Baltagul(1930)

de Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu a fost un

scriitor,povestitor,nuvelist,romancier,academician și unul dintre cei mai
importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX.
Romanul „Baltagul” de Mihail Sadoveanu,pubșicat în anul 1930 este
„probabil singurul roman obiectiv” al scriitorului și aduce o formulă românească
inedită în peisajul epicii interbelice.
După curentul în care se încadrează, „Baltagul” este un roman realist,dar și
obiectiv prin prezentarea fără strălucire a comunității arhaice.Naratorul este
obiectiv,omniscient și omniprezent,ce relatează pe un ton neutru
evenimentele,fără a avea opinii personale sau intervenții în text,oferind împreună
cu perspectiva narativă obiectivă și focalizarea „zero”,o imagine globală asupra
unei lumi ce se conduce după legile nescrise ale naturii.
După tematică, „Baltagul” este un roman tradițional,prin imaginea complexă
oferită asupra societății rurale arahice,dar și polițist,prin demersul justițiar pe care
Vitoria îl face pentru găsirea și rânduiala soțului său.Totodată este și un
Bildungsroman prin călătoria inițiatică pe care Ghiorghiță o săvârșește alături de
mama sa,devenind astfel bărbat,dar și un roman mitic,prin inserția în structura
textului a unor tipare mitice.
Titlul romanului face trimitere la mitul labirintului,ceea ce se conturează și la
nivelul acțiunii.Baltagul (topotul cu două tăișuri) este un obiect simbolic: armă a
crimei și instrumentul actului justițiar.
Tema operei este reprezentată de monografia satului moldovenesc de la
munte,lumea arhaică a păstorilor,având în prim plan căutarea și pedepsirea celor
ce l-au ucis pe Nechifor Lipan.De asemenea se regăsesc și marile teme
sadoveniene precum: viața pastorală,natura,iubirea,arta povestirii și
înțelepciunea .
 Timpul derulării evenimentelor este vag precizat,prin repere temporale:
„aproape de Sf Andrei”, „în Postul mare”,etc.Cadrul acțiunii este satul Măgura
Tarcăului,zona Dornelor și a Bistriței,dar și cel de câmpie,Cristești în Balta
Jijiei.Fiind un roman realist,traseul urmat de Vitoria și Ghiorghiță conține și
toponime existente pe hartă.
Romanul este structurat pe 16 capitole și evidențiază două componente:
una tradiționalist-mitică și cealaltă epică-realistă.
Prima parte a romanului este constituită de capitolele I-IV, care cuprind
expozițiunea și intriga.Incipitul descrie o cosmogonie populară, spusă uneori de
Nechifor Lipan la nunți și cumetrii, care constituie legenda privind rânduielile pe
care Dumnezeu le-a stabilit pentru toate neamurile omenești, după facerea
lumii.În expozițiune este prezentată o scurtă monografie a satului Măgura
Tarcăului și o schiță a portretului fizic al Vitoriei.Intriga cuprinde frământările
Vitoriei, care stând singură pe prispă și torcând își amintește cu drag de soțul ei
Nechifor ca fiind un om bun și cinstit.Aceasta se gândea la el, care plecase de mult
timp la Dorna după oi și nu se mai întoarse.Vitoria hotărăște să facă pregătiri
pentru a porni într-o călătorie în căutarea soțului ei.Pe plan social, se conturează
monografia unui sat de munte, unde tradiția nu permite abateri de la legile
nescrise.În viața acestei societăți arhaice, biserica și practica magică coexistă.
Înaintea plecării, Vitoria se supune unui ritual de purificare ținând post negru 12
vineri.Aceasta merge împreună cu fiul ei Gheorghiță la biserică pentru a se închina
la icoana Sfintei Ana, vinde lucruri pentru a face rost de bani de drum, merge la
Piatra-Neamț să înștiințeze autoritățile și sfințește baltagul pe care il va da lui
Gheorghiță.
Partea a doua cuprinde capitolele V-XIII, constituind desfășurarea acțiunii, în
care ne este prezentat drumul parcurs de Vitoria și de fiul ei, până la găsirea
rămășițelor lui Nechifor Lipan.Pentru Gheorghiță această călătorie are rolul unei
inițieri, romanul căpătând un caracter de bildungsroman.Ei reconstituie traseul lui
Nechifor, făcând o serie de popasuri: la hanul lui Donea de la gura Bicazului, unde
apar primele semne legate de trecerea lui Nechifor pe acele meleaguri, la crâșma
domnului David de la Călugăreni; la moș Pricop și baba Dochia din Farcașa, la
Vatra Dornei, de unde află că Nechifor a cumpărat 300 de oi și că mai era însoțit
de doi ciobani.Vitoria își continuă drumul spre Păltiniș, Broșteni, Borca apoi la
Sabasa.Un amănunt foarte important este că în călătoria ei asistă la un botez, la
Cruci și la o nuntă la Borca.Succesiunea acestor evenimente esențiale din viața
omului îi dau de gândit Vitoriei, aceasta anticipând ritualul de înmormântare din
final.După popasul de la Crucea Talienilor, Vitoria coboară pe celălalt versant al
muntelui, în satul Suha.Ajunsă aici, Vitoria iese din întunericul misterului și
descoperă că asasinii sunt Calistrat Bogza și Ilie Cuțui.Călătorește înapoi până la
Sabasa pentru a cere ajutorul lui Iorgu Vasiliu, pentru a putea demonstra adevărul
în ceea ce privește uciderea lui Nechifor Lipan.Tot în Sabasa îl găsesc și pe câinele
Lupu, care o conduce pe Vitoria și pe fiul ei Gheorghiță în râpa unde se aflau
osemintele și hainele lui Nechifor.Vitoria îl pune pe Gheorghiță să păzească
osemintele răposatului său tată, pentru ca ea să poată pleca să anunțe
autoritățile.Acest lucru reprezintă punctul culminant în maturizarea lui
Gheorghiță, acesta petrecând o noapte întreagă în râpa unde se aflau osemintele
tatălui său.
Partea a treia cuprinde capitolele XIV-XVI și prezintă sfârșitul drumului,
ancheta poliției, înmormântarea lui Nechifor și demascarea vinovaților.Punctul
culminant al romanului este plasat în scena parastasului, unde Vitoria, dând
dovadă de o inteligență și o tenacitate ieșită din comun, îi dezvăluie pe cei doi
vinovați, prin reconstituirea fidelă a scenei crimei, surprinzând astfel pe toată
lumea, chiar și pe ucigașii Ilie Cuțui și Calistrat Bogza.Cuțui își recunoaște vina și se
predă poliției, însă Bogza devine agresiv și este lovit de către Gheorghiță cu
baltagul chiar în creștetul capului găsindu-și astfel sfârșitul.Vitoria Lipan devine
astfel prima femeie justițiar din literatura română.
În concluzie, având în vedere toate caracteristicile prezentate mai sus,putem
spune că romanul „Baltagul” de Mihail Sadoveanu este un roman
tradițional,realist și obiectiv.