele:logică, istorică,
comparativă,sociologică,sistemică,experimentului
social, metoda cantitativă, metoda prospectiva,
etc.
 Locul şi rolul teoriei generale a dreptului în
sistemul ştiinţelor sociale şi juridice. Noțiunea
şi sistemul științelor sociale. Științele juridice -
componenta a științelor sociale. Sistemul științelor
juridice. Interconexiunile teoriei generale a
dreptului cu științele sociale: economice, politice,
istorice,etc. Interconexiunile teoriei generale a
dreptului cu științele juridice: teoretico-istorice,
ramurale, inter-ramurale, auxiliare şi
internaționale.
 Funcţiile teoriei generale a dreptului. Funcția de
cunoaștere, funcția ontologică, funcția ideologică,
funcția euristică, funcția prognozării, etc.
 Teoria generală a dreptului şi practica socială.
Unităţi de conţinut
 Însemnătatea studierii originii statului şi
dreptului. Teoria generală, teoria specială,
teoria particulară de apariţie a statului şi
dreptului.
 Caracteristica puterii şi a normelor sociale din
societatea prestatală. Hoarda, ginta
(matriarhală, patriarhală), fratriile, tribul şi
uniunile de triburi
 Premisele apariţiei statului şi dreptului.
 Caracteristica unor concepţii privind originea
statului şi dreptului.
Unităţi de conţinut
9
-să definească conceptul statului şi să interpreteze trăsăturile  Conceptul statului şi trăsăturile statului.
lui caracteristice;  Dimensiunile statului.
- să relateze opiniile doctrinare expuse pe parcursul evoluției -Teritoriul: concept, funcţii, principii;
istorice referitoare la conceptul statului; - Populaţia.Naţiunea.Minoritatea naţională.
-să determine dimensiunile statului şi sa le raporteze la Grup etnic. Coraportul categoriilor; ,,stat”
realitatea Republicii Moldova; ,,naţiune”.
- -să evidenţieze legităţile dezvoltării istorice a dreptului şi - Puterea publică exclusivă (suverană).
să determine tipurile istorice de stat; Suveranitatea.
-să determine scopul, sarcinile şi funcţiile statului, inclusiv  Legităţile dezvoltării istorice a statului. Tipul
în contextul Constituției Republicii Moldova; istoric de stat. Caracteristica statului la diferite
-să estimeze funcționalitatea statului Republicii Moldova; etape de dezvoltare istorică.
-să identifice formele statului şi să interpreteze elementele  Scopul, sarcinile,funcţiile statului.
acestuia; Funcționalitatea statului.
-să determine problemele privind forma de guvernământ,  Formele statului.
forma organizării statale şi forma regimului politic în -Forma de guvernământ si regimul de
Republica Moldova; guvernământ;
-să interpreteze organizarea politico-etatică a Republicii -Forma organizării statale;
Moldova. -Forma regimului politic
 Organizarea politico-etatică a Republicii
Moldova.

Subiectul 4. Consideraţii generale despre drept

Obiective Unităţi de conţinut
-să definească dreptul şi să caracterizeze trăsăturile dreptului  Conceptul şi trăsăturile dreptului.
ca fenomen social; Accepțiunile dreptului. Dreptul obiectiv şi
-să relateze accepțiunile dreptului; dreptul subiectiv.
-să determine legătura dintre dreptul obiectiv şi dreptul  Legitățile dezvoltării istorice a dreptului.
subiectiv; Tipurile istorice de drept.
-să descrie esența tipurilor istorice de drept;  Scop, ideal şi finalităţi în drept.
-să identifice principiile dreptului şi să le clasifice;  Valorile în drept.
-să stabilească rolul practic al principiilor dreptului;  Principiile dreptului:concept, clasificare,
- să interpreteze funcţiile dreptului, raportându-le şi la caracteristica generală.
realitatea Republicii Moldova;  Funcţiile dreptului.
-să stabilească factorii de configurarea a dreptului şi să-i
 Factorii de configurare a dreptului.
interpreteze.

Subiectul 5. Dreptul în sistemul normativ social şi spiritual.

Obiective Unităţi de conţinut

10
-să evidenţieze însemnătatea reglementării sociale;
- să identifice formele reglementării sociale;
-să evidențieze esența reglementarii normativ-juridice;
-să determine trăsăturile esenţiale ale normelor sociale,să le
clasifice şi să compare principalele categorii de norme
sociale;
-să stabilească semnele distinctive ale diferitelor categorii de
norme şi să stabilească trăsăturile comune şi deosebirile
dintre acestea;
-să interpreteze rolul normelor tehnice.
Subiectul 6. Norma juridică.
Obiective
-să identifice conceptul normei juridice şi să determine
trăsăturile acesteia;
-să evidenţieze elementele constitutive ale normelor juridice
şi să le caracterizeze;
-să clasifice şi să exemplifice categoriile de ipoteze,
dispoziții si sancțiuni;
-să stabilească modurile de expunere a elementelor normelor
juridice în articolele actelor normative;
-să stabilească criteriile principale de clasificare a normelor
juridice.
Subiectul 7. Izvoarele dreptului
Obiective
-să identifice izvoarele dreptului şi să le clasifice;
-să stabilească evoluţia izvoarelor dreptului pe parcursul
istoriei;
-să identifice rolul precedentului judiciar în cadrul diferitor
sisteme de drept contemporan;
- să determine domeniile de aplicare a contractului normativ-
juridic;
-să caracterizeze principalele izvoare ale dreptului la etapa
contemporană;
-să determine ierarhia izvoarelor de drept;
-să caracterizeze rolul legii ca izvor de drept şi să determine
rolul acestora în sistemul izvoarelor dreptului din Republica
Moldova;
-să estimeze forța juridica a actelor normativ-juridice
subordonate legii;
- să aprecieze sistemul de izvoare formale ale dreptului în
contextul realității juridice a Republicii Moldova.
Subiectul 8. Praxiologia dreptului.
Obiective
 Reglementarea socială, formele ei.
Reglementarea individuală, reglementarea
normativă, reglementarea juridică.
 Normele sociale: concept, trăsături,
clasificare, caracteristică generală.
 Corelația dreptului cu alte categorii de
norme sociale:dreptul şi morala; dreptul şi
obiceiurile; dreptul şi normele religioase;
dreptul şi normele corporative,etc.
 Normele tehnice şi normele juridice:
coraportul lor.
Unităţi de conţinut
 Concepte şi trăsăturile normelor juridice.
 Structura normei juridice. Caracteristica
generală a elementelor constitutive ale
normelor juridice.
 Norma juridică şi articolul actului normativ.
Modalităţile de expunere a elementelor
normelor juridice în articolele actelor normativ.
 Clasificarea normelor juridice. Criterii de
clasificare a normelor. Însemnătatea clasificării
normelor juridice.
Unităţi de conţinut
 Conceptul şi clasificarea izvoarelor
dreptului.
 Caracteristica generală a izvoarelor formale
ale dreptului.
- obiceiul juridic (cutuma);
-precedentul juridic sau administrativ şi
practica judecatoreasca;
-doctrina juridică;
-normele religioase;
- contractul normativ-juridic;
-actul normativ- juridic: concept şi trăsături.
 Legea. Categoriile de legi. Constituţia - legea
supremă a statului. Legile constituţionale.
Legile organice. Legile ordinare.
 Actele normativ-juridice subordonate legii.
 Caracteristica izvoarelor dreptului
Republicii Moldova.
Unităţi de conţinut
11
-să determine coordonatele de acţiune a normelor juridice;
-să identifice baza normativ-juridică ce reglementează în
Republica Moldova acțiunea în timp, în spațiu şi asupra
persoanelor a normelor juridice.
- să interpreteze principalele momente privind acţiunea
normelor juridice în timp;
-să relateze esența principiului neretroactivităţii şi ultra-
activităţii legii;
-să caracterizeze acţiunea normelor juridice în spaţiu;
-să determine modul de extindere a normelor juridice asupra
persoanelor.
Subiectul 9. Procesul de creare (elaborare) a dreptului.
Obiective
-să identifice tehnica juridică şi tehnica legislativă şi să se
pronunţe asupra rolului acestora;
-să definească conceptul şi esența legiferării;
-să evidenţieze principiile legiferării;
-să identifice etapele procesului legiferării şi să le
caracterizeze;
-să determine rolul sistematizării legislaţiei statului şi să
evidenţieze modalităţile acestora;
-sa estimeze problemele privind legiferarea in Republica
Moldova.
Subiectul 10. Sistemul dreptului.
Obiective
-să definească următoarele concepte: sistem, sistemul
dreptului, sistem legislativ şi sistem juridic;
-să determine factorii ce asigură unicitatea normelor juridice
în cadrul sistemului de drept;
-să caracterizeze diviziunile principale ale sistemului de
drept;
-să definească şi să exemplifice obiectul şi metoda de
reglementare juridică;
-să definească ramura de drept, subramura de drept şi
instituția juridică;
-să determine criteriile de divizare a dreptului în drept
public şi drept privat;
- să determine coraportul dintre dreptul național şi dreptul
internațional;
-să argumenteze constituirea sistemului de drept din
Republica Moldova.
Subiectul 11. Realizarea dreptului.
Obiective
 Teoria acţiunii dreptului. Praxiologia
juridica.
 Domeniile, limitele şi coordonatele juridice
de acţiune a normelor juridice.
 Timpul juridic. Acţiunea normei juridice în
timp.
 Spaţialitatea juridică. Acţiunea normei
juridice în spaţiu.
 Acţiunea normei juridice asupra subiecţilor.
 Acţiunea normei juridice conform obiectului
de reglementare juridică. Colizii în drept şi
modalităţi de confruntare a lor.
Unităţi de conţinut
 Tehnica juridică şi tehnica legislativă.
 Principiile legiferării.
 Etapele procesului legiferării, caracteristica
generală.
 Părţi constitutive şi elemente de structură
ale actului normativ –juridic (legii)
 Stilul şi limbajul actului normativ-juridic.
 Sistematizarea legislaţiei. Încorporarea şi
codificarea.
Unităţi de conţinut
 Conceptul sistemului de drept. Sistemul
dreptului, sistemul legislativ, sistemul juridic.
 Factori ce condiţionează unicitatea normelor
juridice în cadrul sistemului de drept.
 Diviziunile sistemului dreptului. Criterii de
divizare.
 Ramura, subramura, instituţia juridică.
 Divizarea dreptului în drept public şi drept
privat.
 Dreptul naţional şi dreptul internaţional.
 Scurta caracteristica a ramurilor de drept
din Republica Moldova.
Unităţi de conţinut
12
-să definească conceptul realizării dreptului;
-să identifice factorii care influențează asupra nivelului de
realizare a dreptului;
-să evidenţieze formele de realizare a dreptului;
-să definească conceptul aplicării dreptului şi trăsăturile
acestuia;
-să identifice organele abilitate cu drept de aplicare a
dreptului;
-să caracterizeze etapele (fazele) de aplicare a dreptului;
-să evidenţieze conceptul, trăsăturile şi clasificarea actelor
de aplicare a dreptului;
-să definească următoarele concepte:
lacună în drept, lacună în lege, lacună în legislaţie, lacună în
reglementarea normativ-juridică şi lacună în dreptul pozitiv;
-să identifice factorii care generează apariţia sau evitarea
lacunelor în drept;
-să evidenţieze specificul analogiei legii şi analogiei
dreptului.
Subiectul 12. Interpretarea normelor juridice.
Obiective
-să identifice conceptul interpretării dreptului şi să se
pronunţe asupra importanţei ei;
-să determine formele de interpretare a dreptului;
- să stabilească consecinţele juridice ale interpretării oficiale
şi interpretării neoficiale;
-să determine autoritățile abilitate cu dreptul de interpretare
oficială a normelor juridice;
-să concretizeze metodele de interpretare a dreptului;
-să detrmine rezultatele interpretării dreptului;
-să stabilească importanţa rezultatelor interpretării
dreptului.
Subiectul 13. Raportul juridic
Obiective
-să definească conceptul raportului juridic;
-să caracterizeze trăsăturile raportului juridic;
-să evidenţieze opiniile doctrinare referitoare la premizele
raportului juridic;
-să caracterizeze premizele raportului juridic;
-să identifice elementele de structură a raportului juridic;
-să diferenţieze următoarele concepte:
subiect de drept şi subiect a raportului juridic;
-să caracterizeze subiecţii raportului juridic;
-să definească conceptul conţinutului raportului juridic;
-să definească conceptul, trăsăturile şi clasificarea
drepturilor subiective;
-să definească conceptul, şi clasificarea obligaţiilor
subiective;
-să evidenţieze, opiniile doctrinare referitoare la obiectul
raportului juridic;
-să clasifice raporturile juridice în dependenţă de diferite
criterii.
 Conceptul realizării dreptului.
 Formele de realizare a dreptului.
-Respectarea dreptului;
-Executarea dreptului;
-Utilizarea(folosirea dreptului);
-Aplicarea dreptului.
 Aplicarea dreptului – formă specială de
realizare a dreptului.
-Conceptul şi trăsăturile aplicării dreptului;
-Subiectele abilitate cu drept de aplicare a
dreptului;
-Etapele (fazele) aplicării dreptului;
-Actele aplicative:concept, trăsături, clasificare.
 Lacunele în drept. Aplicarea dreptului prin
analogie: analogia legii şi analogia dreptului.
Unităţi de conţinut
 Conceptul şi însemnătatea interpretării
normelor juridice.
 Formele de interpretare a dreptului.
Interpretarea oficială şi interpretarea
neoficială. Alte forme de interpretare a
dreptului.
 Metodele de interpretare a dreptului.
Metoda logică. Reguli şi argumente logice de
interpretare. Metoda istorică. Metoda
sistemică. Metoda gramaticală. Metoda
teleologică.
 Rezultatele interpretării dreptului.
Unităţi de conţinut
 Conceptul şi particularităţile raportului
juridic.
 Premizele raportului juridic.
-Generalităţi;
- Norma juridică – premiza primară;
- Faptele juridice.
 Structura raportului juridic.
-Subiecţii raportului juridic: concept,
clasificare, caracteristică generală;
-Conţinutul raportului juridic;
- Obiectul raportului juridic.
 Clasificarea raporturilor juridice. Criterii de
clasificare.
13

Subiectul14. Conştiinţa şi cultura juridică
Obiective
-să determine conceptul conştiinţei juridice şi să stabilească
importanţa ei;
-să stabilească elementele constitutive ale conştiinţei
juridice;
-să determine importanţa conştiinţei juridice;
-să interpreteze cultura juridică ;
- să determine legătura dintre cultură juridică cu conştiinţa
juridică;
-să stabilească interacţiunea dreptului cu conştiinţa şi
cultura juridică;
-să estimeze problemele privind nivelul conștiinței şi culturii
juridice în Republica Moldova.
Subiectul 15. Legalitatea, ordinea legală, disciplina, şi democraţia.
Obiective
-să identifice legalitatea şi să determine principiile ei;
-să determine importanţa ordinii legale;
-să stabilească legătura ei cu legalitatea;
-să identifice conceptul disciplinei, modalităţile ei;
- să determine interacţiunea disciplinei cu legalitatea şi
ordinea legală;
-să estimeze problemele privind legalitatea şi ordinea legală
în Republica Moldova.
Subiectul16. Răspunderea juridică.
Obiective
-să determine conceptul de răspundere juridică;
-să distingeţi răspunderea juridică de răspunderea socială;
-să determine scopul răspunderii juridice;
-să stabilească subiecţii răspunderii juridice;
-să interpreteze principiile răspunderii juridice;
-să determine condiţiile răspunderii juridice;
-să stabilească circumstanțele ce înlătura caracterul ilicit al
faptei sau răspunderea juridică;
-să clasifice formele răspunderii juridice în dependenţă de
diverse criterii;
-să explice esenţa şi conţinutul formelor răspunderii juridice.
Subiectul 17. Statul de Drept.
Obiective

Unităţi de conţinut
 Conceptul şi trăsăturile conştiinţei juridice.
 Structura conştiinţei juridice. Ideologia
juridică şi psihologia juridică.
 Cultura juridică - parte constitutivă a
culturii sociale. Cultura juridică şi conştiinţa
juridică: interconexiuni.
 Interacţiunea: drept-conştiinţă juridică-
cultură juridică.
Unităţi de conţinut
 Conceptul legalităţii.
 Principiile legalităţii.
 Ordinea legală - parte constitutivă a ordinii
sociale.
 Legalitatea şi ordinea legală, interacţiunea
lor.
 Garanţiile legalităţii şi ordinii legale.
 Disciplina: concept, categorii. Raportul
disciplinei cu legalitatea şi ordinea legală.
Unităţi de conţinut
 Conceptul şi trăsăturile răspunderii juridice.
 Principiile răspunderii juridice.
 Temeiurile ( condiţiile) răspunderii juridice.
-fapta ilicita: concept, trăsături, clasificare;
-rezultatul produs;
- legătura cauzală a faptei ilicite cu rezultatul
produs (consecinţele ei);
-vinovăţia: concept, modalităţi,caracteristică
generală;
-inexistenţa circumstanțelor ce înlătură
caracterul ilicit al faptei sau răspunderea
juridica.
 Modalităţile (formele) răspunderii juridice.
Unităţi de conţinut
14
-să identifice conceptul şi trăsăturile statului de drept;
- să evidenţieze etapele de constituire a conceptului statului de
drept;
-să determine principiile (exigențele) statului de drept şi să le
interpreteze;
-să caracterizeze obstacolele care pot interveni în procesul de
constituire a statului de drept în Republica Moldova;
-să propună soluţii pentru garantarea drepturilor şi libertăţilor
omului.
 Conceptul şi trăsăturile statului de drept.
Evoluţia conceptului statului de drept.
 Principiile statului de drept.
-Principiul separației şi colaborarea puterilor
în sat;
- Principiul supremaţiei legii;
-Principiul asigurării, respectării şi garantării
drepturilor şi libertăţilor omului;
-Principiul echitatii şi dreptății;
-Principiul asigurării independenţei puterii
judecătorești;
-Principiul democratismului;
 Societatea civilă şi statul de drept.
 Problemele constituirii statului de drept în
Republica Moldova.

VI. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

. preconizat realizare
Analiza şi cercetarea
Republica evoluţiei istorice a
Moldova stat de Republicii Moldova ca Plan bine determinat Timp de o
1.
drept. stat de drept. Concluzii proprii bine argumentate lună
referat Sistematizarea
evenimentelor produse
Realizarea Analiza doctrinei ce ţine Studierea a 2 surse din doctrina rusa
Timp de 2
2. dreptului de tratarea teoretică a Bibliografie minim 10 surse
săptămîni
studiu temei 5-7 foi
Ideologia
Analiza subiectelor şi
juridică şi Volum minim 15 slide
efectuarea unei
psihologia Plan
cercetări, observaţii Timp de o
3. juridică. Prezentarea coraportului dintre
asupra evoluţiei acestor luna jumătate.
Prezentare în ideologie juridică şi psihologie,
componente a conştiinţei
format electronic influenţe reciproce.
juridice
powerpoint
Răspunderea
juridică.
Studiu comparativ
Identificarea legislativă a tipurilor de
Studiul evoluţiei
raspundere juridică
şi perfecţionării Timp de o
5 Analiza doctrinară Utilizarea 4 minim acte normative
instituţiei date. lună
Utilizarea a 6 surse din doctrina rusa,
Cercetarea
română, franceză.
temeiurilor
răspunderii
juridice

15
VII. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ
Acte normativ-juridice

1. Constituţia Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 1994. - nr.1.

2. Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova Nr.691 din 27.08.1991 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. –27.08.1991- nr. 011.
3. Declarația de suveranitate a Republicii Sovietice Socialiste Moldova Nr. 148-XII din 23.06.90 //Vesti-
1990- nr.8/192.
4. Decret cu privire la puterea de stat Nr. 201 din 27.07.1990 //Veştile- 11.12.1990- nr. 208.
5. Legea Republicii Moldova privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale, nr.173-XVIII
din 06.07.1994 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 1994. - nr.1 (cu modificările din 30.03.2000 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 2000. - nr.915-XIV).
6. Codul jurisdicţiei constituţionale nr. 502-XIII din 16.06.95 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.53-
54/597 din 28.09.1995
7. Codul civil al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 2002. - nr.82-86.
8. Codul penal al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 2002. - nr.128-129 (1013-
1014).
9. C O D U L administrativ al Republicii Moldova nr. 116 din 19.07.2018 Monitorul Oficial nr.309-
320/466 din 17.08.2018.
10. Codul contraventional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. – 16.01.2009 - nr.3-6/15.
11. Codul de procedura penala al Republicii Moldova nr.122-XV din 14.03.2003, // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. – 07.06.2003- nr.104-110/447.
12. Codul muncii al Republicii Moldova, Legea nr. 154-XV din 28.03.2003, // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. -29.07.2003- nr. 159-162.
13. Codul vamal al Republicii Moldova Nr. 1149 din 20.07.2000, // Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
– 2007- ed.specială.
14. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova Nr. 225 din 30.05.2003 Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. –12.06.2003 -nr. 111-115.
15. Lege cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, nr.215 din 04.11.2011, 12.06.2003. // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. -20.04.2012- nr. 76-80.
16. Lege pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului nr. 797-XIII din 02.04.1996, // Monitorul Oficial
al Republicii Moldova. -19.12.1996- nr.81-82/765.
17. Lege privind actele normative Nr. 100, din 22-12-2017, Publicat : 12-01-2018 în Monitorul Oficial
Nr. 7-17 art. 34
18. Lege cu privire la Guvern Nr. 64 din 31.05.1990 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. –
26.09.2002 - nr. 131-133.
19. Lege privind învestitura Preşedintelui Republicii Moldova Nr. 1073
din 27.12.1996 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 09.01.1997 - nr. 3.
20. Lege cu privire la statutul judecătorului*Nr. 544 din 20.07.1995 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. -15.08.2002- nr. 117-119.
21. Lege cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii Nr. 947 din 19.07.1996 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. – 22.08.2003 - nr. 186-188.
22. Lege cu privire la Curtea Constituţională Nr. 317 din 13.12.1994 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. – 07.02.1995 -nr. 8.
23. Legea Curţii de Conturi Nr. 261 din 05.12.2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. –
21.12.2008 - nr. 237-240.
24. Lege Codul jurisdicţiei constituţionale Nr. 502 din 16.06.1995 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. – 28.09.1995- nr. 53-54.
25. Lege privind administraţia publică locală Nr. 436 din 28.12.2006 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. – 09.03.2007- nr. 32-35.
26. Lege cu privire la Procuratură nr. 3 din 25.02.2016 Monitorul Oficial nr.69-77/113 din 25.03.2016
27. Lege cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al
organizaţiilor lor Nr. 382 din 19.07.2001// Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 04.09.2001- nr.
107.

16
 Literatură recomandată în limba română.

28. Arseni Alexandru, Ion Creangă, Corneliu Gurin, Boris Negru, Pavel Barbalat, Mihai Cotorobai, Gheorghe
Susarenco. Constituţia Republicii Moldova, comentată articol cu articol. Vol.I. Chişinău: Civitas, 2000.
29. Arama Elena. Repere metodologice pentru studierea şi aplicarea dreptului. Chişinău: CEP USM, 2009.
30. Avornic Gheorghe. Tratat de Teoria Generală a statului şi dreptului. Vol.I. Chişinău: Cartier, 2009.
31. Avornic Gheorghe. Tratat de Teoria Generală a statului şi dreptului. Vol.II. Chişinău: Cartier, 2010.
32. Alexandru Florin Măgureanu. Principiile ramurilor de drept. Bucuresti: Universul Juridic, 2011.
33. Albici Mihail. Despre drept si știința dreptului - Ediția a II-a. București: Universul Juridic, 2010.
34. Albici Mihai. Despre drept ca fenomen complex al vieții sociale. București: Universul Juridic, 2015.
35. Alexy R. Conceptul şi validitatea dreptului. Bucureşti: Paralela 45, 2008.
36. Bagdasar Nicolae ş.a. Antologie filosofică. Filosofi străini. Bucureşti: Universal Dalsi, 1995.
37. Nicolae Popa, Gheorghe Dănişor, Ion Dogaru, Dan Claudiu Dănişor ,,Filosofia dreptului” Marile curente,
Ediţia 3. Bucureşti: Editura C. H. Beck, 2010.
38. Baltag Dumitru, Baltag Ecaterina. Teoria generală a dreptului. Chişinău 2009.
39. Baltag Dumitru. Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2010.
40. Barac Lidia. Elemente de teoria dreptului. București: Ediția 3 CH Beck, 2013.
41. Bellu Ch. Elemente de sociologie juridică. Craiova: Editura Universităţii, 1993.
42. Biriş Ioan. Valorile dreptului şi logica intenţională. Arad: Servo-Sat, 1996.
43. Burtea-Cioroianu, Cristina-Eugenia, Elena-Veronica Nicola. Metodologie juridica. Curs pentru studenți.
București: Universul Juridic, 2012.
44. Boboş, Gh., Buzdugan, C., Rebreanu, V. Teoria generală a statului şi a dreptului. Cluj-Napoca: Argonaut,
2008.
45. Ceterchi Ioan, Luburici Momcilo. Teoria generală a statului şi dreptului. Bucureşti: Universitatea din
Bucureşti, 1989.
46. Cicero. Despre supremul bine şi supremul rău. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983.
47. Ciobanu Dan. Introducere în studiul dreptului. Bucureşti, 1993.
48. Constantinescu Mihail, Muraru Ioan. Drept parlamentar. Bucureşti: Gramar, 1994.
49. Craiovan Ion. Finalităţile dreptului. Bucureşti: Continent, 1995.
50. Craiovan Ion. Tratat elementar de teorie generală a dreptului. Bucureşti: ALL BECK, 2007.
51. Craiovan Ion,Tratat de teoria generala a dreptului. Editia a III-a, revăzuta si adăugita. București:
Universul Juridic. 2015.
52. Cojocaru Maria - Cristina. Formele răspunderii juridice. Bucuresti: Vladimed - Rovimed, 2012.
53. Corbeanu Ion, Corbeanu Maria. Teoria generală a dreptului, Bucuresti: Lumina Lex. 2002.
54. Cristea Simona. Teoria generala a dreptului. Bucuresti: Editura C.H. Beck., 2015.
55. Cristea Simona, Doctrine juridice - curs - ediția a VI-a si caiet de seminar - ediția a VI-a. Bucuresti:
Universul Juridic, 2014.
56. Deaconu Stefan, Metodologie juridica. Curs practic pentru studenți. Ediția a 3-a. Bucuresti: Hamangiu,
2013.
57. Djuvara Mircea. Teoria generală a dreptului. Drept raţional, izvoare şi drept pozitiv. Bucureşti: ALL 1995
şi 1999.
58. Djuvara Mircea. Eseuri de filosofie a dreptului. Iaşi: Trei, 1997.
59. Dobrinescu I. Dreptul şi valorile culturii. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1992.
60. Dogaru Ion. Elemente de teorie generală a dreptului. Craiova: Oltenia, 1994.
61. Dogaru Ion. Teoria generală a dreptului. Craiova, 1997.
62. Dogaru Ion, Dănişor Dan Claudiu, Dănişor Gheorghe. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Editura
Ştiinţifică, 2006.
63. Georgescu D. ş.a. Marii filosofi ai lumii. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1995.
64. Genoiu Elioara. Raportul juridic. București: CH Beck, 2007.
65. Gheorghe Mihai, Fundamentele dreptului. Volumul I. Știința dreptului si ordinea juridica. București:CH
Beck, 2009.
66. Giorgio del Vecchio. Lecţii de filosofie juridică. Bucureşti: Europa Nova, 1995.
67. Grotius Hugo. Despre dreptul războiului şi al păcii. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983.
68. Hanga Vladimir. Marii legiuitori ai lumii. Bucureşti, 1994.
69. Hart H. L. A. Conceptul de drept. Chişinău: Sigma, 1999.

17
70. Hegel G.F. Principiile filosofiei dreptului. Bucureşti: Editura Academiei RSR, 1969.
71. Humă Ioan, Teoria generală a dreptului. Galaţi: Editura. Fundaţiei Academice Danubius, 2000.
72. Ignatescu Camelia, Lecții de Teoria generala a dreptului.  București: Editura Hamangiu: 2014.
73. Kalinowski G. Norme, valori, acţiune. Bucureşti: Editura Politică, 1979.
74. Luburici Momcilo, Ceterchi Ioan. Teoria generală a dreptului. Ediţia a II-a. Bucureşti, 1992.
75. Luburici Momcilo , Teoria generala a dreptului. Bucuresti: Pro Universitaria, 2014.
76. Lupu Gheorghe, Dvoracec Maria. Teoria generală a dreptului. Iaşi: Chemarea, 1998.
77. Marcu L.P. Introducere în studiul dreptului. Bucureşti: Enciclopedie Juridică, 1995.
78. Maria Camelia, Maria Cezara Ignatescu Abuzul de drept. Bucuresti: LUMEN, 2013.
79. Mazilu Dumitru. Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 2007
80. Miculescu Petru. Statul de drept. Bucureşti: Lumina Lex, 1998.
81. Mihai Gheorghe C., Motica Radu I. Introducere în studiul dreptului, în două volume. Timişoara: Alma Mater,
1995.
82. Mihai Gheorghe C., Motica Radu I. Fundamentele dreptului. Teoria şi filosofia dreptului. Bucureşti: ALL,
1997.
83. Munteanu R. Drept european (Evoluţie. Instituţii. Ordine juridică). Bucureşti: Oscar Print, 1996.
84. Naschitz Anita M. Teorie şi tehnică în procesul de creare a dreptului. Bucureşti: Editura Academiei, 1969.
85. Negru Boris, Cojocaru Violeta. Tehnica legislativă. Chişinău: Tipografia Centrală, 1997.
86. Negru Boris. Teoria generală a dreptului şi statului. Chişinău, 1999.
87. Negru Boris, Negru Alina. Teoria generală a dreptului şi statului. Chişinău, 2006.
88. Negru Andrei. Consolidarea justiției in statul contemporan democratic. Chisinau, 2012.
89. Negru Andrei, Zaharia Victor. Teoria generală a dreptului în definiţii şi scheme, Chișinău 2010.
90. Paraschiv Elena. Izvoarele formale ale dreptului. București: Editura C.H. Beck., 2007.
91. Popa Nicolae Teoria generala a dreptului. Editia 5 . București: Editura C.H. Beck., 2014.
92. Popa Nicolae, Teoria generală a dreptului. Bucureşti: All Beck., 2002.
93. Popa Nicolae, Mihail Constantin Eremia, SimonaCristea, Teoria generală a dreptului. Bucureşti: All
Beck.,2005.
94. Popescu Sofia, Teoria generală a dreptului, Editura. Bucureşti: Lumina Lex, 2000.
95. Plosca Roberta, Teoria generala a dreptului. Ediția 4 . București: C.H. Beck., 2015.
96. Rebreanu Veronica, Septimiu Ioan Put, Teoria generala a dreptului. Suport pentru seminarii. București:
Limes., 2015.
97. Rousseau J.-J. Contractul social. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1957.
98. Sararu Catalin-Silviu, Elemente de Teoria generala a dreptului pentru învățământul economic. Caiet de
seminar. București: CH Beck., 2010.
99. Serban Alexandrina, Dreptul - ca sistem. București: Hamangiu., 2012.
100. Sida Andrei. Introducere în teoria generală a dreptului. Timişoara, 1997.
101. Stere Constantin. Evoluţia individualităţii şi noţiunea de persoană în drept. Iaşi, 1994.
102. Spataru-Negura Laura-Cristiana, Cornelia Beatrice Gabriela Ene-Dinu, Elena Anghel, Nicolae Popa.
Teoria generala a dreptului. Caiet de seminar. Editia 2.   București: Editura C.H. Beck., 2014.
103. Vrabie Genoveva, Popescu Sofia. Teoria generală a dreptului. Iaşi, 1995.
104. Voicu Costica, Voicu Adriana, Teoria generala a dreptului - Curs universitar Editie revazuta si
actualizata. București: Universul Juridic., 2013.
105. Zlătescu Victor-Dan. Geografie juridică contemporană. -Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
1981.
106. Zlătescu Victor-Dan. Panorama marilor sisteme contemporane de drept. Bucureşti: Continent XXI, 1994.

Literatură publicată în limba rusă.

107. Азми Д.М Правовая структуризация и систематика. Москва: Юстицинформ, 2010.

108. Алексеев С.С. Общая теория права / С.С.Алексеев. Москва.: Проспект, 2011.
109. Алексеев С.С. Право: азбука – теория – философия. Опыт комплексного исследования. Москва,
2009.
110. Артемьева А.М., Ф.К. Зиннурова Правоведение: учебное пособие Москва: Юнити-Дана, 2012.
111. Абдуллаев М.И., Комаров С.А. Проблемы теории государства и права. Москва:Учебник. СПб.,
2009.

18
112. Эриашвили Н.Д., Дойников И.В. Проблемы государства и права переходного периода: учебное
пособие для студентов вузов, обучающихся по специальности «Юриспруденция» Москва:Юнити-
Дана; Закон и право 2014.
113. Акопов Л.В. Правоведение. Ростов-на-Дону: Феникс, 2005.
114. Алексеенко В.А. Правоведение. Москва:КноРус, 2007.
115. Балашов, А.И. Правоведение / А.И. Балашов, Г.П. Рудаков. СПб.: Питер, 2008.
116. Бошно С.В. Правоведение. / С.В. Бошно. Москва:Эксмо, 2004.
117. Бабаев В.К., Баранов В.М. Общая теория права: Краткая энциклопедия. Н.Новгород, 2007.
118. Баранов В.М., Баранов П.П. Общая теория права (Опыт тематической библиографии). Ростов-на-
Дону, 2007.
119. Баранов В.М., Поленина С.В. Система права, система законодательства и правовая система:
Учебное пособие. Н.Новгород, 2009.
120. Бабурин С.Н. Государствоведение: научные труды Москва: Юнити-Дана, 2012.
121. Братусь С.Н. Юридическая ответственность и законность. Москва, 1976.
122. Бондарев А.С. Юридическая ответственность и безответственность – стороны правовой культуры и
антикультуры субъектов права Москва:Юридический центр Пресс, 2008.
123. Бредихин А.Л. Суверенитет как политико-правовой феномен: монография /А.Л.Бредихин. Москва:
Инфра-М, 2012.
124. Бычкова Е.И., Сунцова Е.А., Волчанская А.Н., Правкин С.А.Теория государства и права. Курс
лекций: учебное пособие. Москва: Юнити-Дана, 2015.
125. Бастрыкина А.И.Актуальные проблемы теории государства и права: учебное пособие для
студентов вузов, обучающихся по специальности «Юриспруденция» Москва: Юнити-Дана 2014.
126. Васильев А.М. Правовые категории. Москва, 1976.
127. Власенко Н.А. Нормотворческая юридическая техника. Москва: Юстицинформ 2013.
128. Вишневский А.Ф., Горбаток Н.А., Кучинский В.А. Общая теория государства и права /
А. Ф. Вишневский, Н. А. Горбаток, В. А. Кучинский. Минск: Интегралполиграф, 2009.
129. Власенко Н.А. Теория государства и права: Научно-практическое пособие для самостоятельной
подготовки студентов всех форм обучения. Москва, 2009.
130. Венгеров А.Б. Теория государства и права: Учебник. Москва, 2008.
131. Власенко Н.А. Законодательная технология (Теория. Опыт. Правила): Учебное пособие. Иркутск,
2006.
132. Глыбовская Н.А. Общая теория права: учебно-метод. Комплекс Н.А.Глыбовская,С.А.Трахимёнок.
Минск: МИУ, 2010.
133. Гойман-Червонюк В.И. Очерк теории государства и права: В 2 ч. Москва, 2007.
134. Давид Рене, Жоффре-Спинози Камилла. Основные правовые системы современности. Москва:
Международные отношения, 1999.
135. Давид Рене. Основные правовые системы современности. Москва, 1967, 1988.
136. Давыдова М.Л. Нормативно-правовое предписание: природа, типология, технико-юридическое
оформление. Москва:Юридический центр Пресс,2009.
137. Дробязко С.Г. Общая теория права: учеб. пособие / С.Г. Дробязко, В.М. Козлов. – 3-е изд., исправл.
и доп. Минск: Амалфея, 2009.
138. Дробязко С. Г. Общая теория права: учеб. пособие для вузов / С. Г. Бробязко, В. С. Козлов. – 5-е изд.
Минск, 2011.
139. Енгибарян Р.В. Общая теория права: Учебное пособие. Tом 1. Москва: Юридический колледж МГУ,
1995.
140. Енгибарян Р.В., Краснов Ю.К. Теория государства и права. Москва: Юристъ, 1999.
141. Кашанина Т.В. Основы российского права: Учебник / Т.В. Кашанина, А.В. Кашанин. Москва, 2008.
142. Керимов Д.А. Законодательная техника: Научно-методическое и учебное пособие. Москва, 2009.
143. Комаров С.А. Общая теория государства и права. Москва, 2007.
144. Керимов Д.А. Культура и техника правотворчества. Москва, 1991.
145. Комаров С.А. Общая теория государства и права. Саранск, 1994.
146. Комаров С.А., Малько А.В. Теория государства и права: краткий учебник для вузов. Москва: Норма-
Инфра·М, 1999.

19
147. Корельский В.М., Перевалов, В.Д. Теория государства и права. Москва: Норма; Москва, 2013.
148. Коркунов Н.М. Лекции по общей теории права. Санкт-Петербург, 1998.
149. Кудрявцев В.Н. Право и поведение. Москва, 1980.
150. Чернявский А.Г., Кузнецов С.М. Юридическая ответственность: учебное пособие Москва: Юнити-
Дана ; Закон и право 2012.
151. Чиркин В.Е. Государствоведение. Москва, 2009.
152. Черданцев А.Ф. Теория государства и права. Москва, 2009.
153. Лафитского В.И. Сравнительное правоведение: национальные правовые системы. Том 1.
Правовые системы Восточной Европы Москва: Юридическая фирма Контракт 2013.
154. Лафитского В.И. Сравнительное правоведение: национальные правовые системы. Том 2.
Правовые системы Восточной Европы Москва: Юридическая фирмаКонтракт 2013.
155. Лившиц Р. З. Теория права. Москва: БЕК, 2004 .
156. Лебедев А.Ф. Общая теория права: учеб. пособие / А.Ф.Лебедев. Минск: Изд-воГревцова, 2013.
157. Лазарев В.В., Липень С.В. Теория государства и права: Учебник для вузов. Москва, 2006.
158. Летушева Н. И., Летушева М. В. Теория государства и права. Москва, 2014.
159. Mapченко M. H ,,Общая теория государства и права” Aкадемический курс в трех томах. Москва,
2010.
160. Марченко М.Н. Теория государства и права: Учебник. Москва: Зерцало, 2013.
161. Мухаев Р.Т. Правоведение: учебник. Москва:Юнити-Дана 2012.
162. Малахов В П Правовая мысль: Антология: учебное пособие. Москва: Юнити-Дана; Закон и право
2012.
163. Малахова В.П., А.И. Клименко Актуальные проблемы правовой теории государства: учебное
пособие. Москва: Юнити-Дана; Закон и право, 2013.
164. Малахов В.П. Мифы современной общеправовой теории: монография. Москва: Юнити-Дана; Закон
и право, 2013 .
165. Малахов В.П. Право в контексте форм общественного сознания. Принцип правопонимания.
Москва: Юнити-Дана; Закон и право, 2015.
166. Маликов М.К. Гносеологические основы реализации права: Учебное пособие. Уфа, 2008.
167. Матузов Н.И., Малько А.В. Теория государства и права: Учебник. Москва, 2007.
168. Матузов Н. И., Малько А. В. Теория государства и права; Москва:Дело , 2013.
169. Марченко М.Н. Теория государства и права: Учебник. Москва, 2009.
170. Морозова Л.А. Проблемы современной российской государственности: Учебное пособие. Москва,
2008.
171. Морозова Л.А. Основы государства и права: Учебник. Москва, 2008.
172. Морозова Л.А. Теория государства и права: Учебник. Москва, 2007.
173. Мокичев К.А. Теория государства и права; Москва: Юридическая литература, 2013.
174. Нерсесянц В.С. Философия права: Учебник для вузов. Москва, 2008.
175. Нерсесянц В.С. Общая теория права и государства: Учебник для вузов. Москва, 2007.
176. Павлушина А.А. Теория юридического процесса: итоги, проблемы, перспективы развития. Самара,
2005.
177. Петражицкий Л.И. Теория права и государства в связи с теорией нравственности. Том 1. Санкт
Петербург, 1907.
178. Пиголкин А.С. Теории государства и права. Москва, 1987.
179. Фёдоров Г.К. Теория государства и права. Кишинэу: Cartier, 2004
180. Фёдоров Г.К.,,Актуальные проблемы Теории и государства и права,,CEP USM Кишинёв 2010.
181. Хачатуров Р.Л., Липинский Д.А. Общая теория юридической ответственности: Монография
Москва:Юридический центр Пресс, 2007.
182. Хропанюк В.Н. Теория государства и права. Москва, 1997.
183. Оль П.А. Правопонимание: от плюрализма к двуединству. Монография Москва: Юридический
центр Пресс, 2005.
184. Оксамытный, В.В. Теория государства и права; Москва:ИМПЭ-ПАБЛИШ, 2013.
185. Радько Т. Н. Теория государства и права; Москва:Академический Проект, 2011.
186. Рассказов Л. П. Теория государства и права; Москва: РИОР, 2012.
187. Рассказов Л. П. Теория государства и права; Москва:Инфра-М, РИОР, 2014.
188. Рассолов М. М. Теория государства и права; Москва:Юрайт, 2011.

20
189. Раянов Ф.М. Юриспруденция. Курс лекций. Уфа, 2009.
190. Спиридонов Л.И. Теория государства и права. Москва, 2008.
191. Смоленский М. Б. Теория государства и права; Москва:Феникс, 2014.
192. Сырых В. М. Теория государства и права; Москва: Юстицинформ, 2011.
193. Старков О.В., Упоров И.В.Теория государства и права: Учебник. Москва:изд-во Дашков и К, 2015.
194. Шершеневич Г.Ф. Общaя теория права. Том I. Выпуск 1. Москва, 1995.
195. Шершеневич Г.Ф. Общaя теория права. Том II. Выпуск 2, 3, 4. Москва, 1995.
196. Шумилов, В.М. Правоведение Москва:ТК Велби, Проспект, 2008.

Literatura publicată în limba franceză şi engleză.

197. AUBERT J.L. Introduction au droit, Sirey, 15ème Edition Dalloz,Paris 2014.
198. Brian A. W.Simpson Reflections on 'The Concept of Law' OUP Oxford, 2011.
199. Bergel Jean-Louis, Théorie générale du droit, Paris, Edition Dalloz (« Méthodes du droit »), 4e éd. Paris
2003.
200. BIOY, Xavier « Notions et concepts en droit : interrogations sur l'intérêt d'une distinction... », in Les
notions juridiques, sous la direction de Guillaume Tusseau, Edition Economica. Paris 2010.
201. D. BUREAU, F. DRUMMOND, D. FENOUILLET (DIR.), Droit et morale, Aspects contemporains, Edition
Dalloz, coll. « Thèmes et commentaires », Paris 2011.
202. J.-C. BÉCANE, M. COUDERC, J.-L. HÉNIN, La loi, 2e édition Dalloz, coll. « Méthodes du droit », Paris
2011.
203. R. CABRILLAC, Introduction générale au droit, 10e Edition Dalloz, coll. « Cours », Paris 2013.
204. DELNOY, Paul Eléments de méthodologie juridique, 2ème édition, Larcier Paris 2006.
205. Jean-Louis Bergel Théorie générale du droit Edition : - 5e édition Paris 2012.
206. HACK, Pierre, La philosophie de Kelsen, Epistémologie de la Théorie pure du droit, Hlebing et
Lichtenhahn. Paris 2003.
207. Hans Kelsen (with a new introduction by A. Javier Teviño)GENERAL THEORY OF LAW AND
STATE,). New Brunswick, NJ: Transaction Publications, 2006.
208. P. JESTAZ, C. JAMIN, La doctrine, Edition Dalloz, coll. « Méthodes du droit », Paris 2004.
209. FAVRE, Jérôme « Relativisme épistémologique et science du droit», Revue interdisciplinaire d’études
juridiques, n° 50. Paris 2008.
210. MILLARD, Eric, Théorie générale du droit,Edition Dalloz, Connaissance du droit. Paris 2006.
211. ROSS Alf., Introduction à l'empirisme juridique, Edition LGDJ Paris 2003.
212. SEVE René, Philosophie et théorie du droit, Edition Dalloz, coll. Cours. Paris 2007.
213. Terré Dominique, Les Questions morales du droit, Edition PUF Paris, 2007.
214. F. TERRÉ, Introduction générale au droit, 8e Edition Dalloz, coll. « Précis », Paris 2009.
215. F. TERRÉ, Introduction générale au droit, 9e Edition Dalloz, coll. « Précis », Paris 2012.
216. VIALA, Alexandre Philosophie du droit, Ellipses, Cours magsitral. Paris 2010.
217. S. GUINCHARD, T. DEBARD (DIR.), Lexique des termes juridiques 2012, 19e Edition Dalloz, coll. «
Lexiques », Paris 2012.

Dicţionare
226 Dictionarul explicativ al limbii romane - editia 2016 Editura: Univers Enciclopedic Gold Bucureşti 2016:
2016.
227 Dictionar Juridic (A-Z), Vladimir Hanga. Bucureşti: Lumina Lex, 2007.
228 Dictionar juridic englez-roman si roman-englez (editia a V-a) Vladimir Hanga. Bucureşti: Lumina Lex,
2009.
229 Dictionar de termeni juridici uzuali, Emil Dersidan. Bucureşti: Proteus, 2006.
230 Dictionar juridic Roman-Englez, Smaranda Lozinschi Bucureşti: Smaranda, 2014.
231 Dictionar francez-roman de termeni juridico-politienesti / Dictionnaire francais-roumain des termes
juridico-policiers. Anne-Marie Andrei. Bucureşti: Hamangiu, 2012.

VIII. TEMATICA ORIENTATIVĂ A TEZELOR DE LICENŢĂ DISCIPLANA „TEORIA GENERALĂ

A DREPULUI”

21
1. Accepţiunile dreptului.
2. Activitatea economică a statului de drept.
3. Activitatea legislativă a statului contemporan.
4. Reguli şi principii ale legiferării.
5. Actul normativ, actul interpretativ, actul aplicativ.
6. Analogia legii şi analogia dreptului.
7. Asociaţiile de state şi ierarhiile de state.
8. Praxiologia normelor juridice.
9. Baza metodologică a teoriei generale a dreptului.
10. Calitatea legii: probleme teoretice şi practice.
11. Caracteristica generală a statului contemporan.
12. Caracteristica teoretico-practică a răspunderii şi responsabilităţii juridice.
13. Caracteristica unor concepţii privind originea statului şi dreptului.
14. Categoriile juridice: concept, sistem.
15. Cauzalitatea faptei ilicite şi a rezultatului dăunător.
16. Circumstanţele care exclud şi circumstanţele ce înlătură răspunderea juridică.
17. Coliziile juridice şi modalităţile de soluţionare a lor.
18. Conduita legală, ordinea legală, şi disciplina.
19. Constantele dreptului.
20. Constituirea statalităţii Republicii Moldova.
21. Conştiinţa şi cultura juridică în societăţile contemporane.
22. Continuitatea şi înnoirea în drept.
23. Contractul normativ ca izvor de drept.
24. Convingerea şi constrângerea în drept.
25. Coraportul stat-naţiune.
26. Dezvoltarea constituţională a Republicii Moldova.
27. Diferendul transnistrean şi perspectivele soluţionării lui.
28. Dimensiunile statale ale Republicii Moldova.
29. Doctrina (ştiinţa juridică) ca izvor de drept.
30. Dreptul – instrument al controlului social.
31. Dreptul naţional şi dreptul internaţional în contextul integrării europene a Republicii Moldova.
32. Dreptul naţional şi dreptul internaţional.
33. Dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv.
34. Dreptul public şi dreptul privat.
35. Dreptul şi echitatea socială.
36. Drepturile şi libertăţile omului în condiţiile statului de drept.
37. Eficienţa dreptului.
38. Esenţa, conţinutul şi forma dreptului.
39. Exigenţele statului de drept.
40. Factorii de configurare a dreptului.
41. Fenomenele şi evenimentele juridice.
42. Formele răspunderii juridice.
43. Formele statului contemporan.
44. Funcţiile teoriei generale a dreptului şi statului.
45. Funcţionalitatea statului contemporan.
46. Fundamentele dreptului.
47. Ideologia aplicări dreptului.
48. Ideologia originii dreptului.
49. Ideologia originii statului.
50. Interacţiunea conştiinţei juridice şi dreptului.
51. Interacţiunea statului cu organizaţiile obşteşti.
52. Interdicţiile în drept.
53. Interesele legitime ale personalităţii.
54. Izvoarele dreptului Republicii Moldova.
55. Justiţia – ca valoare originară a dreptului.
56. Lacunele în drept şi completarea lor
57. Libertatea şi responsabilitatea omului.

22
58. Limbaj şi stil în elaborarea actelor normative.
59. Litera şi spiritul legii. Abuzul de drept. Frauda la lege.
60. Lobismul în activitatea legislativă.
61. Mari sisteme de drept contemporan.
62. Mecanismul aplicării dreptului.
63. Mecanismul legiferării.
64. Mecanismul reglementării juridice: concept, structură, funcţii.
65. Mecanismul statului: probleme teoretice şi practice.
66. Metodologia juridică
67. Modalităţi, scopuri şi utilităţi ale tehnicii juridice.
68. Normele juridice în sistemul normelor sociale.
69. Normele juridice şi articolele actelor normative.
70. Obligaţiunea juridică.
71. Organizarea politico - etatică a Republicii Moldova.
72. Părţi constitutive şi elemente de structură ale actului normativ juridic.
73. Personalitatea în sistemul politic al societăţii.
74. Praxiologia şi particularităţi ale spaţio - temporalităţii dreptului.
75. Precedentul judiciar şi practica judiciară.
76. Premisele apariţiei statului şi dreptului.
77. Prezumţiile şi ficţiunile juridice.
78. Principiile de organizare şi funcţionare ale statului Republica Moldova.
79. Principiile dreptului: probleme teoretice şi practice.
80. Problematica faptelor ilicite.
81. Probleme actuale ale formei statului Republica Moldova
82. Probleme actuale ale hermeneuticii juridice,
83. Probleme actuale ale răspunderii juridice.
84. Probleme definitorii ale dreptului.
85. Probleme teoretice şi practice ale interpretării dreptului.
86. Probleme teoretice şi practice ale raportului juridic.
87. Problemele compartimentizării sistemului dreptului contemporan.
88. Problemele consolidării legislaţiei Republicii Moldova
89. Problemele consolidării ordini de drept în Republica Moldova.
90. Problemele consolidării statalităţii Republicii Moldova.
91. Problemele constituirii sistemului de drept al Republicii Moldova.
92. Problemele constituirii statului de drept în Republica Moldova.
93. Problemele perfecţionării aparatului de stat în Republica Moldova
94. Privilegiile şi stimulările în drept: probleme teoretice şi practice
95. Problemele teoretice şi practice ale realizării dreptului.
96. Tipologia statului şi dreptului.
97. Puterea statală – categorie specială a puterii sociale.
98. Ramura, subramura, instituţia juridică.
99. Răspunderea reciprocă a statului şi persoanei în condiţiile statului de drept.
100. Răspunderea şi sancţiunea juridică.
101. Regimul politic al statului contemporan.
102. Reglementarea normativ-juridică a relaţiilor sociale: probleme teoretice şi practice.
103. Reguli şi metode logice de interpretare a dreptului.
104. Reguli şi principii ale legiferării.
105. Republica Moldova – stat de drept, democratic.
106. Rolul forţelor politice şi ONG - rilor în promovarea intereselor cetăţenilor.
107. Scop, ideal şi funcţii în drept.
108. Scop, ideal şi finalităţi în drept.
109. Scopurile şi mijloacele în drept.
110. Separarea puterilor în condiţiile statului de drept.
111. Sistematizarea legislaţiei Republicii Moldova:probleme şi perspective.
112. Sistemul dreptului, sistemul legislativ, sistemul juridic.
113. Societatea civilă şi statul contemporan.
114. Statica şi dinamica dreptului.
115. Statul de drept în dezbateri contemporane.

23
116. Statul în sistemul politic al societăţii.
117. Statul şi dreptul în contextul civilizaţiei şi culturii universale.
118. Statul şi dreptul tranziţional.
119. Statul şi dreptul, coraportul lor.
120. Statul şi naţiunea.
121. Statul, dreptul şi morala.
122. Statul, dreptul, natura.
123. Statul, dreptul, personalitatea.
124. Statul, dreptul, proprietatea.
125. Statul, dreptul, religia.
126. Statutul juridic al personalităţii.
127. Subiecţii dreptului.
128. Supremaţia Constituţiei - exigenţă a statului de drept.
129. Separaţia şi colaborarea puterilor în condiţiile statului de drept.
130. Suveranitatea statului, suveranitatea poporului, suveranitatea naţională.
131. Ştiinţa juridică: concept, trăsături, exigenţe.
132. Tehnica juridică şi tehnica legislativă.
133. Temeiurile răspunderii juridice.
134. Teoria apariţiei statelor contemporane.
135. Teoria generală a dreptului şi statului şi practica socială.
136. Umanismul – trăsătura indispensabilă a dreptului contemporan.
137. Valorile sociale ale dreptului.

24